TNE ARE NUTR oy ge hie LE So hahaaei Baal iat]! REVISTA LUNARA A ASOCIATIEI VOLUNTARE PENTRU SPRIJINIREA APARARI PATRIEL (A.V. 8. AP) SI A MINISTERULUI TRANSPORTURILOR SI TELECOMUNICATHLOR Nr. 8 ANUL ID AUGUST 1957 03 AUGUST MAREATA ZI A ELIBERARII La 25 August, poporul romin sirbatoreste aniversarea a 13 ani de 1a eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist. Mareafa zi a eliberarii, 25 August 1944, inscrie 0 pagina de glorie in istorla neamului nostru, vestind inceputul unei noi ere pentru oamenii muneii din fara hoastra, Ofensiva nestaviliti a trupelor sovietice si stralucitele vic~ torii repurtate impotriva maginii de razboi hitleriste. au creat condigii favorabile pentru eliberarea poporului romin. Organizato si conduse de Partidul Comunist Romin, forgele patriotice au ras- turnat dictatura fascisté si au pus capét crimMnalulul rézbol antisovietic. Armata romina s-a aliturat forjelor cosligiet anti- hitleriste, in frunte cu. Uniunea Sovietied, luptind pind la infrin- gerea totald a agresorilor fascisti: Luindu-si scarta in propritie sale miini, poporill romin @ doborit monarhia si jugul imperialist, trecind apoi la téurirea statului democrat popular. Sub conducerea si indrumarea permanentii a Partidulut, in: suflefiti de un fierbinte patriotism, oamenti muncii din patria nostra au cucerit pas cu pas marefe victoril pe drumul con: truirii vietii noi, Intr-un timp scurt sau obfinut Insemnate suc- cese in dezvoltarea economiei nafionale, S-a creat o puternica industrie socialist in slujba pacii si a progresului, Iuind fiinfa ramuri noi, inexistente in trecut in jara noastra, printre care $1 industria electrotehnicd, Rezultate deosebite s-au obtinut si in transformarea socialista a agriculturii, Toate aceste mareje rea- lizari au_permis 0 imbundtafire simfitoare a nivelului de tret al oamenilor muncii. Pe plan internafional fara noastra gi-a ex- tins legaturile politice, economice si culturale cu alte fari, de~ venind un factor activ in lupta pentru pace si prietenie in lumea intreagé, Eliberarea fri noastre a adus zori noi si in. dezvoltarea migcarii radioagiatorilor romini, lichidind inapoierea noastra din recut si in acest domeniu, In adevar, inainte de 1944 nu se putea vorbi despre radioamatorism in fara noastra. Puyinii radioama- tori care existau pe atunci actionau pe cont propriu, nu se bu- curau de nici o infelegere si sprijin din partea statului, nu aveau © existenfa legala si adesea erau chiar impiedicati si-si desté- soare munca lor de studii si cercetari, In anii regimului democrat-popular s-au pus bazele Asocia- fiel Radioamatorilor de Emisie-Receptie (A.RER.) din RPL. care‘a grupat in cadrul ci cele mai bune elemente existente, $1 4 inceput_s& coopteze noi membri dornici de a activa ca radio- amatori. De asemenea, s-a intocmit un regulament asupra func- Vionarii stasiilor de radicamatori, primul document legal care stebilea condjfiile de activitate in acest domeniu.Un mare pas inainte, o eotitura radicala in viata radioama- torilor nostri, s-a realizat in atul 1954 prin preluarea condus cerii acestei migcari de catre Asociatia Voluntara pentru Spri- jinitea Apararii Patriei, Pe intreg cuprinsul {arii ‘noastre sa iniflat 0 acfiune de atragere « oamenilor muncil spre radioama- torism, imprimindu-se astfel migcétii un caracter mai larg, de masa. Redioamatorismul nu mai este astazi la noi un domenia necunoseut, Acolo unde altédata nici nu se pomenea macar dese pre © asemenea activitate — cum ar il regiunile Suceava, Ga- Jali, Cluj, Hunedoara si altele — avem astizi sute de radicamas tori s1 Tuncfioneaza zeci de stafli de recepjie si de emisie-re- ceptie. Numérul radioamatorilor, care activeaz in AVS.AP. a Gepasit citca de 2000, in rindurile lor putindu-se numara mone citori, elevi, studenti, functionari, tehnicieni, inginori, medici, cu crept cuvint oameni de toate virstele’ si profesitle, tofi uniji prin dorinja comund de a explora acest domeniu atit de atragator al radiotehnici In localitafile mai insemnate au luat filiale ale 1or, in care tinerii radioamatori isi insusese cunostin= fele si deprinderile necesare acestei activitiji. Pe ling’ aceste Cluburi s-au creat baze materiale, cuprinzind tot felul de instruc mente si aparate, care sd permit destasurarea unei munci co” lective cit mai rodnice. La Bucuresti s-a inflinjat Radioclubul Central, care grupeaz elemente bine pregatite si Indrumear activitatea pe intreg teritoriul sari, In atenfia noastré a stat in primul rind dezvoltarea radio~ amatorismutui de unde scurte, acesta find domeniul cel mai interesant si mai folositor in activitatea de radioamator. In acest Scop s-au Infiinjat numeroase stafii colective de receptie $i de emusie-recepfie pe lingé cluburi, filiale, organele teritoriale AVS.AP. $i chiar in multe intreprinderi si institufii. Stafiile colective de radioamatori ale Palatului Pionierilor din Bueuresti sau Timisoara, ale Scolii Medi Mixte Maghiare din Oragul Stalin, ie intreprinderil Electroputere din Craiova, ale Case! Oliterilor Gin Sibiu si multe altele au legaturi numeroase cu alte stafii de tadioamatori din intreaga lume. De asemenea, s-a incurajat in- fimfarea stafillor individuale de emisie, Datorita acestor masuri, mafestria radioamatorilor de unde scurte a crescut treptat, lucru care a iesit in mod clar in evi, Genfa la concursurile internationale organizate de tarile lagarulul Socialist in ultimif ani, cind fara noastrd a ocupat in mod regulat locul al dofiea sau al treilea, Paralel s-a dezvoltat si intensificat activitatea radioamato- rilor constructori, Lucrind cu elan si pricepere, in condijil teh= nice adesea prea putin satisfacdtoare, constructorii nostri au reugit totusi sé objind realizari insemnate : receptoare, emita- toare, aparate de masuré, magnetofoane, dispozitive dé teleco- manda etc. Urmind exemplul radioamatorilor sovictici, care au o activi tate multilaterala, au inceput s& se dezvolte ined doud ramuri inexistente pina acum : radioamatorismul de unde ultrascurte si Tadiotelegrafia de viteza, objinindu-se succese promitatoare. © cotitura insemnaté o constituie aparitia noulul regula- ment al radioamatorilor din R.P.R., care creazé conditii de acti. vitate la un nivel tehnic corespunzétor stadiului actual al radio tehnicli si radioamatorismului. Insufletiti de specificul entuziasm radioamatoricesc, $i im- pingi mereu inainte de setea de a cunoaste noi lucruri, radio. amatorii din patria noastra merg cu pasi siguri pe calea lumi Roast a progresului si isi aduc modesta lor contributie in opera de dezvoltare tot mai largé a culturii tehnice in rindul maselor, inj radiocluburi_§i 2 ’ 2 radiotehnicd int considerate t frecvente ultrainalte toate Frecventele mai mati de 30,000 Mlle, ceca co corespunde Ia peste. 30 lioaye de’ axils exceutute de ales teonlt dintean conductor, is sey de Secunda, Dack no. reecin’ 1, Tea tea de sult corepungitoare scene freevente. pe cere 0 detersiag tee i 300.000 2 (an) =» — Fk) Dutem spme le ana, Se arunci puntea si primul co- board cipitanul navel, un om ca la vreo 80 de ani, Are 0 figura sim- patie’, de lup'de mare. Dupi el, vin cellalfi membri ai echipajullu Nu ne putem da seama inci, unde e Heinz. De pe remoreher nu) utusem vedea bine figura, Se intoneazd imnurile nationale sf se fin euvintiri de bun venit, fn (continuare tn page 20)CALCULUL mops 9h REDRESOARELOR & Q ProblemA foarte importants pe Pent: aceasta dim mai jos sche- mele cele mat atile st calculul 10 Ja un nivel accesibil " radioama oy tn general, tuburite de ra cesiti 0 alimentare anodica st de tiv Inalta (100-200 V), 0 alimentare de filament cu o tensiune alterna- ainte de a alege schema de construit, radioamatorul trebuie si holarased felul alimentarii ; aceasta entra cf schema (mai ales tuburi- Je) difera cu alimentarea Se stie ch cea mal polrivita si ‘economied alimentare se face de Ia releaua elecirics, De aceea, acclo unde exist posibilitatea wiilizarls refelei, alimentarea se va face de Ih retea, Tn Tocurile unde nui existi retea electric’, sau In cazul construii tunor aparate portative. alimentarea se face de la baterli, In acest caz Incilzirea tuburilor se va face de la zine, iar tensiunile ate de bateria ano: Pentru_ambele scopuri se utili= Jearh baterlt uscate sat ula toare. Dac ti Si refeaua. bateriile anodic m procura un vibrator, si vom veusi, et un singur eumulat nem, prin inter- mediul vibratorulul