PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA MATEMATICA Evaluarea Nationa pentru absolventii clasei a VIll-a este un examen netional gi reprezintit modalitatea de evaluare exten’ sumativi a competentelor dobandite pe pareursul invétiméntului gimnazial, In cedral Eveluirii Nationale pentru absolventii elasei » Vill-a Matematica are statut de disciplini obligstorie Programa de examen este realizati in conformitate en prevederile programei scolare in vigoare Subiectele pentrm Evaluarea National penta ebsolvenfii clasei a Vill-a evaluei competentele formate/dezvoltate pe parcursul invitiméntului gimnazial gi se elaboreazt in baza prezent2! programe, COMPETENTE GENERALE ALE DISCIPLINEI 1. Identificarea unor date si relafii matematice si coreleres lor in functie de contextul in care eu fost definite 2, Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuj:*inse in enunfuri matematice situaii concrete Utitizarea algoritmilor gi 2 conceptelor matematice pentru caracteri.urea local sau global 2 unei 4. Exprimarea catacteristicilor matematice cantitative sau calita,tve ale unei situalii concrete si algoritmilor de prelucrare a acestora S. Analizarea si interpretarea caracteristicilor matematice ale uel sitnafii-problemé 6. Modelarea matematic’ a unor contexte problematice variate, prin integrarea cunostinjelor din diferite domenii COMPETENTE DE EVALUAT St CONTINUTURIE CLASA a Vi. Competente specifice Z Confinuturi 1. Identificarea caracteristicilor _numerelor | Nemere naturale naturale gia formei de seriere & unui numir }e Scrieres si citirea numerelor naturale in sistemul de natural in contexte variate nomerajie zecimal; girul numerelor naturale. 2 Utitizaren operafiilor aritmetice sia] — Reprezentarea numerelor naturale pe axa proprietifilor acestora in caleule eu nurave | nomerelor. Comparatea, aproximarea gi ordonarea naturale numerelor naturale; probleme de estimare 3. Selectarea si utilizarea de elgoritm: pentru |» Adnnarea numerelor naturale; proprietifi. Seaderea efectuarea operatiilor cu numere rturale si | numerelor naturale pentru divizibilitatea eu 10, 2 gi 5 + Jamnitirea numerelor naturale: proprietati. Factor 4. Exprimarea, in tezolvarea sav compunerea | comun, Ordinea efectuérii operatiilor; utilizarea unr probleme, @ solutiilor nor eenatii de | parantezelor lipu: xta—b: atx=b) tab (a#0,) 4 Ridicarea Ia putere cu exponent natural a unui a divizor al lui b); x:a=4 (a 40); aix=b numir natural; compararea puterilor care au (0, b divizor al [ni 4) gia unor inecuatii | sceeagi baz sau acelagi exponent de tipul: xta); £b (24>), cu @+0, unde a gi 6 sunt numere naturale sau fractii zecimale finite Interpretarea matemalicd a unor probleme preetice prin utilizarea opera}ior cu fraetii zecimale si a ordinii efectug! operatiilor ‘Transpunerea unei situsjii-problemi in limbaj matematic, re“ ivarea_ problemei objinute (otilizind eovsfii sau inecuafii) gi interpretarea rezultatuiai ‘Numere rationale ma, sari sau egale cu 0, Q, Fraetii ordinare © Fracfii echiunit.re, subunitare, supraunitare Aflarea une’ *racjii dintr-un numar natural; procent Fractii ecu~alente. Amplificarea si simplificarea fractile * Adurarea si scderes unor frac}ii ondinare care au ace’.gi numitor * Piprezentarea pe axa numerelor a unei fracfii crdinare Fesetii zecimale 4 Sctigrea fractiilor ordinare cu numitori puteri ale lui 10, sub forma de fracfii zecimale. Transformarea unei fiac(ii zecimale, en