4 Madiodiiidoriil “2Be SETReasess RUL REVISTA LUNARA A ASOCIATIEI VOLUNTARE PENTRU SPRISINIREA APARARII PATRIET (A.V. S.A. P) SI A MINISTERULUI TRANSPORTURILOR $I TELECOMUNICATILOR Nr, 12 ANUL I DECEMBRIE 1957 A 10-a ANIVERSARE A PROCLAMARII REPUBLICII POPULARE ROMINE La 30 decembrie se implinese 10 ani-de clad masele populare din {a- ra noastra, conduse de partid, au do Dorit monarhia, proclamind. Hepa blica Populara’ Romina, stat de tip Socialist, instrument principal al consirucfiel viet moi in patria noas- tra libera, ©" Cucerires deplini a puterii politi. ce de eatre camenii muneil, prin ae {ul istorie de la 30 deeembrie 147, a insemnat una din. cele. moai_marl Vietorit ale poporulai muncitor, Alungarea monarhiei, ultimul reacim al burgheziel, gi crearea Republicii Populare Romine are 9 deosebita Importanja istorica Timp de 81 de ani monarhia a definut rolul de frun- fe In monstruoasa coaliie dintre burghezia gh mosier? mea din fara noastea, Indeplinindu-s1 rolul de reprezen- fant al reacfiuni interne 1 internajionale ea a condus saibaitea represiune a rasedalei faranesti din 1907 si a inabusit tn singe migedrile muncltorosti, aga cum a facut Ja Lupeni gl Grivija, doveding astfel ‘ed este cel msl Tnrait'dusman al poporuluy muncitor Ca urmare, cei inai bunt fi ai poporuiu nostra aw dus in permanent lupta impowrive regimulul burghe- tomaserese, tm Monat “Acaitd Tupi tas Hidieata pe ‘0 treapla superioarh data cu erearen Per. © mrs Parlidul Comunist a fost singura forja care, contra Yoinfel regeiui sia guvernelor burghezo.mosicresti, a lupiat impotriva pregatih sh dezlanfuinii razbotulai am Aisovietie si 4 organizat lupta masclor. populare. pentru Fisturmareadictaturli faselsio-antoneselene, infaptuind actul de it 23 august 1944 1m perioads de la 28 august 1944 4 pind la 30 de ‘cembrie 1947 poporul nosiru muneitor condus de par tid a trebuit sided o lupta Invergunata pentru zdrobi ea resetiunii, care organiza eu ajutorul agentiior im. Derialismului ‘american si engler complotunt Impotriva Puteri popatare Poporul muncitor condus de Partidul Comunist Invins insi forfeie reactiunii, a alungat_pe rege st instaurat Republica Populari Romina, forma ‘de ‘stat a dielaturii proletariatului, in care’ puterea. apartine elor ce muncese, Instaurarea dictaturit profetaratulul in fara noastri mareat destvirsirea revolu(lel_ burghez0-democrate, Incheferea prime! elape a revolutie) §1 treverea laced de 4 dous etapa, Ia revolufia socialista, fara a folost calea unei explozit revolufionare. Intiptuirea revolutiel secialiste la noi, fair rizbot civil, fara rasturnare violent, a contirmat teza mare Ii Lenin eare rata 4 casa muneitoare ar prefera fireste si ia puterea in minile sale in mod pa (Lenin, Opere vol. IV, 1953, pag, 254). Instaurar populire in (ara noastri a cons. ala pentru transformarea Rominlei Gintr-0 fara agrara inapoiata intr-o fara. industrial grari in plina dezvoltare. Desfi de eroism, harnicul nostra popor a inalfat in acesti zece ani numeroase fubriel si uzine, care atl Intarit ple (erea economies s1 capacitaiea de aparare a {arii. Nu ‘in cursul primului eincina} au fost construite 100) Uuzine noi, jar alte 200 au fost reconstruite gi marite Au juat fling noi ramuri industriale de masini electrice, tractoare si magini agricole, de {ilaj petrotiter, chimiea, farmaceutica ete. ‘alauzindu-se dupa invafatura leninista, e& eleetrifl carea trebuie si mearga eu un pas Inaintes industeiali aril, s-a creat in anii pulerii populare o puternica baz energetica, care asiguri dezvoliarea rapida q (uturor ramurilor industriale, Ast(el, la Bicaz se giseste in pli na construcfie marea hidrocentrala ,.V. 1. Lenin"; au fost date in exploatare hidro si termocentralele de la Borzesti, Doicesti, Ovidiu Il, “Singiorgiu de Padure, Teleajen, Parosent, Moroteni Succesele extraordinare objinute in. industrializarea socialist a {ari se datorese muneii pline de avint a lasei muncitoare si ajutoruius dezinteresat gi trajese acordat de Uniunes Sovietied, fara eu stinfa gl tehniea cea mai Inaintata din lume. S-au. obfinut, de asemeaea, suceese importante in cresterea produtjiei agricole si in. transformarea s0- cialista a agriculturii. Afluxul tot mai mare al {aréni munciteare spre gospodariile agricole colective sh infovarasiri exprima ‘eu tarie convingerea {arani cd politiea partidului de colectivizare a agriculturii este singura ale care duce la 6 viafimai buna sh mai im- belgugata. In prezent o intrea® regiune, Constanta, este complet colectivizata, si in numeroase’raloane din alte regiuni ale {aril sa ferminat cooperativizarea a. srieulturil Succeseie objinute in dezvoltarea industriel g1 trans- formarea. socialist a agrieulturii au avut drept urmare © imporianti sporire a_nivelulul de tral material $i cultural al oamenilor muncii de la orase si sate. Sarbitorind cea dea zecea aniversire a proclamarii Republicli Populare Romine, oamenii muneii din. ps ‘ria noastra privese astizi cu mindrie marile realizari objinute in acesti ani de lupta st munca sub conducerea partidulul In anii care vin indystria, agrieultura, sttinfa si arta vor cunoagte noi. si mareje izbinzi, MArejele objective care stau in fafa poporulti muncitor si faptul ea el este condus de incercatul nostru partid, Insuflefese masele de milioane de oamen{ al muneii' la lupia pentru a Fidiea pe o treapti tot mai inalti puterea si gloria pa- triel noastre dragi, Republien Populara Roming, y= si evolutia ei Lansarea celui de-al doilea sate~ Ut pe orbit a fost facut cu ajuto- rul unui tren de rachete. In momen- ‘ul stabilirii pe orbit motorul a In- ‘elat £4 mai funetioneze. Rezistentaatmosferel__terestre provoacé frinarea satelitulul. | Tot data dimensiunile si forma. rache- fei variazd. Datorita faptului cé la mari inalfimi atmosfera este ox- trem de rarefiatd, forfele de frinare care acfioneaza asupra satelitului nu Sint mari, De aceea variatia parame- trilor orbitel este foarte lent. Intru- , secfiunii (de agacnumitasarcini transversala). Cind sarcina trans- versallé este mai mare, pierderea de viteza va fi maj mica. Primal satelit si racheta sa pur- tatoare s-aumiscat initial aproxi- matly pe acecasi orbit. Acum, din ear c& gradul de frinare a’ pri- ‘mului satelit este mai mic decit 1a facheta purtitoare, orbitele lor se ‘deosebese in mod’ esential, Inalfi- mea apogeulul rachetel pirtitoare este mai mica cu peste 100 km de- eit apogoul satelitulu, Gradul de frinare, atit al rachetet purtatoare, elt si al satelitulul va- riz fn funefie de timp din caura variafiei parametrilor orbitel, Pema Schema montirii aparatelor : 1, Conul protector eliminat dupa stabilirea satelitului pe orbité. 2 Apa~ ratul pentre cercetarea radiatiilor ultraviolete si Roentgen ale soarelui, 3. Containerul sferic cu aparatele si radioemifatorii, 4. Cadrul de fortd Peniru fixarea aparagelor. 5. Cabina ermeticd eu animadul de experientd, cit densitatea atmosferei desereste rapid odaté cu inalfimes, \frinarea se produce mal ales In regiunea pe rigeului, adiea in regiunea apropia- ta de punetul celel mai mie\ Inde- plirtiri de suprafaja paimintului. In punetul apogeului, adieé in punctul cele mai mari Indepartati, satell- tul se migcd la o inalfime’ atit de mare ineit se afli in spafiul cos- mic in afara lmitelor — atmosferei ferestre care, potrivit datelor_teo- tetice, se Intinde pina la o inside de ordinul a 1000 de km. deasu- ra pimintului, Frinarea saiclitului depinde nu numai de densitatea atmosferel, cl si de forma satelitulul $1 de rapor- ul greutajii sale fata de suprafata sura coboririi orbitei frinarea creste derabli ineit se va_produce o In- cilire Intens& a satelitulul sl a ra chetel purtatoare, ele vor cobori $i mai jos si vor arde, je asupra satelifilor artificial ai paémintului Un material foarte vast este obti- nut fn urma observatillor asupra satelifilor artificial ai pimin- tului, Este de 0 foarte mare important’ ‘masurarea Iniensit4{il eimpului sem- halelor radio reeeptionate de pe sa- telit, Aceste misuratori se efectuea- zi allt printr-o inrogistrare automata Continué, cit si prin mAsuratori par- fale fn unele momente fixate “Re- zaltatele misurieii intensitatii cim- uli semnalelor de radio permit a- precierea absorbtiei undelor de ra- dio in ionosferd, inclusiv acele res} tnt ale aeestela’ care se afl deasu- pra magimuluj de jonizare a paturit lonosferice principale F-2, si de ax ceea sint inaceesibile mAcuritorilor obignuite care se efectucaz’ de la Suprafaja pamintului. Aceste misu- trétori dau de asemenea 0 idee despre file posibile de propagare a unde- lor de radio in ionosfers, Rezultatele recepfionirll semnale- lor radio ale satelifului gi ale masu- rarii mivelurilor lor dovedese cf a teste semnale pe unda de 15 metri fu fost receptionate la distante foar- te mari, care depasesc cu mult dis- tanfele ‘vizibilitatii directe. Aceste distanje ajung pind la 10,000 124000 1 chiar 15.0 istometi, ar in unele cazuri 4 mai mult ‘Un deosebit interes. prezinta fap- tul ec satelitul, zburind pe orbita cliptic’, se situeaz pe pozitil dife- rite In raport cu maximul prinetpal de concentratie electronica in atmos era terestri, La prelucrarea mate rielelor rezultate din observatiile prin radio sa finut seama daci satelitul se afla in momentul respectiv. mat Sus sau mai jos de inalfimea real a ‘naximului de concentratie electroni- cch.a piturli F-2, obfinuta pe baza ca tacteristicilor de inalta freevenfa ale lonosferei, inregistrate de stafiile pentru sondaje in jonosfera, Daca in emisfera australd satelitul zboara mai sus de pitura fonosferei, atunci in emistera boreala el se afl in uunele momente mai sus de maximul de ionizare a acestei pituri, citeodat mai jos, iar in unele momente in apropierea aeestui maxim. Asemenea eondifil creeazi 0 mare varietate in te priveste edile de propagare a un- celor seurie de radio la distanfe mari, Una din aceste cai este re fleetarea de suprafaja pimintului a undelor de radio, care au strabitut intreaga grosime a lonosferel, lar ‘poi s-au reflectat de 1a jonosferd in paturile ei in care frecvenjele eri- tice au valori destul de mari. In ale te cazuri undele de radio care cad de gue Ja Un anumit unghi asupra ionosferei suferd acolo 0 considera- Dild refractie si pitrund,in urmae~ cestul fapt, in regiinea situaté din-colo de limitele viibilitiit goome- trice directe. . Pozitia satelitulut in apropierea z0- nel de fonizare maxima a atmoste- fel ereeazd conditit deosebit de fa- Vorabile pentru propagaren undelor de radio eu ajutorulghidurilor de radiounda din ionosferd, Dupa cum rata observatiile, in ‘unele -eazurh Undele ‘de radio ajungeau pin la unetal ‘de Teeeptie nu pe distanta Tungime de unda de 1435 angstiomy (un angstrom este egal cue aut de milionime de centimetru, stunts in indepirtata resiune ultravioleta a spectrufui, iat radialia coroanes = in reqiunea razelor % mol (0100 ang rom). Coroana aleatult distice malerie foarte raretiatl are 9 tem. vetatura apropiata de 1 milion: de rade In coroand oxisti, "probabil Feghuni eu 0 temperatura’ si"mat re Aieats. Ping in momentul de tay hatura coroane! continu st. fe enige ‘atied, into masur’ considerabils Energia total a radiofiei de seurti Jungime de una’ a soarclul este Tee lativ mica —'ea este de zece mi do ari mai mica deeit energin radiat de soare in lumina visibil der tee Iai aceasth radiatio exereith 0 In- fluenta deoscbit de mare asupea ate mosferei terestre. Accasta se explich prin faptul cd radiotia’ Ge seantd Iungime'de unde dispune de o act Vitale’ deosebit de mare 91 esto ca. abilé si jonizeze moteeutele acrului, determinind formarea fonosferel, 3° Gicd a paturilor superioare pulernic ionizate ale atmosferel, Potrivit ac- tualelor concepfii, patura inferioata @ ionosferei, situati la © inalf.ne de 70—90 km. (pitura Dy, s-a format Dein ionizarea moleculelor aetulti de citze radiatia liniel speetrale a hi- Arogenulul, emis de eromosferd, iar luematonrea patura la o inalfime de 90—100 km, (pitura E)—" prin ra iatia X a coroanei Siarea piturilor superioare ale sea- celui si lonosferei nu amine cons tanta — ea se modified necontenit S-a stabilit existenta unei strinse le gituri Intre activitatea solar — a- Parifia asa-numitelor erupfil cromo- sterice, s1 absorbirea undelor de ra- io im ionostera, eare due la intrerus erea radiocomunieatiilor. Aceasta he face si presupunem existenta lune! legaturi nemijlocite intee variae lille de “Intensitate a. radiatiet sola: re de seurti lungime de unda si pro- cesele din ionosters, Atmosfera terestra absoarbe cor plet radiajia ultraviolet soare't Iisind 8 treaca numal reglunea 1 Giatiei ultraviolete apropiate, inveci- hala eu limita violeta a spectralti vielbil, Aceasté aetiune absorbant a atmosferel terestre feresie organis= mele vil de radiata solara de seurta fungime de unda care le este vit ‘mitoare. In acelasi timp ea face ct neputint& studierea acostei radia- Vii de pe pimint. Absorbtia de catre maleculele aerului este atit de mare, incit pentru a observa aceasté radia. fie de scurti lungime de unde tre Duie si se iasi complet din atinoste= ra terestra, instalind aparatajel. la bordul unu satelit artificial al pa wintului, Desi folosirea rachetelor lansate ia mari indltimi a dat re- ultate valoroase, numal folosirea Uunul satelit permite efectuarea unor masurdtori sistematiee in -decursul tunor petioade indelungate de timp, hecesare pentru studierea variatilo: Intensitatii’ radiatiei ultraviolete de seurta lungime de unda . Ca receptoare ale radiatiei servese frei multiplicatoare — fotoeleetronice, agozate la un unghi de 120 de grade lunul faj@ de altul, Flecare fotomulti- Plicator este bine Infagurat cu citeva fillre din pelicule metalice si organi- ce subtiri, precum si din materiale optice speciale, ceea ee permite si se separe diferite game in'domeniul de raze X al spectrulul solar si linia hi- Grogenului in domeniul ultraviolet indepartat. Semnalele eleetrice emise de folomultiplicator, eare a fost o- rientat spre scare, au fost -amplifi cate de radioscheme si transmise pe pamint eu ajutorul unui sistem telemetrie “* Ca urmare a faptului c& satelitul si-a schimbat mereu orientarea sain Taport cu soarele, iar a parte din timp s-a miseat in sectorul nelumi- at de soare al orbitel sale, pentru economisirea sursclor de. alimentare cireuitele electrice ale uparatajului Se conectau numaj atune! ind sva- rele intra in eimpul vizvial ai unuia din cele frei receptoare de lumina. ‘Conectarea se realiza cu ajutorul fo terezistenjelor iluminate de soare Concomitent eu fotomultiptieatoare st cu ajutorul unui sistem de automate. Studierea razelor cosmice in interiorul spatiului cosmic nue leele atomice ale diferitelor elemen- te se accelereaza sf dobindese v ener ic foarte mare, Razele ‘cosmice ge erate in felul acesta oferd posibi Utatea pentru studierea eosmosulu Ja mari distante de pamint $1 ehiar de sistemul solar. Pe pareursul de Ia loeul generarii lor spre pimint raze= Je cosmice sint supuse ‘actlunit me iulul prin care tree Ca ‘urmare a lunul sir intreg de procese, se modi~ fick comporitia si intensitatea ‘aces- tor radiafii, Printre,altele, murhirul articulelor de raze cosmice ereste in cazul cind in soare se produe pro ese Intense de explozit gi se crea conditii pentru accelerarea nuicleelor atomice pind la mari energli. In te- Iul acesta so produce un {lux supli- mentar de raze cosmice create. In Soarele este de asemenea sursa uunei radiatii corpusculare. In fluxurile de radiatie corpuseu- lard se gisese Intense cimpurt mag: netice si clectrice care infiuenteazd asupra razelor cusmice Stribitind eimpul magnetic teves articulele de raze cosmice su “40 puternicd deviatie in acest cimp. Doar acele particule eare pose- a o energie foarte mare pot atinge hestingherit orice regiuni dle pe pla~ neta noastrd. Cu eit este mal mici energia particulelor, cu atit n mied este suprafaja acelor regiuni de be pimint care devin aceesibile cestor particule. Partieulole de mica energie ating doar regiunile Avcticil si Antaretiell, Asadac, pamintul este dareeum Inconjurat de 0 barier’ e- nergetica, iar Inaltimea acestet