sia. tnul trans. formator, toate tensiunile necesare. Tntrucit alimentarea directa de la paterii e simpls, in cole ce urmenzd ne vom oeupa numai de alimenta- rea de la rete ‘Alimentarea de la retea Schemele cele mai des utilizate sint cole alaturate (1, 2, 3, 4) 1) Redresarea tinei’ singure’ alter nant © dioda 2) Redresarea unei singure alter nante — eu celule de selentu, Rearesarea ambelor alternante 0 dubla dod! 4) Redresavea in punle — eu se- redresare a unel sin- Je se recomand’. pen: ‘el mult 10 W, pe edresare a ambe- te de recomandat Scheme d fru_putert miei, ind schema. ct lor. altern Pulsatile tensiunii redresate sint ult mai micl in cazul redresirit ambelor alternante. De aceea, a- 18, R+ u schema 4 (Cig. Rt total de celule de numérul elementelor pe brat roaisten{a nel eelul coast redresare este de preferat Alegerea unela din schemele da se. vn face cerinfele aparat Lui de constuit, dar mal ales dupa osibilitatile de procurare a pieselor Teniu Intrucit, la ineoput (4nd ealou- im redresorul), nut avem. transfor Pees Yoarea Int re eu cea obtiMd tome dresoarelor pe care le vom intilni in cal- le ce vor tfinay sl anu MK Yealstenia.fazel‘redresorului Yu, puterea_de_gabarit, ae Se nlimoste reaisten{a fazei redre- unde Up, I) sint tensiunile st eu sorului elteuitul inveare are Yor re- renful necesar (redresaty, iar Kare resarea, si care se compune din valorile: peitira sehemele 1 si 2 rezistenfa interioaré (Qi) a tubului K—0.09, iar pentru schemele 3 sf 4 redresor (au In cazul-seleniului re K=0.16 zisten{a unui element de selenit Puierea multita eu numarul elementelor volta care funeifoneazd fnit-o perioada) tile transi ‘depinae wdunaté cu rezistenfa infasurérilor de montajul ransformatorulul (ry) care iau Ea are urmitoarcle valori parte la functionatea Jazei Pentru schemele I $i 2: Pyah~ 0,95 Pentru cazurile noastre, reriss Us Is} Ut I tenta faze! are valorile enti schema 3: Pyab 1.7 Us 1 Ut lr - Pentru schema 1 (fig. 1) By Penirt schema 4: Peab=Uil-+Ut I rt a 1) Caleulul redresorulul Pentru schema 2 (fig. Ri = N Alegerea tubultil saul a areDupi ce s-a ales schema de re- Gresare se aloge tubul sau grupul de seleni, Pentru aceasta, se cal: cculeazi urmateril parametsi a) Curentul redvesat intr-un brat bbraj=Ty pentru schemele 1 I 1 brat pentru schemele S34 5) Tensinea_invers U imv=8 Us pentru schenicle 1 U inv=2 Up pentru schema 3 U inv=1.5 Uy pentru schema 4. Se va ciuta ‘apol in catalog un tub cares indeplineascd acest frei condifit (au se va verifiea dac fubul_pe eave il puteny’procura In deplineste aceste condi) Th cazul utiliaarit seleniului se vor alege din tabela 1 dimensiunile ce Tulet dupa eurentul Ty brat, iar nu miral de celule dupa t maxima admisibila, Deoarece un Gise rezisti la aproximativ 20V nde @ Inirul de discuri pe brat va ft V inv unde U iny se cal- cculeazi asa cum s-a-arhtat anterior 2) Cateulul transformatorulu Yom determina mai intit_ tensiu nile si etipen{ii in primarul sis ‘undarltransformatorulul. Pentew neeasta va trebul si ealeulim dot Cateulul Iu RE sa dat anterior Fie eee tabs mae ae deci trebuie si ciutam o tol mai Pentru schemele 1 gi 2 m=1_— PANE Pentra schemele 3 si 4 m=2 Numérul de spire se caleuleazi = M Cunoscind coeficien{it A gi D, U, ct formulele Qmim in procente din Im 5 eral ‘wi=50U;/S — pentru infigurarea si degucem din grafievl 2 lungimea i Te se vor calcula din expresiiie U.=Uy (0715--12-A) pentru toate — Primara perfect “optim at valoaren "tl tru infasurares y= Ty_D pentru schemele 1 si 2 anodic Jahim Wp Uy = 56 UI /S—pentrutntagura- oti este Tz I pentru schemele 3 yen de filame tp a4 Sexe ’ Lim Notind ensiunea refelel, _Diametrul_simel fnfigurdilor se f0*™ula 3 eurentit din infagurarea primara sd determind- in functie de. curentul Laie ‘or ealeula”astfel care ‘rece prin Infésurare, cu for- Wide Leste Inductanfa soeulul tn Penteu schemele 1 312 TV eSeys m este lungimea mee a lniel t a mes Se) magnelice de Torta 22) Caloutut silerutas @ este sectiunea otelvlui méezulu I, to My Capacitatea C; se deduce din for © in emt muta Pe 20.000 A uw Crs 1 tot = ant +0 Ri ; ta noi in far pene f@F valorile Ly gi Cy din formule tru tronsformaloarele miei au forma Lan C; (¢ F)=200 pentru scheme Gin fig 192 * i Miezil se alege in functie de pu Lyi) Cyt F) = 80 pentru schemele fereg de gaberit, care cu formulele 9 414 hick o dificultate ae 50c Ategind 9.1018, determinim gro- “Vom utitiza graticele 1 si SW simea pachetului'de tole (din re- _Caleulind expresia LY) 2 (Ls se ta tatia in in A) dedicem valon 6-16 PenbXaXbxXh aw rea Sim, unde Ssectiunea fier valorile a, b, hin em. sint date de” fui sar im=lungimea medie a liniel Tota" aleasi (ig. 5) magnetice 19ae ie ner | ea TT oe Wee ae er eee, eee on, viet ae REN eee ee Graticul 1 wz este permeabilitatea magnetica @ ofelului, finind seama de interfe- ul optim, Diametrul sirmet se alege Ia fel ca la transformator. ‘Cu nceste date pezentate suecint PARAMETRIL CELULELOR DE SerENtU 3/85) 72| Ramer Ls) [25|20_35]45]s0] a7] 0 | a5] 320. 200 720 Sistema 60 putem foarte bine calcula alit re- 7, dresorul, cit si transformatorul re= resorului, De asemenea, principiile de calcul sint valabile pentu orice twansformatoare de rejea de puter! utilizind miez de fier B+T. de caleul mult intrebuintat de amatorii sovie- ci, 1 di rezultate bune, Ing. CONSTANTINESCU G. 0 2 Gi 8 a EI aT a ee 35/45) 10/25 (35, raisons 7000 7h aes ee ares tase ta 35) 25]10) 6 [5 [251 2/091 055) —t (urmere din pag. 17) final, 6 mare dé oameni i incon- Joari_pe oaspefi, oferindu-le flor! ‘Toate-s bune dar, unde-i Heinz ? Problema 0. rezolvA insie. a bilitatea capitanului, _ciruia adrosim fn ultima instan(a, ne Acesta il ia pe Liviu de’ mini si fl duce la un ‘grup do mal miulfl marinari lati pe Heinz", spune el. zimbind. ‘Avem in fai un tinir blond, eu chi albastri, sifu, eu o figura simpatic’, = Tu esti Heinz 2 — jLiviu... und... Ovidiu ‘Momentul e nespus de frumos. Cei trei prieteni se imbritiseaza. Lumea din jur priveste curioasi, Tard a sti c& Heinz, Liviu s1 Oviditi se cunoscuser’, de fapt, mai de de- mult, ‘pe calea_undelor, stabilind inea'de atunei relatii ce’ prieteniv, asa cum stiu si loge intre ei (off tadloamatorii de pe. glob. ‘Asa Iam cunoseut noi personal pe Heinz. Nu e cazul svi ascundem ed, 1n acceasi zi, eram pe puntea navel, curios! sil vedem, fn fine, stati DMSMINI/MI Instalatia nu e mare, Emifitorul a fost, construit personal de Heinz, in eadral radioclubuluj din. Sehwe. in, unde aetiveazi. Are un input de 30 wati si un oseilator pilot de fip ECO. Receptorul insi este ex- Tx Van trem de'frumos : un super eu duc Dl schimbare de freeventa, cu vreo frei cristale de euarf, luectnd Ge la 35 kife Ta 35MH2. E un produs foarte recent .RFT*, cul tuburt miniatura (vreo 22"Ia nu: min), care are o greutale de nu mai... 50 kg, Chior daed puteres emifitorulut nue prea mare, in schimb tnsil, cu un asemenea recep: tor, se poate face fati chiar sf celor mai grele condifil de propagare. Zilele urmitoare DMSMM a Tu: erat cu YOSRD/YOSRI (prima dati cind Liviu a. avut prilejul ssi Auda propria statie in alt loc deci! in receptoarele veeinitor din imobi ul unde locuieste 1, cu YOSKAT ct YORRE, Probabil cf sar fi putut lucra si cu alte statii YO Insa, eind esti Imusafir.. e grew s& poft rezista pro- ramului ospitalitatlt noastre tradi fionale. Cele trei zile, eit nava a stat in Constanta, s-au Teurs foarte tute. Tati ined c&i a sosit si clipa des- petit Se fae prexitirite de plecare, Se alimente si_api Ia bord. "Ma- Wests, sus pe catarge, robotese la desfacerea velelor. ‘Pe chew acceasi lume mult la sosire si. nelipsita Tanfard. Chi parile par inst mai triste: partir, est mourir un peu. Pe punte, strinsi la prov’, _ma- trozi $i ofiferi, in semn de rimas bun, inti vehi melodii marind- resti_ germane, pe care le auzim pentru prima ‘cari Tn acordurile muzicli, vasul se Aesprinde de cheu. Heinz st cellalli prieteni ne fac semne de rimas bun cu miinile, cu sepcile... Oare s-2 terminat ? Nut Pe un alt remorcher, ne tmbar- cm $i noi, pentru a-i mai conduce Ducati de dru In. clipa iesirit ty zecl de sirene de pe celelalte vase ancorate zguduie vizdubul, trimifind sl ele sslutul de rimas” bun. .Wilheim Pieck“ este deja tn aig, Toate welole sint desféeute, oferind din ‘plin bombatele lor su- prafete vintulul marin. Dou’ yole ale AVSAP-ulul, pre- cum si un alt vas, pe care se g8- seste 0 