un numir finit de zecimnale nenule, intr-o fracfie ordinaré * Aproxim’ri 1a ordinul — zecimilor/sutimilor. Compararea, ordonarea si reprezentarea pe axa numerelor a fractiilor zecimale * Adunarea gi sclideres fraepiilor zecimale care au un numir finit de zecimale nenule + fnmutjiree fractiilor zecimale care au un tune finit de zecimale nenule * Ridicarea Ia putere cu exponent natural a unei fractii zecimale care are un numar finit de zecimale nenule © Ordinea efectudrii operafiilor eu f finite ¢ Impirirea 2 dou’ numere naturale cu rezultat fractie zecimali, Transformarea unei_fraefi ordinare intr-o fractie zecimala, Periodicitate @ — mpirjirea unei fracfii zecimale finite la un numir natural nenul, Imparfires unni numar natural tao fractie zecimalé finita. imparjirea a doud fractii zecimale finite © Transformarea unei fraefii zecimale intr-o fracfie ordinara Ordinea efeetuiirii operatiilor Media aritmetica a doud fractii zecimale finite zecimale ci‘* Ecuajii si ineeuatii; probleme care se rezolva cu ajutorul ecuaiiilor 1. Adentificarea unor elemente de geometric sia unor unitati de mésura in diferite contexte Caracterizarea prin descriere gi desen a unei configuratii geometrice date Determinarea perimetrelor, « ariilor (patrat, dreptunghi) si 2 volumelor (cub, paralelipiped dreptunghic) si exprimatea acestora in unititi de masura corespunzitoare ‘Transpunerea in limbaj specific geometriei = unor probleme practice referitoare la perimetre, aii, volume, _atiliziind transformarea convenabilé a unitétilor de misuré Tnterpretarea unei configurafii geometrice in sensul recunoasterii elementelor ei si a relafiondrii cu unitajile de mésura studiate Analizarea si interpretarea rezultatelor obfinute prin rezolvarea unor probleme practice cn referire la fignrile geometrice gi la Elemente de geometric si unitati de masura, © Dreapta, segmentul de dreapti, miisumrea unui segment de dreapti © Unghiul, triunghiul, patrulaterul, cercul: prezentare prin deseriere si desen; recunoasterea elementelor Jor. laturi, unghiuri, diagonale, centrul si raza cereului * Simetria, axa de simetrie si trars'atia: prezentsre intuitive, exemplificare in triungii, cere, patrulater © Cubul, paralelipipedal drepti ghie: prezentare prin desen si desfagurare; recucoasteréa elementelor lor: varfari, muchii, feje © Unitafi de _masuré nesta Inngime; perimetre; transforméri © Unitifi de misura sentra erie; aria pitratalui si & dreptunghiului; ‘.asforméri © Uniti de mis pentru volum; volumol cubului si el perelelispedului dreptunghie; transform t . tru capacitate; transformiri tfile de miisuri studiat ou entru capacitate; Genie ce TESurA eet atG © Unit&fi de m&suri pentra mast; transforméti © Unites te mzsura pentru timp; transforma © Units monetare; transformét CLASAa Vi-a Competenfe specific ey Continuturi Identificarea in exemple, in exercitii san in] ALGEBRA probleme a nofiunilor: divizor, multiple, nomere prime, numere compuse, em de, cammem.c Aplicarea criteriilor de divizibilitate (cu 10, 2, 5, 3, 9) pentru descompunerea sumerelor naturale in produs de puteri de nur‘ re prime Utilizarea algoritmilor pentru. determinarea cammede, e.m.mm.c a dou sa mai multor numere naturale rea unor caractevisiici ale relafiei de fate in multime! numerelor naturale, in exercitii gi prok!.ne care se rezolvi folosind divizibilitatea Deducerea unor reguli de calcul cu puteri gi a unor proptietiti ale divizibilititii in