barie- re, Maximli pe ecuator, se micgorea 24 odati cu cresterea latitudinit geo- ‘magnetice. Regiunile ecuatoriale pot atinse doar de protonii cosmict care poseda o energie de peste 14 mi- lioane MeV. Regiunile sudice ale U- niunit Sovistice sint aceesibile par- tieulelor cu o energie de peste T mic Hoane MeV. In stirsit regiunea Mos- covei poate ti atinsi de toate parti- culele avind eneraie de peste 1.5 mic Tioane MeV. Misurarea razelor cos- mice pe diferite latitudini face cu pulinla s& se stabileasca numarul articulelor existente in compozitia Fazelor cosmice si energin lot. De~ endenfa numarutui particulelor va- iatiei cosmice de latitudine, aga numitul efect de latitudine, determ i repartitia particulelor dupa ener= fl, adied spectrul energetic al rar lor cosmice. In urma unei seri de procese care se pettec in spatiul universal eu ra- zele cosmice, varia numarul $1 compozitia lor. In uncle cazuti, de pild& la aparitia particulelor incu privire Ia tazele casmice trans Soare, exist motive s& se aglepte ea hnumal numérut particulelor de ried ‘energie sf se maveasea, far numirul parliculelor de mare energie sh ri- ‘ming nesehimbat, Tn opozitie cu a ceasta, varlatia. cimpului magnetic Aerestru $1 actiunea supra razclor cosmice a fluxuriior corpuseulare = Mise de soaze schimi nu namai n= tnarul particulelor de mick energie, €1 si numirul particulelor de mare eneraie Particulele care foe parte din ra- Aia{ia cosmick se inregistreaz pe satelit cu ajutorul unor contoare de Darticule inedreate.Atune! indo Darticuld purtind © sarein’ electricn stribate contorul se produce 0 scln- feie care emite 0 mpulsle pe sche= ma radiotehniea ‘pe baz de EU semiconductors cara este dest= hatfealeularit mumsrutui de parti- tule din razele cosmice si emiterit tunu semnal atunct eind sa. socotit tin “numa determina de’ particule, Dupa transmiterea prin Yadio.a sem= nalelor indiind cAs-a ealewlat nus imfirul stabilit dé particule, are ain nou Toe inregistrarea particitelor ra aiatiei cosmice si, dupa ce sa enleu lat acelasinumir de particule, se femite un nou semnal. Impartind n= marul particulelor ingegistarte la limpul fh care aul fost numarate se Poate obtine numarul ‘particulelor frecute prin contor pe sectinda, adied Intensitaten razclor’cosmice. Ta bordul satclitulas sea montat ele oui aparate’ asemandtoare pentru Studierea Inregistrareapartieulelor incireate, in Axele-contoarelor celor dota apa ale sint dispuse in eirectit reciproe perpendiculare Preluerarea.prleiminari a datelor magnetic’ cexperienti, tem Sibi datorita mise de pe satelit a arfitat ci cele de dowd aparate au functionat In_mod normal. A iesit elar in evident de- pendenja numérului partieulelor ra- diafiei ‘cosmice de latitudi Studierea fenomenelor biologice in condi zborului cosmic In. scopul studies probleme medicobiologice, 1a bordul satelitulul au fost instalate o cabin {i meticd special eu_un animal de aparaturé de ode pentru studierea funetiilor fiziologi- ce ale animaluli, pentru conditionarea aerului, ra rea animalulul $1 evacuarea’ fecale~ lor sale. La construirea utilajelor sa_finut sama de eerinfole celel mai severe economii in ccea ce priveste volumul si greutatea apa- ratelor cu un consum minim de eerie cleetrics do. citre cle. Funejionind timp indelungat apa- ratura asigurd cu ajutorul unut sis radiotelemetrie ireeventel pulsului si respiratie} ani- malului, a tensiunii sale arteriale si a biopotentialelor inimii, a tempe- roturil, presiunil aerul precum si util fenomenelor limpul zborului unui organism via in spatiul cosmic a devenit po- largilor preliminare ficute eadrul_unor zboruri rath cu rachete pi 100-200 kilometri, care s-au efectuat in URSS. in decurs de cifiva ani, Spre deosebire de vechile cerce- iri zborul unui animal la bordul unui satelit permite sf se studieze actiunea prelungita. a. imponderabi- litatit. Pind in prezont efecisle im- ponderabilitajii puteau fi studiate in le avioane in docurs de citeva secun- de si la lansarea vertical a rache- telor — in decurs de citeva minute, Zborul cu satelitul a permis cer- cectarea stiri organismului unul ac hhimal in condifiile imponderabilita- care continu’ timp de citeva ea BeO- unei serit de mistirat Este neindoelnic ci cereetiile fectuate vor fi 0 contributie, portant 1a eauza realizirii ct suce ces a viitoarelor zboruri Interpla- netare si vor constitui baza_pentra elaborarea unor mijloace care. si asigure securitatea 2borulul omulul jn spatiul cosmic, constituie © coniributte substantiali la studierea paturilor Superioare ale atmasferel si lirgeste mnifele cunoasterii de eftre om a lumii inconjuratoare, ‘Totodati a= aceasta, dovedeste inaltul nivel. teh- nnico-stiinfific al Uniunii Sovietice ‘1 permite si se prevadi timpul ind tot spatiul din apropierea soa- relui va fi accesibil cercetdrilor dl- recte ale omulu, Inregistrarea in cabina biologice cercetiii pe animale in — Text prescurfat — dupd arti- de scurth du- coll publicat in Pravda din la Iniltimea 13 nolembrie 1957, Calomniile au fost spulberate In America exist mumerosi spectalistt in. statistiel excenirice. Ei au ealeulat cite bat are familia, Rock- feller, de cite ori repetd euvintul st" in bible, cite bofe. de chibrit sint necesare pentru a. constral un sglrlesnori ete, Un singur tueru neat putut ef si cal- cculere : cite minciuni au apdrut in presa reacfionar’ merieani, Si aceasti lacuni (s-0 recunoastem ) este jstticald, ‘Minciunile propagandet burgheze.sint ine comensurabile. Nu le ‘eyaleara nicl marimea a". 0 infinitate de mAscociri, wn occan de aberafii se re- varsi cotidian din paginlle rlarclor editate de mono- oluri, ca gi din antenele posturitor de radio si tele~ Viriume ale aeclorasi monopotur. In coral scribilor ‘burgheetocupi wn anurnit, Toe sarlatanit marunfi, a edeor misiune ede a zApiel el titer, de a-i dezorienta din punct de vedere ideolo- tic si de acl .preluera® astfel in vederea receptlondrit Aiversiunilor eapitale, in vederea educirié Tor potitice in’ spirit reactfonar. ‘Un asifel de sarlatan, gAzduit mutts vreme in asic nile viarelor de peste Oceantl Atlante, Tansat Ia tin moment dat asierisul caz Brady Murphy" EL se {inea ed prin mijloace stinftice™ poate stabitt (pen- fru eel co dorese si plitese) Iegitura ew viele antex sloare. in feal acesta un elignt ered a aflat fy inte-o existent precedenta ysufletu is a fost Nac poleon. Unel eucoane fa Tost dat si consiate ef fost cindva eal, iar un alt lient eda fost. proprial stu bunic. et Un alt sarlatan_acreditat in paginite preset bur- here, prelindea ed a descoperit un fel de sumde* eu nloral chvora’ a reuyit si comunice cum St Toan Botenitorul. Toate acestea pilese insk si apar drept simple sstrengiri in comparatie eu elucubeafile cu carne- ir potitie, care constitute profestunes principal 8 preset reactionare. Titre acestea un loc deosehit ocupi calomniite st niseacrite fa adresa socialism semen! tnt eor 4° Sacall, seri burghes! nu mai inceteara ew urletele ime Dotriva Uniunit Sovietice sia tuturor {aritor socialist, Dela obscura oficina Globe Agency" st pina In eotidiac nele din New. York sl Chicago, care se tipirese in ti raje de milioane de exemplare, foals pletora_ preset ‘monepolurilor, impreuna eu personatitatie.offcale, Sevintree ina defaima lagirul socialist, in a” protet: ea Set Te BRR ene ie Lecirie's ewan [ee read as si ect = ne ses ea ee cerca neta es Roasts re ee ere ners an sere oe See ere Fenrd nike eon roel eres Fe is asian: tesa cement soar teen Sarena tars pe recoglahagnetagerpmaet eek naa rene tee Se ea ees aE ees SS ae ees a ee Bae ert ee aes ae canoe ce cote wi ate it “arta ea ‘ogi Nae Dar, ate wna fate, = R68 Bu Berger pao pares a tea eta sta arly, 2 en er Sats preg ene Sane eee ele Se ae a ere cect va oot ee eee Nee ae ee Se So aa an 2 Sey ot Zt Sele pope Se rear ia cucere pr orsees Pes ra os ar cnn oe oe

SI_Cy sint ceramice si ambele de a ‘eoeagl capaeitate, 400 pF, Trimeril OT, po calit permite reelaren Inte suluf circuit osellant ta limita sure loari a benzii (8500 kii2) cu CV, complet tnchis, Prin reglarea lui CV; de Ing. GH. STANCIULESCU ‘yowDZ, se acoperi intreaga band’ de 3.5 MHz. Condensatorul C; este bine si fie cu dielectric mica sau chlar ae, respectindu-se intocmai_valoarea in- Gieata de 50.pF, dat flind edo ma Fire a capacititit acestuj condensator va da alunecairi do frecventi Ia ma- nipulare, ist o micsorare a eapacitiii va duce’la oprives oscilatilor, Neza- fivarea tubulut osellator se’ obtine prin rezistenfa Tj. Beranul tubutul oscllator se alimenteazi printr-un sistem potentiometric compus din re- istetele Ty si Rs si decuplat prin condensatorul C,,” a cirui valoare va trebuj de aseinenea respectatt. Manipularea se face pe ecranul tubului oscilator, 51 ta filtrul de ma- nipulatie ‘condetisatorul Cy va avea capacitatea sub 3000 pF, depiisirea acestei valori provocind fenomene de alunecare de frecventi si de lungire 2 semnaielor. Alimontarea placit tubulul oscilator se face printr-un goo de radiofrecventa S:, Cuplajut cu etajul final se face aperiodic, eeoa ce elimina orice po- sibilitate ‘de oscilati parazite ale eta- Julai final. Prin intermediul con: densatorulul Cy curentii_ de radio- frecven(’, corespunvind fundamenta. Er weg souee + ~220V 200 te V “Ta2nebooy [2M 00v 62. lei 8,5 MHz, ctt 91 armonicile co- respunzind benzitor de 7 sl 14 MHz, se aplicy grilel de comanda a etaju- fut final, Etajul final este echipat fot cu un tub electronic de tipul BOTILC sl ‘luctea7k in benzile de 35: 7 sl 14 MHg Bmititorul va wera cu un randament prea selizut tn banda de 14 Mz, unde. armont ea respectivi este destul de. slabt Fiatul final poate licen si tn benzile de 21 s1 28 MHz, dar cu un randa- ment prea scdzit pentra a tustifica efortul adaptirit ‘etajulut tn aceste benz Nevativarea etajulul final ge face vein curentil de radiofrecventi ce. se aplici pe arila acestuia elt sl prin Intermediul grunulul RyC, montat In circuitul catodei. Acest run are rolul de a asizura. tn pauzele de maninillare. 0 negaiivare adecvatt tubulul final nentru a nu se dete rlora, Foranul etalitot final se, all ‘menteaz& prin Ry decuplat de C, In clrcuitul de plack st finalutut sim cirenitul Ts. CV, care ner. mite acordul tn banda respectivi CVs poate fi Improvizat st dintraan contensatnr variabit cu act de 500 PF pe calit, n serie eur un conden- sator izolat eu mica sau ealit de 100 DF. Cuplajul antenel se poate face rect printr-un condensator fe 50000F peo prizd a bobina ut tt hal, fle inductiy printr-an alt bobt- naj’ Le, Cuplajul direct se va face th ca- ul unel antene de tip long wire sau Hertz monofider, tar cet inductiv tn cazul folosirii unor antene simetrice Montajul are slo prizi de paming Prin, condensatorul Cyy, care trebule 4 fie bine izolat s1 si reziste Ia. vol- tajul folosit tn etajul final, Socurite de radiotrecventa $1, S., Sy sl. Sy Se vor confectiona asifel: ‘Pe carcase de 1 em diametru se bobneazit tn sistem universal grupe de cite 50 spire sirma de cupru emailatt 750.2 mm, Se vor bobina patru gripe a Sezate la distanie de 3 mm, una de alta, Litimea fiectrut bobiniaj va fi de maximum 3 mm, In cifcuitul antenel se branseaiat ttn bee de 0,1 amperi, de preferint de voltay mic 4—6 V, tn paralel cu + tn Intrerupiter, Desi fuburile de tipul gor sint construite pentru a funetiona la 0 tensjune anodied si de ectan de 7ALO V, fe Iuereart fri a se dete- ‘roa $i lao tensiume anodes de 200 - Wotr'n alimentare sub 100 V Ia e- eran. In montajul de fats tubut fi hal consumi cia 75 mA la.200 V fensiine anodica, adiea are un impat Mle 15 W In perlondele In care osct latoral Tucreari. eet manipatatoru! ste apisit. Nu trebue st ne facem problema In. cazal ch tubal 20 THC pe care it folosim, ty final, 2 sata 80 sq chiar 90 mA. dat {lind ca Ie tuburite de acest fel chiar-fabriea smite 0. toleranta. de 30-mA. Ca turk do neentes aint Thai cere. 6l mi “Schima ex nimierandarmentul’ emf (atoruluy “3. ‘nel montajut. In eir= uitul de placa al Tinalulut este pre- Sart tn miliampermate de O—150 MA. Cel ce air posed un asemenea Instrument wor Branga tn clreutul de alimentare in bee de lantema de O43 amperi st 2-6 V. Dacli — montajul a. fost constetult respectinduse. toate indicafile date mal sus reglajul este simplu, So intyoduco tubal 90 11C ta os- ator. Se vogleaza CT, pint ce ew PV complet inehis, cde pe 3500 Kaz. “Apoi se Introduce tubul final in soc! st se regent in banda res teetfes CVs pinii‘co _ mnlliamper ihetrat din eireuitel snodie al finaly {ui sau beet de 0.15 A indica mink ‘mum de cirent ct aniona cup maniplaiceut apdeat, Se observa. a fol Been in eircuitulantenet si se fefaceacordat final penta ta. Ximum ‘de Tuminorilate Ia acest bee Se scurteeciteaza becul ct intreni= Datorul, sh transmithtorul este ata fe tiefu tn banda. Alimentarea nodiea se face ci afutorul-unut tub 0 TIC montat ca in fig. 2, pentrn rete ce 320'V aitemnatiy, 91 can fig. 3, dect tn fr-tn monta} cu. dubtare.de:tenstunt in en7il tine retele de 120 Valter: ati. Pentrn cel ce-au 9 reton de euirent continu de 220 °V farea se va face ca in fig. 4,"p tun soc de filtra} sl un condensa- for bloc: scat In cireital. anodic intre rotea_ si reilresor se glseste un bec de. 0.2 Smperi st 26 ¥, caren indlea tn frequl corent anodic al aparatulth slesto In” acelash timp 0” siguranté care, fn even{ualitatea unut_seurt- ciretit Sawa clacdrit nul condensa- for. se arde.protefind redresoarea si Intregul apart Alimentarea filamentefor se face pentriorafea de 230. V continu Siu ‘alternativ, ea tn fig. Sa, fir pense rees de 180° ex tn fig Emititorut, tn felul deseris pint acum, "funelioneai tn telegrate, Penta a funetiona tn fone se adaud tun amptitieator ile 23 W de ae lotreeventa, folosind un tub 30 THC. precedat de un tub OR7, Montajalaplifeatorutut gh felul cum se cupleazi cu-etaju final de. radio. irecventa se wiseste tn ig. 6. Mo- dlulatia se Tace pe ectan ct un pro: cent de modutatfe ce poate atinge si chia depiig) 100%, So va folost_un ‘microfondinamic cu curent mare de iesive sau unul cu carbune. ‘Pentru loses ‘unt microfon cea este necesar Inca un ela} preamplifi. stor ce audofrecventa en un tb GR? Modulatla se face pe grila e- cram, alimentarea grilel ezran a ela juluy de"radiofreeventa sia pliell felel de audiotreeventa “fietnd-se printean goc Sin serie ch 0 re stent ‘decuplati de un condenca. ior. “Gocul de" aullotreeventa are TABEL depre_| 4000 spire sirmi de cupru emailatt 0.2 mm, pe un miez de 4 em Sectiune, In fig. 6 sint previizute sl poxiliile Tig s1 Tie pentru. alimen- trea grilel ecran a etajului final de radiofrecventi, : ‘Trebule 0 deosebit atentie ca beangarea. eeranulvi pe poziila tele: DE BOBINE Digmetrt aut Sime 30 mm | Cupr izotal] Spira ting 30 mm LISTA DI condensator varlabi condensator variabil cu aer pe calil condensator trimer ‘condensator fix cu condensaioare fixe condensatoare fixe condensator fix ‘condensator fix cu condensatoare fixe condensatoare fixe Ge Ce & oe Ci, Cy Cy. Gin Gis Cos rir Cy condensatoare fixe Ge condensator electrolitic rezisten{’ fixa Tezistente fixe reristent fix rezistent’ fixa rezistenfe fixe rezistente fixe R Rs Ros Ris R R R. Ry Ro” reristenta fixa Rm Feristentd fxd Rio rezistentd fix Ru rezistenti fixa ieee Sir $i SiS 5 gor de audiot ede audiotrecve ik i tillampermetra 0-1 Mburite etectraniee Socammte 2030166 Se OORT de radiofree eu email | sdird pe E MATERIALE i ew aer pe calli 30 pF Hs 100 pF ve eal mich ceramice mick condensaloare electrolitice 5 wea00 v 65) S 2 1 W ehh p8es_eud=: Sica aa B2°5 Sg°SR° Ps 2 ‘venta ca in text nf’, ca In text transformator de mierofon raport 1/15..1/30 50 mA 1 Piese pentru redresoare si alimentarca filamentelor ca in fig. 23,4915. (Urmare in pag. 25)| EXPOZITIA DE RADIOCONSTRUCTII | — | ____DIN TIMISOARA’ —— de GEORGE PATAKY — 0280 joi Fildan i —_ 4 ‘You—222 In sala Comitetului Orga- nbatorie Raional AVSAP in central oragului Tiri- soara, sa deschis tn lua de 7 noiembrie 1957 expo- zijia Radioclubului Regio- Expozitia a euprins dife- ritele aparate construite de amatoril din acest oras. Linga flecare exponat 0 lichets arathdenumirea aparatulul si