fanfard, il condue de ase- ‘menea pint fn’ lar Un fluierat de siren’, un ultim salut si... remorcherul nostra se in- toaree. < ; La orizont, corabia devine din ce in eo mai’ mic’, La revedere Heinz, la revedere ragiprieteni gi..' In reauzine ‘DMSMM/MINE! Ing, Liviu Macoveanu Ing. Ovidiu Otaru expus estenoastra — inginerul Aristide Mun M tate Bogut attra reopnaires eaeeer Giotehnicli chiar de Ta inerputu articole de far mai Bobinele de acord de Ing. A. MUNTEANU c. 5-a stins din viafé unul din pionierit radioulut din fara sionat al rediotehnicil, tnginerul ;puturile introducerii radioului la ‘noi Inc inainte de 1930 el a publieat un mare numar de_monta radio $1 Here in radiotehnied. Aceste articole au constituit pentru. mulll amatori, (chnieieni si inginert prima Iuare de con(aet $1 prima iere in problemele' de radio. Din 1945 Aristide Munteanu a activat in cadrul Comitetului de Radio, iraiu Ja Ministerul Postelor si Tolccomunicafiilor, folosind talentul ‘iu pedagogic pentru pregitirea cadrelor tinere de. speclalig meh Avea concep{il profund democratice, manifestate pe fati chiar in perioda feroarei faseiste, Fire amicali, modesti, st extrem de serviabil, s-a bucurat 4n cele mai largi cercuri de simpatie geriersla ‘minese, a earui_ mem Prieteni gi elevi. Odata cu el @ disparut un element marcant, Va ramine negtearsa ionier al radioului ro: ‘amintirea numerosilor sii LS Nee cence Ss ectivitatea si ampli un factor de calitate bun. casele ieftine se fabried ficarea unui receptor Inductanfele, adie bobi- din carton. impregnat ca depinde ‘de cireuitele a- nele, se schimbi de lao lac de bachellta pert, cordate inirebuintate. gami la alta i, ca atare, nax") sau din. bacheli Cireuitul acordat este ele trebuiese confectionals Pierderile in acest fal de format dintr-o capacitate’ de constructor. De caliia- carease sint apreciabile montati in serie sau tn tea lor va depinde calita- Pentru un factor de call, Paralel cu inductanti. tea intregului. circuit. In tate ‘mai. bun s6- preferd Proprietatea fundamental cele ce urmeazi vom face carcase din material cera~ lat prez ‘dan alternativ) mare la eiteui= ireultului este aceea c&, efteva considerafii de or- mic (calit) sau mase plas. fice (trolitul ete) De obi- cel bobinele pentru unde cure se construiese cit istanje intre spire pet tru aceasta careasele cer mice si cele de trolitul se construlese cu sanfuri im care se infijoaré sirma pentru’o mai bund stabili- fate mecanied, Bobina cu infaégurare ain ceramicd argintata teste coa mai stabil gi cu tun factor de calitate supe- Dates babine ior 5 ea nu poate fi con- “ struita decit de fabried, reeventa de rezonanté, din practic asupra hobi- Calitatea inductantei de- inté la borne o impe- nelor sia constructiei lor, pinde si de conduetorul (ezisten{a tn curent Bobine eilindrice din care este eonatruita male bobina, Existh tret feluri de bo- ‘ bine cilindtice Glo Yaffe Pentru recepte exte Po oat gs tc eginean tne eee ee ee eT Bobina fra careard. mm dlametr, ‘neaolad eee eaten Ree Send A cote eno se ee Pasir predna ce Tenis south Fubcisnigae. Seater an cer forma “unui condensator 808 pent ca si prezinte gintat (acti e posibib, abil, care ‘este cons. ‘tabilitate mecanicd. Acest Bantry unde seurte vom ‘truit de fabrici gi are deci {él de bobine se intre- prefera bobinele cu dis- baie ma aos SS eo a ae jel ge puters in ot peepee eyeare ee ee aes a intiguraren tieuia pes mich, ene a reel Lea Caicuiul induetantei ee eestor eng aes dent lis pcs Cases “Vagoil de pal ae foal aes Stiitate’ decansht Gr" xd mace oan me anja intee spire (bobinaj valoarea _induetens ajutorul formulei (1). 25.333 OL = —— aay In ambele formule, C se a in pF, {in MHz, jar), in metri, Rezult Ltn mi- crohenri (vezi ,Radionma- ul" ir. 6 pag, 24), ati un exemplu dea plicare a formilei Capacitaten de acord : 500 pF. Ce inductanta e necesari pentru bands 6-15 MHz 0-20 m)? Din formula 1; 25,333 -—— = 145 at 500.6% in formula 1! 0.29.50" a 145 ar 500 Freeventa mas pinde de capaci hhimA de_acord (eapacita: tea rezidualii plus eapaci= Litile parazite ale monta jului). “Formula practied este 159.2 0 ton 2 Ticnin ") fmin = 1,89 Ein Aci sa Intrebuintat va- loarea Tui Cin. Toate va lorile sint “exprimate in aceleasi unititi ea formu Icle (1), De asemenea pul- tem folosi foarte bine for- mulele (1) st pentru eal= culul frecventei maxime, pur ii simplu inlocuina pe ax prin Cnn. Exempla: Pentru cazul precedent Tuind Cris 40, DF (capacitatea minima a condensatorului plus ea= pacitatea conexiunilor) a 2 = 1,89 15540 = 15 m. Dup’ ce am stabilit vax oarea induetantei, ur meazii si stabilim dimen siunile fizice ale bobine Giametrul, lungimea bo inajului sl -numérul de aRees pid Bae A veal ois epee ia iodcauiunenca nate ae as ES See ater ii cao ee oid al Bobinajulul ral formulelor simple : 203 (= ‘ cyaetel 2 festty = a T= 1 te 45./1025— I=D Ges re yyn= 48! pent @yn= 45 | pentru 1=2D Aici Leste exprimat ta uH, iar D in em, ‘areas «8") —Eemplu: a) Cite spire sar, iar Tabela If confine dalele constructive ale bo- Dinelor utilzabile in spac ratajul de emisie si recep- fie, grupate pentru valo- rile uzuale: 1=lungimea infésurieii eu un singur vom bobina pe 0 carcasi Grup de bob cu caease ccs aaa Dl a 4 —diamotrat condue- f9duetant 1.60, ri practiea radioa- torulut Heesse int sufi 2 inc clente citeva date pe are © mirime auxiliarh fo- Par eibenate ost mult este. raportul aie 1 —— hn general, pentru inductanji de 20,5 yH a- Tabela 1 confine date vind o'careash cu D=2em pentru giisirea tui TL, nece= TABELA 1 rind de spire, D=diame= trul carcasei, d=diametrul firwtut ti mitimetr In aceste douii tabele a- ‘matorul giseste toate da- tele necesare confections ri bobinclor pentru un receptor sau emititor. 4) Bana de 200 m= 18 Mle Ta a oh Ba ss an 1) Banda dea m = 2378 Alte a a ‘> e 23 ts (©) anda de 40 w= 8 Mite Beet 5s 1) Banda ge 2) m= 19 Me tar Cra o r 25 “hos TABELA IT er a oat = Wen Ee EyDog Wim aoF\Ce)28 le inal, folebitele_ vam isd {= aan sadpuns Uinlard de ta 50—10.000 He {pind ta tansformatorut de iesirep Pentru excitarea etajului final in contra timp (push-pull) se folo- sesie defazarea printr-un tub, 6H7C (6N7G), montat clasi. Etajul final este prevdcut ew pus tuburi 6I16C (6VEGT) alimen- tate Ia 250 V tensiune anodicd si lwerind in clasa ABy. Pentru redu- cerea distorsiunilor se utilizeazd un sistem de reactie negativd indepen- denti de freeventi. O parte din Tensiunea de tesire, culeast te vor- nnele secundarutui ‘de doi ohmi al fransformatorului de iesire, se a- DATELE TRANSFORMATORULU! Ne | Diam, Be | mes | rea sirmet stmari| soe | am) 1 | 200 | 015 Jeupru emailat 2 | 800 | 0415 Jeupru emailat 3. | 800 | 0415 |cupru ema Jat 4 | 800 | 0,15 !cupru emailat 5 | 31 | 12 |eupru emailat & | it ja” Jeupra emailat | 7 | 18 | 1 |eupru emailaj 8 | 21 | 08 eupru emattat | 9 | 13 | of Jeupru emaitat plied prin Ry—Cs in cireuitut ca fodie al tubului €K3. In acest fel, intreg amplificatorul este cuprins in refeaua de reactie negativd si ceasta contribuie — datorita valo- rilor alese — la lineariazarea curbel de frecventa Transformatorul de iesire (T) poate fi construit in modul indicat fin schita, si respectind datele din tabel. Pentru micsorarea inductan- Fig 2 fei de scipari a ‘transformatorului, infagurdrile lui se vor imparfi in mai multe parti, care se ageazi al- ternativ, asa cum se poate vedea 24 ne desen. Sau previzut impedanfe secundare multiple, pentru a se | crea posibilitatea adaptirii mai ‘ultor difuzoare, conectate in serie | sau paratel | Redresorul care va alimenta acest | amplifiator va trebut sd debitere | 6 tensiune continut, foarte bine filtraté, de 250 V, la un curent de 150 mA (valoare acoperitoare). Ca tub redresor se poate folosi tipul AZ4 sau AZI2, Puterea de iesiro utili esto de cirea 10 wati, Ia un coeficient de istorsiuni neglijabil (maccimum 14 wati) In inchelere, citeva euvinte emita- torllor YO: inlocujnd transforma- torul de iegire cu un transformator de modulatie adeevat, emplifieato- rul va putea fi utilizat pentru mo- dularea pe plact si ceran a unui etaj final de radiofrecventa, Tu- | cerind in elasd C, avind un input de circa 20 wati (de exemplu un tub 6L6 Tucrind Ia o tensiune onodicd de 325 V), EL poate fi, de asenienca, uutilisat pentru modularea pe grild (de comandé, ecran sau supresoare) @ unui etaj final de radiofrecventt de putere mare. Este neindoios cd | — respeetind