You are on page 1of 22
Doina Pauleanu lrg in drt cazinuli sa testi Hidoogi (ing Pee ert in Coll Pesaro ings det inaeovah ona az rasan Je 70 mine in cal ania sto 1 moans pen ‘ultimul amplasament indicat (de altfel, adncimea mirii n acest golf, care. aoe nae 30 9280 met, ee cu ol isin pent wn pr de Sarre ar fungl mii stoos). Coxe depiind posite i+ reer decide ca pol psec fanfioneze pe vioara at at Tall cus de constuce’ ar orl de yaching~ pe ing vtoaea sea hat de submarine din esl Tabs” (pte valid utero, vincent din go sample operas care a fsa sest prin mers), BAILE DE MARE si seca XD 8 cul os xt cons styl esa : in absenja viitoarelor Sr Came aia press Marsan ane 1905, cd a ming sl el ge 2 a earl en op pry reece nel comunicai dea lng case, va conduc, fn tim. mt mia, ca un foe tne In Romania ‘asterea fenomenuluesival Mi prtoreascd, Vlahui este de pre ea Ym de ma vrative se pare c& au fost apreciate de romani, dar 3 : ‘molt mai tirziu, sub Tune sein pe p Cali sale curative secul de popoart” alata, ind bile de mare se fccaupe cousin ora, sub casei, in earterl englezese 9 pe ‘ducem astfl pentru prima oa si dup o indlungats sbsents in galeria petsonaelr locale eu renume: ,etorl Colin, fost primal medical ee ferate Constana ~ Cemavods, cre considera ci apa Marci Negre lust din CConstanaar canine a 10 game 16,040 clorur de soi 2,140 magneziu (0060 potas’ 1,512 sulfa de sodi/ 2,016 suit de magnesie gi slabe ‘cuando sulfit de cle, bromure si iodare de magnesiu si sodiu"™” La $ mai. 1880, sub presediniaprimarului Antonio Alexandria, in prez ajutorlu su Hats Regep a onslierilor Ali Kadi, Bohor Sen (Vaile Gombo a absenat ulti doi vor pds, eu mum, chiar tn abe Tn, conslu, conform Legii de Organzare a Debrogei, care nu a aceste struct extjen sini), se analizeazs petite numiior Teo Hagiadur, George Bacal, Pera Gheorghiu Belen si Nicoli M. Ptamianes, vind coneesionarea ,reptului de a infin ble de mri pentru specu, intrct salle peroane +-au ait interes, consilul fixeaz un termen sapropat de Hctje (mezat), Singuraintediojic formlaid se refers la _asezarcabiilor de mare in lungul bulevauli lisabeta Doma?” Csi pe ling’ un mare asi comercial Constana va fio stafiune balnerddintre cele mai feecuentate, da Seam, constcn, ncrezitor yi pe reat won, ‘peneral situate jude Constanta (anuasie 1881)", ‘Aiei se psese intrunite ~ remare8 neobositdactorul Cert ~ toate lementele ncesae euei marine: ,Un ace cuat i ozonigt, nccat cud fet principi chime bincfieitoare, co stabilitate primenit nelncett prin briza mir, a care se adaogs privlistea marci cu Tinise 5 imensitatea ape pede o parte, cv fides spargeea valu ‘lor pede ala, pe un oizan infin isla er sbi ip de uate’ Chars cura de ar are desvirsitesanse de resi «value Mare isbind- sec fare conta zidurilorcheulu si digulu,pulverizarea api est a ma ‘imal si gi dec ici putem respira aeral Miei cu toate proprietie sale sive si chimice, lr in serie frumoase si dull de var, simp o adeviratt Fericre site Iasi in voiaVsurilor, contemplind reflect une in oglinds nesfisitl a ape, pe cind value, cu vijitl lo leenitor fn ison aches tri de pe mal, ere muzica de fata se mpc in i argul Mirib= [ingh marele Hotel Carol sa constuito nul baie aezat pe stip de fr", anuntprimaria comune in ine L881 prin ofiiosul stu Farad ‘Constnjes®® nile curentacesta dag ,Constana se popes din zi in i cu Gaspsi car vin sk se caute la bai de mare, uni insintosr, afi resablrea forelor perdu prin mune, uni odin li petreere. Timp este magne. Marea admiabils, ap asad bund ci prsinee cele ma Selcate pot suport limbarie pe Bulevard si Mare produc un eft binefstor. Pe