numele eon structorului. Pe pereti sute de QSL-uri dovedese leg’ furile interesante efectuate de amatorit nostri cu cele - ‘nai diferite {ari din ume. Un fotomontai, facut eu fo- ingralitradicamatorieesti, arati vieitatorilor aspecte ale unor stafil ea: UR2KAA. Gin Tallinn,{LAGB din Ta- ranto, YO3KPA din Bueu- esti, VS6CG. din Hong- Kong, KH6WW din Hawai ete, O serie de diplome expuse ca: SIS, WAC. WBE, TORINO, HAC, HEC, P-ZMT ete. demonsireazi tunele din rezultatele fru- Stala YO2KAB ‘instalata la espozitie, moase atinse de statiile s ae Seve timigorene. s-au auzit timp de dowd Marea atractie 0 formea- gi 40 metri eu stati din / Un receptor RFT este minute cu RSTS79 semna- 24 ins stafia de emisie-re- UA, UB, DJ, Il, SP, HBS, permanent in funetiune, jar lele mull asteptate, ceptie YO2KAB, care, in- G, 'F, zi, ODS ete. Inte: Operatorii ascult pe free- La un magnetofon ori slalatd intr-un colf al’ ex- yesanta fost legdtura cu ventele de lueru ale celui care’ vizitator poate sisi pozificl, lucreazA in perma- VESBQLip din Egipt, care i Receptorul de trafle eu @ tuburi Gsciloscopal catodic al tul = al de, Birzu Stefan, Gabory Alexandru YO2BG. : deal doilea Sputnik. In imprime $1 s&-s1 asculte nenféi in fonie §i telegratie. s-a reinoitmai multe seri Ziua de 8 noiembrie "1957 glasul. .Crainicii* de oca- Operatorii Cerehez Gheor- de-a rindul. Multi vizitatori ‘ora 11,40 (ora locals) as zie au trae la inceput, un ghe YO2—414,. Milin Iie impresionati au infeles abla : cultarea a dat roade si pe fel de ,emotie de micro- YO2—G83 si Urs Lucian acum ed tema filmulul ,Ds 5 15 m, spre marea bucurie fon“ dar apoi prind euraj YO2—224 au efcetuat zilnie cl fofi tinerii. din lume™, nh a color de fala, indifuzor si nu mai vor si termine, zeci de legituri pe 10, 20, Au este numal o fantezie @scenaristulul, ct o realitate eotidiand. * ‘Mulfi, mat ales tiners, sau inieris la cursurile de telegrafie si radiotehnicé, care vor incepe in curing, Dintre aparatele expuse radiomagnetofonul cu 13 fuburi st dowd difuzoare al Iu; Berger Walter a fost fapteciat mai mult de public, Tai ales ci functionind tot timpul a oferit de pe banda o muzick excelenta. (Oseiloseopul catodic, rea zat de Ggbory Alexandra ‘YOIBG, s1 heterodina_mo- dulata, ‘a lu Romac Carol YouRD, au funetionat im preund, forma oseilajillor Broduse de heterodina pu- findu-se vedea pe ecranul tubului eatodic DGT. Printre receptoare se re~ ‘mare cel eu 14 tuburi gi dus bla conversie al lui Gabory Alexandru YO2BG, recep- forul de trafic eu 11 tuburi al lui Jakus Toan YO2-202, cel eu 8 tuburi al doctoru- lui Birzu Stefan YO2BA gi cel cu 10 tuburi al lui Cer~ chez Gheorghe YO2-i14, Pentru unde ultrascurte s-a expus receptorul cut sux perreactio cu 8 tuburi_al lui Hamp Franeise YO2- 259, si o antend cu 4 cle mente pentru 144 MHz & lui Grozavu Mihai. Oseilatoare pilot pentru emifitoare au expus Ne~ | grutzzi Mircea YO2CD, Stuhlmalier Rudolt YO! BW, Hamp Francise YO2— 2 259'si_allil. S-a_apreciat é mult si magina de bobinat ‘YVestea prin care agentla Tass @ nuntalumit lansarea de —cdtre URS.S. al celuj deal doilea satelit artificial al pamintului a stimit, aga cum era si normal, o vie emotie in Hndurile radioamaforiior brailent. ‘Atlt de mare a fost interesul siir- nit Incit duminic& 8 nofembrle 1957, fr nici un fel de convocare, ma Joritatea radioamatoriloy erau stringi inci de la ore 11,30 in jurul statlet olective de recepile YOA—024, ce funefioneaz In_cadrul Comitetului AVSAP Orag.Braile Sarcinile Sau impar(it: toy. Va- ~sillu Marin — YOAWM — Im Dreundi cu Gionea Constantin, ra- Giotehrician Ta Navrom sl radioama- tor (YO4-1361), pregiteau cele ne- esare gisirit fheeventel de 20.005 Mita pentru a acorda receptorul pe Aceasta\freeventa ‘Tox, Eitimie Goeorghe — seful - staliel‘colective dg recepie YO4- Receptorul cu dubli. conversie (14 1) al Tul Gabory Alex. Yo2BG. Grid-dip-metru pentru UKW, si Z-metrul lui Varga Anton ¥ 02-391 RADIOAMATORIT DIN BRAILA AU RECEPTIONAT : 4 SEMNALELE CELUI DE-AL DOILEA SATELIT . 024, impreund cu toy. Grigore Gb. se ccupiu de aparatul receptor si instalau o antena, In scopul unel re. coptit cit. mai bune Tov, Popa fon si tov, ‘Trentea Anastase cautau si afle prin ealcule rele la care satelitul se va afla In ‘emistera noastra. ‘Trei echipe luerau la trei_ proble me diferite, in scopul. pregitiri re ceptlel. Cea de-a treia chip’ anunta rezultatul ; In jurul orel 16,35, pro- abil, se vor putea recepfiona’ sem. nalele Iut ,,Sputnik 2°. ‘Munea asidui durind aproape trei core a fost Incununata de sucees, cici in jurul orei 17, treptat, treptat au ineeput si se audi clar’In difuzor, sempalole telogratice de pe satelit, Semnalele emise de pe satelit. in ritmul de 3 zeclmi de secunda sem- nal gi tref zecjmi de secunda pauz: se allzeau perfect, ritmic, Jar. S-m trul ardta taria inirg 6 §1 8, deci de fin fagure a lui Jakus Toan “YO2-202 si heterodina mo- dulata a ingineruluj Pers- 3 zem Policarp YOUBK. ‘Varga Anton ¥O2-001 a expus” un grid-dip-metru pentru unde ultrascurte $i un’ Z-metru pentru mast area impendanfelor ante= nelor $1 fiderilor. In probleme de televiziu- ne s-a avintat doar Berger Walter, care a construit un amplifieator de antena pen- tru canalul 2, ‘Trebuie semnalat cd mul- {i radioamatori timsoreni, esi aveau uncle realizari, ‘nu att participat la aceasté exporitie. Raioanele Resita, Lugo) si Arad, care Ia alte cexporifii_ au adus 0 contri- bbutie importanté, de asta ata s-au Lisat zadarnie a- teptate ‘Munea radioamatorilor a fost frinati mult gi din cau Zi cd, din lips de preocu- pare a Comitetulul Organi- zatorie Regional. AVSAP, nu avem la Timisoara un local corespunaiitor pentru radioclub, unde printre al- tele si sé poata realiza un atelier de construct si un laborator de experiente Cu toate asiea expozitia si-a atins scopul, migcarea Tadioamatorieease’ a gat sute de noi simpatizan- i, dintre care multi ni se Vor alatura pentru a inva fa sf a munch in eluburile | j dow pind 1a trei ori mai puternice decit ale primului,satelit. Semnalele au durat cu trie din ce tn ee mal mica pind la ora 17.11, ind nu sau mai putut auz Cu acest. prile) slau miinitestat {nel odata regretul ci In radioclubul hostru nu se gaseste deocamdata un magnetofon. Ar fi_avut astfel ocazia si. thre: ulstreze “‘aceste semnale $1 si le re- transmit, eventual, prin stata” de Incurajati de .succesul _obfinut, radioamatorii brailent au continua si In zilele urmatoare sa asculte emi- Siunile celui de-al doilea satelite La fel ew-cellalti oament ai mun- cif ‘din {ara noastra, radioamatorli brailent au docicat acest succes zilet Ge 7 nolembrle 1957, zi In care sa sirbatorit cea dea 40.a anive'sare ~ @ Mari Revolujit Socialiste din Oc- tombric. *DESPRE ANALIZAREA RECEPTOARELOR CU UN GENERATOR DE TON Yn mod normal un aparat defect ‘este pus la punet facind 0 analiza fa functionaril diverselor sale etaje, pe baza misurirti curentilor 5i tensiunilor din diferitele puncte ale montajului, Pornind de la aceste rezultate, $l folosind rutina eipaitatd ‘nani lungi de activitate, se pot trage eventual unele coneluzii cu privire la cauza panei, care astfel Se poate localiza. De regula metoda aceasta da insit rezultate in spe- cial in cazurile in care defectul se manifests in. mod vizibil : receptor mut, auditie puternic distorsionati etc.'In cazul unel manifestari mat subtile @ deranjamentului, rezulta- tele nu pot fi decit criticabile. Folosind un generator de semnal vom avea posibilitatea, dup’ cum vom vedea mai departe, sii ne dim seama do felul in care, in mod real, fiecare etaj al receptorulul anallzat isl Indeplineste functiile sale, Ficind o comparatie intre cele dewi metode, vom vedea e& rezul- fatul objinut este net superior in al dollea caz, atit din punet de ve- dere al calitafii, cit si in ceca ce priveste economia de timp. ‘Un exemplu mal precis ne va face s& sezisim si mai bine dife- Tenfa intre cele dou metode : eta- jul amplificator de frecventa inter- mediari dinir-un receptor are me nirea si amplifice tensiunile deo freeven{i determinati in limitele unvi interval destul de redus} Ive rind cu generatorul de semnal a- vem posibilitatea si mésurim am- plificarea pentru frecventa respec: tial sisi determinim atenuarea fntrodust de etaj pentru acele frec- venfe care se gisese In afara inter- vallllul sus-pomenit, Dae& in acest az aplicim insk metoda masurarit tensiunilor si curentilor, vom reugt ‘si avem doar o imagine a tensiuni- lor aplicate diferitilor electrozi si a eurentilor din diversele eixcuiite ale ftajului gi, in cel mai bun eaz, vor. Teusi si irecem printre rezuitatele misurdtorilor si valoarea rezistenfe= lor prezentate de infagurarile trans- formatoarelor de FI. ori trebule si recunoastem ci toate acestea nu ne spun prea multe. Din cele analizate mai sus se vede ci, In timp ce metoda clasica re permite si constatim daci avem asigurate condifille de functionare pentru un anumit montaj, noua me- toda a generatorului de semnal_ne 4 posibilitatea si verificam chiar funcfionarea lui, Intro cole dou metode esie deci o deosebire fun- damentala, Considerind ei vom aduce pe a- ceasta cale un ajutor dezvoltarii metodelor stiinfifice de muned Intre ‘amatorii_ nostri, prezentim ia rin- durile urmitoare 0 metodi unitara do analizare a receptoarelor eu aju- torul generatorului de semnal, Aparatajul necesar: Ne vom servi in principiu de doui instrumente ; unul va fumniza fensiuni de intrare bine determi- nate, de freevente diferite si cit mai precis masurabile ; eelilalt instru ment ne va permite si evaluam ci mai precis, puterea la jesirea apara- tului ce uimeazi a fi studiat Primul instrument va fi un ge- nerator de semnal care va avea ur- mitoarele caracteristiel: 1° gama frecventelor furnizate de la 50 kHz Ja 30-30 MHz, acoperita in mod continu, 2° generatorul va _avea lun atenuator etalonat _permitind reglarea tensiunif la bornele gene- ratorului de la citiva microvolti pin’ la un volt. 8° este bine s4 alba freevenja Joasi de modulatie varia- bila. In privinja aceasta ne putem fins& mulfumi gi cu 2—3 freovente fixe ce se schimbi cu un comutator, Gradul de modulatle poate si fie fix, stabilit la valoarea de 30%. In ultima instanté se poate luera si cu un generator de semnal_sim- plu, fr un atenuator etalonat; in acest caz va trebul sd ne muljumim cu rezultate informative obtinute in comparatie cu alte aparate de acelagi gon in perfects stare de func{ionare, La iesire, ar fi de dorit si se utilizeze’ un wattmetru, dar acest aparat se giseste destul de rar aga ca vom folosi 0 improvizafle ca Ine locuitor- Astfel in fig. 1 se poate vedea cum se poate iniocui watime- trol cu ua voltmetru de curent a temativ, Iegat la lesirea aparatulul de studiat. Cunoscind impedanja 2 a prima- rului de la transformatorul de ie site, se poate usor determina care ste tensiunea U corespunzatoare vunei puteri P fixaté in preaiabil prin standarde; Peut din care rezulti ee Astfel de exemplu, daci avem 0 Pentoda moniata ca’ amplificatoare final, impedanta primarului trans- formatului de iesire este In ge eral de 7000 Q. Pentru ca puterea meduelt obfinuta In acest punct si fie 50 mW (valoarea standardizata) vom avea corespunzitor U = 186 V, ‘Masuratori fundamental Sensibilitatea: se numeste sensi bilitate intr-un punct dat, tensiunea semnalului ce trebuie aplicat In acel punct pentru a se objine la ie- sire 0 putree modulaté de 50 mW. Pentru a vedea care este sensicDilitatea etajului final, vom aplica Ja grila tubului amplifieator de pu- tere un semnal de audiofrecvent de la generator. Cu ajutorul atenua- torului reglim astfel tensiunea la in- 2098 (50600 oa. == soph eenerc sev g ae Ht. trare incit la voltmetrul de iesire Sh citim tensiunea corespunzitoare puterii de 50 mW..Valoarea tensit- Pil aplieate la grila tubului final, in aceste conditii, va exprima chiar Sensibilitatea etajulul final in # V. Dac misurarea se face pentru elajele de FE sau BP, se va lucra uo freevent& corespunzatoare ca failui respectiy, ireevenja ce va fi Mmodulala in procent de 30% cu 0 fensiune AF de 400 Hz si, in acest az, ca si in col precedent, se re- {gleaza tensiunea de intrare cu aju~ forul atenuatorulul, pina ind la fegire se obine tensiunea corespun- ‘itoare puterli standard Punetcle in care se miisoaré sen- sibilitatea sint date ca exemplu in “fig. 2, in care este reprezentata schema clasied a unui receptor su perheterodind ‘cu patru tuburi. ‘Punctele I-VI indicd Jocul in care se va masura sensibilitatea, Ca me- tedi se observé ci luam la rind ctajele de la difwzor spre anten: Pentru orientare dim mai jos si v ferile medi ale sensibilitajit, mi- strate la un receptor comercial, constrait eu materiale de bund cali- tate (bobine cu miez de fier; tu- Dutl: 6A8, 6K7, 6Q7, 6F0). Punetul 1 Se aplici un semnal de 400 12, Sensibilitatea 1,2 V. Punetul I Se aplie’. un semnal de 400 Hz. Sensibilitatea 30 mV. Punetol 11 ‘Acest punct se refer la analiza detectiei. Aci lucrurile sint mai complicate, deoarece natira semna- Jelor nu este aceeagi inainte 9 dupa eteetie, Din cauza ardtatd va, tre bul sa efectuam dou’ masuratori Aplicim in punetul TIT 0 “ tensiune audio de frecven{i cit mai - joasd (0 Hz), pentru care vom a- _plica, prin intermediul unui con- densator do 2000 pF, o tensiune de freevent& 1000 kHz, modulaté cw faceeasl frecven{i joasi (60 Hz), si vom proceda din nou 1a misurarea Sensibilitatii, Dac vom objine a- cm un numér, care este cu 0 a proximatie de 10% egal sau dublu fafa de primul, detectia se face in Dune conditii (am ales pentru a- ceasta masuratoare frecvenja de 000 kHz pentru a inlatura posibi- Utstea unel rezonanfe a circuitelor de freeven{a intermediari). Pentru exemplul luat, sensibilita- tea in punctul TI este: in AF, 30 mV, jar in RF, 70 mV. Punetul 1V Aplicim printr-un _condensator de 2000 pF un semnal corespunzi- tor freeventei_intermediare, modu Jat 30% cu un semnal AF de 400 Hi, Sensibilitatea 3 mV. Punetul V ‘Tot printr-un condensator de 2000 pF se aplick 0 tensiune cu aceleasi caracteristici ca la punctul TV. Vorn masura sensibilitatea pen tru freeven{a intermediara Ja grila modvlatoare a primulul tub, Pentru evita influenta eircuitulul de in- ‘rare se va pune acum comutatorul do unde in pozitia ,U.M. Sensibi- Titatea 30 1 V. Dac schimbiitoarea de frecventi contribuie Ia amplificarea semna- lului FY, ea va amplifica, de ase ‘menea, $i semnalul RF. ‘Ajungem astfel "Ia definite sensibilititil In RF pentru acelagi punet V. Pentru execuarea misuritorii se introduce Intre grila modulatoare 1 circuitul de acard 0 rezistenth de 20000. iar tensiunen de RF, modulata 30% cu 400 Hz, se aduce la grila printr-un condensator de 1000 pF. Bineinjeles, receptorul va trebui sé fie acum, a- cordat pe freeventa semnalulul In cadrul acestel_miisurétori_va tuebuis4 folosim cel putin cite o freeventii din fiecare gama cu care € inzestrat receptoral. Pentru cazul studlat se pot con- ‘sidera urmétoarele rezultate — Unde lungi F= 100 kifz sen- sibilitatea 40 u V. —Unde medii F sibilitatea 42.4 V. — Unde seurte F =6 MHz sensi- bilitatea 50 uv, Punetul VI 515 kHz sen- In acest punet se misoar’ sensi bilitatea standard a receptoruli fin consecinj& va trebui si-l plasim fn condijil similare cu cazul de funetionare normal, Pentru aceasta vom. ataea punetul VI cu tensiunea de RE prin intermediul unci antene ariificiale standard, care este echi- valentul electric al ‘antenet normale, sie constituita asa cum se vede in fig. 3, Din punet de vedere practic se poate face In aceasti privinté urmatoarea simplificare : pentru U.L. si U.M, cuplajul intre gene- ratorul de semnal si receptor se va face printr-o capacitate de 200 pF, jar pentra US, printr-o rezistenta de 4000, Aceste simplificari sint absolut justificate din punt de vedere electric in urma analizirii modulul de comportare al. anten artificiale standard, din fig. 3, la diferite frecvente. Sensibilitates receptorului este definiti ca fiind egal cu_amplitu- Ginea tensiunil de RF modulata 30% eu o tensiune de AF de 400 Ha, care find aplicat 1a intrarea receptorului, prin antena artificia- 1a, face ea acesta si debiteze 