condifiile care asigurd (© modulofie lineard, lipsitéde ais- torstuni — un_astfet de modulator va putea asigura calitatea de nbroadeasting atit de mult rivnita 4e unit dintre tinerii nostri amatort de unde scurte. Totusi — gi acest lweru trebuie ardiat — aglomeratia din benzile de amatori implica re- ducerea bensii de modulafie ta | strictul mecesar mentinerii unet ine | teligibilitani perfecte avortirii (ma- | rimum 2500 H2). Privité din acest punet de vedere, astfel de amplificator, eare ar servi la modutarea unui emipaitor de a ‘mator, mu este justificat, constructia unul | —— LISTA DE MATERIALE —— R, —5kQ R — 1 MQ R — 15 kQ R 3 ko Ri — 500 pF R —2MQ R= 100 kQ R, = 100 k R) — 50k9 Ry — 100 kQ Ry — pot. 1 MQ Ru — 2kQ Ri, — 100 Q Ru — 05 MQ Ry — 1 MQ Ry — 02 MQ Ry — pot. 1 MQ Ry — 20 kg Ry — 01 MQ te es Te Sia tele Ree Ra — in ig Re = ie Ree ake Re 0,02. uF 8 uF /s50 V 002 uP ool uF 500 DF 25 uF/S V 05 uF 8 uF /450 V 002 uF 25 uF/8V 025 uF 08 uF 05 uF 002 ur 100 pF 1000 pF 0,01 uF, 2 ur/2 V 5000 pF 5000 pF 001 uF O01 uF 0.25 uF 002 uF CEEUPCEP EEE Veh dtr ea tient L— 7 ma 1 = comutator 1X3 poz. T — vedi textul ‘uburile: 6HIC (2 buc.) GHIC, 6X3, 6n6C (2buc.) hTEHNICA UNDELOR ULTRASCURTE RECEPTOARE DE TIP SUPERREACTIE Principia superreactict nue Teeent. El a fost descoperit de Armstrong, In 1999, jaro contri bbutie importants in’ perteetionarea ‘Sa_a adus-o savan'ul romin Dr. Ti- fis Kenteschweller. Cu multi ant in Urma Tecepioarele eu superreactie. au avut epoca or. fnsii an fost pie Fasite ulterior, datoritd, deseoperitit ‘superheterodinei, Cu toate acesiea idetn a fost re- Wuafi fy ultimi? 15 eni de data a censia in domeniut undelor foarte seurfe s]_ulirasenrte. Aict” supers reactia ‘sa dovedit a da revultare foarte une. find mutt apreciats dle Yadioamatori. datorit’ sensibilitim saileticstonre si, mai ales, pentrd Simotitatea ca, Sore deoschire de recenotare'e eu reaetie obisnuite a eare recentia unui semnat_se face in_mad conti- UU. la reventaarele. eu sttperreae femnalul reeenlionat este Inireruint de un mumsr foarte mare de ori de Semi en_o. Fracventi de. elvea 20000 Hy Aconsit Intreramers na este sonienta do yreche st In-atima ‘stant. cemnatul amare totucl eon. finun. Freeventaareacin se numects er a Rib Aateetar condita de va amolifica =t fie 90.000 ri ne seers Mae ximont de amniificare ea vn nraduce In fiovore fronitune de timn e#AI8 et 1/9000 dintr-n secwndX foware ‘neocte intorvate enrecnamaind’ te Freie ao. Tne tomiel negative. (9 roartiel) ivr tarietante navilivd @ fn erita Tm finan etn ae Poets intarvale nenitatile, eealancate Nemes fe aiie Deni an ait var fl vet Mm penttatt tn, feontinnan de Te, H/9M AAA enone ny sth wo Hl mn more amntifinsees can mat savant Snnesmntiivdines nilima! eaten Din aensets naneh ein exten fan'n! eX montatate en sunorronetic Sfht mots mat ofienre ne andeta Oars te cenrta con qliracentte. unde Pree vontola tind "foarte. mari acensta dive: ta amarsa fle. necitatl tw nie ach intern! da 129.000 met de vedere Drnatie, centllisle inridente. rorenfinnate, sint Pinte nen eum ep srStst cl mal SUS em Frarventh de 20 Kitz Frreeventa acenetn ecte nraduch fe fe nn nerilainr senarat. ea ta eben Iheterndinn fie tn earn avetulasi inh. Montatetn cele mat simnle. mi fotncese ocriataere senarate.” Simo irate areasin moro att de deo fe. Toeit ce poate rea'iza un montal superrenctie. en un sineur {nb,_ asa ‘cum se va_vedea maj departe. Recepioarele cu. superreactio pre- vint Ins, tm formete cele mai sim- le, un dezavan‘a} pentru radio- amatorit din vecinitate, Ele pot ge- Nera oscilafil do radiofreeven{i. ta anteni, consiltuind astfel iste. veri- tabije tmititoars, capabile de » pro- duce interferenfe'nealacute pe 0 Faz Ge citiva km, im jurul an'enei ew care sint cupiate, In regiunite cu densitate mare de ‘omateri ce Iucreazi pe ultrascurte, ‘weru! acesta este foarte supiritor, fins. din fericire. ef se poate reme dia. prin. introduecrea unui e'aj se arator. de radiofreeventi — sau tun amplificaior de radiofreeventi — ltr antend! sf detectoarea cu super- ‘Ce inal simnl amo‘ cel aperiodic. Insk amolificares sa este:foarte mid, de ordinul a. 1.5. 2 ori. spre deosebice de amptifica torn! aeordat. care poa'e oferi o am- Dlificare mai’ mare. fintorul rlodte ete inet, Dick se urin fofoda's" sn. cresaye ten ett ee, mando bt iieginrl_eteieyie near ‘Schema wool ete a emia. for exte dat ty fgg LB ntoveon: tera "oonira blank asimeirch i en “tenement her Un cremior ea ineore Seaton Duo eum: vate Wi Reia, im leenl nvor cite neetonie neon Hote tn wrth at blaeh oe omnes tanh, nin enn de radofreeven BS. at S. Acsiea aut reveals ohinind tte 70 snire_ent conductor de eynra He 012.02 mm dia emai st mMtace sau. netionla de oratit sou de conductors eric melatie Acost omolifientor este eun'at la rerontornt ven siiperrenetie prin in trian om meen a eapaetiate fe A HF Tahal olectromio. mnate, Ml fo in BAKER, GIT, @KBM EROS RVI9PINNA ay AR ete Amn‘iticstorn! se noate transto ma in uml acordat toloruind ‘sncu- File ow cirenite aenrdate formate tin obine gl condensatoare v2 rebite Tn arest eaz cuntatnt eu antena se poale fore fin asime’rie ea in ‘cohort: prin. inermediat umu}. mi ‘trimer eu aer de citea S00F fie s'- meirte. prin intermediul thei bobine abit de oscilant din Valorile ‘conde toarelor -variabile ale amplificatoru. rului acordat, precum st datele bo hinlor sintidentice ex aceiea ale citcututu ae. intrare dela recep. feral de tip superscactie ain fig Tndiferent aca -smpliieatorul © se Fealizcadaperiodie sau acotdat, ef ‘aif mont pe. acelay pasta eu e- Teetorul eu sbperreacie, va ft hie scranal_de-acesa, iar conexia. Ine clreuitu sau de iegite sl eel de trare at detetoruiul vf eit mal sour = Th fig. 2 esto dati schema unui teceplor eu superrecfie de pul cel mai ‘simpla, denumit st Superreacie Autodina sa superreacfic cu Tetare degli.gut Freevenja de thiere este determi. ali do valoarea condensatorului g) ofe- ald printr-un fisilt caracteristic in eased, allt timp elt mu se recepfio- nneazi’ nic} un semnal. Este de mentionat faptul ci acest fit Incoteaah atune! eind recep- forul este acordat pe un semnal nu prea slab. De agemenea, ett ajuto- ful acestor_ tipuri_de receptoare. se Pot recepfiona semnale modulate bu numai In amplitudine, ef gf in freevenfii, selectivitatea lor netting prea mare, Nu se pot ins recep- fiona semnate telegrafice nemodulate, eare se vor auzi ca inte-o superhele Todin& tira oscilaior local de butai (beat-osellator) ( ‘Nivelul superreactiei se regieaz’i prin intermediul condensatorului va- riabil cu acr, de 20 pF, C;. Acordul Se face cut ajutorul tui C,. Bobina de goc S este” realizatii Pe un corp ceramic sau de trolitul de 6.8 mm diametru, ca la amp! ficalorul-de radiofrecventi aperiodic, avind tot 70 spire, eu conductor de 0,12...0.2 mm diametru, cupra, e- mail +2y matase sau numai 2X mitase, Daca, aparatul nu | funefioneazd ‘corect de Ia inceput, se poate intro- @uce o bobin’ de soc sl in etreuital de catod al {ubului, Ea se va conecta in punetul indicat pe schema cu x. ‘Pubul folosit este 0 triodi. Se pot intrebuinia gi alte tuburi deceit ce) recomandat “In. sehim’, ea de pid LD1, D2 sau chiar RV12P2000 montat ca_trioda (ecra- nul coneetat la anod), precum gl di- ferite pentode de tip miniatura, ce unde foarte scurte sur ‘Antena necesar’s pentru ac paral este de tipul dipol, constituits ria fe atlas ys sth fear fae eh oo Seren enna ate care Se face recepfia (4 /2). Pentru eters eure BE cited Seat is Hoa Bees ee seuta anata roles ll SG! Se atts ae ae a a Pls he Giatgy ae asa ne hai See ios oat Sr Ta Sen dia ta aaa isa al spt see fe sma ee aeeeaen frie ae cea aa Bi agate an pacietnam cnet te peccneaerchecs ie pdsateinert ich 26 Datele bobinelor Ly Diam, Banda eee 31-57 MHz 20 mm 100 MHz mm 90-145 MHZ 40 mm difuzor, prin iniermediul transfor- matoruiui de jesire Tr, Aparatul inlreg se alimenteazi inte-un redresor obignuit, ca pentra criee alt aparat de radio, cu un fila) mult mai bun. = —“Cit—privesie tubul_amplificato rului audio, aeesta poate fide tipul GN, GFE ELS, ALA ete. ) Lung. | Diam, Nr. spire | pobinaj. | couduct 9 mm | 2mm 4 23mm | 2mm niaturd, intregul aparat va fire: dus ca dimensiunt si, im plus, intru eit acesie tuburi hiereaza cu ten. siumi anodico mai-mici decit cele indicate in scheme, aparatul va pu- tea fi alimentat din bateril EL va deveni in acest caz un apa- rat portativ, foarte ulil pentru acele competi radioamatorieesti_cunoscu: te sub denumirea de ,,vinstoare de wu pi (Salad Ste ik Se ‘YyoaRD Ing. LIVIU_MACOVEANU Banas asst ttt ttt ttt tte a SIFATHUIRG IPIRAC TICE Determinarea raportului optim al impedanjetor unui transfor= mator de modulajie, ol cBrui secundar previzut cu prize multiple, se face in felul urmator fa, Se calculeazé impedanta prezentatd modulatorulut de ciitre ‘etajul final de radiofreeventa (P.A.) Exemplu : pentru 600 V gi 80 mA (curent plact + ecran), impedanta va fl: Ze = 7500 0.080 b. se ia o rezistenté de wattas corespunzator conecteazé 1a bornele secundarulut un voltmetru de curent alternati, us in pozifia 750V" sau mai mult. ©. Se atact modulatorul eu un generetor de audiofrecventa, care poate livra o tenstune stablla la 0 frecventé de 800.. 