mulfimea numerelor naturale, in exercitii si probleme Transpunerea unei _situafii-problem& in limbajul divizibilitatii in multimea numerelor naturale, rezolvarea problemei objinute gi interpretarea rezultatului ‘Muntimea numerelor naturale © Operatii cu numere naturale; reguli de ealeul eu puteri * Divizor, multiplu. Criteriile de divizibilitate cu 10,2, 5,39 © Numere prime gi numere compnse © Descompunerea numerelor naturale in produs de puteri de numere prime «© Proprietiti ale relatiei de divizibilitate in NV: | pentru orice ae Ny ab si bla a=, pentrnorice a,b alk-b, pentru orice a.,ke alb gi ale=>al(b-tc), pent orice ab,ceN © Divizori comuni a dou sau mai mmultor numere naturale; ¢.rn.m.d.c.; numere prime intre ele © Maltipli comuni a douk sau mai multor numere naturale; commm.c.; relatia dinte cmmde. gi ommme, Probleme simple care se rezolvi folosind divizibilitatea Recunoasterea fractiilor echivalente, a fruotiilor ireductibile gi a formelor de seriere unui numar rafional ‘Muitimea numerelor rationale pozitive « Fracfii echivalente; fracjie ireductibil& notiunea de numir rational; forme de seriere a unui numér rational: No@‘Aplicarea regulilor de calcul eu numere rationale pozitive pentra rezolvarea ecuatiilor de fipul: xyta=b, x-a=b,x:a=b(a#0), ¢ Adunarea numerelor rationale pozitive; scdderea numerelor rationale pozitive ¢ Inmulfires numerelor rationale pozitive axtb=c, unde a,b,c sunt numere rationale |* Ridicarea la putere cu exponent natural a unai numtr posite rational pozitiv; reguli de calcul cu puteri 3. Ufilizarea proprietitilor operajiilor in | ¢ Impértirea numerelor rationale pozitive efectucrea caleulelor cu numere rationale | * Ordines efectudrii operetiilor cu numere rationale pozitive pozitive 4. Redactaren solufiilor unor probleme | * Media aritmetica ponderata « unor numere rationale rezolvate prin ecuafiile studiate in multimea ipeziave ms nie eeenee eee + Eeuatii in mulfimea numerelor =-jionale pozitive S. Determinarea regulilor de calcul eficiente in} * Probleme care se rezolya cv uj storul ecuatiilor efectuarea calculelor cu numere mafionale pozitive 6. Interpretarea matematicd a unor probleme practice prin utilizarea operatiilor cu numere rationale pozitive si 2 ordinii efectuérit operatiilor x 1. Identificarea rapoartelor, proportiilor si a | Rapoarte si prope stil mérimilor direct seu invers proportionale in |e Rapoarte; rocente; probleme in care intervin enunturi diverse procente 2. Reprezentarea unor date sub formé de tabele |» Propoitii; proprietatea fundamental’ a proportiilor, sau de dicgrme statistice in vederea | aflarea unui termen necunoscut dintr-o proportie inregistr&rii, prelnertrit yi prezentarii ecestora | Prossntii derivate 3, Alegerea metodei adecvate de rezolvare a] _ys:imi direct proporfionale; regula de iret simpli problenetonin care intervin repoarle, proporti | « rim invers proportional; rogue do tei simpli oe invers proporfion:le * Elemente de organizare a datelor; reprezentarea |. Caracterizarea si descrierea mirimilor care |" 4. talor prin grafices probabilititi apar in rezolvarea unor probleme prin regula de trei simpli 5. Analizarea unor situafii practice cu ajut4ral rapoartelor, procentelor san proporiilor 6 Rezolvarea cu ajutoral rapoartaior si proportillor a unor situatii-prostema si interpretarea rezultatelor 1. Identificarea caracteristiciliv’ numerelor | Numere intregi intregi in contexte variate Muljimee