1a Ie- sire puterea standard. In cazul acesta vom proceda, de fasemenea, Ia efectuarea une mise Yltori inl cuprinsul fieedrei_ game, pentru care vom objine urmatoarele rezultate : Unde lunsi Mtatea 29 4 V. Unde medi F = 515 kHz sensibi- Matea 11H V. ‘Unde scurte F = 6 MHz sensibi- ltatea 26 V. Recomandabll estes. ridiedima 60 Kez sensibi- curba sensibilititii standard pentr ficeare gamd, sau cel putin pentra fuceea. de Unde medii, Aspectul feurbei este indicat in figura 4.Cateulul amplificisti : Yn urma studierii unui receptor cu metoda aritaté vom avea o se~ re de date privitoare la sensibili- tatea diferitelor etaje ale schemci. Comparind aceste cifre eu cele co- respunaiitoare ale aparatulul luat ‘ca model vom reusi sii ne dam sea- ma care ¢ etajul defect. Cifrele ob- finute eapsta insi 0 eloeventi mai mare daci yom calcula eu ele am- plificarea corespunzitoare _penti Giferitele etaje. In. mod evident a- pure ca dofinific a amplificiril date do un taj, raportul objinut din implirlirea tensiunii de la iesire cd tre fensiunea de la intrare. a prima vedere sar plirea eh noi nut avem pentru un etaj oarecare decit tensiunea de intrare, In general nu sa ficut misurdtoarea tensiunii de fegire (exceptie facind doar etajul final), Sa observat Insk mal sus ‘c& aceeasiputere Ia iesire s-a ob- finut fie cu. o-tensiune de 12 V aplieata in punetul T, fie eu 30 mV. in punctul TT; ficind un rajfona- ment simplu, vedem c& atunc} cind aplicim in Ti o tensiune de 30 mV, vom obfine In I tensiunea de 1,2 V, care find aplicata etajulut final ne Va da la iesirea acestuia 50 mW. utere de jesire, Din acest rationa- ment rezulti deel ei amplificarea ehfinuté in etajul "preammpitcator sensibilitatea in I 12 seasibilitatea in 0,03 = 40 on In general, dack vom misura sensibilitatea ‘in dowd puncte ex- frome x si y ale unui sit de cireul- te, amplificarea data de partea cu- prinsd “intce ele dows puncte va sensibilitatea in y sensibilitatea Ia x Prin urmare, cu ajutorul sensibi- et : 8 becocordn ke Aititilor date mai sus, se pot calcula urmitoarele amplificari pentru. di- ferite etaje: ~ sensibilitatea in 1 70 sensibilitatea in IV. 3 = 23,8 ort b. Amplificarea pentru frecvenja intermediara a schimbitoarei de freeventi sensibilitatea in IV 3 ¢. Amplificarea in cireultul de in- trare : sensibilitatea in RF. in Vo 42 sensibilitatea standard in VI 11 = 3,8ori (pentru 975 kHz) Aceasti ultima. amplificare este detorita factorului de supratensiune al circuitulul de intrare, Din amplificdrile calculate, depa- hatorul isi poate face o idee mai reel asuprafnctionfeti recep- torul Alte misuritori ce pot fi efee- uate : Analiza aplicaté receptorului se poate extinde 1 asupra altor feno- mene din functionarea acestuia, C1 ajutorul aceleiasi aparaturi se mai ot face urmitoarele studi 1. Curba de rispuns a amplifi- catorului de audiofreeventi. Ea re- prezinté sensibilitatea pentru di- ferite freevente ale tensiunii aplica- te in punctul If. Aspectul curbet este acel din fig. 5, 2. Curba de selectivitate a eta- julul amplificator de FI, Se misoa- PA sensibilitatea in punctul V pen- tru tensiuni de frecventa interme iar cuprinse in intorvalul FY 20 kHz (FE find freeventa de rezo- anf a transformatoarelor de frec- venja intermediari). Curba se ridicit trecind in abscise dezacordurile tn KHz, iar in ordonate, preferabil 1a scar logaritmici, raporturile din- tre tensiunea de intrare si tensiu- nea standard Ja iesire (corespunzi- toare puterii standard). - Aspectul curbel apare in fig. 6. 3. Curba de raspuns a ansamblu- ului, Se misoard sensibilitatea in ~ puneiul VI, modulind tensiunea de radiofreeventi pe care o aplicim, cu tensiuni de audiofrecventi de freevente diferite. Aceast’ eurba, Feprezentata de fig. 7, © diferiti de aceea de Ia punetul 1) ridicati pen- ‘tru amplificatorul de’ audiofreeven- fa Singurd curba de rispuns a an- samblulul pune in evident actiunea exercitata de citre selectivitatea ireuitelor de radiofreeventai st free- ven{i intermediari asupra reprodu- cerit tonurilor inalte, 4. Curba de selectivitate a: recep= torulul, Selectivitatea arati gradul in care receptorul este eapabil si separe semnalele de o anumité frec- venti de cele de frecvente apro- plate, Selectivitatea receptorulut se ‘exprimi printr-o curbi care repre zinti raportul dintre amplitudinea semnalului la acord gi amplitudi- nea semnalului la dezacord, pentru fa produce la lesire aceeasi sputere standard, in funetie de dezacord (iz), In fig. 8 este reprezentati curba tipicd de selectivitate. Selec tivitaten majozititii_receptoarelor este determinati aproape exclusiv. de caracteristica amplificatorului do freeventii intermediar’ a recep- torulul, a incheiere, ne exprimim spe- anja ci acest articol va fi folositor amatorilor, atit din punctul de ve~ dere al ulilitatii metodei deserise, cit si.ca motivare a introducerit in munea noastr zilnicl a generato- rului de semnal, care, printe-o utl- lizare corectd, poate deveni un in- strument extrem de pretios in acti- vitatea radiofonistului MURMUR STOICAE E 2 a A 3 eae yh E ~ In ultimit ani a apirat in dome- niul_claselor de functionare ale amplifieatoarelor o noutate: am- plificatorul clas D. Prinefpiul amplifieatorului elast Da fost expus in revista ,.Flectro- nique Industrielle" nr. 1 din 1955 de_eitre Roger Charbonnier. ‘Teoria si caleulul acestui_ ampli ficator sit dezvoltate ulterior In brosura ,Usilitele classa D" de VK, Labutin apiruti in 1958 in cclectia ,.Massovaia Radio-Biblio- tea", Amplificatorut clas D este folo- sit ca etn final in instalatiile aw dio de putere, realizind un rand: Ment superior celor objinute prin montajele clack AB sau B care nu, dopisese. 60.70%, 4, =o ee Dat flind domenivl larg de folo- sire al amplificatoarelor audio de putere este util si se cunoasci principiul de functionare al acestul tip nou de amplificator. Principiut de functionare al ampli- ficatorului clas D. Schema bloc a_unul amplifica- tor a} c&rui eta} final luereazé in clash D este aritat& in fig. 1, Jn etajul 1 se realizeazi 0 am. plificare de tensiune a semnalului util de audfofrecventi ur, apoi se aplick etajulul 2 in care forma semmalulul este modificat’, Etajul 2 moduleazi_ in imoulsurile tn etajul 3, Freeventa de comutare a _im- pulsurilor dreptunghiulare trebule i fle mal mare decft coa mai mare frecventi pe care o poate avea semnalil util, astfel inelt impulsu- rile modulate in latime si poat urmirl cu suficlenti exactitate forma semnalulul util Tatime dreptunghiulare ereate ‘Tensiunea dreptunghiular’ mo~ dutati tn lajime. tn ritmul sem. nalulut_ util, se aplick etajului fi nal 4. Tn acest ota} trecerea ener- ici de la sursa de alimentare in erin se face dup comanda im pulsurilor modulate intr-un astfel de mod incit fn sarcink se repro- 4 duce forma ini util Datoriti functionarii otajclor de putere in regim de _impulsurl, scade puterea medie disipata de anodele tuburilor si ereste. randa- mental instalatiel Pentru Injelegerea funetion&ril amplificatorului clas D_ ne vom fopri in cele ee, urmeazi asupra etajului final 4, Schema de prineipiu a etajulul este aritata in fig. 2. Biajul se comnune din dow’ tu- Via semnalulul buri de comutare Ty si Ts, dou diode Dy si Dy, un ‘acumulator reactiv — transformatorul de im= pulsusi cu infagurarile La. gi La Si 0 sarcin’ format din reziston- fele Ra si Rs in paralel cu con- densatoarcle CA si CR = Partea din decapta a sehemei este iden- ich cu partea din stinga Pentru_ca la bornele _sarcinel Ra si Ra si nu apari pulsatile tensiunti dreptunghiulare de co- mutare, condensatoarele Ca SiC? se_aleg de valoare mare, In acest caz, In timpul unet _pe- rioade a freeventei de comutare se va putea considera ci potentia- ele punctelor A si B nu variazd. Cind Tipseste somnalul util, tu- burile etajulul final se deschid si se inchid alternativ in ritmul frec- venter de comutare, Durata de doschidere a unui tub este egal cu durata de inchidere — cores- unzitoare inchiderii sl respectiy Geschideril celullalt tub, Componentele medii ale curenti- lor prin ramurite A si B sint miet si egale, deci potentialele puncte- Tor Asi B vor fi egale si putin mai miei decit Fa, In sarcin’ au este curent, Procesele fizice so pot urmét in fig. 3. Tn fig. 3 a esto ardtat tenst- unea pe gril tubului In Lipsa semnalului util (in regim de tie cere) Alternantele tensiunii dreptun~ ghiulare sint egale si au aceensi durata, S-a notat ew ts timpul eit conduce tubal B, st cu ta timpul tind conduce tubul A. Cu T= tate Sa nolat pericada de repetifie a fensiunii de comutare. in fig. 3 b si 3d sint aritate for- mele curenjilor prin infasurdrile La si Lp ale transformatoarelor. de impulsuri In aceste diegrame sa notat ig curentul din jumitatea_a doua a allernanjel _pozi- tive, clad conduce _tubul AG bobina LA se feared prin curentut det tat de sursi. fy analog pentru a doua jue mitate a alternanfei_ne~ gative, cind conduce tubul B gi se incared bobina Le J curentul care se Inchide prin tubul A tn prima ju mitate a allermantel pozic five i care se datoreste desetrctirii bobinel LB prin sursi gi dioda Dp iu analog. pentru bobina La si dioda Dj.Datoriti pereshilor de curentl opust 11, 14, pe de o parte, $1 fais, pe de alti parte, are loc un schimb de energie Intre sursi si bobinele La gi Le. In afara plerderilor produse_in Feristenfele RA si Re si pe pli- eile tuburilor ‘Ty, ‘Ts, Di si Ds nu exist un consum de energie de la sursa In regim de ticere, fapt care explick randamentul ridicat al tajului, tensiune in. timpul semiperioadelor freevenjei de comutare se datorese variatiilor de curent care stribat rezistentele echivalente _tuburilor. ‘Variafiile rapide de tensiune se datorese ipversirii sensului fem. Gin inductantele La si LB la co- ‘mutarea curentilor care le strabat ind se produe variafii rapide ale fluxului_ megnetic La aparitia somnalului util im- tea curentilor tn ramurile A si B si sint trasate punctat valorile medi ale acestor curenti Prin ramura A exist | valoare medie care creste in sens pozitiv, jar prin ramura B existi o valoare medie care ervste in gens negativ. ‘Acoslicuren{i creaz& diferente de potential 1a bornele sarcinii Intre Punetele A si B. Sensul componentelor medi gi, ca urmare, gi sensul tensiunii se lua 163 In fig. 3 © este aritati forma Variajiel fluxului magnetic in transformatorul de impulsuri. In fig. 3 e si 3 f sint ardtate formele tensiunilor Ia anodele tu- 1 meaty pulsurile dreptunghiulare care se aplicd tuburilor A sl B devin ne~ slmetrice, Durata de deschidere a unui tub va fi mai mare decit a cluilalt, componentele medi ale curenjilor in ramurile A si B de~ vin neegale, intre punctele A si B apare o diferent de potential, care depinde ca mirime si ca sens de nesimetria alternantelor eare com- pun tensiunea de comutare, deci, in cele din urm’, de semnalul util, Procesele fiice pot fi urmirite 1n fig. 4 In fig. 4 se observ disimetriza- f oe inverseazi ac nesimetria _impul- surllor de comutare se schimbé. © data cu cresterea nesimetriel impulsurilor freevenjei_ de comu- fare se mareste diferenfa intre componentele ‘medi din ramurile A $i B, deci creste tensiunea la bornele ‘sarcinit Rezultatele experimentale con= firma posibilitatea de a obfine fn acest fel o amplificare de putere fn audiofreeven{ cu un randa- ment mai mare decit in amplifi- catoarele obignuite, Ing, Buznea Dinw LISTA DE MATERIALE pentru art. ,Un receptor simplu la baterie“, pagina 23 R 1 MQ R; 500 © cw cursor Ry 10,000 Q R08 Mo R. 0,2 MQ (eventual un goe de sudiofrecven{’ penten funetionarea la tensiunt joase). Ry R Cy condensator variabit de 470 pF © condensator variabil eu mica de 900 pF. i Mg Ry 4 Q Ge va regia dupi tuburile intrebuinjate) 50) a Cy 100 pF Ci Ot oF KG lutrerupator unipolar GK; Intrerupttor bipolar ‘Tr transformator de iesire 1, La, Ly bobing audion (dupa text sau din comer{) Doua tuburi conform textull. a ee:In urma cu citeva site dupa ce ter- ‘minasem de citit articolul intermina- bit al unui colaborator, intr-0 clipa © de destindere. privirea mi-a eizut pe prima pagind a gazetet lasate pe bi rou de difuzorul voluntar. Acolo. 0 slire scurtd anunfa cd intreprindsrea ~Bléctromagnetica din Copitala va purta, de acum tnainte, numete nei talului fovarids Grigore Preoteasa. tadioamatori de ta aceasta intreprin- dere. tului, tr ctipa aceea, printr-o asociatie de ide, miam amintit de prietenit Mam amintit atunct de Mir- cea, Ing. Mircea Barbulescu, pri- ‘mul operator al stafie: YOIKBC, pe core nul mat vvizusem de multé vre- me, In cluda tnlilniritor noastre a- proape cotidiene. Afirmaia. mea pare eel putin bleard. Cu toate acestea ea este cit se poate de veridicd : tntiini- rile noastre au toc nunal pe calea undetor ? La stafle s-a string lume multi. Toti vor si audi semnatele sateli- De aitfel, se prea poate ca mulfi dintre dumneavoastra cititort at ,.Ra- dioamatorulu, st fi participat, prin intemediut aparatulut de radio, fa LA STATIA YOSKBC A INTREPRINDERE! GRIGORE PREOTEASA rewnid dis“ S)atessaia (a a chews ltl een ale alle amatortor) din banda de 40 met Poste o8 9i_ dinmavectr Bs oop imine, impnst de cubocttate (eared tina din colttile son srutaie radio. Date oUt ict a, eogatha itatea unui QSO in ycideo" cu. op ralori de ta YOBRBC. Ideal, aceasté dorinj tar putea rettoa prinirun telecon desloge cenfel, tnt ipoetcd ~ dar nu we pie! — bondé de .teleideoama- forts Dar, cam sad lac ol Ute ict radioumatericeli ms perme fake ces cstrac eee igi tutto ciel paced te YOSKBC. sey nai simple gf mai oe eh eter Pelee gre Presupunind C8 dumneavoastra aft optat pentru ullima solufie, noi am ales.0, pe cea de-a doua. Aga sea fitcut cf, tnsofit de repor- terul nostru fotografic st de cole noua Rilograme ale ,blitz-ulut” sau, am apirut, intro dimineafa cefoasa de notembrie, in laboratorl de construcs si electronic af tn fit utilaj electric Ireprinderit ,Grigore Preoteasa. In Incdipérea eu fercstre largi, —perefi albi, st tineri in holate de farmacist, mea intimpinet, risdirind dintre sirme $f aparate, figura simpaticd, cu tenul de culoarea tacului de bachellté, a priétenului men Mircea, upd prezentarile de rigoare if pun in tema, explicindui — mobilal Inopinatet vizite; 0 fac ca oarecare tact pentru edt interlocutorat mew ¢ modest si nu fubeste reclama. Reu- esc insd sitt conving si, impreund, ne indreptam spre Secfia Radio II, unde, dupi cum ne informoasit tova- rsui ing. Faur Constantin, sejul ta. boratorului, tucreazd si presedintele consitiulut Radioclubulut Oras. Buc resti, Mircea Constantinescu, YOSCM, sf este sef de mulidi creme tovardsul Anghel Nicolae, YO3-1123, principalul ion al radioélubulu! sus-amintit in lupta pentru asigurarea bazei mate. riale, $1 suporter injocat al echipet.. de fotbat a fabricit, Acolo ne asteapta© mica surpried: tovardsul Anghel mai are un musajir care, sprijinit cu Imlinite pe cristalul biroului, pledea- zi pentru obfinerea unui mic sprijin material. Masafirul e covardsul Vir bon, seftd Radioclubulu’ Oras Bucu- rest Do aict me Indreptiim ciitre eltdirea de ta intrare, in care, fa ultimul etaj. se ofl instalatd stafia colectioa. In prag no intimpind 0 trini- fate pldcutt, tn care, fa mijioc, apare YOSCM, Mircea (presedintele) La dreapta si la stinga sa dowd Jel in alo: Mariana Lepeidatu (YO3-1120), lurrétocre tu sectia ,,Eta- lonare contoare electrice” si Avetia Lazir, muncitoare la ,Mecanica I" $i YO in devorire, In spatele presedtn- tolui se zireste o stafie de radio si teva scrumiere plinc ochi — unitafé de misurd originale dar elocoente ale activititit operatoritor. Pe perefi sint esichiere tipic radioamatoricesti: pa- nowt ce QSL-wi ulticolore, iar deasura stofiet Ironcazi indicatiout »YOIKBC’, seris cu promuntaté nota de_provizoral In faja receptorutnl W 56 (741 tu- burl, 1 xv sensibilitate in CW), re lizat in intreprindere prin muncit vo- lunterd, un tine olond, cu. castle ta urechi, tncoarcit sit distingt prin QRM indicatioul unei stati bulgare din Balcic. Este (ovarijul Jean Hin- coru (YORI21) unul din cet trei o- peratori de tu YO3KBC, Jean, care in Himput serviciulut este stdipinul unui sirung de la Mecanici 11, incearcé, In orete libere, sa stapineasca eterul, Operator iscusit, reusind sd receptio. neze cu usurin(a peste 120 semne pe minut, YOR-1121 este un ~,produs" reusit al cursurilor pentru radioame- tori inifiate 1a intreprindere de cétre Organtzatia de baza AVSAP, Ince- pind din 1955, Dupa ce facem Jotografit cerem wi Mircea (inginerul) clteva date privind activitates corcului de radioumatori si a stajiel, citeva Consultind un caiet, pot extrage ct- teva cifre edificatoare: cursanft-teare- lie, practe-2 (dintre care patra YLwi). Orele de curs 15-17, tn fie- care vineri. Disciplinete predate: ra- diotehnica si radiatelegratia. Un subiect mai interesant 1 cons- lituie 0 privire retrospectivié aruncatat in ,Jogeul” stale’ YORKBC. 