1200 Hz (daca nul avefi, se poate improviza dintr-un trnsformator de cuplaj dé raport 1/3, montat, ca oscitatar, in 2ece minute ! a. Se cauta pozitia (priza) care dé Ta vornele rezistentet cea mai mare tensiune (faptul od voltmetrul nu indied exact frecventele @udio de ucru nare importana), In acest moment, puterea transferaté secundarului este ma- = a Controlul auditiv al calitatit: In general, este dificil si se in cere modulatorul, in plind putere, chiar in incdperea in care e ins- falat. Pentru a evita acest inconvenient, se conecteasd bobina mobild @ difuzorului in serie cu o rezistenta (in ca2ul de fafd de 7500 Q). In Je4 acest fel, difuzoral nu va primi decit o infimé fractiune din puterea totala livraté, Cu ajutorul microfonulué saw al-unui picup, bransat ta intrare, tne putem da seama de calitatea modulatorulut, putere, la maximum de i 7500 © gi se(urmare din pag. 9) vind intre ele un conductor de cu- pru de 0,18 (auxilian), care se in- Taturd dupa ce s-a impregnat bobi- a cut un strat de lac coloidal, Sfirsitul une} jumatsti se’ leaga eu inceputul celeilalte, sf in punctul nde eau unit cele ‘doua jumacay ale bobinel L> se leaga sj iiicepuiul bobine? Ly ecasta find bobinats intre spirele bobinei L;. Diametrul mlezului bobine} La iuat 6 mm, Delectorul de raport este montat pe 0 plack de pertinax "sau textolt distanja intre Ly si Ly flind de 23 mm, apol introdus. intr-un_ blindaj de alumintu, de diametra 50 mm. si Inalfimea 80 ‘rum (se poate util ia placa si blindajul de la_medi freoven{a a receptorulul Partizan’ Tamela de aama sau aluminia pen: (ru acordul oscilatorului are _grosi- mea 0,5 mm si forma din fig. 3. Se fixeaz pe un ax (proferal textolit) si se monieazi la distania de 1 mm de capitul bobinet Ls. Sasiul de dimensiuni 200% 75 35 mm trebuie si abi eereane intre etaje pentru a evita aparitia oscilafiilor parazite Reglajut adaptorutui Exist maj multe metode de a acorda etajele roeeptorului (adapto. rului) cu M. F., unele din ele nece- sitind inci generatoare de semnal modulate in frecventi sau un oscl- Tograf caiodie. Uncle metode — ca cea de mai jos — necesita un gene- Fator de semnale modulate in-am- plitudine, si un volimetru de curent continu’ de rezisienti Interna mare, cu zero Ja, mijlocul scalel. Acesta Se poate obtine dintr.un microam- permetru de 30—0— 50. “ZA, pu- hind in serie nigte rezistenje asifel iit sii masurim pe foati scala 0,5, Bi 10 V, Acordul detectorului de raport si al etajului de frecventé interme- dara’ Se conecieazs volimetral (pe sca- za de 5 V) Ia bornele condensatoru- iui Ca. si generatorul de semnal pe gvila tubului Ts (prinir-un conden- Sator de 100—300 pF). Se dulatia gi se acorda generatorului pe freeventa Intermediara (4,5 MHz), rescind amplitudinea pind citim pe instrument 0,5—1 V. Se dezacord’: mult secundarul transformatoruly; detectoruluj (scoatem miezut din L; sau punea in paralel 30 pl) sl se & cordi cireuitul C\y Cy Ly pe idica fia maxims ¢,Hnsrumentultl,” Se une apol generatorul pe sile_ta- bulut Ty, si se acoda etreuitul Cyl de asemenea pe indicafia maxima a Instrumentului, Se acorda apol_se- cundarul detcetorului (en ajatorul miezului bobinei L:) pe Indicajia. ze ro a instrumentulul de masura, Daca Fig. 3 avem cuplaje peste cuplajul eritic, aunci Iaaeordarea primarului 66 Gezacorda puterleseeundarl, prin unul conden- ‘montarea in, paralel setor de 30—50 pF todd care este mai indicatdi deeit a mortizarea elrcuitelor cu 200-500 Acordul oscilatorului si circuitelor de intrare. Pentru acetsia trebuie si asigu- rim acoperitea de ettre oscllator a gamel de freevenje propuse si co- responden{a dintre acordul_ elreuitu- ul de intrare ‘si a osellatoratul pe ‘oath gama. Tn eazul montajelor In Ponte (cacti nostra) trebuie.asigu att gl ceiibrares pun pentru & limiaa influenta intrarit asupra os- cllatorului st radiatia. oscilatorulal rin antendy adiea alegerea.prizel optime pe bobina L.. Aceasta ech Mibrare “se face “prin euplares intrarii receptorulul-(bobina. Ty) fa un amplifieator de bands larga, aceasta avind 1a tesire un Yoltmeiru ‘electronic, pe care. se ur- imireste indicalla. minim’. Se mai oate urméri minimul de semnal.ra- iat ‘daca. punem un fir de 22m Ja intrarea reeeptorulul (antena) $f urmirim fisitul’reeeptionat de” un felevizor din apropiere (acordat pe freeventa oselatorutul), Acordul. os: ciiatorului-si a elreultuia de Intrare peo anumita frecventi se face foar= fe usor urmaring maximut de. audlc fic al canalulut audio al postulul de feleviriune sau emisiuneaaltui post modifat In freeven{a. Acordal fins" face, aga cum am aritat, eu ajutoral lamelel de lami, are’ produce un dezacord de 12 Di, Performanfele objinute cw acest detector sinturmitoarele :Sensib Utatea’ aprosimatiy 300 vv. Ra: portal ‘semnai/2gomol: 40 “dB, Se: Tectvitates, entra a. 200 Mii: 20 fengarea. freevenfel Imagine: 20" dB. “Atenuarea freevengel, inter: mediore : 40 dB. Banda de trecere (atenuare 6 a8): 250 KHz. Tenciue nea la fegire pentru. Af =. 75 RHE este de 0,95 V, Calitatca sunetulut este, asa cum am mai aritat, supe: Fioara! unl Teceptor de. elasa Tew MLA. Pentru reeeplionarea emistu- nilor Ja distanfe mai mari este ne: Vole neaparat de 0 aniend pentru nde lgoseurts “bine orienta spre Pestul de emisié, st wllizarea.-unst Schome ‘asemanatoar ficarea de’ radiotrecvés PPSSCESSS SS 9S 2900000009000 00000050000 soccosocooooe wrmare din pag. 10 cepfiona nu numai acele cestel antene este si acela tetului de lemn, dup cum Semmale ce sosese dup cf, aga cum a fost ea die nu sau dat nicl asupre Girectia unei drepte per- mensionata, se poate f0- sistemulul de suetinere reg pendiculare pe planul ca- losi pentru'dout canate de Ge rolire a antere mee, drolul, ci si altele ce! vin televiziune, canalul I si tea putind si Te imoanece (© dalé gisitit pozitia op- tima a fiderilor, colierele vor fi imobilizate pe linia paralela, cu cite un surub cu piulifi. Cu aceasta, reglarea antenei s-a. ter” rminat. Antena oferk maximum de semnal numai atunci cind planal cadrului este perpendicular pe direetia stafiei de emisie, reflec- toarele find in spatele ca- drului, ‘Daciantena se invirteste cu 180° fatdi de pozitia optim’, scmnalele Teceptionate vor prezenta un minimum, Ba poate te- dreapta mente. de pe direct care fac un tunghi de Cu alle cuvinte, deschide= ea total a unghiului de receptie este de circa a0", Cistigul pe care il ai a ceastianteni este de 9 GB, deci mai bun dectt al anfenelor obignuite de te- leviziune, chiar eu 3 Este de mentionat faptul ch o anten’ speciala foar- te complex, cu 52 mente, oferd Uh cigtig de- abia dublu, adied 18 dB | Un mare avantaj al a” cirea 155, cu perpendliculai 6e a fi istants, rente, ele- tene, in ceea TT, neavind nevoie de vreo modificare special, Cum acestes sint eanalele eu un humir foarte mare de sta- fil do televiziune, si care au cele mai multe sanse receptionate le antena va ras- unde deci cerinjelor cit In figurile din cuprinsu! textulul sint date toate di- de ‘mensiunile necesare pert tru realizareaacestei “an ce priveste parten electricd a ei, Nu Sau dat schije si nici d: ‘mensiuni in privinga sche= coricine, dup posibilitatt sau condifiile locale de amplasare. Se subliniazs humai faptul ci intregul sistem al antenel propriu- vise se va monta numal pe un sehelet de lemn, hicidecum metalle, far pe de alti parte, até eadrul, cit si cele 3 elemento, vor fi izolate bine, din punet vedere electric, da seheletul de lemn, prin for losirea unor izolatorl ¢o- respunzatori ‘YORRD 27 Ing. Livin Magoveanu ~j_&_NOUTATI—&-NOUTATI uO fecent, a fost realizat un nou