Bule- ‘ard, Musiele militar, malpumitébunei voile a D*Comandany de eg mente, ne of ea mat plcut distractiune prin sunetele for". fn ziua de 16 august 1881 timpul sue o bused schimbare, vinta ince si bat eu putere ir marca se agit. Uneleeabine de bai ~ ssetunea ddoamme ~ se stant. Koginiceana je, aflat prin preajma, aleags in fjutorl clor tei fem care intireisert la scald; fia sf pit nimi ‘doamnele se intore emojionate la hotelurile lor, 1a 14 tunie 1882, ziarul Farol Constaneianung ,Sezonulbailor d= mare sa apropiat tem dice cde v0 cite va dle am intra in. Ti ut ase schimba si razce si pul eate pnd aici n'a pra fost plicut a ince ‘elu sepate de mori stebitend apa mize, cate pind de mindre id tra se avin in valurilin ondul6se spre mal, do eikurd due, Aerut Fncateat de parfum in gence, xt natura redestepat a amunjal ej CConstana sosirea dilelor ramos penta care oraial se pegitesce de mult sprea da visitatorlor soi 618 muri Inadevertrebue se anunim cu mula satisfatune ed desagrementcle din recut, ddd ele a fos, penta vsitstoii Constanei In anul esta a disput 7 Bille pentru scldat sav feu din not dpe un not sistem ma plicit si practic in partea Esto’ orasiu, nu departe de Hotelul Carol 1. Ac ‘alurife mari ind dese gi eurentcle fequent, fac ca apa si fs tot d'un Timanul de Hogs improspitati, pe cand in Tocul unde erau anul eeu heal Genovez era mai mult stagnant. Bile pentru Domne previdute cv 36 eabine bine mobilate informatie necunoscul, 2.) aun mijloc un basen spaios pave, satel ‘eum cle sunt dispuse concur cu or-cre bi de mare din Europ, Pe lcul unde sunt asedate se pte merge eu risura sp jos, dpe cum ar vo ineva se weze de soseaua ces constr de curing care wt vat gi planat cu pom de ambele pi incepind din stad Tomis (ost Salmons, 2.) Afar de tte acest imbuniir de prima orine caress ‘bilo, ory Constnja prin maltleimbundtain ee nul acesta in pein ‘ol acut ate oul o al fs, El are ast aspect une uate staiun balneare Stradele cele mai principale sat pavat din nou si plantat cv arbor, ér boulevard Elisabeta Regina s'a prekngittecind prin stradele Fara, Romani nin rondul din Pata Independeni de unde traversing strada Elen, se Intrunese din not la capil li, nga casele Domnului Mac formind un nel ear, nchidénd stale de mai sus se aséménd mult eu Ringstasse din captala Austr Gridina din Pisa Cimitirlui musulman apripe de Bulevard s'a impejmuit cv gril, to asemenea Gradina de la Bele unde serile vor avea loc mi mille pozeceri eu una din musiile mitre Ase de pseeer se pot fice la vile din margnea orayiufu unde tansporal se fice eu mult Inlesire pe soseaua co $°2 eonstruit de curénd si care asemenea este Planta pe ambele pi In et priveste confortabiul de asemenea astli Constana concur cu orca alt ors de i din streinatae Hotcul cel mare Carol | s'a descis la | luniecuret pun domi stator ai Constansi gs la disposiiune camere elegant mobilate sti Indestolarea sub preciur: moderate. Afard de aotsta © mulime de alle Hoteluri care sat deschis si lid particular flute din nod sunt puse la disposijune visitatorilr 'Nu potem incheiassadard aotstt mic rein fir se afrmaim cgi autores a depus gi va depune tt silna fd e ce ee vor bine vo a veni in vara asta la Bide mare la Const, se ema pe depin ‘mul. Dove msi militare care le avem in orasiu vor dista pe public in fe-care st pe Bulevad si Pisa Independent FenitaC ‘8 sporeasei num Tnerederea vzitatoilor,deoarece stabilimentle de ade mare din acest ori, find terminate de mul incepta futiona nana ~ iat wn indemn prin cre pres anu 1882 eau se voo-ste va dle Local! Biilor pentry Dime, mai eu sém, construe din nou, este in cana care nu mai