11 rasto- fest $i nu md pot abfine sa nu fell cit trio-ul operatoritor. Im ciuda infi- ‘mulué timp liber, ef au reusit sa efec tueze, din noiembrie 1956 st pind as- tiizi, mai bine de 2000 QSO-uri, si sa lucréze 66 fart. $t aceasta fara a avea puteri de sute de waji (TX-u! are un tub OS 12512000 in final) saw antene ‘speciale. Pentru villor insé — md previne Mircea — vom apare in eter eu 0 antendt rotatiad, cu tet elemen- fe, in genul celor descrise in revista conduce QSO-u! reusesle si creeze un amuannt neoesperanto, super inteligi- bil. Desi toatt lumea se grabeste, firmérim Iegatura cu mult interes, ‘mui ales cd operatorul stafiel de ta oleic e obligat, din cauza unei de- fecflunt, sd tucreze In conaifit neobis- nuite: nb timp co vorbesle, fine cu mina tnfésurati in batista tubul fie raat at emifatorutut t.. Se pare cil acest mic tur de forfa Operatorli Mircea Constanti neseu (YO3CM) si Anghel Nicolae (¥O3.1423), nostri, si atunet cred ci vom reust sil corectim propogaren" Intre timp, ca un divertisment pla. ‘ut, YOSKBC ne fuce 0 legdturt’ de- monstratiod cu HZRI (alia), operator Arturo, $i cu LZ2KSB din Baleic, operator Luben, din Cosenza Din fericire, acesta din urma vor- beste bine romineste, Arturo poseddt la perfectie... italiana, iar Mircea (tn- Ai tnginerul, apoi presediniele) care nut deranjeazd pe Luben, care dit dooadd, in continuare, de un debit verbal prodigios. Un scrupul deltcat ne tmptedtca insit sit abuztim de eroismul siu. Tre clndu-ne microfonut pe rind, rostim consacrata formuld : pla revedere (12), la reauzire, pe curind i. Jacem ar. Ing. MIHAI OLTEANU 7ELECOMANDA PRIN RADIO-<=- a modelelor Comanda ta distant, prin radio, a mecanismelor este 0 preocupare tot atit de veche ca si radiocomu- nnicatia fnsisi, numai e& teleeoman- @a s-a dezvoltat vertiginos, datorita folosirii sale fn seopuri militare, de ‘abla in cursul celui de-al doilea rizboi mondial, Nivelul de dezy fare al aceétei ramuri a tehnici deschis_largi posibilitati de utili- zare a telemecanieli in seopuri pag hice, in domenii extrem de variate, cum sint: 1, corestarea siiintificd f tonosferel cu ajutorul rachetelor ‘comandate prin radio; 2. experi- mentarea noilor tipuri de avioane pe modalele teleghidate; 3. real zarea de modele tehnice pentru fo- curt te, Vom da deserierea unut Sistem de telecomanda eu dou ceanale. eu modalatic tn amplitudine, Principiut de funetionare Purtitoarea de radiofreeventti este ‘modulati in amplitudine de un semnal modulator de audiofrecven- 1%, format din citeva freevente ss arate, ce constituie semnalele de comand’. Reamintim ei in eam modulatie! In amplitudine nu se pot folosi mai mult de 3-4 canale, deoarece depiisind acest numfr 1, separarea frecventelor'la recep- fie este 0 problema dificili dact cle nu sint suficient de depirtate 2, apare o intermodulatie produ- si de adunarea $i sek telor, precum si amestecul cu ar- monicile care apar. 3. se produce o slibire a sensibi- 1 sistemulul ind _n freevente joase moduleaza urtitoarea de radiofrecventa, Im acelasi timp modulafia fieckrui ca- nal nu poate fi mal mare ca Toon %. Din aceste motive sistemul pe care-l deseriem sa redus la numal lerea freeven- deoarece atunci I. Pentru navomodele oud canale. El permite navigarea navomodelului in condifii bune da- (crit faptului e& unul dintre ca wale, pe care-l vom numi eanalal cu funetionare semicontinua, are o schema specials, Canalul eu func{lonare semicontinul, In mod obisnuit comenzile care trebuiese transmise, prin interme- diul sistemulut de telecomanda, na vei-model nu necesiti solutit teh- deosebit de complicate, De exemplu, dac& ne propunem ca mo- delul si exceute urmétoarele co- meni: 1. conectarea iluminarii ; 2, conectarea electromotorului elicei de propulsie ; 3. comutarea directici Fig. 1, Schema de utilizare @ unut relew obisnuit pentru canatul eu functionare semicontinud. |q Concer ecmecer HEEL Conectot ° aeconteet Conectet 2 brcorecet 0 Fig. 2. Forma impulsurilor de co- mutare, de rotire a acelulasi- electromotor fri oprirea Iui; 4. fixarea ctrmet modelului in pozitia dorita, obser- vim ei executarea primelor tret comenzi se poate asigura simplu. Purtitoarea de radiofreeven{i a e- mrifatorulul este modulata eu un semnal de audiofreevenfi care, re- ceptionat pe model si detectat, face Ni lucreze un releu care conecteazi becurile sau electromotorul, sau comuté — tn cazul comenait a treia — un releu aflat deja tn po- rifle de tueru, Executarea ultimei comenzi este dificila, deoarece mecanismul de di- recfie al cirmel trebuie sii pont tua trei pozifii: 1a dreapta, la stings, sau fnainte, deci nu numai dou (wespeetiv conectat-deconectat), eum era necesar pentru executarea co- menzilor anterioare, De aci rezultl ed pentru a transmite aceasta co- mandi servomotorului comandat de mecanismul cirmel, trebuiese doud canale, Unul va comanda rotirea a dreapta, celilalt rotirea 1a stin- fa, si la intreruperea lor cirma mo= delulut rimine in pozitidi de inain- tare, Comanda aceasta se poate trans mite si printr-un singur canal, dack se foloseste schema din fig. 1. Tubul serveste ca detector ano- dic pentru semnalul de radiofrec- venfii modulat, In lipsa semnalutul, clectromatarul se roteste sens, lar Ta aparit{a semnatulul mo- Gulator se pune in lueru un relew obisnuit, care Schimbi sensu de rotajie al. servomotorului Schema are avantajul ci oscila- fille nivelulul semnalulul nu pun {in pericol functionarea efrmel, res pectiv a releului, eft timp semnalul nu seade sub pragul de declansare al releulul Prin urmare comanda pentru schimbarea sensului de rotafie a servomotorului se realizeszS prin simpla conectare a modulaflel pure intraintaoarel de radlofreeventii la emi- fStor. Dack aceste conectiri se pe- tree la intervale egale de timp, cum se vede in fig, 2, si cu o frec- venti Hz, atunel servorno- forul primeste impulsuri de tensiv- ne de durati egald, odata pentru un sens de rotatle si apol pentru cell alt, aga Incit el rimine nemigcat, ‘momentul mediu de rotatie fiind nul, Daci timpul, In cursul ciruia servomotorul este conectat pentru rotirea inlr-un sens, se scurteaz’, far timpul in cursul cliruia el ‘este coneetat pentru rotirea in celilalt sens reste, atuncl_momen- tul de rotatie in acest sens este mai mare, si servomotorul incepe si se roteased corespunziitor eu diferenta momentelor de rotatie. In acest mod se objine orice sens de rotatie si orice marime posibilé a momentului de rolatle, Schema din fig, 1 are incovenien- tul cd. prin fnfésurarea electromo- forului trece curent chiar cind el Soaeectee totaal cA apare scintelere ea urmare a comutiiilor Tapide a bobinajelor clectromato- rului Scintelerea se evith aplicind re- Jeului impulsuri atft de seurte ca durati, fneit releul, care are inertie, mare, nu va lucra, ‘Acoste impulsuri — date de co- nectarea si deconectarea somnalulut modulator — se obtin la emitsitor cu ajutorul unui multivibrator (ig, 3) care Tuereazt astfel : ind tubul Ty este inchis iar tubul T. este deschis potenfialul catodu- lui siu Ux este pozitiv, iar cind Ty este inchis potentialul devine nul. Timpul eft potentialul Uk este oritiv este determinat de constan- fa de timp Ri; tar timpul cit Uk =0 de constanta de timp RC. Deoarece condensatoarele CiC: au valori egalo, perioadele de timp int determinate de miimile re- aistenfelor potentiometrelor Ri gl Re montate pe acelasi ax. La roli- rea cursorului potenfiometrelor, re~ istenjale lor variazi invers pro- portional, §1 aceasta permite sA se obfing in'catoda tubului T; 0 ten- slune avind una din formele indi- cate in fig. 2. In timpul cit potentialul u * este pozitiv, tubul T: este inchis si semnalul modulator de audio- fieeven(l nu se apllel elajulul te nal al emifitorulal; ind Ua=0 fubul Ty se deschide gl permite trecerea.semnalilu modulatar ofc tte emitter, Mexstenta’ din cir= cultal catodulut tubulat Texte fontaté de un condensator_pentra 2 micgorapantg. fronului de eres: fere si de descrptere a impular Iai dreptunghiular, i pentru a im- pledica.patrunderea’ Yor in. modu- Intor. Constanta de timp RsCsR este relat mle penta ea im- polsut dreptanghiular sk nu detormat. Emigitorul Schema complet a emitatorulut cu dout canale, modulat in ampli- tudine, avind unul dintre canale ‘cu funcfionare semicontinus se di in figura 4. Oscilatorul este realizat eu du- bla triodé T; si lucreazi pe trec- ven{a de 100 Mz, Schema oscila- torulul permite obtinerea unel su- Fig. 3, Schema muttivibratorului canalutui cu functionare semiconti- nus, ficiente stabilitiqi a frecvenfei. Nu ste indicat folosirea unui oscila- tor stabilizat cu cristal de cuar} deoarece acesta, avind freeventa de oseilatic relativ sedzuts, trob si fie urmat de cel pufin un etaj multiplicator de freeventi. Alege- rea freeventel de lucru sa ficut finind seama de dezideratul ca di- mensiunile antenei de receptie si fe cit mat mici. Oscilatiile de radiofreeventi date de oscilator se aplick pe grl- ele de comand’ ale tuburilor Ts st ‘Ty amplificatoare finale luerind In contratimp. Legitura intre ampli- ficatoral final si antend este in- Guetiva. Ca anteni se poate folosi (© bard metalied de lungime 2/4 mentati direct pe emijator sau di pol, in sfert de lungime de undi — fiecare brat — alimentat prin fider, Pulerea emijaitorulut este de un watt, Tensiunea modulatoare de audlo- freevenji se apliek pe grilele st presoare ale tuburilor etajulul tle nal al emifitorulul, eeea ce per mite sk se obfini usor 0 profun- zime de modulatie de 100%. Distorsiuntle — formei sinusol- dale a semnalulul — care apar in acest caz find mici nu se jau in consideratie, Conectarea purtitoarel de radio~ freeventi so face ctu ajutorul ine trerupitorulul Ki, Modulatorul este constituit din trioda-hexod’ Ti, care indeplineste functia de osci- lator do audiotreeventi si cea de ‘comutator electronic, Partea de triodi a tubulul . pro- duce o tensiune avind freeventa de aproximativ 2000 Hz, Freeventa de oeilatie este determinati de in- tn anton’ Guetanta si canacitstile parazite ale transformatorului ‘Tr. Acesta este un transformator obisnuit de fesire avind secundarul suntat de rezistenta Res. ‘Tensiunea de audio- freeventi dati de oscilater se a lick pe grila a treia a pirtit hee xodé a tubulul 7, Grila de eo mandi a acestul tub se leagi la plimint. lar eatodul cu eatodul tu- buhii ‘Ts. care Wwereaz’ impreun’ cu fubul Ty fn monta} de multivi- rator, ‘Am aritat cum eu ajutorul po- tentiometrulii P se resleaz’ time pul efi potentlalul catodulut tubu- ut Tr este povitiv sau nul, Cind catodul devine nozitiv, tubul Te se Inchide, si astfol se tale modulatia purtitonre de radiofrecventi eu semnahil avind freeventa de 2000 Hz, Acest semnal modulator se plie& pe grilele supresoare ale eta- Jului final al emititorului mumai afunel eind eatodul tubulut Ty se fli la potential nul si tubul este deschis, Semnalul modulator al deal doilea canal are: freeventa de 50 Hz. El se ia direct din secun- darul transformatorulai de retea ‘ty si se aplicii grilelor supresoare, ale etajului final al emititorulul, rin condensatorul C2 si intrerupi- torul Ks, Condesatorul Ci trebuie si aibe 0 capacitate mid, deoarece el are rolul de a opri trecerea ten- siunii de freeventi 50 Hz clitre ax oda tubulul Ty, gi de a favoriza cola 19ets ie ee ee ey ee ee Re p20 numai trecerea _tensiunii de tree- Venta 2000 Hz Cu ajutorul acestul ‘cendensator trebuie si se realizezs $1 blocarea impulsurilor multiv bratorulul: Marimea tensiunis, a- vind freeventa de 50 Hz, este a- leas astfel incit gradul de modu Tati si nu depiseases 50%. Rezis inodul tubulul Ty este fleas asa incit gradul. de modu fie pentru frecventa de 2000 Hz, de asemenea, si nu depiigeasc 50%. Cind cu ajutorul intrerupstoru- lui Ks se tale modulatia purtitoa rei cu freeventa de 50 Hz, atuncl deschidereasimultan a_ intreru- pitorului Ks, care se giseste po Seelasi ax cu K, produce va ‘modulajiel eu freeventa de 2000 Hz de la 50% 1a 100%. Utilitatea acestel_misuri, pentru’ funefiona- rea normali a’ reeeptorulii, se va explica ulterior n concluzie, emitatorul are trel reglaje : a) Intrerupitorul Ky eare intre= Fupe purtatoarea de _radiofree- vvenfi deconcetind tensiunen ano- dick a oseilatorului, cea ce are ca urmare oprirea ‘elleet de pro- ulsie a modelului; b) Potentio- metrul P al canalului ew func are semicontinud, care regleaz directia cirmel modelulul; ¢) In- trerupatoral Ky al celui de-al doi lea canal (50 Hz), care eomandi -schimbareasensului de rolire a elieei de propulsie a modelului, Receptorul Navomodelul teleghidat are un receptor de tip superheterodina a cArul schema e dai in fig. 5. Antena este o bari de lungime 24 plasaté direct pe cireuitul a- cordat de intrare, Mixerul este realizat eu octoda Ti. Oscilatorul local di freevenja de 107 MHz s1 este. realizat cu pentoda T. legaté ca trlodi G=25 mAV si Ia =6 mA). Stabilitatea ‘de freeventi a oscila- toruluiasifel realizat “este foarie bund, jar funcjlonarea perfect sa tisfacatoare. Freeventa ‘intermedi aria receptorulul este de 7 Miz, Pentru amplificarea sufielenta a tensiunii de FT sint necesare. tu- uri eu pantit eit mai mare. Cit= cultele de FI sint formate, primul din-bobina Ly si condensatorul Ci, jar al doilea din bobina Ly eu miez de feriti. Dupa amplificareaten- siunii de FI semnalul este detectat de dioda tubului T), Pe grila de comanda a parti de pentoda a tu bului Ty, care Iuereaai ca ampliti- cator eu’ sarcina revistiva, se aplica semnalul de frecventi 50 Hz, de- osrece semnalul de freeventai 2000 Hz este oprit de un filtru RC. Mai departe semnalul de freeventi 50 Hz amplificat se aplic& pe grila de comandi a tubulit'Ts, Acesta. lu- creazi_cu_o mare negativare pe. gcila_reglaig de potentiometrul ‘asa_ineit la aplicarea semna- Tuli de 50 Hz pe grila tubului, new gativarea si scadi, ier curentul a- odie si creased pini la inchide- Tea relsului Rs, eare comutd ast fel sensul de rotatic al electromo- torului elicei de propulsle pe por zifin de mers tnapot. Componenta continu de pe sar- Gina de detectie se aplied_pe grila de comands a tubului Ty prine tun filtru RC pus pentru a’ ime iedica pitrunderca. semnalului, a0 Vind freeventa de 50 Hz pe grila tubutul Ty, Jn circuitul anodie al tubului Ty se giseste releul Rs, In lipsa pure tetoarei tubal nu-si primeste nega: fivarea, curentul anodic este mae xim si releul Ry se inchide oprind electromotorul elleei de propulsie. Cind existi semnal si are free: venta de 2000 Hz tubul serveste Pentru amplifiearea Iwi, Apoi. sem= ell de 2000 de Hz se aplies prin condensatorul Css, eare, impreund cu Rig, formeazi un iltrpentra oprirea frecventel de 50\ Hz pe grila_de comandi ‘a tubulul ‘Ty Schema acestui ctaj nu diferdi eu ie de ctajul realizat cu tubul T., cu exceptia faptulul ef conden- satoryl de blocare a. releulul ‘are 0 capacitate mult mai mick. Desi CAV-ul mentine In limite precise nivelul semnalulul detec: fat, tubul Ty amplificator al tenSiunii_ de 2000 Hz poate sti apard ca tdiat chiar pentru semnale fearte puternice, dacd gradul de modulalie a semnalulu nu este de. 100%, Pentru acest motiv s-a_previizut la emisie. posibilitatea modula purtstoarei 100% cu freeventa de 2000 Fiz, si in acest seop a fost in- trodus inirerupatorul K; in schema emititorului ‘Sursa de alimentare Cireuitul de inedtzire a filamen- telor tuburilor reeeptorului-nece- Sita un curent de 0,1 A sub ten- siunea de 8 V, iar cireuitul anodic un curent de 25 mA si 0 tensiune de 100 V. Consumul total nu este mai mare de 3,3. wal Ca sursii de" alimentare sau a- les baterii useate de 4 V pentru lanterne de buzunar. Deel, pentr limentarea famentelor fuburilor Sint suficiente dous baterii, pentru alimentarea anodelor 25. baterli, $1 pentru negativarea grilelor 3 ba- teri. Curentul anodic at reeeptorulut fiind de 25 mA pind Ja inedircarea ormali a bateriilor, mai rimin 75 mA care se folosese la alimen- area. electromotoarelor. Dacd se consumé, dup’ cum am 7 presupus, 100 mA sursa asigurd funefionarea neintrerupta. a” insta- lajiei timp de 4 ore, Modelul realizat a avut lungi- mea de 143 m si greutatea de 1? ker, ‘ de ing. ANA BLAGA : UN TUROMETRU ELECTRONIC Pentru a putea miisura simplu, rapid si precis turatia unui arbore ‘motor sau a unui ax, sa realizat de ccurind un turometry electronic echi- pat cu trazistori, In fafa unui fototrandistor , este shontat un disc, care se invirteste eu. aceeasi vitezi cu cea a arborelut motor a cirui turajie vrem s-o deter mina. Pe circomferinta diseulut sint practleate 15 gauri iluminate pe rind deo surs tuminoasa, De fie care dati cind o gaurd tree prin fa fa sursei de lumina, fototranzistorul 4 nastere unui impuls de curent e lectrie. Freeventa. acestor impulsurt Tuminoase este direct proporiionala cu viteza de rotatle a disculul, deci ‘cu turstla arborelui motor, i Noul aparat electronic poate ma i sura viteze pind Ia trei mii de ture pe minut. wea ee ett t cette tte A. EMITATORUL Ty—ECC4; Ty si Ty EPA2; TECHS; 7, si TRF, TAZ 41; In3-spire cu diametru de 8 mm; 12~3 spire eu diametrul de 13 mm; La— 1 spird cu diametrul de 13 mm; Ly~SH; 4509, 60 ma; Tr— transformator de fesire pentru difusor dinate; Try transformator de refea cu tnfdgureriie ta 25250 V st 60 mA, BV G22 A, AV sh O75 A: Ry $i Ry 200 Re i Ry $i R120 KO; R=1200: R, : 1eQ? Riel OQ; 18 KO; Ra=22 KO: Ry si Rum? kQ; Ry—1209, RIG 22 KQ; Ry t00Q; R, Ra 68hQ; Ru=33KQ; R27 kQ: Re 47D; fais KO; R, 560 DF; Cy=0,1UR; Cy $4 Cy 4500 DF; Cy 0,22 Cu si Cu sa0 p Cae, 60 PF; Cys 4i Cis 80 PF? C= 32UF, uF; Cxy=4500 pF; Cuo=0,luP; Cy, §l Cor B, RECEPTORUL, T—DK40; Ts $i Ty—DLAl; T.