ae was DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL INFECTIILOR CU HERPESVIRUSURI 51.1. DATE GENERALE 51.1.1. O minidefinitie 200 am, invelifi intr-o gazda. Nucleocapsida, cu Herpesvirusurile au virionii sferici, cu diametrul de 15( anvelopa lipoproteicé derivata din membrana nucleara a celul simetrie icosdedric’, cuprinde un genom ADN d. c. 51.1.2. Repere taxonomice si habitat Herpesvirusurile constituie familia Herpesviridae cu trei subfamilii: 1. Subfamilia Alphaherpesvirinae, care cuprinde doua genuri: ‘Simplexherpesvirus, din care rejinem virusurile herpetice umane I si 2, precum si virusurile herpetice ale cercopitecilor. 1 Varicellavirus, din care ne intereseaza specia tip virusul herpetic uman 3 (virusul varicella-zoster). Alte specii infecteazd animale. 2, Subfamilia Betaherpesvirinae cu doua genuri Citomegalovirus uman (virusul her- petic uman 5) si Citomegalovirus murin 3, Subfamilia Gammaherpesvirinae are trei genuri, dintre care rejinem numai prin- cipalui gen care infecteaza omul: Lymphocryptovirus, cu specia tip virusul herpetic uman 4 irusul Epstein-Barr), agentul etiologic al mononucleozet infectioase. 51.1.3. Factori de patogenitate Factorii de patogenitate ai herpesvirusurilor sunt insuficient definiti. Caracteristic, infecjia primar cu un herpesvirus este urmata de infectia persistent (latentA), care se poate reactiva. 51.1.4, Receptivitatea la infectiile cu herpesvirusuri Recoptivitatea cu herpesvirusuri este generala. Reactivarea infectiilor persistente apare dup’ deprimarea rezisten{ei gazdei prin diferifi factori de stres, imunodepresie sau imunosupresie. 51.1.5. Boli cauzate de herpesvirusuri Herpesul simplex este o boald infectioasa recidivanta manifestata prin eruptii veticuloase pe piele st mempranele mucoase, precum si prin afectarea grav a sistemului nerves $i organelor interne. In mod natural, iafecjia determinata de virusul herpetic uman 381| are poarta de intrare orala, iar cea determinata de virusul herpetic uman 2, genitala Forme clinice ale herpesulul simplex pot fi: infectia herpetic a pielii = herpes cutanal (localiza sau extins@);stomatita herpetic herpesul genial cheraita : cheratoconjunctivia herpetica; encefalita si meningoencefalita herpetic; herpesul visceral (hepatite, pcumonii; herpesul generalizat al nou-nascutilor herpes neonatal) Varicela este 0 boala infectioasa acuta cauzata de virusul herpetic uman 3 (virusul varicella-zoster), predominant’ la copil, caracterizata printr-o evolutte benigna, intoxicare moderata, febra’st erupjie maculoveziculara. Herpesul zoster (eczema circulara) este 0 viroza caracterizata prin febra, intoxicare, inflamatia ganglionilor nervosi spinali cu aparitia unei eruptii veziculare pe dermatomal nervilor seazitivi implicafi in proces. Boala este cauzata de reactivarea infectiei persistente cu virusul herpetic uman 3, Formele clinice ale infectici sunt: gangliocutanata, auricular si oftalmica, gangrenoasa (necrotica), meningoencefalitica, diseminata. = 51.2. INVESTIGATIA ETIOLOGICA A HERPESULUI SIMPLEX 51.2.1, Diagnosticul direct 51.2.1.1. Prelevate patologice Se examineaz, in functie de manifestarile clinice ale bolii, conjinutul veziculelor, cruste, saliva, lichid cefalorahidian, frotiuri din exsudatul veziculelor de pe mucoasa cavi- tatii bucale sau organelor genitale; sangele in infectiile generalizate; probe de creier si miduva spinarii in cazurile letale. $1.2.1.2. Diagnosticul rapid Se efectueaza frotiuri sau amprente din vericulele herpetice, se coloreaz’ Giemsa si se examineaz& la microscopul optic. Prezenta celulelor gigante polinucleate, cu incluziuni cozinofile intranucleare indica infectia herpetic’. Virionii cu morfologie tipicd, precum si antigenul specific viral pot fi depistati in microscopia electronica, respectiv prin RIF sau ELISA. In cazurile letale se cauta antigenul specific pe amprente si secfiuni din creier gi maduva spinarii 51.2.1.3. Izolarea virusului Cu materiglul de examinat seinfecicaza embrionii de gaina de 12 zile pe MCA si se Jncubeaza la 37°C. Se urmareste dupa 48 ore apanita