las mice doris dural in zig ~ zag cae «hela elle, constr tot mano eu mule scifi, face preumblarea cca tn abreabia ‘Orisa cae se nein int-o curafenie ce place eu doossbire tos ‘url ume dja ej vistator i sperm en eund va fi Fceventat sk un numeros public ear... va gs tt muljumir! Tove acestea (din enomerareaadmirativ s-au omis bulevardul ex Nawtfun,luminat a giorno, cele dout muzci militar, Kursu, pote tere venejine, nn), cum i eonforabiul care nu va lips is mic o pein visitatorlor Constane, ne attorii 88 facem invitajunca de mai sus ‘Afimm acsta cu att mai mul cu cit persone distnse eae au visitor Siul nostu, reméndnd pe depin malfmite a promis a event tn curind entra bai de mare, ci Constanta lt prin positunea ei ineintitoare pin lima cea forte sinitoasi, a intat in rindul celor mat principale Stain balneare din Europ. Tats pentru ce diem Veni la Constana™ \oiajle pe Dunire si vitiele regelui Carol Ila Constanp, adeseort a regine de ai ridice spot tno de Caren Sao es Sin voltae June sa, ey te 9 Sac lose de atten el emeli clr mai inser tebu™ icc 1954 nine P. ahaa, mat te np a Bucur unde loa pe seu Slr Ix moma, atin) cs pit weit sear nceare pet formar we pe Ia Const' “piso inca une cone, ce sore al probleme cusses eae feos teva ifomainsinscte pan stun 9 ule Dent bo in 1777 nt G aneaea DOR, wn wr Razovitst deongn, const te cbie lien it pore ul Car, a Nord de Via Starz, cu aces in ‘tela Remus Opa pinto salt desis comin prin Opole de en Fonda ati ind ctten snl rns ttm ale ord, nicl gl dlings ros Fens nung frat tae Marc Ars Toms sd ‘Span alpen pion) Re pss. ‘atts pm stings eect Malachy Clog san ing ter baledls ede aul, deri de in eat cre peck dea cap ti dng port al Bus Elsa cate a st consi cin vt genial Al. Gafeca, pe sine! Dict Tine) Cavs noos in aceast parte, muse pute intra Tn ap de Const Aceastsituafiune «finut mul ani gi era dest d nu fa pra mare sini depirtaren mulfuitoae pent vremca aceea, end imbue prea mare~ Tncepindu-se constciunes portuu si dup ce digurile tui aw ‘nana ot ma mult spre lag, valle a ioeput sf mince pla dew ‘cxeace@ provoca gi suri ale terenulu de d'asupra ate ca tebuit se cat alt soluiune ‘An! iil sau mu la Mamaia unde, incontestable este ct se poate de fumoasi i are intindereconsierabil, ast din acest punct, de vedere, nu se putea gsi o sole mai bunt. In chim aves est foarte incomod si costister, din eauza depitiei mari de ora (cea. 8 Kim). Solujunea de ase constru locunge chiar pe ples care a eapatat un ince put de exceujune, nu este a ndemna tauror $i n orice caz, nu poate Satsface pe local, cari aus ei nevoe de efeteebinecatoure ae ae. {hn acestecondiiun, laa dela Mamaia na pate f considera de eit ca pla de ux gi astfel cred eva mde si, prin urmare, rebut 4 seg Seased oat soljune, Se ste Tne plaja dela Mamaia este infect, n ‘impul veri, de tna, din cauza apropicri Siut-Ghioluli- Pentru aceste consieraivn, ined dela 1904, ev ocaziuneaintocmisi proeetulutconso- Tiiri marr, a propas Prima exccutaea nor dig pentru crearea une paje™", Prin ipsa unei,plaje potrvite, se ara in preambull une adese, westl de imtinsd i cu acces lesnicios i nezabovitr, oral Constanta a Pietdt foarte mult ca stajune debi de mare gi climateic msi cu seam de cind s'adeschis (clita, n) alto lea ea Mangala, Carmen Sylva, Bforie, si oferepubliuli, da nu plje pres lagi, dar cari se ning pe hing mai si cari sunt usor accesible, fa miloace speciale costi- ‘Stare de tansport, permifinditrstulu asl s& petread oat zua pe pla, fn aceasta peivings Constany a fost intotdeauna ino situaiune mai ‘mult sau mai pin precar”™™. 