sistem. de televiziune tn culori bazat pe ttiizarea unui tub special (tubut Apple), previzut eu un sin- ur tun electronic $i avind un cera constituit prin asamblarea nor benzl verticale fine, ce pot ied, alternativ, 0 tuminiscenté. rosie, verde sau albasiri (a se vedea fig D, Nici o mased si nici un fot de electrozi de deflexte nu sint folositi aici, culoarea fiind obfimutd printr-0 metodd noud si original. Asifel, im loc de a obliga fasciew- ul electronic sé toveased, la un moment dat, 0. suprafaja’ elemen- tard deetrminaté, cum se intimplé la tuburite clasice, ol este Yésat sa parcurgé 0 serie de bensi Tuminis- cente, efectuind 0 miscare de bale- iaj asemandtoare eu accea care ets 1vaiO: Les TEYEAON Tivanon * tiviiion iivinon TivLnON ¥ Itvinon DD secrantnnrarenccane % Fig. 1 practicatt 1a tuburile_monocroma- tice: Pentru a se obtine ea fiecare rig de suprafete cromatice atinse dea, prin adifie, culoarea dorita, este necesar st se moduleze fasct- eulul electronic in aga fel incit @ se poatd determina proportia fie- cérei eulor! fundamental gf tumi- nocttatea relativd a culorii’ sinteti- rete, Comanda luminozitéii relative nu implici probleme cu caracter particular, insd mu acelasi Tueru se Intimplt $1 cu comanda proportiitor ~ euloritor Jundamentale. Aceasta din LivEnoOw ¥_iivinon * UN NOU SISTEM DE TELEVIZIUNE TN CULORI SUTATI % _NOUTATI turma cere ca inceputul fiecdrui semnal de modulatie de culoare #4 coincida cu sosirea fasciculului ae (© bandd rosie, in scopul de a steroe complet culoarea dati. ‘Sistemul Apple willizeazd un arti- ficiu ingenios pentru a rezolva pro- Blema: tm fafa fiectrel benzi cu Tuminiscentd rosie este dispust 0 alté banda dintr-un material cu e- misie secundard puternicd, Treeerea fasciculului prin aceasti serie de benzi produce un curent pailsatorin de emisie secundard, care constituie tun, semnat de informatie asupra po- tie fescicululul in raport cu struetura luminiseenté, Result deci ch nu se utilizeusd semnalele provenite de ta emisia Secundaré ‘provocaté de fasciculul modula’, deoarece modulafia com pleri a acestuia din urmd ar ol- tera natura, acestor _semnale. In tubul Apple, tunul electronic arunet un a? doilea fascicul, de intensitare slabd, care urmareste traectoria fas- ciculului primar sau yinseriptor" in opozitie cu fasciewlul -secundar denumit indicator", *_NOUTATI-& Cu atte cuvinte, gratie emisiet se- cundare provocata de fascteulul in- @icator, se obfin semnate de infor- ‘matle asupra pozifiei spotulut ima- init, absolut independente, Aceste Semnale sint combinate cu semna: lele de comand a culorit i lume nozitdfit pentru ca tenstunile rezul- tante 4 fie modulate in fazi $b in aplitudine, tm asa fel incit spotul ftumineze corect ,trio-uvile ero- matice elementare. Combinarea diverselor _semnate de coloratie, tuminositate si indica Hie este, evident, destul de com- pled, ‘dar aceasta complesitate este sor compensatdé prin. simpli- citatea constructiei tuBului Apple, Figura 2 araté 0 secfiune integral @ acestui tub si 0 sectiune—miri- @ ceranlui, in plan orizontal, Se poate observa ed, in afard dé tunul cu emisit diferite, structura mecanied "general mu’ este mai complerd deceit accea a tuburilor ‘monocromatice, Eeranut prototipulut este rectangular si métoard in jurul a 53 em—pe diagonala— Tubul Apple s-a dovedit capabit si producd imagini de malta ca- litate, tot atit de bine in yalb si negru* sau fn eulort. ELECTRONICA TN AJUTORUL MEDICINII E 2&ctronica. a dovenit netips ‘izareainstalatiilor. industrjale, in metodele de cercetare ale sfiinfel, in fe, masinile de calculat ete, Un_alt do. meni in care electronica isl face simfitM prezenia este medicina, Dr. V. K, Zworykin de Ia R.C.A. si Dr, J. 7 Farrar profesor la Riversitatea Cornell ay creat un si tem original pen'ru cereelarea dite Filelor boli ale, tubului digestiv. Este vorba de un emifi(or minus- ccul cu modu’atie de freevenfa, ce se Prezint& sub forma unei_pilule care nu este grew de Inghitit. Masurind 27mim tungime st 10 m/m diameiru, ccasta piluld confine, sub invellgul de materie plastica, un oseila'or nuseul cu transistor, alimentat de un acumulator miniatura, a einai ea. Pacitate este suficienti’ pentru oi asigura functionarea ‘imp de 15 ore. Bobinaful cireuitulul oseilant este Ficut in asa fel, ineit membrana flexibitt de cauciue, care inchidle ‘una din extremitifile eapsulel, poa- te sii-exercite asupra [ul o presiune ‘mai mare sau mai miei. Deformiri sub acfiunea acestor presiunt det min variafii de freevenfa ale oscil torului. Accasti modulafie de. tre venti ‘di marimea presiunilor pe care muschii in'estinali le exereiti Ja trecerea. pi'ulel, Raza de acfiune a emifitorulul mi- fur este de ordinal metrul Pentru, a studia dteriele mal ‘ale intestinulul, pacientul Inghite 0 iul-emif itor la se urmae Tele cu raze X g1 poate fi — la nevoie — deplasati cu afutorul ‘unui magnet puternic, edci bobinaful eu selfinductie variabili este ficut Pe un miez. feromagnetic, Un recepior sensibil permite re. ceptia undelor, care sint emise peo freevent& de ordinul unui MHz. $1 variatiile acesiei frecven{e sint puse fn evidenfa de un galvanometra In- registra’or, saw de ‘tn osciloscop. ‘Sub forma sa actually, pilula-emi fitor permite studierea ” psihologiel i Patologiei intestinului, in cazul ‘nor maladii, eum ar fi, de exempiu, colitele spasmodice sau uleeroase, BX _Nouran_y_ Nowra e_NOUTAT “4 NOUTATT NOUTATI_¢% NOUTATI_¥+ _NOUTAT NOUR NOUTAN “¢_NOUTATI—-g—NOUEATI—4 KOUTA Este de asemenea posibil si faca emijatorulsensibil la_variagil ale temperaturii san aciditagii tubu- lui digestiv, Reluind ‘aceasti tem, doi fran- ceri, Magondeaux si Marchal, au ‘reat un dispozitiv constituit dintr-un sireuit osciiant pasiv cu cuarf, de dimensiuni ceva maj mari -decit 0 Pastila de aspirina, Emipitorulsrecepior, care din ex- se terior excita cuarful inghifit de-pa- cient, “urmareste rispunsul sau in timpul drumului prin sistemul diges- liv si furnizeaza informa{ii prefioase supra starii sale: tempera.trd (prin abaterea de frecven{d) presiunea $1 mai ales, timpul exact de. digest Aceasti ‘din urmi informajie este furnizats Inir-un mod foarte simplu: ‘cuarjul este Inglobat in substanfa de digerat si amorlizarea sa ee modificd DE LA LABORATORUL DE ELECTRONICA AL INSTITUTULUI POLITEHNIG BUCURESTI Unul din cele mai importante aparate construite in acest laborator este milivoltmetrul electronic, a cdrui schema se gdsegte mal jos. Performantele obfinute’sint satisfécdtoare cerinfelor wtilizarit acestui aparat, Se pot masura tensiunt a céror frecventi este compusd in banda pe urmatoarete sear 25 mV—50 mV—250 mVs00 mV—2,5 V—s V. Schema bloc confine doud etaje de amplificare de curent alternativ, precedate si pedanti. urmate de un ete) repetor catodic, ca transformator de im- Urmeazd o detecjie pe punte cu cristal de germaniu si un instru ‘ment indicator de curent continu, Pentru evitarea unei eventuale cuplari a otajelor prin rezistenfa in- ternd a surseé de alimentare, tensiunea de alimentare a etajelor se. stabi lizeasd electronic. Aparatul se utilizeazt in cadrul luerdrilor de laborator recum $i in cadrul activitafii stiintifice a cadrelor didactice, jiind o piesd de mare utilitate. | L %_NOUTATT %_NOUTATI “4 _NOUTATT &__NOUTATT * onsderabil in timp ce acette sub, Stange sint asimilate de organism, Savantul Manfred Von Ardenne, din Repablica Democrat Ger: mani, cunoscut din studiile sale supra oscilografulti gt microseopu: lui elecironic, 2 realizat_ st el un sistem de studiu al tubutui, digestiv, jn care este folosit un dparat. de emisie numai de 24 m/m lungime. TELEVIZORUL MIR“ Este un nou produs de calitate fal industriel sovietice, echipat cu 2X tuburi si 10 diode cu germany Ecranul sau are dimensiunea de 34X34 em si functioneazd eu 900 Unit pe orizomtala si 350 lini pe verticala. Un regulator focal elec- frie gio cursd ionic asiguea repro: dueerea imaginit cu adevirat desi virgité. © anten& mobili, prinsd in interior, permite 0 receptie bund e fiecare din cele cinei canale. Doud difuzoare rotunde si doud liptice asigura o reproducere ‘mu- nleali foarte fidela. Pe partea din spate a aparatulul se gisese bornele pentru antena ex= terioard gi pentru’ picup, In ceea ce priveste comanda vo Jumului gonor’ gi imaginii late Vizorul Mie" ea poate fi executata de la o"distan{a de 5m, In afara emisiunilor de televiziu- ne, pot fi receptionate si stajii de