numerelor intregi 2; opusul unui numar 2 Utitizarea operatillor ca iwnere intregi sia | intreg; reprezentarea pe axe numerelor; valoare proprietijilor acestora in *vzolvarea ecuafiilor absolut (modulul); compararea gi ordonarea gia inecuatilor numerelor intregi 3. Aplicarea regulilor 4e calcul si folosirea | ¢ Adunarea numerelor intregi; propriett{i parantezelor in efectuarea operatiilor cu] « Scaderea numerelor intregi _ ee en sor] * Inmullree numerelor inireis proprietiti: multimea i. Redactarea solutiilor ecuafiilor si inecuafiilor multiplilor unui nunkir intreg studiate in_multimea numerelor ined, in| ¢ Impzirtires nomerelor intregi cand deimparfitul este rezolvarea sau in compunerea unei probleme moltiplo al impartitoralui: multimea divizorilor unui 8. Interpretarea unor date din probleme care se | numarintreg reoolva utilizand nométele tntrep) | © Puterea unui numar intreg cu exponent numar 6. Transpunerea unei situatii-problem’ in limbaj algebric, rezolvarea problemei objinute si interpretarea rezultatului natural; reguli de calcul cu puteri © Ordinen — efectuirii parantezelor + Beuatii in Z; inecuafii in Z «Probleme eare se rezolva cu ajutoral ecustiilor operajiilor si folosiren1. Recunoasterea si deserierea unor figuri | GEOMETRIE geometrice plane in configuratii date Dreapta 2 Stabilirea coliniarititii unor puncte si Punct, dreapté, plan, semiplan, semidreapta, segment verificarea faptului ci dowd unghiuri sunt (descriere, reprezentare, notatii) adiacente, complementare sau suplementare |» Pozitiile relative ale unui punct fafi de o dreapti; 3. Utilizarea proprietafilor referitoare la drepte gi puncte coliniare; “prin dou’ puncte distinete trece 0 unghiuri pentru calcularea unor lungimi de dreapti si numei una” (introducerea nofiunilor de: segmente si a misurilor unor unghiuri axiom, teoremi direct, pote, concluzie, 4. Exprimarea prin reprezentiri geometrice a demonstraie, teoremi reciproc) notiunilor legate de drepte gi unghiuri © Pozitiile relative 2 dona drepte” arepte concurente, 5. Alegerea reprezentirilor geometrice adeevate drepte paralele in vederea optimizérii calculelor de lungimi de |, Distanfa dintre dowd puncte. I.ngimea unui segment segmente si de mésuti de unghiuri © Segmente congruente; s2ijlocal unui segment; 6. Interpretarea informatiilor confinute in| gimetricul unui punet fut de un punct; constructia reptezentéti geometrice in corelatie cu nui segment congmueiiten un segment dat determinatea unor Iungimi de segmente si @ | Unghiuri unor masuri de unghiurt * Definitie, notatii, ciemente; interioral unui unghi, exterioral unui zhi; unghi nul, unghi cu laturile in prelungire + Mésurarea ungbiurilor cu raportorul; unghiusi congruente unghi drept, unghi ascufit, unghi obtuz * Caleule cu méisuri de unghiuri exprimate in grade si minuie sexagesimale. Unghiuri suplementare, ungitari complementare * Usninri adiacente; bisectoares unui unghi © Waghinri opuse Ja varf, congmenta lor; unghiuri formate in jurul unui punct, suma masurilor lor 1. Identificarea triunghiurilor in configuratii | ‘ongruenta triunghiurilor geometrice date © Trinngl definitie, elemente; _clasificarea 2. Stabilirea congruentei triunghiurilor oarecare triunghiurilor; perimeteul triunghiului 3. Clasificarea triunghiurilor dup’ anaite | Constmefia triunghiurilor: cazurile LUL, ULU, LLL. criterii date sau alese Congruenja triunghiurilor oarecare: criterii de 4, Exprimarea ——_proprietitilor —__T-gurilor congruenff a triunghiurilor: LUL, ULU, LLL geometrice in limbaj matematic ¢ — Metoda trimnghiurilor congruente 5. Interpretarea cazurilor de congruent a triunghiurilor in corelatie cu cazurile de construcfie @ triunghiutilor 6. Aplicarea metodei triungkistilor congrnente in rezolvarea unor prob!