—DAP YI; T,— DL92;_T,—DF9I; T/—DLA2; Ly= 5-1 spire cu diametrul det mmm; Le gi L449 spire cu diametrul de7 mm; L,—5 spire eu diametrul de 8 mim; fy Re elec cu un contact, rezisten{a tefdsurdrilor /4keQ, curent ‘Sm; Rrelew cu doud contacte, rezistenja infdsurdrilor 14 ke. curent PQs Re 68 Q™ Re KO: R12 kO: KG: Ru=i2MQ; Runs MO; Ry 12. MQ; Ro—I00 EQ: Ry—279; Ry + ~s+++++~~ LISTA DE MATERIALE ~++~~<0.0 | ee sl 68 kQ; Ra gt Ry On C, 6 nF; C= 560 nF MUR Gace. wn ee : a S sas = | XN OUTTA TO CAMERA LILIPUTANA DE TELVIZIUNE Recent, s-a realizat, pentru tele- viriunea industrial, camera de luat yederi ale caret dimensiuni (47 mm diametru, 125 mm lungime) fae ca ea si fie coa mai micd ca- meri de televiziune din lume, Bo- teaaté ,soarecele electronic, aveas- 4% camer permite explorarea tu burilor de canalizare care au un diametru minim de 37 mm; ima- Binea fideld pe care eno di poate fi marita de 20 de ori si interpre tala de ingineri casi un medic care examineazi o radiografie Aplicajtile noii_camere-miniaturi de luat vederi sint foarte numeroa- se: in foraje, la controlul fevilor, conduictelor, ealoriferclor si — in general — pentru deteclarea defec~ telor din instalatiile de canalizare MQ: y=30 pF; 0 DE; Cem 0 Comn28 uP; Cu=56 DF; C, 16 PF; Cy = 1200 PP; Cy=Oul 00027 wR; C5=120 F; DE; | ima : i i alla el I ae ell BALIZA DE SALVARE ELECTRONICA Recent s-a pus la punet un sis- tem de emifator receptor pentni 0 baliz de salvare. Aparatajul se cumpune din — Emitator receptor cu un vo- lum de 0.3 dm’. — Pile de inalta si siune. Antena demontabili, Apaatul este Inchis. intr-o cutie Gtange care se plaseazé Intrun bu- zunar al colaculul de salvare, E suficient si se tragi de un miner si, automat, se destagoatiiy © antena, iar aparatul intra in fur ctiune, ee Emifitorul-reeeptor dispune de un cristal de cuary gi emite pe frec- venja de 243 MHz, permifind le situra in telegrafie eu un avion de selvare, ping la o “distanté de 100 km, Sursa de energie asiguri fun= stionarea continu timp de 25 ore. Joasi ten- “EB - Moniarea hE CEPTOARELOR si ——AMPLIPICATOARELOR © Ing, TANCIU MIHAL yoscy 1, ,Confecfionarea sasiutut Pentru asamblarea diferitelor piese care intra in com- Fonen{a unui aparat electronic, indiferent de natura 8a, este necesar si existe un suport fizie, care, in eazul radioreceptoarelor sau amplificatoarelor, este materia- cat prin asa-numitul ,sasiu*. Un astfel ‘de gasiu poate fi executat din lemn sau — mai bine — din tabla de ‘aluminiu, zine ori fier, Materialul ideal este ins tabla do aluminiu ,jumatate tare de 1.2 mm. grosime. Confectionarea oricarui gasiu din categoria secunda Sneepe cu stabilirea dimensiunilor sale. Pig. 1 Aceasti operatie este posibilé numai daca s-ai pro- curat prineipalele piese ale viitorului aparat, eare, prin volumul sau greutalea lor, trebuie si fie neaparse rinse de sasiu, prin suruburi sau nituri, In ordinea, ‘matimil, aceste’ plese sint : transformatorul. de rejea (dacd redresorul se asamblezzi pe acelasi sasiu cu tar Gioreceptorul ori amplificatorul A. F.), ‘eventualele fransformatoare de cuplaj si de iesire, condensatoare- Je Variabile, transformatoarele de Fl, bobinele de cord, condensatoarele electrolitice pentru filtraj $i, bineinfetes, soclurile tuburilor electronice, Piesele sus amintite nu pot fi insd agezate oricum, Existd 0 serie de reguli constructive, eare trebuie nec ‘apiirat respeciate, si ele vor fi menfionate in rndurlle urmitoare, Montarea unui radioreceptor sau amplificator incepe cu asezarea transformatorului de rejea. Din consiac, Tente pe care le vom sublinia pe pareurs, aceasta pies Se fixeaz’i intoideauna la periferia sasiului, inte-unul Gin colfurile sale opuse panoului frontal. Intrueit am- plasarea definitiva a pieselor importante poate suferi Uunele modificéri in cursul asamblirii, este foarte indie Gat ca ele si fie ayezate mai intit pe'o coald de hintic dle desen, de format dreptunghiular. Odata stabilit Ie eul frdfisformatorulul de rejea, trebuie definitivata pos Zitia bobinel de soe utilizata pentru filtraj (cind exista) §1 a transtormatoarelor eventusle de cupla) sau iesite, Un principiu elmentar core ca acestea sA fie montate cit mai departe de transformatorul de rejea $i cu axele infigurarilor perpendiculare pe a acestuia din urma, spre a scdpa de influenta nefasti a eimpulul siu per? furbator, Mai mult chiar, din acelagi motiv, bobinele 22 @ ; ee. de soc si transformatoarele A. F, se introduc uneort 4n ecrane (blindaje) metalice ; in ‘asemenea eazuri, ca material pentru ecrane, pot ti folosite metale cu pom ‘meabilitate mare — de’ exemplu ‘fier. © metoda salutard pentru a determina pozifia defini= tiv a acestor repere consti in a allmenia, provizoriu, transformatorul de rejea s1 in a conecta, la bornele bot inelor de soc sau transformatoarelor de cuplaj ofl les fire, o cased radio sensibila, Plimbind apoi piesa respec iva pe coala de hirtie in jurul transformatorulun se oate gsi o pozifie in care cimpul electromagnetic aie fernativ, eu trecvenja refolel (0 Hz) indus im bobind sau transformator de catre transformatorul de refea $1 Teceptionat in cased, devine absolut imperceptibil. Ia continuare, urmeaza'si se ageze celelalte plese, tinind sseama tot de prezenja transformatorulul de rejeat Ast= fel, condensatoarele electrolilice trebuie ‘montate des atte de acesia, intructt se pot deteriora din cauza in calziril, La fel se procedeazi cu soclul (suportul). pris ‘mului fub amplificator de radiofreevenja si-eu toate Doe binele de radiofreevenja (inclusiv transformatoarele . 1); in eaz contrariu in difuzoare va apare un -brum= lun zgomot de fond supirator. In ceea ee priveste restul pieseleor, si acestea trebuie agezate rafional Astfel, condensalorul variabil de a cord,, din mtoivele amintite anterior $i din causa spatiului necesar pentru bobinele R.F. i soclurile tuburilor, se plaseazd in coljul opus (pe diagona ay transformatorului de rejea, Dupa aceasta se agen soclurile tuburilor, bobinele si eventualele transiormatoare F. I. avind grija $4 "se lase spac tiul suficient pentru. conexiuni si restul pieselor mic Funte (rezistente, coridensatoare), data stabilite pozi- fiile tuturor reperelor importante, se contureazé ctr un ereion perimetrul lor si locul giurilor de fixare. Se Jas apoi de o parte si de alta a colli. de hirtie — ecte in faja si in spatcle sasiului, cite 0 figie drepi= Uunghiulard, laté de 5.7 em si lunga eit viltorul gasiu, 1 Fig 2 Fig. 3 acest fel s-a determinat exact suprafaja de tabla nece- Sard pentru “sasiu. In continuare, se transpune cosla de hirtie peste o bucatti de tabla ‘de alumintu sl seo Plazi pe aceasta din urma poziia pieselor. Cu ajutoraltunel foarfeci de tabla se tale tabla 1a dimensiunea re- zultata si apoi se indoaie in forma de ,U" cu ajutorul lunei menghine si a unei perechi de corniere, ea in fig. Desigur efi idealul ar fi ea tabla sh se indoaie eu o ma: {ind specialé (abeant), care poate fi gisité la orieare ‘ielier de tinichigerie bine utilat, Cel mai bine este insi ca indoirea si se efectueze dupa giurirea sasiului, deoarece forma plan inifiala faciliteaza operafille de prelucrare ulterioare. Vorbind despre giurirea sasiului, trebuie sf aratim i deseori 0 problema delicata 0 constitule executarea lurllor necesare pentru socluri. Cind este vorba de ta- bia de aluminiu moale, de 1..1,5 mm, ele se pot tia comod cu traforajul. Daci tabla este’ mai groasi sau {de fier, operalia este mai dificilA. metoda o constituie executarea unui ,colier de giuri pe circonferinta ne- cesar si ajustarea ulterioara cu pila. La rigoare se mal poate utiliza 0 dalté find. Gauri foarte reusite se pot executa cu un dispozitiv special, eare esto aritat in fig. 2. 2, Exceularea conexiunilor La executarea conexiunilor trebuie acordat mult atenjie agezirii conduetorilor gi pieselor. Important este Si se utilizeze la conexiuni conductori eit mai scurti, iar cireutele anodice gi de gril si nu fie in niet un caz paralele, Uneori, radioamatorii incepitori sint tentati si mon- teze rezistenfele $i condensatoarele ,estetic* adiea pe ralele unele cu altele, gi si indoaie conexiuni lunghi drept, ea In fig. 8, ceea ce este profund gresit. (© asemenea executare a conexiunilor mireste con- siderabil dimensiunile sasiului si de cele mai multe fori duce chiar la cuplaje parazitare intre diferitele circuite. Pentru a putea inlocui ujor piesele mirunte, cle trebuie asezate deasupra conductorilor si fixate pe regleie speciale de montaj sau pe contactele de 1a so- clurile (uporturile) tuburilor, care nu sint_utilizate (Ge exemplu in cazul triodelor sau diodelor). ‘Un rol important joacd executarea corect& a legitu- rilor de pamint, La majoritatea aparatelor electronice se foloseste in facest seop gasiul (daed este metalic); elementele mon- tajulul, care trebuie puse Ja masi, se lipese direct la ‘acesta,” sau se fixeaza cu guruburi, In acest caz, nu este de dorit ca fiecare dintre aceste elemente si fle us la pamint separat, In diferite puncte ale sasiului. ‘La inceput, plesele trebuie s& se lege intre ele cu un, feonduetor, are se conecteaz’ apol la cel mai apro- iat punct de pe gasiu. Prin aceasta se evita apari- fia eurentilor Vagabonzi in gasiu (in special in cireul- tele de radiofreeventa). La montarea radioreceptoarelor pentru unde scurte, se recomanda si se foloseascd pentru punerea la pi- mint un conductor comun la care se executi toate conexiunile de macs. ‘Trebule subliniat, In plus, c& rezistentele si conden- satoarele de cuplaj este necesar. si se monteze cit, mai aproape de soclurile tuburilor, iar conductor care merg Ia picup si difwzor trebule ageza{i depar’ tunii de aljit; altfel, apare 0 autooscilalie de audio- freeventi foarte jenianta, De asemenea este bine ca ‘tofi conduetorii care merg la grile si anozi, si din anu- mite motive de ordin consiruetiv, au o lungime prea mare, si fie ecranafi (blindafi), Beranatea se reall- Tizeas introducindu-i in tuburi executate din ,tresi™ (impletitura) din sirma de eupru, In Inchelere, febuie si ardtdm c& sint foarte im- portante lipiturile eu cositor. Ble se vor executa cu. ea mai mare griji, cositorul trebuind s4 fie perfect. topit si lucios, iar aderenta pe sirme sa fie de aspectul tunel picdturi lichide, far murdarie, Ca decapant se _ Va utiliza sacizul gi glaspapirul". UN RECEPTOR SIMPLU LA BATERIE Ing. OLARU OVIDIU — YO3UD ‘Marea majoritate @ redioamatorilor de la sate in« timpind greutati in privinfa experimentarit si a tra~ ficului de amator receptor, din causa consumului energie’ din baterii. Se stie cé 1a ora actuald cca mat costisitoare formd a energiei electrice este accea debi~ tata de pile. Din acest motiv, dezideratul amatorilor de In sate este consum redus de energie. Pentru ama- torul constructor apare $i dorinfa de a fi construcfia sparatului cit mai simpld. Recepiorul. prezeniat mat Jos indeplineste ambele catitéti: simplu si economic. Intrebuintind tuburi moderne din seria de 1,4 volfi ‘inedlzire, vom avea un consum redus, atit Ta fila- mente, cit si la anode. Receptorul funcfioneaza in di- fuzor, aducird cu 0 tdrie mulfumitoare, atit posturile locale, eit $i cele straine, funclionind in gama de unde medii. Este suficientd o antend lungi de 1520 m, bine degajatd pentru o funefionare a receptorului cw’ ran= dament maxim. Aparatul poate fi construit fie intr-o formi obig- nuit, jie intr-o forma portabilé (valizé). Sd trecem acum Ia analiza montajului : Schema de princi Schema receptorulut reprezintd Dinecunoscutul mon ta) cu reacfie, Primul tub este 0 pentodd de radio- frecventii de tipul Ik 1m sau alt tip corespunzdtor. Oseitasiile de radiofrecvenfa din énteni ajung in Ly, fi tree prin inducfie in Lz, Circuitul acordat [nC v Selecteazd freeventa doriti. Tensiunea de radiofrec« pat venfa trece prin Ci si ajunge ta grila de comand tubului detector. Prin R; obtinem negativarea nece- sard, 0 negativare de semnal, Radiofrecventa este de- tectetd, In enoda ‘ubului detector gasim atit radio- frecventa, cit $i qudiofrecventa rezultati prin detectie. Prin bobina 13 radiofrecventa din anoda este readusd induetio in cireuitul acordat format din LiCy . Doza rea curentului de radiofrecventa intors in Liy , 8@ face ett ajutorul condensatorului C numit condensa- tor de reaefie, Rezistenfa R; are rolul de « impiedica Tadiofrecventa sd treacd mai departe spre amplifiea- torul de eudiofreeventd, obligind-o astfel s-0 ia pe arumut LC. Rezistenfa R; are drept scop reglarea ‘negativaris, in asa fel ca reactia xd fie linigtita, fara zgomote supirdtoare, Intr-un tub detector grila ecran trebuio sé fio la wn potenfiel zero adie’ ,pusd la masa” din punct de ve- - 23dere al radiofrecventei si audiofrecvenfei; acest lu- cru este infaptuit de condensatorul Cs, Rezistenta Ry ‘este pus in scopul reducerii tensiunii de alimentare @ ecranului. Revistenta Rs, din anodul tubutut detec tor, sorveste ea rezisten{é de sarcind, si 1a bornele ei apare o tensiune de audiofercvenfa, care prin C, este transmisd grilei tubului amplificator de putere, Re- Fistenta Re produce o cidere de tensiune necesard ne- gativarit tubului final. Accastd tensiune este aplicats Grilei prin rezistenta Ry. Prin aceasta resistonfé mu cireuti nict un curent, asa cd tensiunea de pe Rs se © aplicd integral intre grila si masd. Condensatorul C; asigurd filtrarea curentului si randamentul aparaty lui, pentru cazul in care bateria are o rezistenta in- ternd mare sau este descdreatd, Condensatorul Cy are _— rolul de a geurtcireuita eventualele ramasite de radio- frecventi ajunse Ia grila tubului final. C, este un con- ensator necesar pentru eatifelarea tonulul, Ry este 0 existent necosaré pentru reducerea tensiunii de ‘mentare a filamentului, tn cazul fotosirit unui acum lator de 2 V. Prin intrerupatorul Ky scuricircuitém tezistenta atunct cind folosim un element Leclanchs de 15 V, in Tocul acumulatorutui Realizarea practied, Aparatul este foarte simplu si nu necesiti nici un fel de