1 Icepur, sata locotenentul M.D. Ionescu in Volumul st mono trafic din 1897, ystablimentcle de bai era agezate Ia marginesoraquui Chiae (Hotel Carol, Hotel Gambeta, Bisrica Arménd, Por, cts). Adi sunt instalaun afar din ors, ao deprtare de 3 kilometre spre NV. pe cbsta rman a v2. Aici ,publiul pases pe lings lima temperats, nits si distracts in timp eildurilor veri, sinitatea, efectulbine-ieator l baile de mare ‘Se mai afl in Constanja 3 Jocaluri de bal ealde (1 militar)” Ziacal Farul Consanelrelteaz™:, Asti cnc luni 1885, nlo- ‘ull PrefetureiTudefului Constana, in presenja D™ Em. Culoglu ~ Pre- fest Judfuli, D™ Gafeneu ~ Dirctorul Cit Ferate Constnla ~ Cer rvods, a D*M, Koiciu~Ditectorl Prefecture, Hafuz Regp gi Ali Kad, stor de Primar sa mai mltor D* Consiisi Comunai, a D™ Doctor S ul sie 1, medical Divs obiee eu prenumele Goons priml medi primar al orasu de fap, loachim sia fos ui dupa instalarea autritilor romney la Kisiandi™), medic primar al adel, a msi mult noabilitti come eto adminisratv, nds n desbatre neo cial sa fanconailor su Siateafacere unr in acest ori, sau decisurmstoarcle (sublinieile ne ‘unt prezentate premier dup 120 de ani 1. Sor admis in unaninita x baile cele nu se fie agedatep fe DEG Ww edunao parte din sume necesre partea primi Acest comitet se compune din D™! Agop Tomasian, Doctor Georgescu, Solomon Yaphet, Bohor Seni, Vasile Mureli yi M. Moye ‘V, Sea consiluit un comitt eseeutiv pentru accearare uerrei scestor ba, (ormat) din D! Em, Culoglo, A. Gafencu, M. Koieit 5 primarul comune Despre cartel La vii vom detaia tn volumal nostra urmitor, nu ‘nine de informa ci in apropir, pe frm, se va construiun eartier de 1, coohet si monden. Pent imipun — opines ac fae chet sist se alaga o plat splendid, ceea ‘Sa format un comitet condos din 6 perséae notable, penta saiune din conse biilor eu ob de a esti sumele ce se va pune la dispozte de Comite. vile se ‘conferi Consanfe un accent ‘aractr bales, di i lipsest af in fora luerurior vor pere, ai eu oscbre cd stabilimentele existent desinjate cu facerea port Turi de altmintelea Ai plimbare eu tenul de pacere pind la i, spesele drama, uy cost mai mult ca I Leys 10 bani bacyi Distanfa putea i tdbitus ins si in alt fel, dup eum related Constantin N. Saty: ,Cind mi aveam canoturi, dar Beizadea Vitel) Ca barbs ii cea rosie shane Er la vi Tn barcieurmand Raluca gio doaie de pit" Tova dea tiz in anu 1885, des noiemibri, Consilial Comunal aletut din Ali K multi peer dea fice de doue ori ps unde sit bile. Q bac, cu Hatz Regep,P. Papeimopulo, Odisea N. Despoti, M. Miloyef, Geb Franchian, AL H. Gheorghia, Al. Logari si condus de primaral Pansit Hoban, decide in unanimitae asupra institut une axe, asa cum proce: eaza tte stainile ance esta se inrebuinge2 pn iluminatulul sa sevicul eure ross tru distraetun, pene imbunati straelor. Numai la Constan ato a fost pén'acum dispensaide or ce tax tte srcinile ee incumb une taint balneae sa suport ‘comund, Restinsele ef esuse ini nu 4) permis a oer viitatrilr pe trcer de natura a3 mulumi ot din act causa servile iuminatull $14 curt stadelor a list adessea de dort,” Singura modifica parte ideal digul principal cit ice din Const format de d i, formate de 2 Ia aia gol ul neinsema, Rut de est ninsurd de msi, plaje penirs bi. Extrasele din jumalul Consiluli Technic Superior provid pens create pj artificial, digul de 300 met emit, format fe 9 bout artificial, dar una dla, .aproape normal, rent soli eiciente penn lor de se instleze gard pentru ca si impiedie nsipurile sb acon ferats™. w_ La capitul stati Ceres (ai Aristide Kartal, n), i rept Jordi i Stavra Meisopul isi disput, prin Eco ba ost LT ‘Shun tre: rman si de esaman os S10 met ps ant cite mor cu ede i oct yess de ea soma °F dnnaer nts pry eons pos sin dei mcs acon 8S lain = tee cr pe ma ix dot de Metsopao Shs Trae de cre even de ah anpoat a foe Socom cesta dn ie stele pore ait Angel acc infima ptei clara const iat set A ote die pan i TT 0 lai eu cl eee en p sxe” late props a ‘lina probleme reumatice prin stabilimentul de bai al lui Morfis ran 1909 de flor enero ait foe 2 ails Mode in P urna rlatazi la 6 publicitar: Nu exist? bai mai mod Constang™”Intnadevir, asemenea bai mu exists! In numarul din 27 tugistcurent al revise, Kirak Napadarjn (ce! fr de paral, n. 1.) poves teste cd gi dup expirarea concediului petrecut fa mare, ined ma stimba din ‘as ned mal vate urecil inca nu -a dezmetcit «dpa cele 24 debi ‘de mimal de Tekir Gol cade pe cari l-am fut ~ conform ordonaniei iliment de teminentului doctor Losef Dona ~, in Constana, a excelentul bial dui Moris Papastara Dac voi, cititor, ai aves de cit de afursite sunt bile ste de ‘descoper in acest moment eapetee i afi slua in mine pe una in cei mai de frute eoi ai timpurilor modeme, Ca si va facet o idee rol, ‘apcoximativl de martial ce-am indrat,edeajuns sv spin in iva, fic Ceral si fe eit mai dept! ~ ind fn ind Scaaoschio stm ian primize si spre a isi versurile sehioape, chefurle diate g toate pi tele ce-am comis, comit si voiu comite pe Tumes asa, ~ cin, zc, Nichi petoea mi va vi ert un cazan cu pcr seu smoal icin in ural ‘meu cial cole de info vor bestema gi vor Schell prowzic, fens cuplete vesele i, icind bezele lui Aghit, fi voi tiga rz = .Mersi, drag Mefistfeles, bia asta pe care mia oferi-o € o delcioas ricorealt dupa bile de namo pe eare lem Put!” [La ,Baile Moderne” din Constanja ale d-lui Morfis Pupsstavra venga fel de fel de damblagi gchar cite foarte nostime damblagioaice. Printe acestea din urn er io simpatics dommnioara blond De cite or loumna mama sas insala pe un scaun pe coridor respective sist acolo santinels veghetoae pnd ce demoazela isprivea sealatul ug caine’ ~ .Bravo, domnisoar, famos!”, am spus inti th glum blond mel conte-krghioli. Te pizese mami cind faci baie ex un andar! De ce? N'ai nicio fries, drag domnisoard, noi aytia care freeventim stabilimentul instal special de hydoterapie unde pacienfi, dupa presriptia rediculi, pot inrebuinja diferte modur si procedee usitate in practca resi scale Ia or cratr, bai de hydtoterapiei modeme ca: bai reci si calde Ia orice temperatura, b iri loin, mpachetri generale sau local, af a ou sa fi ‘vapors ctv, hal ‘ni rei calde, duguri la orice temper ale), vertical, crear, intrerupte, dusur seofiane,duyuri Teale, et; bi jag! masori si nmol aduszilnic de la Techirahiol compleeteaz curce c& " ‘31 sigur boalele sistema nervos.. (Stale) aparatui digest Plajele Constane, inguste Ia Moe funetie de consiucia digurlor dela mb configraia in astzi dspirs, Duda fr cob ol XD corespunde Goll pescarilor (nuit nial al delfinior dup obiceiuite de atunci ale aestor ingcepte mamitere, de a se apropia de firm) si & ‘evenit, prin ample lucrri de reamenajar,locul de promenad portal turistic Tomis;dlimitarea faa de plaja Modern s- realizat abi in 1934, prin amenajarca unui dig de 100 met Plaja Dudu, opineaa in aul 1926 ‘iptiminaul Gloria Dobroget este ,ocul ude mic si mare, tnt si btrin, tleargi i fack beie penta se rior Cabinele sunt constzute in stil modem gi prevzute t tot confor”, Inte plajele Tre! Papuc, cea rnumits Doniifa leona, deoarece seal in dept bulevardulu cu acess ‘ume, (ase stradarezidenfald M. Eminescu) si tai spre nord, dig transversal se consuiste in mai multe etape (fst fncepu in 1913, dar