*ute matematice sau practice ‘ 1. Recunoasterea si descrierea unor elemente | Perpendicularitate de geometric plant in configurajii geomettice | « Drepte perpendiculare (definifie, notatie, constructie date cn echerul); oblice; distanfa de la un’ punet la o 2 Urilizarea instrumentelor geometrice (right, dreapti. intljimea in triunghi (definitie, desen). echer, raportor, compas) pentru a desena figuri Concurenfa inditimilor intraun triunghi (firs geometrice plane descrise in contexte demonstrafie) matematice date * Criteriile de — congruenti ale triunghiurilor 3. Determinarea gi aplicarea criteriilor de dreptunghice: IC, TU, CC, CU congmenti ale biunghiurilordreptinghice | ¢ Aria triunghinlui (intuitiv pe refele de patrate) 4. Exprimarea pozijiei dreptelor in plan | Mediatoarea unui segment; proprietatea puncielor de (paralelism, perpendicularitate) prin definitii, pe mediatoarea unui segment; —construejia notatii, desen mediatoarei unui segment cu rigla si compasul; 5. Intrepretarea perpendicularititii in relatie cu paralelismal si en distanfa dintre dona puncte concuren{a mediatoarelor Iaturilor unui triunghi; simetria fay de o dreapti6. Transpunerea unei situatii-problema in limbs| geometric, rezolvarea _problemei objinute gi interpretarea rezultatul ui * Proprietatea punctelor de pe bisectoares unui unghi; constructia bisectoarei unui unghi cu rigla gi compasul; conenrenfa bisectoarelor unghinrilor amit triunghi Paralelism © Drepte paralele (definitie, notajie); construire dreptelor paralele (prin translatie); axioma paralelelor * Criterii de peralelism (unghiuri formate de dou drepte paralele cu o secant) ‘Recunoasterea gi descrierea unor proprietiti ale triunghiurilor in configuratit geometrice date Calcularea unor lungimi de segmente gi a unor misuri de unghiuri utilizind metode adecvate Utilizarea unor concepts matematice in triunghinl isoscel, in triunghinl echilateral sau in friunghiul dreptunghic Proprietiti ale triunghiurilor © Suma misurilor unghiurilor vaui triunghi; unghi exterior unui triunghi, teore= ungbiului exterior * Mediana in triunghi; coucurenfa medianelor unui triunghi (fri demonster ie) © Proprietafi ale tiiungnlni isoscel (unghinti, lini importante, simetrie” * Proprietiti ale trizaghiulni echilateral (anghiuri, linii importante, sim=ssie) 4. Exprimarea caracteristicilor matematice ale |, proprietti ale «-iunghiului dreptunghic (cateta opus triunghiurilor gi ale liniilor importante in Ae an . si tan prude Getiliprettictds od unghinlui Je 30° , mediana corespunzatoare & Deducerea unor proprietiji ale triunghiurilor | __!POfenuzt~ - teoreme directe gi reciproce) folosind nojiunile studiate 6 Interpretarea informafiilor confinute in probleme legate de —propriettji ale triunghiurilor CLASA 4 VIL-a Compeien{e specific Continuturi 1. Identificarea caracteristicilor numersiur | ALGEBRA rafionale gi a formelor de seriere # aceste.: in | Mulfimea numerelor rationale contexte variate * Mouljimea numerelor rationale Q ; reprezentarea 2 Aplicarea regulilor de calcul cu siumere | mnmerelor rationale pe axa numerelor, opnsnl nnni muméér