radio pe unde ultrascurte, Consumui de curent al aparatu- lui care poate fi conectat la 0 relca de curent de 110, 127 si 290 voli, este de maximum 195 ‘Watt, in ca” ‘ul unei recepfit de televiziune sau raaio, si de 80 waji, in cazul func: Vonarii, picupului. ‘Aparatul cos STIRI @ Primut emitator de televiziune @ fost pus de curind in functiune in Siovacia, 1a Bratislava @ Nout emizator de televiziune de ta Zagreb (R. P. F, Jugoslavia) emite programe. experimentale zil- nice. Se intenfioneast crearea ior studiouri regionate cu programe in- dependente. Zn toamna anni 1986 @ fos delhi tn S.A ona ened tate prin televise’ Un enuior fe ‘eleosinne transite Tee core sine aaoulate obovate te eae dente oewinjee Tor Th acet tel te tnearedtomedietce "uses fe Satie “penta peo Sa sete Sidre ddacice @ De ta inceputul acestui an, un emititor de televisiune din sectorul democrat al Berlinulut (RDG). tue ereaza in canalul 5, dupé norma CIR (atentie vinatori de DX-ur bizuale _NOUTATT NOUTATH 5 @*_“itvinon _¥_itvinon _¥ —tivinon¥ ivanow Tivznon_* iivinon *_iiyinon LVLNON ILVLNON Tivanon v~ CONSULTA TIN ‘Tovarisol | Dumitrache Florin dia Tiegoviste ne Si 1a ce foloseste? Monta} reflex este de- nwnirea data de eatre ra- Alotchnicient circuitelor in care un tub indeplineste ‘eoncomitent dows fune(i- uni: amplificator de a diofreeventi si amplificator de radiofreevenfa, Acest Iueru este posibil datorita faptului e& clreuitele for mate din elemente simple Grezistenfe, condensatoare, bobine) nie permit separarea celor dowa feluri de cue en{i (veri _,Plese de mon- fa", Nr Sal revistel), Un montal reflex 1u- credit in modul urmator : "Tubul amplified mai in. ii radiofreevenia sau free venja Intermediari ; apot aceasta este detectata, fil- frati de urmele de radio- Treeventi si dupai_acees printr-un flltru separator, andiofreeven{a rezultati 6 aplicati. din now aceleias) grile, Dupa aceea_tubul amplifies si audiofrecven- {a care e culeasé in ancd, separatii de radiofreeventt, ileal concomitent, si poi aplieat ctajului ‘us- mitor. ‘Avantajul unui. alare ‘montaj consta in folosirea ‘unui singur tub in loc de dow. Montajul prezinta si ¢itevaneajunsuri si anu- me: filirele de obicel au sint perfecte si, din cauza Bccasta, se poate intimpla a la intrare si ajunga o dati cu audiofreeven{a si radiofrecventa ——scapat = (pentru a doua oara). A cest fapt poate face ca Montajul si autooseileze, adic si produc flulerd- uri suparatoare. Un alt inconvenient este faptul ci fubul, — amplificind dows feluri’ de curentl, nu va Duiea lucra dectt_ pentru ‘unul In condifit optime; 30 de asemenea, s1 djstorsiuni- Ye vor fi mai mari Totusi rezultatele obii- ute sint mulfumitoare, ar economia. reallzalii este a preclabiia, mai ales pentru montajele industriale unde unerea la punct nu ¢ 0 broblema, Pentru coneretizare sii Iuim 0 parte din schema de prineipiu a receptoare. for ,,Bicaz" sau ,,Pioniet", fabricate la noi, ‘Sau a 1 ceptorulul .,Moseviel", fa. bricat In URS.S. Ambele sint Superheterodine Dopulare si au cite un taj reflex eu pentoda 6Du In fig. 1 gisim etajul re Hex eu tubul 658. In schem& este repre- zentat cu linil growse, are mul cureniilor de radio- freeven{a. De la_etajul schimbator de freevents intermediara Fl, radiotrec- venta este aplicati grilel Cubulut, lar cireuitul ¢ -in- chis de Cy st C.. Conden satorul C, este ‘un. seurl- clrouit atit pentru radio cit SU pentru “‘audiofrecventa, in lanod un cireult acordat pe Flo este legat 1a, masii (capaval rece) prin Cae tat din anod, prin Cy, tens!- tunea de ‘radlofrecventi aplicati diodelor detectoa- re, Audiofreeventa rezul {ata trece prin It; 1a poten- fometrul regulator de vo- Tum, de unde merge mai de- parte prin flitrul de radio- freeven|a R; Cy si ¢ aplica ta, prin C; sf Fh, grilet de eomanda a acelulagt tub 668. Audiofreeventa amplificata culeasd in anod la horne- Te revistentet Re sl e Iuati de la ,capatul rece'* (po- NOI STATU AUTORIZATE YOsKAU. CO. AVSAP, Regi nea Oradea (categoria Deva (categoria A‘). YOICS —Cornaseanu Constantin, din “Bucw- resti (categoria A". YO3AI Morar Ioan, din fenfial nul_de_radiofree. venta 1a circuitul Fly) si prin C, ¢ aplicats tajului final sau etajulut ampli eator de audiofreeventa ‘Tovaragul, Timlsescu, NI colae din Tirgu Neamt ne Gntreabi ce receptor poate ‘consirnl. cu tuburile 1RoT, DFIOL g DLLIOT. Deoarece nu am mai pu- Dblicat pina acum un asifel de receptor, dim schema Jui (cea mai simpli din punet de vedere construe- tiv). Receptorul este de tip superheterodinii si are tret claje: uncial schimbator eu tubul 1RST, un etaj deieetor eu reaette, avind tubal DRIOL, 1 etajul ft al_cu_ DLLLO4. La detectie s-a tntre- Duinfat reaciia pentru a mrt sensibilitatea monta- Bucuresti —_(eategoria oA) YOSRP Raicu Mihal, ‘din Bucuresti (categoria WA) = YO3IK Boise Toma, din Buziu (categoria oA. YORI. Alexe Eugen, din Buziu (categoria 9. — YOsMF Galan Petru, ain Bacau (ategoria oA. jului, Alimentarea tilamen- felor se pot face dintr-o sau aeumulator de 1.5 Bi | V. ta filamente, sf 0 ba fete” anodica “de 90, V. ‘Transformatorul de venti intermediara poate TL confectionat — dintr-un transtormator de Pi Tuind o singuré bobina cu condensatorul respectiv. A Taturi, pe accceagt carcasi, vom mai bobina Ines 30 spire sirma de 0.1 dia metru izolata eu email. sh mutase (zolamentul na conteazi) pentru infisura~ rea de reaejie, Bobinele 05- cilatorulut si ale cireuitu- Tui de intrare vor fl alese tot din cele intrebuinjate in receploarele construtte de fabricé. Moniarea si reglajul paratulul nu prezinta dif ultiLuna iulie sa caracterizat prin- tr-o bogati activitate solar $i — @esigur — radicamtoriceasc’, Rezuliatele au fost dintre cele mai Todiniee, efectuindu-se multe leg: turi cw DX-uri rare si foarte soli- citate in eter Inainte Ge a face obisnuita expu- here a DX-urilor lucrate saut auzite in XO, mentionim cé pentru ben- vile 35 4i 7MHg nu sau primit date Ja redactic, Actst fapt este dovada tunel inexplicabile absenfe a ama- torilor receptori, dar mal ales a ce- lor emititori din categoria A, de la lurmérizea sistematica a condifillor de propagare in aceste bendi,, sau = daca ele totusi au fost urmarite = devine evidenta lipsa unet coor donéri centrale (prin RCC) a stu Gioulul propagitli in TOATE ben- zile de amator. In acest fel croniea, si de aceasta ati, a fost lipsiti de posibilitatea de a face cunoscute realizarite ama- torilor YO de emisio de toate cate goriile din provincie (exceptie YO2KAB din Timisoara), Sint — credem — stiri de Tueru e se cer neapdrat remediate, mai ales intr-un moment cind, in eadrul AGI, atenfia camenilor de stiinta, ai céror auxillari pretiosi putem fi se indreapti spre aceleasi’ domenii de cercetare, propril $i now Tadior amatorilor. Si acum... DX. YOUR 14 Mie: Vs6DOWG60), JAZ GG(559, op. Yutay, WEAWT(S50), op. Mold, “ZDICM(579, op, Mike, Hohoe, Ghana), ZL1AMO (569, Aukland), ULTGN(88, op. Ana’ toll, Alma-Ata), LUBER(ST9, Rey), KLIPIV600), XW8AG (op, "Renut, 519, Vientiane, Laos) FFOBF (57/0 op. Chas, Dakar), OQSBM. (op. Fonne, 560, Luluabourg), DMSMt) MM (op. Heinz, care a Iuerat de pe Vapor s1 in TEST-YO_transmitind apoi logul prin radio, lui ¥O3RD), WEGRF/MM (op. Geo, 589, QTH in momentul legiturii find in largul portului Marsilia), e ‘YOSRF, 21 Miz. VASCM (898, op. Alecoe)), XWBAG 679, op. Renul), In fonie YO3RF a lucrat VQ2C gi VQ2HS, ambii folosind antene tip G4ZU (controalele 58/9 +‘), YOICV, foarte activ in 21 si 29 MHz $i convins yfonist”, a reusit sd contacteze numeroase raritati, Tata efteva In 28 MHz: ZDABV (35) 4/8, op. Tomy), PY4FQ (7/8, op. Roberto), ZPSCF (69-420! op, Fred), OQSBK (60+, op. Frank. ile Tuerate de In2i Miz: VQIDT (4/5 9), Vass (8, op. Spencer), VS9AI (34 5/8 op. Bill, W5QVQ G2, Frank), VPSCM (58, "op. “Bill, " Jamaica), PJ2MC (4/5 8), VPTNV (37, op. Win din ine sulele Bahama, folosind un beam subic), ZPSCE’ (99), 4STYL. (58/9), Grr (68/9, op. Clit), FBBBX ¥OIZA, unul din tinerii nostri erformeri, aflati in plini ascene siune, a realizat luerind de prefe- rind fn 21 Mle: JAIKE (CW), 2E3JO (CW), UA9KSA (Cw), CRESP_ (Fone), FQBAU (CW), KLIPIV (CW), ZL2Gs (cw), YOSWL (, QTH Ploesti, (CW), ZDBRM (CW), JABAK (CW), 51 ZSCAPQ (CW), YOSPT, numai in 14 MHz a lu erat VSIGY 679, op. Pete), UHEKAA (889, ‘op. Olga, “graflsta’ si opera toare excelenté), HL2AI (659, op. Xeon), VP8AC " (568, op. Ralpi, UasKcc 6/89," op. “Nildi, ev care s-au