Iucrile sau intrerupt si reluatabia apo ribo). Extins in anit 1930, 1931, acest dig a fost completat cu un alt, transversal Chiat insite de marcle rizboi dl Capitan Sete, simpatcul pro Prieta al stjuni Ta, care a fleut sta de mult penta riicarea pres fui Constant ca staiune balnears a fleutine# un inept bun, de ast dat pe tren istic. Pentre publicul si giseascl oct mai frumoss state la Taig un splendid col al natu, cl. Stefi a angajat 0 tru de 6 persone, compust din mandolins, chitrsi si sols vocal. Trupa e pust sub nducereaadmirabiului artist Manel, laa cri repute atstica n-ar ‘mai fi nimic de adioyat- Manel g- eeat in oragl nstu destule simpati si admiratori si publicul cunoseitor I'a aprciat inotdeauna ca pe un excelent artist. Astflsuntem sigur el Manel se va impune sla Taaia ca ‘in toate locurle unde + produ, Felcitim pe dl. Cpitan Stele penta chiifia fieutd i din partone Ht wm succes, indomndnd tot oda $i ‘ubliculconstngean si nu se lipseasex dela prodvefileacestor artist Tae aceste pla cunoseute av mai existat sctuniinguste, pe cae ‘eneesionai f-au otezat dup dorng; una se nmea La leu i edrnan iar pe alta sa insalatfn anul 1952 efteva eabine pentru ofeit unui pe oporiune de 50 met, ineepind dela Bile Diana cite regiment local ile Modern’ In decembric 1927, Mistral Stn i Ocrotrilor Sociale com nit celor in drept ed ,Locaitatea Constnja cu pj lt Mamaia din jud (Constanj a dectrt ca staiune bulno climatic se bucurd de deptrile dori cei sunt previzut” prin Legea sanitar, art 93 gi Regulamentul lusiuilor hidro-minerale, art. ~ 16; in preaabil, Comisia balneo imaticksuperioard & pomenitlui minister sist dat aval, iar Deeretl Rogal nuriral 456 din 21 februari cuenta consfnit ceastt realitate, Cu toate aoewca, sabilimentele de bai webuie sisi soliite fn cominsare utoriztia de fancionare’ ‘acest tft necesita numa consecveni ci chiar saci timplat in aul 1928, la 14 sug, cnd proces verbal al sedinfei Cons tuner extruorina in suns de e130, fost decorat Primaria Ia ul Heal admit desi spre a se plti costal medliei de aur eu care Expocia Bainco-Climaterica”(dosar mr 8/1928, £113 verso)™ 8 organiza plajlornoastre maritime m ‘Consiatnd in ocayi an este fea pein ni un egulamen i din aceast cau cle sunt aproape in animate in cea mai mare dezordine”, Minister Sanat si Oro flacun, att mai mult eu et Ta al de Sociale ii propune si remesieze acast jana mai va avea foe Ia Constants, ,at V-lea Congres Intern api, cae vor prtieipa nummeroi savang stein. In proietu de lament ait la sugestile Soi marci Constana si valail pind mai ei, sea is fie apt lao trims spre avigae i fntre altel ei: Nici o pla mu se va puta infin insite balneo-limatic (ora balnear,saatori, preventort, et.) sa nizator responsabil, Plajle public formate mumai ci, se vor intezie (72). orice ‘Ministealui Site print’ aglomerare de vizitaor ‘une plje se va ice dup sprobare ‘Organizarea nei plaje va prevede urmtore 2) Un cabinet de consulta medicae sau cel pufin un post de ator iene medical. pe lingh cabinet sau post, va exista 0 farmacie cui ) Plaja va avea un medic santa. Part santa priveste cudjenia desivaryitl a plajetr si vecin tailor ayezarca de closet, cogir pent murdati, corn, brace, ftoit de pa <) Costumul de plait trebue st fe decent, acoperind intreg bust rumai abdomenul si pvioacl, ait pentru birafi eit si penta fem ‘Costumul acesta nu se va pura decit pe pla: ori unde aiu imbriea hainele. Nu¢ voie a se dansa in acest cost. ‘3 Cura de soare pe pla desis nu se pos nul de baie imbreat Plajele bine organizate vor constr sori inchs. cu sexele separate ; “) Promisuitatea pe pla va fi