rationale, : estimiirilor gi a apré imtrilor | rajional; valoarea absolut (modulul); Nc Z0, b> 0 * Operafii cu numere reale (adunare, seadere, innmltire, impirfire, ridicare le putere, rationelizarea numitorului de forma ay ) © Media aritmetics an numere reale, n>2; media geometric a dow! numere reale pozitive Identificarea unor reguli de calcul numeric sau algebrie pentru simplificares unor caleule Utilizarea operafiilor en numere reale gi a proprietifilor gcestora in rezolvarea unor ecuatii gi a unor inecuafii Aplicarea regulilor de calcul gi folosirea parantezelor in efectuarea operajiiler cu numere reale Redactarea rezolvirii eengfillor gia inecuafiilor studiate in mulfimea numerelor reale Obfinerea unor inegalit%{i echivalente prin operare in ambii membri: l)aSa, pentru orice eR; Dash si bSa-va=b , pentru orice a,beR; 3) asb gi bSc—ase , penta orice 4,b,ceR; 4yasb si ceR>atcO->accbe gi a: pentru orice a, be R; 6) asb gi caczbe gi pentru orice abe R gh Calcul algebric * Caleule cu numere reale “prezentate prin litere: adunate/scidere, inmulltire, in 4rtire, ridicare la putere, redncerea termenilor asemesea * Formule de calcul presen ttat: (ab) 0 (<, <>), cu abeR gi eZ * Probleme care se rezolvi cu ajutorul ecuatiilor si inecuatiilor =a, unde ae Q_ R; molfimea 6. Transpumerea nneisituatii-rroblemi in limbajul ecuetiilor gi/sau inecuatiilor, rezolvarea problemei obinals gi interpretarea rezultatului i 1. Identificarea unot voresponden{e _intre | Elemente de organizare a datelor diferite reprezentiri alé aceloragi date © Produsul cartezian a domi multimi _nevide. 2 Reprezentarea unor date sub forma de | Reprezentarea intr-un sistem de axe perpendiculare grafice, tabele san diagrame statistice in | (ortogonale) a unor perechi de numere intregi vederea inregistririi, prelueririi gi prezentérii | ¢ Reprezentaree punctelor in plan eu ajutoral sistemului acestora de axe ortogonale; distan{a dintre dou punete din plan 3. Alegerea mefodei adecvate de rezolvare a] 4 Reprezentaren si interpretarea unor dependen{e problemelor in care intervin dependente | functionale prin tabele, diagrame gi grafice funefionale san caleulul probabilitatilor © Probabilitatea realizarii unor evenimente 4. Caracterizarea gi descrierea unot elemente geometrive intr-un sistem de axe orlogonale 5. Analizarea uner situa(ii practice eu ajutorul elementelor de organizare a datelor 6 ‘Transpunerea unei relafii dintr-o forms in alta (text, formula, diagram, grafic)Reennoasterea si deserierea patrulaterelor in configuratii geometrice date identificarea —_patrulaterelor utilizand propriet&i precizate Utilizarea proprietitilor calitative si metrice ale patrulaterelor in rezolvarea unor probleme Exprimarea prin reprezentiri geometrice 2 nofinnilor legate de patrulatere Alegerea reprezentérilor geometrice adecvate in vederea optimizirii calculelor de lungimi de segmente, de masuti de unghinti gi de ari Interpretarea informefiilor dedase din reprezentati geometrice in corelatie cu anumite situafii practice patticulare GEOMETRIE, Patrulatere «© Patrulater convex (definitie, desen) Suma misurilor unghiurilor uni patrulater convex, + Paralelogram; proprietifi « Peralelograme particulare: dreptanghi, romb si p&trat; proprietiti * Trapez, clasificare; trapez isoscel, proprietati « Ari (triunghiuri, patralatere) Identificarea perechilor de triunghiuri asemenea in confignratii geometrice date relajiei de asemanare intre doud