pe MCA, unor poek-uritipic, dense. Pe amprente din aceste leziuni, la microscopul optic, s¢ observa célule gigante cu incluziuni eozinofile intranucleare. _., Pentru izolarea virusului in culturi de celule mai utile sunt culturile primare din inichi de iepure, embrion uman, celulcle HeLa. Dupa incubare de 4—7 zile in culturile de celule infectate apar celule gigante polinuclcate, celule rotunjite si conglomerate, in care asim incluziuni intramucleare. Virusul herpes simplex poate fi izolat si in organismul soriceilor sugari de 2—4 zile infectati intracerebral sau intraperitoneal. lepurii st cobaii se infecteaz’ intracerebral sau be cornea scarificata. Prezenia virusului herpetic im materialul igoculat determina la Bese dupl 3-7 zie, paraliil si moarte, iar in celulele comeet infectate depistam prin IF ineluztuni intranucleare si antigenul viral specific Identificarea virusurilor izolate se efectueazs prin RN pe soricei, culturi de celule sau embrioni de gaind cu seruri specifice standardizate, 38251.2.2. Diagnosticul serologic Se urmareste cresterea de cel putin 4 ori a titrului de anticorpi prin examinarea serurilor pereche in RN si RFC. Antigenul pentru aceste reactii este preparat din MCA sau din creier de soricei sugari infectati cu virusul herpes simplex. 51.2.3. Preparate biologice si medicamente pentru diagnostic, profilaxie si terapie seruri imune standardizate pentru identificarea virusului herpes simplex prin RN; = imunoglobuline hiperimune umane antiherpetice pentra profilaxi w interferon pentru profilaxie; acyclovir pentru profilaxie si terapie. 51.3. INVESTIGATIA ETIOLOGICA A VARICELEI Se preleva si se examineaza: continutul eruptilor cutanate (raclat din papule, lichid vezicular, cruste), exsudat nazofaringian, singe. Post mortem se examineaza fragmente de pnlmon 31 ficat Diagnosticul rapid. Din lichidul vezicular se efectueazA preparate pe care le coloriim Giemsa. La microscopul optic putem depista astfel celule gigante multinucleate cu incluziuni cozinofile intranucleare (corpusculi Aragan). Pentru depistarea antigenului specific se foloseste RIF, ELISA, RFC, iar virionii se depisteaz4 prin imunomicroscopie electronica. Jzolarea virusului. Mai sensibile sunt celulele embrionului uman. Pot fi utilizate si culturi de celule din rinichi de maimuja sau iepure. Virusul varicelei produce efect citopatic caracterizat prin aparifia de celule rotunjite si de celule gigante multinucleate si incluziuni intranucleare eozinofile. Identificarea virusului se efectueaza prin RN cu seruri de la convalescenfi cu un titru considerabil de anticorpi; este recomandata si imunofluorescenta. Serodiagnosticul este mai accesibil si permite diferentierea varicelei de alte boli eruptive prin cresterea semnificativa a titrului anticorpilor. Utilizim RFC cu antigenul specifie din extractul culturilor celulare infectate triplu congelate si decongelate. Profilactic, copiilor debili contacti ai bolnavilor (c. g. in colectivitai de copii) li se administreaza imunoglobulind umand hiperimund antivaricela (3 ml intramuscular). 51.4. INVESTIGATIA ETIOLOGICA A HERPESULUI ZOSTER Se preleva si se examineaza continutul veziculelor, raclatul din papule. Diagnosticul rapid. Din lichidul vericular se efectucaza frotiuri pe care le coloram Giemsa. La microscopu! optic se observa celule gigante polinucleate cu incluziuni eozinofile intranucleare. Virusul poate fi evidenfiat prin imunomicroscopie electronica. Antigenul specific il putem depista prin RIF, ELISA sau RFC in confinutul veziculelor si pustulelor sau in sedimentul suspensiei de cruste. Jzolarea virusului se face in culturi de celule din embrion uman sau de maimuts Efectul citopatic este caracterizat prin prezenta cclulclor rotunde sia celulelor gigante polinucleate. In celulele infectate s¢ depisteaza incluziuni cozinofile intranucleare. Virusul izolat se identifica prin RN si RLF, folosind seruri obfinute de la convalescent Pentru diagnosticul serologic sunt recomandate RN, RFC sau ELISA. Preparate biologice pentru profilaxie si tratament specific nu sunt elaborate.