Tmpiedicats; regulamentul pois sanitae a plajei” va faa masuri de prevenite si eombatere postu de ajutor penta cxz de Ince, bufte bine organizate fart bduturialeoolce (acest exists doae | © prin afige sau brosur, axe aprobate de cei in dept, sanetiuni Tn julie 1928 ziarl Fo nya Dobro ia SH spulbere comperaile din prest care defavorizcazA stan fea balnears Constanta in re port cu rostuile similar ale Varneis Am citit eu atone fate aeeste atcole, dooare cu toi suntem gelog pe presi gil pe cae ral nest por la mare tree gil psreze eae aici la portle Orientului si mu ‘evita Furnes, 1909 ne-am putea Impica wor eu ‘eis cl un ongel mic ea Vara ar putea si capete in surti vreme o dea voltae asa de mare Din el loculu a trebuit observe of ace eare ‘arias uimii de devoltarea Varn, judoe8 aceatpropaie dintun Singur punet de vedere, anume cela al Vamei balneate. $i se face bilncard si Constana blnear, De ls inceput avem de obserat gre a, pe eae intentonat probabil simingf de anumit intrese o fe apologist Var ind jude unilateral ‘hestiunea penta ajunge I eoncuzia ere le suridee Vara a ao mult Inaintea Constnfei. Constanja balnearé ~ hott astiz este ‘sect pentru bunl motive pe integul tora l mire dela Mamaia pina 1a Borene (in Cader, .), stu desvolta dup riot o erent stain bnare care iv wt eu Consan i caret iu tn fi Aga, categoria de visiator car a pungn modes, sa care do lini patiarhala, ceresteazs Mangala crea luato deszvoltare balneats kr de nvidia, mai ales scum n rm, cid au inceputs se exploateze tie sulirce din ne, © ath categorie, aceiaa bogtilor, a prisit Constant is indrepat catre Movil i Efori, local specific amenajate penta bi de mare si are aun avant) in plus, eb permit suferinzlor si fac bai de nmol in Iniraculosul lac Techitghiol. Mai punefi pe eei care viziteaz8 Eforia, Bal ‘ul si vei aveatabloultuuroraclora ce ne prises. ‘Cauza primordial faptuli acestao psi Tn acea no nu puter oferio pj de et ln 7 km. de oa, legath eu cae erat gi deci nv este oven de ct eu chetualé mae gu multi oosala. i atunci mu mat poste fi mirae e& Consanj, orasul Constanta proprivzis, perde din [importa se balneari—peniru cies fest eapubliculvztto spre pentru retreare inl dein ora mare cu toate defctele hi, o tayne care fic amenajatd numai in vedere scopuul mrt, cae si satisfac toate ‘xigentte de agrement ale viitatorlr si cae fer o pla apropiat. Dar colo unde apologist se Invites ft-un ere vijio, acolo unde iscuia iets de ei de bazeaz pe premize false, pena a aunge la coneluziun tot aga de eronae, este cdnd motivea riicarea Varei gi prin conscinis ‘Secadenja Constante, joel de noroc sau mai bine zis Cazinoul “Am artat mai ss motvee wale ale devadenfei Constante blnesre, cu atitudinea anumiter prese din nc lisa de jocuri ale Cazinoulu din Tocalitat, cau st trap conclu CConstanja este cauzalipsei de viitator din oral nostr, Este o eroare fntengionaa, pe ear ect interest o pot ssfne, dar pe care nici un om de bound condiie nu g-0 poate insu. Tebue si ne implcim eu ideea ci Constanta balneard va decade din ifn 2, orapul nu va rimne dect plat (Se aesticre yt agrovicionare a litoraulsi Mazei Negre. Cenc tree eut ste aneindepta single noastre pentru dezvltarea cit mai mult cit ma epedea stain! Mamaia, Mamaia ese singura pla dupa itoralul Mare! ‘Negre care poate rivaiza cu pli similare din Occident. ‘De aceia eit mai repede la her! $i tn local tinguirilor din gaze care sunt de mole ori de rea ered noi si realizim la Mamaia, vitoaea CConstanfabalnear, care va putea sis ia intrecere nu cu Varna, dar chiar ‘ov mail i renumitlelocaliti dupa yrmul Mediteranei"®. a & ianuarie 1931, medicul