triunghiuri prin metode diferite Utilizaren nofiunii de peralelism penta caracterizares localé a unei configuratit geometrice date Exprimarea —_proprietifilor —_figurilor geometrice (segmente, triunghiuri, patrulatere) in limbaj matematic Jnterpretarea esenmnérii triunghiurilor in corelatie cu propriet%ji calitative si/ sau metrice Aplicarea —asemanirii rezolvarea unor probleme matematice sau practice triunghiurilor in | Asentinarea triunghiuritoe © Segmente proportion Je « Teorema paraleleics echidistante. imp%rtirea unui segment in parfi pasportionale cu numere (segmente) date. Teorema Iv. Thales (Piri demonstrafie). Teorema reciproca « teorriei lui Thales © Linia mijfssie in. triunghi; proprietati greutate al unui triunghi ¢ Linia wijlocie in trapez; proprietiti ‘Trir->ghinri asemenea © Civlerii de asem®nare a triunghiurilor ‘Feorema fundamental a aseménénii Central de 1. Recunoasterea si descrierea elemersior unui triunghi dreptunghic intr-o con‘icaratie geometrica dati Aplicarea relatiilor metrice intr, triunghi dreptunghie pentru determinarea — unor elemente ale avestuis. Deducerea relajiilor metrice .atr-un tiunghi dreptunghie Exprimarea, in tims) matematic, a perpendicularitaii 2 dad drepte prin relafit metrice Interpretarea perpendicularititii in relatie cu rezolvarea triunghiului dreptunghie Transpunerea rezultatelorobjinute prin rezolvarea unot triunghiuri dreptunghice [a situafii-problema date Relafii metrice in triunghiul dreptunghic * Proieetii ortogonale pe o dreapti ¢ Teorema inaltimii © Teorema catetei ¢ Teorema lui Pitagora; teorema reciprocd a teoremei lui Pitagora ¢ Nofiuni de trigonometrie in triunghiul dreptunghie: sinusul, cosinusul, tangenta gi cotangenta unui unghi ascutit © Rezolvarea triunghiului dreptunghie Recunoayterea si deserierea elementelor unui cere, intr-o configuratie geometric’ dart Calcularea unor lungimi de segmente sia unor mésuri de unghiuri utilizind metode adecvate in configurajii geometrice care contin un cere Cereul * Cercul: definifie; elemente in cere: centru, raz, coardi, diametra, are; interior, exterior; discul + Unghi fa centro; nsura areelor, arce congruente © Coane gi arce in cere (la aree congmente corespund coarde congruente, gi reciproc; proprietatea diametrului perpendicular pe 0 coandi; proprietatea arcelor cuprinse intre coarde paralele; proprietatea coardelor egal depiirtate de centr)Ttilizarea informajiilor oferite deo configurafie geometric’ pentru deduceres unor propriet{ji ale cercului ‘© Unghi inseris in cere; triunghi inscris in cere: + Pozifiile relative ale unei drepte fafi de un cere; tangente dintr-un ponet exterior Ia un cere; triunghi 4. Exprimarea proprietijilor elementelor unui | circumsoris unui cere cere in limbaj matematic , * Poligoane regulate: definifie, desen 5. Deducerea unor proprietiti ale cercului si ale | Calculul elementelor (laturd, apotem’, arie, perimetra) poligoanelor regulate folosind reprezentari | in urmitoarele poligoane regulate: triunghi echilateral, geometrice gi nofiuni studiate pitret, hexagon regulat 6. Interpretarea informatiilor confinute in} 4 Y yngimea cercului gi aria discului probleme practice legate de cere gi de poligoane regulate f CLASA a VIL-a ‘Competenfe specific Confinuturi 1. Identificarea in exemple, in exercitii sau in | ALGEBRA probleme 2 numerelor reale si a formnlelor de | 1. Numere reale calcul prescurtat « NcZcQckR. Feprezentare numerelor reale pe 