precautié speciale, neevind tuburi amplifiea- toure in rodiofreeventié sau mai multe in audio; aya- dar singura grije va fi reatizarea unor conexiuni cit ‘mai scurte si executarea unui monta} stabil din punct de vedere mecanic, In cazul unet constructii statice, aparatul se va con- strui pe un asin metalic de dimensiuni 150% 100330 mm, Deasupra se vor fixa tuburile, transformatorul de tesire Tr $1 condensatorul variabil C+ , impreund cu 0 seal oarecare, negradata. Rezistenjele, condensa- toarele $1 restul piesclor se vor fia sub sasiu, Trans- formatorul Tr. se va aseza elt mal departe de tubul Getector si cit mat aproepe de tubul final. Infaguririte Ls, Le, Ua se fac pe aceeasi carcasd, In caziil nostra vom intreduinja un tuo de pertinat ct. iametrul de 30 mm, pe care vom dobine 95 spire, wna lingé alta, tifa ‘de’ radiofreevenga (L~), La una din marginile infasurdrii, si anume Ia 0 distanfa do 5 mm, $e va face o infaégurare de 20 spire cirmi omailaid, de 02 mm, pentru bobina Ly, si la cealaltd margine, tot Ja 5 mm distanjé, vom itcepe pe Ls compus din 25 spire sirmd, 0,2 mim, izolaté eu email. Pentru o bobind 2 de ealitate ‘mai bund st dlmensiuni reduse com face infasurdrite pe miez magnetic tip ,ferocart™ sau car- oni, Nu dm numard de spire devarcee varasd de la miez ta miez, Aproximatin vom alege 60 spire pen. tru La, 10 pentru Ly $i 15 pentru Ta In cazul unei construcjit portabile, totul se va ‘monta intr-o cutie adecvati, care va cuprinde #1 sur sele de alimentare. Decarees aparatul nu a fost mon. tat decit sub forma statied, rdmine ta fantesia con. Siructorului ategerea dimensiunilor si forma valisel, Bineinteles vom fntrebuinta aici temnul ea. material de suport. Punérea in funefiune sé rezultate, Dupé terminarea cablajului, vom face o verificare @ conexiunitor, Dac totul ein regulé aplicdm ten- siunile, In mod normal aparatul functioneasd bine ce Stensiuni anodice intre 40—90 V. Agadar, intrebuin- find: 10 baterti de buzwnar, vom aved 0 aliditie mulfua mitoare. ~ Rotind Cr si Cr trebuie sit auzim la un moment det emisiunite postului nafional. La rotirea tui Cr » la un | moment dat, auzim un pocnet $4 apoi. tin fist, In © Se seamné ch aparatul a intrat in react. In jurul unl ost de emisie se oude un pluit. Retina. tneed. fnapot be Cr aparatut va test din reacfie, si in acel moment 0 va aus lar in difuzor emistunca dorite, Duct rene, fia‘ brine’ enersdm edt to. Th Gan reacties" dure, 2gomotoase, mutdm prise ‘pe ‘Ry ‘pind Objinem 0 redetie lind sic audijie card, ‘Aparatut” deserts ‘mai sus aduce ‘sear ‘multe posturi din gma undelor medi, (eri lista de materiale pag. 15), GENERATOR DE TON FARA TUBURI BLEGTRONICE de ing. BAJENESCU TIT in difuzor Este inutil s& insistim a- supra importante pe eare © prezinta — pentru fieeare radioamator — eunoasterea Semnalelor Morse Fie ci studiul se face individual, : : brineipiu este data in figu- fe of el se face in coleetiv, Pa't. Bupa cum se vedo tn pentru invajarea auditiv’ 8 tard de easll gi de manips ste un generator de ton, A- cesta este un aparat care furnizeazA 0. tensiune de audiofreeventd, pe care 6 putom Intrerupe dupA voie functionarea lui se bazeazs pe un fenomen — in gene- ral — nedorit, dar de data ‘aceasta foarte’ util ; reactia acustic’, Schema. Tul. de cu ajutorul unui manipue lator. Se cunose — in general — dowd tipuri de genera- toare de ton: cu burer si cu tuburi electronice, Cele din urma dau un sunet de all- fale superioard $1 cu 0 to- nalitate plicuté, aidoma eu cea pe eare 0 obtinem de Ia un radioreceptor de. tra- = maaipnator¢ B= tec eat Mm alsrton R= receptir leone; € Scondcrsator 08 HF; PS potenjometn 08 MO; lator, ea nu cuprinde decit © sutsi de curent continua (1.3 baterit de buzmar de 45 volt, 0 capsuld recep- toare telefonied si una mic erofonied {cu carbune), Explicatia funejionirit a- cestu generator do ton este urmitoarea: La inehiderea eirevitulul de eurent, gra nnulele de cirbune ale ‘mic crofonulul vor ifeepe s& vie breve, comportindurse ea 6 reristen{4i variabili. Ca ure mare, curentul se va. sla ill, “va fi si el variabll, Cum "‘membranele_ celor doua capsule sint asezate fal in fata, dupa punerea in migeare a membrane! re ceptorului, vibratia acestela va fi transmis de aer membrane} mierafonului ca- ss manip 1M mleroton ‘apsult teceptoae telefon: To elstl; Bs batere D ic. Oare nu sar putea si obfinem un sunet fot asa de frumos — sau proape — cu. un genera~ tor de ton maf putin pre- fenfios si fard tuburi elec. troaice ? Bada! Si luerul acesta il vom arate in rin- urile de mal jos. Generatorul ‘de ton de care ¢ vorba este extrem de simplu $i foarte economic ; nulele de earbune va da re presind si relaxind gra- | | | |nnastere_unei @ curentului, cu 0 frec- venii si mai mare, A- east’ influentare reciproca receptor-microfon produce, fn cele din urmi, un ton ‘muzieal, cu 0 treeventa cu pins intre 900 si 1400 Hz Dac dorim si conectim mai multe edsti in derivatie (generatorul nostru: poate sduee 10.12 porechi' de Asli), schema din fig. 1 se noi variatii (Continare din pag. 8) fonie sit se fact numai cind tubul final de audiofreeventa. Tunetioneaz; Jn ear contrat se poste produced terforarea tubului din etajul final de radiofrecventt In cxzui folosirti acestui montaj, alimentares filamentelor se va, face entra rotea de curent continu ‘sau alternativ de 220 V, ca in fig, 5d, jar pentru o refea’ de 120 V ea in fig. 5 ¢. modified aga cum araté fig, 2, Ultima schema diferd de prima printr-un condensa- tor de 055 F — introdus in. circuitul eastilor pentru a mini durata de utilizare a bateriei de curent continu, in eazul eonectirii mai mule tor edgti — $i printe-un po- ten{iometru de 05. MQ care ne permite si reglim dupa voie tiria semnalclor in esti, atta t ttt ttt ttt te corespunzitoare, ragusit si nici. ta, ‘Trebuie specitical ci atunei eind utifizim montajul tn telefonie, din auiza consumului mare anodic al paratului (eirea 160 mA), este ne- cesar a se monta In redresor dou {uburi 30L16C in paralel, filamentul ‘acestui tub suplimentar montindy-se in serie cu celelalte, fig. 5 e, Desi aur, Ino relea de ‘curent continua Use Mal pune aceasté. problema La reteaua de 120 V alternativ se Fecomanda folosizea aparatulus nit. ‘mai In telegrafi, dat find ed tubut atten ttt tt ttt IN BANDA DE 80 METRI CU UN WATT PUTERE! Poritia microfonului si dis tanta Intre capsule sint ele mente holaritoare in. obi nerea caliti{it si tonalits Sunetului ; ¢ind ole sint ne- sunetul © sotit de armo~ Cu cit distanta intre membranele celor dou eap= sule este mai mare, eu atit sunetul va fi mai puternic side o freevent' mal ridica Pentru ca montajul si funetioneze este obligatorit ea masn" eelor dou cape sulé’s2 fe comund, Dac& in timpul folosicit ‘aparatulul tonul devine tie gusit sau dispare, este su- fieient 84 seuturie putin capsula microfonieh pentru cca generaiorul nostri. si-si Fecapete... ,lasul™ Consumul de eurent : eit ca 15 mA, 3OLLGC tn monta) de dublare a ten- Sunil nt pontey mich unex, e- bite mat mult de 400 millampet ia aeeste: montajese_recemanda folosees une antene long. wire de 84 mm sat mat Tle dupa post bits st Peale, nu, pentrd bande de 1 Mile," nel antene ground plane Cul acest emifitorsecont dun feceptor sensible. pot Tucrs stat din tote eae stse cotinente Sa cone Ai Bune de propagare in telegratie iar in fonie ah europene gt ti Grientulapropiak Dupd un ORT de 18 ani, am reintrat in benzile ra- ioamatoritor ew emotia cu care am tansat primul €Q in septembrie 1933, Convins ed mai multd satisfactie iti di un DX rea- lisat cu 0 statie minusculd, mi-am facut reintrarea in banda, si de deta aceasta, cu un emifitor de 1 watt ta baterii, Dela 6 eugust 1957 (primul QSO cu YO2BW) st pint acum am tucrat numai in banda de 80 metri realizind, in orete condifit, un numar de 135 QSO-uri eu 84 do stafii din 14 fari europene, De altfel, puter- nicnt QRM din aceasté bendd constituie pentru un amator, care Iucreazé eu o statie cu un’ input sub 5 wwati, platra de tmeereare pentru rabdarea, vointa, pri- ceperea si indeminarea necesardé in operarea wnel statit, Este adevirat c& am incereat uncori regretul ed mu dispun, deocamdati, de citeva sute de wati ca 8 pot raspunde CQ-urilor tui UACIRV (QTH: 1A- RUTSK, op: Kopustin, VEIZZ (Halifax, op. Jacki, FASIH, YKIAT (QTH: DAMASC, operator Bohous 31 avind manager pe OKIMB), sau ta numerosi W, care Abunda pe banda spre ziud. Legitura realizatd insd fin 60 metri cu 1 watt putere cu GDIUB (Insuta Man) ‘ma consoleazd prin credinta ci constituie 0 perfor- ‘manta ce depaseste un QSO cu polul Sud realizat pe 14 MHz printr-o static de 100-200 wati. Cu 0 mutere de wn watt am acoperit pind acum pe harta Europei un spatiu delimitat pind acum de: UBSEP (Dnepropetrowsk), UASXB (Kursk), UASBS de DEM DASCALU — YospD (Moscova), OH2YV (Helsinki), SMSAFN si SMSBBC (Stockholm), GD3UB (Insula Man) DIO. (Essen) DJ2IT|C12 (Mienchen), YU2HLM (Split) YUATN (Po- zarevac) si YOSFA gi YOSFR, Am remarcat, in acest timp, ci in banda de 80 me- {tri sint singurut YO conseevent si activ, in decurs de trei luni n-am aizit decit pe urmitorii, si numai ta datele ardtate : YOSAU (11 aug. si 23 sept.), YOWAT 43 aug.), YOSPA (QSO ta 18 aug, dar nu mica trimis QSL-ul ), YORMF (QSO Ia 27 aug. fir’ QSL si 2 Sept.), YOIFB (QSO ta 25 sept). YORZM (la 15 oct. GMT 05,50) YO2BX (16 oct) si YO2BW (Ia 05 noiemb,). Este aci locul sd reamintim radioamatorilor nostri apetut lui EMC. pentru airarea benzit de 80 metri. Im aceasta banda, supraaglomerata de statii de trafic, prezenfa mea cu un watt nu sperie si nici miear mu Stinjeneste pe intrusi. Ar {idedorit castasti YO,care numard peste 100 wati input, sa frecventeze mai des feeestd bandé, mu numai ta concursuri. Prezenta in« sistenta a acestora ar putea sii mai practice citeva fi suri fr banda atit de compact ocupti de kilowatit “unor statit care, manipulate stinaaci, foc impresia ch eau alté treabi acolo decit sit dea V-uri intormina- bile, sd-si fireze QRX-uri, si se vacte merew (chip rile) cit sint ,stingherife* de amatori Nota redactiei: Rugim po tovarisul Dem Dasealu sii ne transmitt deserierea emigitorulu; stu de ‘un watt putere.STUDIU ASUPRA PROP de PANTEA IONEL YO3RI Studiul propagirii undelor herfiene a preocupat si Preocup inch pe foarte mulfi savanti si tohnicient, sie firdse s& fle asa, pentru ci de buna eunoastere a EUROPA Propagirii undelor depinde funetfonarea optimé a unel serii intregi de rejele de radiocomunicati, ra¢ difuziune, televiziune ete. Daci in momentul de fat& propagarea undelor lungi si medi este complet lémurita, nu putem spune ace- Jngi lucru despre undele scurte si ultrascurte, in a ch- AMERICA DE NORD tor propagare te pofi ajtepta orieind Ia surprize. Pentru radioamatorl, si in special pentru cei pecare Ml preocupa emisia, 0 cunoastere temeinie& a propa- Biri undelor herflene tn benzile rezervate lor este de foarte mare important — de pild& pentru a putea ob- fine rezultate eit mai bune in diverse concursuri ine ternajionale. Pentru cf la nol pind acum nu sa feut un stadia temeinic asupra acestei probleme, imi propun, eu aju- torul citorva grafice ficute In urma activitifii mele pe diversele benz| de amatori, ineepind din anul 1935, 4 pun Ia indemina amatoritor noi, sau mai vechi, dar © nu sint familianizafi cu aceasta problemf, un hid, cu ajutorul efruia si poati cunoaste si apro- funda propagarea undelor in benzile de amatori. Voi incepe cu banda de 10 metzi (28 MHz), care Ia ol nu se bucurii de o prea mare popularitate, in spe= lal printre amatorii nol, unul din motive find Ideia ‘gresiti asupra propagtiri in aceast& bands, care se zice cA ar fi yfoarte eapricioasa, Este adevirat ei propagarea pe 10 m prezinti anu= mite particularitafi fafa de celelalte benai, dar, dae& acestea sint cunoscute, lucrurile se limuresc. Din rindurile ce urmeaztt si din gratlecle respective rhe vom convinge de acest lucru. Pentru a se putea infelege mal ugar ce veau si Teprezint in cele sase grafice anuale voi arta cum am provedat 1a ridiearea lor, 1, Am extras toate legiturile fcute de mine pe 28 MHz, din toate Iogurile color 16 ani de practicare a radioamatorismului, notind 1a fiecare: luna, ziua, ora si RST-ul sau RS-ul, dat si primit (au fost cirea 3000 ae legiituri. 2. Te-am grupat pe cele gase continente si pe cele 12 Tuni ale unui an, 3. Am fiicut cite un grafie pentru fiecare continent si pentru fieeare lund a anului, notind orizontal cole 24 ore ale unel zie, iar vertical gradele ,S de ta 1 Ja 9 si am trasat curbele respective pe tru clteva luni, in dout variante, Intr-o serie de grafice, am notat vertical gradcle S de putere a semnalelor, a doua serie de gra fice am notat vertical numarul de zile din luna res Pectiva, in care banda a fost deschisi pentru conti- nentul respeetiv. Comparind aceste grafice, am constatat ed in luna {in care numirul zilelor in eare banda merge sint uilte, si puterea semnalelor este mare, si invers. Jn urma acestel constatiiri am fécut numai o sine uri serie de grafice, anuale, pe continente, in care vertical se indici puterea semnalelor, iar ortzonta!Din lips de spatiu dim cele gase grafice In aceste gratice avem, pe orizontald, cole 12 tunt ale anului, iar vertical gradatit de 1a 1 Ia 9, care se refer atit Ia puterea sernatclor, eft si la numarul de aile etnd banda este deschist Pentru Europa linia punctati se refer Ia stati si- tate sub 1500 kan, jar cen nepunctati 1a stall situate peste 1900 km, Pentru Afriea linia punelati se referd ta statil Nord Afsicane (FA—CN—SV8—SU—ete), tar cea_nepune- oth ln statil din Aftica Central si Africa de Sud (@S—CRE—CRI—-7B—-0Q—ete). Pentru Asia ‘linia punctati se referii ta orfentul a propiat sf miflocu (4X4_OD5—-MP4—Vs9—AP VU ete), jar cea mepunetati la estul Asiei (TA~KR6—C— VS6—UAP-ete), Pentru Oceania linia punctaté se referd Ia. statii Alin nordil s\ nord-vestul Oceantel (KHG—KWO—DU— PRI-2—2-4-S—cte), iar con nepunctati ta Austra- Tin st Noun Zeolanet (VE si), Pentru America de Sud linia punetat& se refert ta ordul Amerie de Sud (VP4—PJ—HK—YV—VP3— te, lar Ula nepunetath a restul Amerieii de Sud (CB-1_CX—CP_PY_ete. Pontre Amecien de Nord linia punetatt se refers la vvostul Amerieti de Nord si America Central far tinia nepunctati ta rest} Ameriel! de Nord, Mai vreau # adaus citeva cuvinte tot despre cele fase srafice anuale. Dac le comparim intre ele vorn vedlen (st aceasta este foarte, important) cB, in deeursul tunui an, pentru toate continentele avers tin minim in jurul lunitor iunie tulle, august; st dou maxime, unt {n jurul Tunilor octombrie, noiembrie si altul tn jurul Tunilor februarie, martic, ‘Si acum mat fae 9 procizare + s8 nu fg inchipuie cineva ei aceste srafice reprezint& cova absolut, pene tru cf, fn ciuda materiautut documentar destul de Doget ; sl al perloadet sufictent de mare (circa 3000 e QSO-url st 16 ani), cle nu pot s8 eorespundi exact Infentia mea a fost, atunel eind am fSeut aceste gra fice (care, fn paranter4 fie zis, mi-au Tuat foarte mult timp) st am seris aceste rinduri, ea materialul de fat 84 fie © Tuminifa eAtuzitoare In banda de 28 MHz, Pentru amatorii YO. Nu pot tnchela aceste rinduri fir a face un CQ YO, | sfltuind pe tot! amatprit nostri, in special pe ect not. si atace cu cura) aceasti bandi, In care eu putert miei, de ordinul wafiler, se pot face legituri la dis- tanfe nesperate in alte benzi si, in plus, fir8 parae Zifii $1 interferentele specifice avestora, AMERICA DE SUD Incercafi si rezultatete vor intreve asteptiirile von stre, Personal, Jucrind de la stafia Radicclubulul orag Bucuresti, cu un TX de numai 10 waji, am objinut ee AFRICA nenumirate legituri cu amatori din cirea 50 de {arl, din cole gase continente, in tolefonie (gi asta in cen trul orasului Bucuresti unde conditiile sint departe de a fi bune), OCEANIA Cine doreste Mimuriri suplimentare sau vrea si faced anumite sugestii in legitur’ cu acest studiu se poate adresa in seris po adresa : Cisufa Postal 95 Bucuresti, pentru YOSRI,QTC de YO3RCC © Printre QSt-urite rare soste prin Cisula. Pos: {a1K 95 Bucuresti se ghsese cele de Ie DMGMIS Se spunde tn egal misurd, ait