sef,vieepresedinte al Consiiut de Ijena si Salubitate Pubic al Muniipiului Constnj i scie primarulut Gheorghe Popescu: ,Avem onoare a vi inant ai anexat pettunea D- Tui Morfi Papastivr.. din 12 Noembrie 1930, insofit de Deciziunea Nt 1 din 24) X1/930,reltiv la subvenfionarea deere Primirieastabiimentolat dd bi Moderne (amenajat de petent in ana 1929, n,n), ruginduevd bine voit adispune a i pus in diseusia Consiului Comunal spre sprobar ‘dup care se va da odeciziume prin care si se Tac obligatri bai pr tof cei prevazt la punctul 3a petijune.” lat adresa lui Mori Papastavru cite aelaiprimar din 12 noiembrie 1930: Ln epeate rind (uno! dine acestea este databil 3 mai 19293) am vu onoarea ami adres att Dv. ct si Onoratului Consiiu de Higiend local, adtindu-va situajia precard in care se giseste Baia Modernd a oragubi, unica baie inr'o stayume balneard (subl. m), propritatea Sulsemnatuhi, pentru care am invest ex capital, spre a da acesui ors 0 instalgie modern si complecth Prin lipsa de funjionare a acesci bi din cauze pe eare Dvs. le csnoastf foarte bine, subsemnatl na mai am putin si suport sailed intefinere ale acestei bai gi mi vid nevot s-i schimb destinaiunea si oral ramind franco baie, dacd Dvs. nu gis soluunes unui jutor Pentru actvitaeafunctondrei sub o forma oareare. ‘Am onoarea a va face © propunere coneets, Domnule Primar: si municipalizati Ds, este bi, coneretizindu-le sub forma pe care © vet rede mai nimeria i eointeresindusma gi pe mine in calitte de proprietr, cu cot parte a captalul invest In acest stabiliment. Cum aceast pro punere este in finefiune de studi daca Dus. admitei principal si eum ‘ubsemnatul am aevoie de wn autor medi, va og respectvos a aprobe Si rise fact urmitoarele avantae: 1/ Sk mise menfind privilegiul acordat de Primare asupea plat ‘Moderne amenajat de subsemnatl anul ecu sifu autorizat a incasa taxa de 2 ei de persoand pentru intreinerea acestei pj, 2/ Sd mi se acorde 0 dispens de pla la consumul ape gi uminet lectric, consume la Baile Moderne 5) Si'se dea curs deciziunilor formulate de Consilil de Higiens pent bile manipulaiordealimentepublice si populatc streine..”% La dosar sa pstat io copie dup decziunea Consilidu de Igiena si Salubritate al Muniipiului Constanga din 3 wai 1929, refertoare la: “Cereea D-lui Mori Papastavru prin care face cunoscut Primal e& ‘ingurulstabliment de bai ~ propictatea sa este ameninat si fe inci ‘in cauza prea pujnilor viztatr i propune Primrc ao subventiona cuo sun pentru sirac, ase face interventun pe la frit institu ca fabric local publics, te, penta a face wz de aceste bai in schimbul uneitaxe ‘minimal i pe de alts parte ai se da autorzaie pentru amenaao plaj cu ‘teva cabine in deepal blr sale pe malul mii. ste chestun, Daindu-se cette cerete gi ludnduse In discutie a Consiil otirite: 1A se face intervenfin’ pe la difeite insti, fabric, locals in nuit ile pentru cai se vor ce uz de acest b public, ct, pentru a face edocetfiindiseo fax8 minim, ia sofctatorl va tua contact ca D1 Mesie sf el mniipilu, urmind ca si ado o sere de imbunatin vest stabliment "Prima st preva n buge o su pentru ada posibilitate gi eelor siroci a face ue de bi 5. Seda autorzaie pentru amenaarca une plaje eu eabine in dept (deme pe malel mii, eurijnd ait fundal mari de pete edt 9 bailor pla wats de pregedintle Consiluui,primarul Fr. seesteia, dr, N. Masprint, fost si vitor Deciiunes Sacheti si de vice-presedine primar al Constanfel in tei seute mandate: noiembrie 1925 ~ aprile 1926, eptembrie 1927 ~noiembric 1928, dvembrie 1933 ~ marie 1934 Ta o adkesi-@ ministlui Muncit si Sana, Serviciul balno

You might also like