2 Utilizarea in exercifi a definite’ intervelelor | axa mumerelor prin ¢proximiri, Modulul unui numir de numere reale gi reprezentarea acestora pe | yeal. Intervale de n* nere reale 5, aged wi ‘a ¢ Operatic numere reale; _rationalizarea . Alegerea formei de reprezentare a unni ‘ : 3 flumat real gi ulisarea de algoritmi pentru | M=msitorului Gé?orma avb san a+Vb, a,beN ieovlbiiegsey elealitar armuine ei aule * Caleule ca numere reale reprezentate prin litere; 4. Folosirea terminologiei aferente notiunii de | frmule G2 calcul prescurtat: numér real (sem, modul, opus, invers, parte | (a+) 2ab+b"; intreag’, parte fractionard) in contexte variate f Fs 5. Deducerea gi aplicarea formulelor de calcul | (a-?)(a—b)=a" 6" : prescurtat pentru optimizarea unorealeule | 4, 444 ¢)? =a? +6? +2 + 2ab4 2be+ 2ac 4 2 + Descompuneri in factori (factor comun, grupare de _ _[termeni, formule de eaten!) 1. Recunoasterea si descrierea unor propr:*siti | GEOMETRIE ale nor figuri geometrice ple in | Relafit intre puncte, drepte sl plane configurafii date in spafiu sau pe desfasurtri | « Puncte, drepte, plane: conventii de desen si de ale acestort notatie 2 Folosirea — instrumentelor __geometrice | @ Determinarea dreptei; determinarea planalui adeevate pentru reprezentarea. “rin desen, in | Piramida: descriere si reprezentare; tetraedrul plan, « corpurilor geomettice * Prisma: descriere si reprezentare; paralelipipedul 3. Utilizarea proprietitilor rferitoare Is drepte | dreptunghic; cnbul si unghiuri in spajiv pentru amalizarea | § pozitii relative a doud drepte in spafiu: relajia de pozitiilor relative ale <: estore ponies 4. Exprimarea prin reprezentiri geometrice 4). Unghiuri cu Laturile respectiv paralele (fir nofinnilor legate de drepte si unghiuri in plan | Gemonstratie); unghiul a dou drepte in spatin; drepte si in spatiu perpendiculare So eet crit enchag | & Poaiit relative ale unei drepte fai de un plan; adeevale in vederea optimizini deserierit | areanta perpendicular pe un plan; distanfa de ka un configuratiilor spatiale si in vederea : Pete punct la un plan (descriere gi reprezentare); inaltimea optimiziri calculelor de lungimi de segmente | Ti ei (deseriere si ropreventare) si de misuri de unghinri ares ee a 6 Interpretarea reprezentirilor geometrice gia} ° Pozitld relative 2 dont plane; plane paralele; unor informajii deduse din acestea, corelatie cu determinarea unor hungi segmente gi a unor ntisuri de unghiuri in de distanja dinte doni plane paralele (deseriere si reprezentare); intltimea prismei (deseriere si reprezentare); seefiuni paralele cu baza in corpurile geometrice studiate © Trunchiul de piramida: descriere si reprezentareProiectii ortogonale pe un plan © Proiectii de puncte, de segmente de dreapti si de drepte pe un plan © Unghiul dintre o dreapti si un plan; Iungimea proiectiei unui segment * Teorema celor trei perpendiculare; caleulul distantei de la un punct Ie 0 dreaptt; calculul distantei de la un punet [a un plan; calculu! distantei dintre dow’ plane paralele Se recomand, din punet de vedere didactic, abordaren continuturilor din _perspectiva formariidezvoltarii competentelor specifice care le sunt asociate de program’, Acest lucrw presupane centrarea demersului didactic asupra actinnilor care trebuie reslizate pentru a forma/dezvolis ‘a elevi competentele prevazute de programa scolar’ gi pentru ca acestia s demonstreze, in cadrul evaluarilor, insugirea acestora