stabilit legaturl —zilniee pentru verificarea propagiiriy timp de 10 aile), CE3RE 65/80, Alex, cu care YOSET a avut de’ asemenca skeduri zilnice, pentru acelasi sop, tot timp de 10 ‘zile, PY2OE G7, Va, L22KDO (678, “op. Dimiter, first YO in 14 MHz), ZS410 (560, op Piet). FBAXX (450, legiturd cfec. tuata in conditiun! de’ QRM extrem de grele), WACKA (599, op. Prose), EEGAB (59, op. Marc), sWBAA (689, op. Phan), YV4AU_ (588, Bill), UMBKAA (609, op. Boris, QTH Frunze), UAZKIA. (650, op. Wolo: ia), VE2LU (78, op, Bruce), 204% (89, Alex), ZL2AVQ (679, op. Doug, gare ne comunica if luck es gu gonds U can Q80 ZKIBG es ZR2AD, in Cook Tslands..). VUSAB 3i VU2NW (ambil 559), JALAL (500, 9p. Mac), care face cunoscut c4 Ih momentui legaturii ‘cu YOIRT a mai auzit VRIBN, VRIA, ZCSGI YJIAA 1 YIIRE, tofi foarte acdet, Nu este lipsit de interes s& et oastem in ce condifiuni de DX Jus ereazi JAIAL. Taticle: hr QS nw bf U, alsv ONS, OK, PAC, E21, UA6, UIB ¢s.. YOSET hi! necd TF ©s OX, vypse QSL, QSO for my DXCC"es WAE.. YO2KAB ne comunicd pr urmitoarele DX-uri luctate in 1d ‘MHz: VRIBZ, CPSBE, KRBSK, JAIGO, VADKIA, KWECO, JAC. AMF, YVSBY, YVSAB (fone), iar pe 28 MHz ZEQIE, OYSFS, OGSGN Si ZDOJL. radio Succes in DX, YOIKAB! ire receptori, au mal facut ed ‘municdri YO3-1435 op, Andrei Giue~ ea si YO2-476 op, Aurel Ciurea, Din log-ul primulul extragem : J4MHz TF2WBO (589), CRECK (609), _KLTCDF 99), CPICS (580), HKSTH (689), YNIHK (67), UASAG (450) 2IMHz PXIFC (590), FEBAH (500), BLIP (699), FBOBX (69++9), FFEBK (69+), “WIEB (589), KG4AN (509), JATAD 696), Cel de-al doiles, ¥O2-476, din Curtici, ne trimité un extras din Yog-ul Sau, din care reproducem cf teva receptil, asa cum au fost ele rezentate, ihteresant_ si constiicios (ri only 14 MHz, hir conds In 33 es 7 MHz 22): 05.07.57 15.51 gm 14 Matz VK2GW UBSKBR-rst 569 near SYDNEY name is LYELL hW? 549 09.07.57 1646 gmt 14 MHz KAIKS VUIAG-ge om tnx fer asy es long callur rst 50 name is JOHN es - ath is YOKOHAMA 319 08.01.87 2120 gmt MHz UACKUV HASDH-r ok dr om tks fer call ur rst 998 my ath is Chita op IWAN 57/¢0 08.07.57 18.13 gmt 14 MHz ZD2HAH F ok George oc tax ur rst 449 QRN thunderstorm qth BANO- KAN es name HARRY — qsl via RSGB 569 Si acum, la sfirsitul unei luni de activitate neobosita, ne intrebim, nu fara mirare: DiX-uri sint, ama’ tori YO sint, conditit de propagare Sint gi ele. Bece atunel lipsese din vindurlle noastre indicativele toc- ‘mai a nora din vechit si incercatii ostri vindtori de DX? Jato in- trebare Ja care am fi bucurogi sa NispundA chiar ef printr-tin temerar »€Q DX“!Toy. Gheorghe mijoara. Popoviel — i Constructia, contra ¢ost, a apara- telor de radio, precum si procurarea de piese detagate pentru cititorl, nu {intra in preocuplrile revistei noas- tre. Nu va putem satisface deci do- inja exprimati In serisoarea tri- mis redactiei, Tov. Thury Zoltan — Com. Bocsa-Vasiovei. Proiectarea unui receptor sau ant- plificator cu tuburi electronice cere ‘cunostinfe echivalente eu pregitirea Ge inginer (electronica) si nu poate fi In nici un eaz s8cutd numal cu ajutorul citorva formule simple, aga cum gresit att crezut. Bobinele eu miez de ferocart se pot ealeula exact, in baza unor for- mule relativ simple, atunci cind sint cunoscute caracteristiclle elee- Ytrice ale materialului feros uti- lizat, Cum aceste date sint in general necunoscute, amatorul este ‘Obligat s& se. limitgze 1a un calcul eu totul aproximativ, urmind ea di- mensionarea final ‘si se facd pe eale experimentali, Generatorul de ion (deel de aue “Giofreeventi) nu poate servi decit Ja incercarea parjii de audiofrec~ Vena unui receptor (curba de freeven{i, sensibilitatea, ete), Nu mal genoratorul de inalta freevent’ (heterodina modulata) permite o in- cereare complet a_performantelor receptorului, semnalele emise de acesta Gin urma parcurgind intre- gull circuit antend-difuzor. In am- ele cazuri este nevoie*si de um instrument, numit —outputmetru, care se conecteazi In local difuzo- rului si care permite misurarea tensiunilor de jesire. Un output ‘metru se compune in esenfi din- ‘r-un miliampermeteu cu eadru mo- bil, combinat cu un redresor oare- care, montat de preferinta in punte (cu cuproxid, diode, etc.) Tov. Adet 1. Dumitru Informajii In legatura cu scolile de maestri, adrese, condijit de ad- mitere ete, Sau publicat in ultima vreme in toate ziarcle, aga ci soco- tim ci aceasti problemi va este de acum limurita, La alcituirea viitoarelor numere fale revistel noastre vom fine seams de toate sugestiile trimice, pontru care vii mulfumim, Toy. A. Moldovan — Gherla, Numerele vechi ale revistel noas- tre sint epuizate, iar pentru recla- majii ia legatura ca difuzarea te- vistei, VA rugim si va agretati di rect organelor de difuzare a presei. In numerele viitoare ale revistei noastre vom rezerva un spatiu mai larg diferitelor aparate de misuré pe care le poate utiiza un amator, Aeseriind constructia, funefionares si ulilizarea acestora, Tov. Bucga Nicolae — Com. ‘Maerus, Reg. Stalin. Constructia unui _ magnetofon (partea mecanied i electric’) va apare intrain numar apropiat al re- Vistel_noastre, Combinajia unor scheme luate din diferite carp u-gi are rostul gi nu poate oferi nicl o garantie de buna funcjionare. TTolele de permalot pot fi inlo- cuite cu tole de fier silicios numal Ja extrem nevoic. Rezultatele vor fi mai putin bune $1 in orice caz va fi nevoie de un etaj de amplificare suplimentar din eauza forel electro- motoare mai miei pe care o poate dezvolta un cap de redare astfel cconstrult. Ebooooccccosocoosocoococoooooco son § Q deri si institugil. Abonamentele la revista ,,Radioamatorul" se fac 3 la Oficiile Postale si difuzorii de presi in intreprin- Pretul abonamentelor : pe un an 36 lei, pe 6 luni 18 lei. Prejul unui exemplar 5 lei. Adresa redactiei : Bucuresti, Raionul Stalin, B-dul Dacia, 15, Telefon 1.07.50 interior 92. Epooccccccccccoccococccooccoooooom 32 BTsd c. CONCURSUL (SIL In scopul ridicirlt calitagit artis tice a QS L-urilor radioamatorilor din Republica Populara Romina, re- vista ,,Radicamatorul organizeaza ‘un concurs pentru cel mai trumos QSL. — Concursul este deschis tu: turor cititorilor revistei, indiferem: daci sint sau nu radioamatori au- torizafi, ~~ Fiecare participant poate pre- zenta unui sau mai multe QSL-uri = Machetele prezentate pot fl, allt desene artistice, cit sl fotomon. taje in 1—3 eulori, Machetete si aibi, de preferints, un specific radioumatoricese, — Lueritile premiate 1a concurs deyin proprietatea AVSAP, care le va putea tipiri pentru folo- sinfa radioamatorilor, De asemenea, AVSAP gh rezerviy dreptul de a achizifiona si alte machete prezen- tate 1a concurs, plitindu-le conform (arifelor Legale, Cooneursul se Inchide la 30 sep- tembrie 1957. — Premiile cv se urmatoare‘e’ = premiul 1 1.000 = premiul It Ie 600 — premiul 1X tei 400 De asemenca, cc va acorda un numir de menftunl, constind in a- bonamente la revista ,,Radioamato- ral, — Lucririle pentru acest con ‘acorda int ‘curs vor fi trimise pe adresa: Re- aetia. revistei Radioamatoral — Bucuresti — Rafonul Stalin — B-dul Dacia 13. coperta I-a: Vasul ,,Wilhelm Pieck* in portul Constanta. In medalion Heinz Stiehm, radiotelegrafistul navei 1495 Intrep. Polig. ,Apdrarea Patriei’DIN ACTIVITATEA RADIOAMATORILORDETERMINAREA SECTIUNII MIEZULUI DE FIER LA TRANSFORMATOARELE DE RETEA ‘Se poate demonstra ¢X lcioash supraaliati; pen- EXEMPLU: mirimea neti a secflunti mlerulei de (ier a unui raportul intre grectatea feral gl a cuprului 3,5, densitatea de curent din tnfagurari 2,6 Almm® tn frecvenja refe- Tei de alimentare 50 Hz, 673-49), de 0,35..0.5 mm rosime. A QESCRIEREA (OMOGRAMEE Nomograma alituratis lestind 9 anumith induetie B tn mies, se unese pune tele Jor reprezentative do fHunea mlerulul central). Se recomanda o induce magnetich de 10000. 13000 Gs pentru tabla tra table siticioase mai slab aliate, se iau inductil mag- netiee maxime maj miei. In carl cind amatoral Pune numal de tabla neagri de fler, inductla magnetic sh nu depigeascd 5000... {6000 gausi. TTT TF 7 Care trebaie sé fie sectia- punciele: gang, dreapta ce unegte ‘corespunzitoare de nea mierulai de fier Ia un pe seirile Sql B, desenati Sntrerupt ‘eansformator «cial patere dis- primark este de 65 wati? —_tersecteari seara rispuns In Ipoteza ci dispunem @, tn dreptul diviziunil. de tabla silicfoash supra- allati, alegind 0 inducfie magnetics B de 11000 i 4 Lei 3