emiitorhon ea septoriior chiar pentru focare posi hee caine facuti. QSL-urite sint in culorh 2 Teprezinté harta Earopet ‘pe ‘are. oste trmat drums pat na *Withelm Picci (vert sCtonten DX nan’ ie 9 oti radiosmator din fark, care au. eemarit Semnaiele celui deal doilea ‘ate asta er eet taint sat raga at comuntae de sree cee Radioelbutat ‘Central observate neers ester, centralizate, ah fe puse Is diosa eof hulu ‘centr URES. numa soe © Activitaten satior YO pe enlle Ae armntorl fo remarcl ait activi In ditrctle a9, trates Aar‘in'secial in beim patra. Resta disease Sint In ‘iaitimen euvenitr tn specu dete Ret 4 care ne dh do, godt la. intoemireaeanailor per. teu prima diploma YO. eate'va apare ie aust, Rot Saath rush arvatori ai till pe ndcese Re ots urotio In Tegitura cu. aceasta ipo {© Racloamatort YOIVI, VOIMS, VOIFR st_Youcr ‘au primit diploma S55, primal pentru tone at wou ine celal rma penta Teeyraher La 6 cclombte 1937, ntran QSO festv dine sts file YOuRCC, UAIICAA af UBSKAA. so feu tenis burt de’ mesnje de fliers cu petal ete de oe, aniversiri a Mari Revolutit Soealiste din Oetomia lotodats, eadioclubul ‘central URSS. mule ee furor radioumaoriior YO. pentrw-observatie: oe feriloare In semaete primal satel seutiee oh ie nfl, $i radinamatoraiul YOIRD. cave descort a omunlest ebeereafile ste de Ta site rons © Stain YOOKFA se remarci prin prezenia el in eter, cecedept rareorisi nesta este singurel sera fae bucirhior. deoarece raltaten amis! exes senherav Raponrtela ‘primi de. In sorespondond Pat aise observatile repetate facute de ONCE pentes: cris Aeestel stall im (elesrate (eu sf a wos were bom de fone. autheut tsi ea ‘operator eta YOGHFA'sh feeunoneekpronsta calitte % tnule, ft Siri eonteol real nu depageste Te, far de la eotespe Gent 'mat darniel "vr, St sperimn “ea tne’ egeind YOUKEA va tous esl emedieve neeasth deteciune, fare ded persist, ace sabN propaga tad: smsiortemuta © Dintre radigamatori_de,curind autorza in o- tnisie go remarel Tn special YOHDI. sare reapare ot Eins “in cler Iyerinh“eoreet'tirimied result Siar corespondentior :YORET cu emisiunt de ba fala, de asemenen, YORBD deseors IGN ene Mite, recum st YO32N 1 YOREC, eérora le reco: mandi mai multi atentio Ta manipulare gti teiee tlm penteu beim! pal vitrton pe ees nga © Activiatea pe undele ultrascurte in tari sa em Imat Dink tn ‘prevent dupa rapocriee pile cae Aral Alstietulel 5, mal preci Ta Bala Mare. St Sie zi, cu aensts. gene primele QSL-uri expedite pen- itu'tfeevenfle do 148 fifi: Banda este eh desta de Dopulath. Radionmatorul YOSRR, de’ eure stores f receptions in banda s0—10 Mt stall de HOS, HOS, FLT, deel D3C-un vnloroase’ pentru aceasth, andl In Bucuresti, YOIRCC. YONKAA, YO3KPA. si OBUD seat anunfat afl rim, Chiat in eursut aes sich loni vor apare in banda de 149 ite Cie de Guta ar ft ipdieatval YO al pe undele ulrascurte 1 St pomim ofa cu cura), dnceputul este seu © Peste putin timp, Radicelubul Central, va organiza prima expozitie republican de creafii ale radionmator Tilor. De aceea tofi radioamatoril eare au de preaentat exponate sint rugatia le pregili pentru expozitic. Pe ling constructii pur radioamatorivesti vor fi expuse werdri sl inovatit ale radioamatorilor in domeniul eco nomiei nationale, Aminuntele suplimentare se vor comuniea la timp. © Programul statiei de emisie YOIRCC Micrcuri orele 17—19 Vine, 1719 Duminich |, 10-12 Tn cadrul acestor emisiuni se vor introdues si ane frenamente de telegrafie 1a vitexe diferite. atit pentra incepitori. eit si pentru radiamatorii avanstalt Urmiriti QTC-urile duminicale © 1a Radioclubul Oras Rucuresti nu incoput de cit- va timp cursurile de radiotehnieg st tclesratic, Tec tlile se tin do dou ori pe siptimind, si sint urmate de 70 cursanti. Printre col Inserist s0_ alla. muncltotl din toate ramurile de productic, tehnicieni, elevi, ste Genti si licentiati. Desi nivelul de preaitire al cursans tilor este diferit, ei sau declarat’ multumiti. de felul do predare al leetilor, acestea find pe intelesul tutus ror si totodata atractive, Se expun probleme teoretice, si la fiecare lectie se {rece la apticarea practic a notiunilar invatate Scopu! cursului este Insusirea’ eft ccunostintelor de. baz in Invatarea, inalelor’ Morse. © static in R. P. Mongolia Zonn 28 este reprezentatsi prin statia JTIAA din R. P. Mongoli, Operatorul —'Touis — este umul di ‘membrii radioclubului din Praga OKIAA. Puteren abe Sorbita este de 150 W, antena la 35m iniltime. Statia lucreari pe cristal. ‘avind freeventelec 14.002, 706i, 7110, 7030.81 si receplioneazh eu 5-10 KHz mai jos in freeventa. QSL~itri se trimit prin RCC In ORIIT, © alti statie OK lucreazA In Siria eu indicativul YKIAT. Operatorul este activ intre orelé 04.00 si 06.00 dimineata, in Ay pe 14 MHz, QSL-urile se trimit_ prin RCC Ia OKIMB, Din Antarctica Dupi cum se sti, 1a slatia Mirmit din Artaretiea functioneard statin ‘colectiva UAIKAB. Chiar dea ineepulul ivirii ei fn eter acensta stalie sovietich a trezit ‘un puternic interes printre radioamatorii de pretutindeni, Operatorif statiel au feut unele abservatii intere- sante in legtitura cu propagarea. Asa de. pildi,. un radioamator american a comunicat Ia 14 iulie 1958, fora 12.35. ci reeeptioneazi somnalele emise de UALIKAE cu RST 559, cele eare tree pe 1a Polul Nord Si eu 579 colo care tree deasupra Polulai Sud. Faein= du-se diferite experiente cu anlene-directive-rotative operatorii au stabilit cd pe timp de lumina Tegitura ‘cu emisfera nordic’ so realizearsi es mat mare inten- sitate prin ruta Polul Sud, iar o dati eu veniven Ih tunericului ‘viceversa. Aceste date, find verificate, au fost folosite pe linia magistrai de Iegiturs cu Moscova, iar Ia Mos- cova receplia s-a reallzat cu antena indreptati nu snre Minit ci in direetic opusi, Numeoase sint performantele obtinute de operatorit stati. UAIKAR. Printre clo mai. interesante siut ecle peste 40 lesituri bilaterale.stabilite cu. statia Polardi in deriva .SP-#%, care functioneaya eu indl- cativul UPOL-6. in total UAIKAE a stabilit peste 2000 de legituri, din care aproape 2000 eu radiqnma- {orii sovieticiNI ASUPRA PROPAGARII IN LUNA IANUARIE 1958 “Freeventele optime de lueru in cursul unit januarie 1958, in ipoteza unui indice de acti- vitate solar egal cu cel considerat pentru lu na precedenta (W=150), apar in general cu cirea 10%, sub cele preliminate pentru decem- brie 1957. _— Aceastd imprejurare afecteazi mai ales conditille de lucru cu zonele la care se refera graficele 5 si 6. Astiel, legaturile pe 28 MIlz eu Africa de Sud apar a {i posibite doar ta limita, intre orele 15-18 ; cele pe 21 MHz cu Australia si Nowa Zeeland’, de asemenea, la limita, intre orele 14-16, s autintionim ci, im absenfaunor fenomen fale importante, lucrut pe 7 MHz, cu zon; la care se refera graficul 5, apare ¢a posibi mai ales intre orele 4-7. ne 4 6 we d_uncle crori care s-au streurat nota precedenta, atragem atentia ci paran- ele din coloana doua trebuie si fie citite “2.8 6 bon Hew a LED eee eee 66 dupa cum urmeaza : ...,(acest traseu straba. tind © zona cu frecven{e aurore polare)*. respectiv (ora legal rominay", ION NICULESCUPropagarce capriciossi, specified sotinpulul, a permis’ totig De nt terete efapl cronies de fati ar te. bj umits tat de grabal rubrica wo se aude’ deourece’ In gene: fat necau trimis Material nombs- Matort receptor ‘Ne intrebams: Ti tost care aistdo ri nl a fae fhege.emititoarele? Bar sa livamn comentarile st si vedem ce st aude, efectuate in 80 metri, cu un emiti- tor de 1 W (VFO-PA — in PA un B442 — antena 83 “metri long Mite), Dar, st Histim logul sa vore SMOAFN cu $8 tn QRM, con- trol primit 561 OK2LG, OKaQR, OK2KBE tot cu S7 la 8! DMIKNG. DJSLE, HASKFN, SP7GW, YUL HHI, YUIDEF, SM5BBC, by tarii Tnuve 7 si 9. Inleresant este GD3UB din ins.” Man, We 209 cHieeRio! Jor: HEINZ STiEHM SCuWERIN MEGKL. Tali QSL-ul pe care Iau primit staflile care au intrat in legs turd cu DMSMM (de pen Banda de 1,7 MHz (160. metri) — Se pare cd nimeni nu a avul curfozitatea si o asculte, Se va gash ‘care vreun YO (cel putin dintre cet care au promis) care si Incerce si aceasti band? Banda de 3,5 MHz (80 metri) — Niet aici YO na sau, tmbuleit” excepiie ficind: YO8DD "din Su- geava op. Dem. ‘Dasedlu (ex. CVSDD, YP5DD, YRSDD), care ne-a trimis un log ‘cupringind 135° QSO-uri cu pinze Wilhelm Pieck), In log mai sint Inck multi st mul) OK. U, YU, DM, pit alt lata asadar ci ‘se poate lucra $i cu 1 watt In 35° Miter Banda de'7 MHz (40 metri) — In staré de faptul ci nol amatort au: torizatt se pling de QRM-ul fentas- tic din aceasté banda nu am aflat mic din ce au lucrat, cu toate c& banda @ prilejuit dupa’ orele 24 — ora locald — legaturi DX frumoase, Banda de 14 MHz (20 metri) een CONCURS in cinstea zilei de 30 decembrie In ziua de 29 decembrie 1957, tntre orele 11— 14, are loc un concurs republican de unde scurte orga- nizat de Radioclubul Central. Se lucreazé numai in telegrafie pe benzile de 40; 80; 160 m. Regulamentul a fost difazat’ ta radioeluburile re gionale $1 stafiile colective. ¥O3-1867 op. Pestritu V. din Cimpina sa mentinut la Indiime, trimitind materiat In mod regulet Pentru cronicd. Din low luf extra. gem: UA9CQ, UAGNC, WKKY $1, mal interesant, SVLAB. Tott cu {aril tn jurul Tut 'S6. YO3ZA, luerind numai telegrafie, @ obtinut ‘rezultate frumoase : YKIAT (QSL via OKIMB), YSIFJ, VQ2GR, KHGW, HESLAG (european, activ ‘si pe “21 Miz), VB2AYR, VK2AIR, JAICC, SVI- IM, ZL4CK, KHGKC, "JAGOK, UAQ)KAR din ins, Dickson YUISA, Z84KO, ZLIMR plus mul: WW" citre diminea a. Banda de 28 MHz (10 metri) Alei s-au_remareat YORZA, YO3- 111 $1 YO3-1567 91 YOr-1467. Primulalucrat ZE1JQ, ZS6ATQ, OXSDL, 2S6ATA, VU2ES, ZS3AG, VU2MD, " VESEHR, | W8ZBC; WOKM, K5ADQ. W4INE plus ne: psig Ww. Cel de al doitea a, auzit: FBBBY, DERM, KW6CJ, MPAKAC, ZF M, Mill, TRIWCK, VEaUX, vesso, VQsnF, MP4KAs, U9: AA iar’ cel ‘de ai trellea a receptio. hat pe LXISI,” 4X4Il, " UASCR, W2BOX, VQ2BH, KIABR i Kpaz Ultimal — YO7-1467, op. Lau: ren{iu Kuselik, din Craiova ~~ nea ‘rimis un log foarte framas, Din el extragem GB2SM, GW3AMN, VEICB, CNSGX, UAIGF, VELBB, LATE tol cu tairie 89, GD6IA, VP9G, FISB, MP4KAs, GWSPXR) FBBBV, PY4FQ. VER! PZ, GD3ENK, ZS6OP tou eu tarll intre 7 91 9, Ne bucurd faptul cd sau gisit ‘omatodi care s2 recepiloneze pe henzile de unde _ultrascurte. Astiel YO3-1111 op, Simionov Victor a receptionat in 88 MHz 0 multime de amatori sovietici. Din logul sau extragem: RAQKWK, — RDGKBD, RL7AAD, RIBAQO, RIBAQK, RAQ- BM, RP2NBE, RBSATM, RAG} ‘VZB' st mult ali, Acum, la .,.nchiderea editiel"* cronicilor DX "pe 1957, eu speranta tunel mai larg colaborari a radio- amatorilor pe 1958, va dorim DX- uri placute Abonamentele la revista. ,Radio= amatorul" se fae la Oficiile Postale si difuzorii de presi din sntreprin- deri si institufii. Preful abonamentelor : pe un an 86 lei, pe 6 Iuni 18 lei, Preful unui exemplar 3 lel. ADRESA REDACTIET: Bucuresti, Rajonul Stalin, B-dl Dacia, 18 Te-Cuprinsul revistei ,RADIOAMATORUL" pe anul 1957 - (principalele materiale ap&rute) Xe, evita EDITORIALE SA ridicdm maiestria tehnico-sportiva a _ | radioamatorilor Migcarea radioamatorismului in Uniunea Sovjetics ‘Spre noi suecese In munea radiocluburilor Coneursurile radioamatorilor de unde scurte Radioamatorismul in R. P, Bulgaria Lenin Inceputurile radioului in URSS. Ziua Radiofonoiet Radio s1 radioamatorismul SA ne“insusim tehnica undelor ultrascurte 23 August, mireaja 21 a cliberdri ‘La aparifia jregulamentului radioamatorilor din R. PLR. Sa ne insusim recepfia si transmiterea radio- ‘elegrafic’. De ziua Forjelor Atmaie ale R. P, Re ‘A 40-a. aniversare A 10-a aniversare a proclamirit RP.R. REFORTAJE La statia YOOKBA Radioamatorii din Turnu Severin Radioamatoarele Cereul de radiotehnie’ al Palatului Pionieritor din Timisoara Printre vadioamatorli din Craiova QS. 0. cu cei dot poli Cei mai tinert radioamstort © interesanta expozitie Pasiune Radioamatorismul in R. D. G. La fabrica ,Radio Popular In viziti la U, B. 5. DM5MM. In viziti la U. A. 3 La radioclubul din Constanta Seful atelieruiui de reparatii Intrunirea radioamatorilor 1a Festivalul ‘Mondial al tineretului de 1a Moseova 10 | Semvale din Cssxs n La colegiul de arbiti ul La stajia YOSKBC a intreprinderii ,Grigore Preo- teasa* 2 NOTE, FOILETOANE Pirintele radiofoniei Prieteni In lumea intreagit Intrecerile unjonats ale fomeilor radioamatoare FOSAP/MM ‘Daci tofi tinerit din ume Iniflativa unei organizajii DOSAAF © _ Asisten{i medical prin radio ‘alba Moravuri... televizate Povestea unei unde A. recea expozitie In legiturd cu expozifia ,Tabiti Nui ‘A dispirut un indicativ Peste mari si tari Provoratorii si calomniatorii la Tueru Calomniile au fost spulberate concursuRE Regulamentul concursului republican pe anul 137 Concursurile radioamatorilor de unde scurte Concursul international organizat de “DOSAAF-URSS. ‘Regulamentu concursulul international organi- zat de Radioclubul Central Rezultatele concursului republican Rezultatul concursului organizat de R. Ceho- slovact Regultatul concursului organizat de DOSAAF- URSS. Coneursul republican de radiotelegratie Rezultatele concursului. international organizat ‘de Radioelubul Central ‘Regulamentul coneursului organtzat de Radio~ lubul Cehoslovae YELEVIZIUNE, Date tehnice asupra stajiel de televiziune ‘Bucurestt Evutap anureferarea programelor de radio si televiziune Introducere in televiziune Dispozitivul de emisie gi reeeptie in televiziune ‘Televizorul Temp 2 Receptoare de televiziune Antene de camera pentru televiziune Antena rotativa directionala pentru televiziune Preampliticatoare de antena pentru televiziune consrructir Superheterodine de mare sensibilitate pentru benaile de amatori Amplificator de audiotreevneta Rezonanimetra de amator © superheterodina simpli Ameliorarea receptoarelor de trafic 1-V-l simplu si eficace Constructia capetelor de magnetofon (© nous schema de oscilator Emifitor de 50 W Un oscilator stabil Generatoare de ton ‘Manipulator semiautomat simplu Dispozitiv de lueru In emisie-recepileCompresoare gi expansoare dinamice Receptoare simple 1a baterie » Adaptor pentru unde seurte si ultrascurte —— Heterodina modulata - Superheterodina pitic Un receptor monolampa pentru dou game de unda Un microfon eondensator Superheterodina simpla pentru recepfia ben- ailor de amatori Dispozitiv de lucru in emisie si receplie cu ‘aeeeagi antend ‘Adaptor pentru recepjionarea emistunilor mo- ulate in freeventi ‘Transformator de modulatie universal Un amplifieator de inalta fidelitate ‘Magnetofonul ‘Un emifiitor cu modulajie de freeventé ‘Superheierodina_monopland Construiti o masind de bobinat Un emijator de 50 de wati Construiti un adaptor Receptor de banda cu dubla schimbare de freeventii Potitest ‘nititor universal de mici dimensiuni ‘TEORIE $1 CALCUL ‘Neutrodinarea Recep{ia pe 0 singuri band lateral Caleulul sl eonstructia transformatoarelor de vesire Ameliorarea receploarelor de trafie Caleulal $1 construetia.transformatoarelor, de » desire Caleulut si reylarea etajulus de putere al emi- titorulut eglarea {itrulut Collins Receptoare pentru unde seurte deri pentru antene ~ Condensatoare eeramice eglarea emijatoarelor Calculul etajelor preamplifieatoare de audio- freeventa Receptoare cu dou circuite acordate Satelitul artificial ‘Musurdtori precise eu voltmetre de rezstenti Anterioard redusa Caleulul etajelor preamplifieatoare de au freevenia. © Supetheteredine ‘Metode radiotelyice de cereetare in anul geo {ike International, Caleulul etajului detector —— Modulatia de freeventa | Uiilizarea in aparatura militard a freeventelor ultrainalte —— Caleulul redresoarelor -Reactia. in etajele de amplificare ale radio- receptoarelor : | Caleulul simpliticat al transformatoarelor de alimentare Ge este teoria informatie! Cateulu eireuitelo® de iniare ale radiorecor= Informatie si entropie De la semiconductori la tranzistort Despre tehnica undelor ultrascurte Despre analizarea reeeptoarolor eu un genera- tor de semnale ANTENE Citeva antene pentru radioamatori Antene directive rotative de dimensiuni red Fiderj pentru antene de emisie-receptie Antene de receptie in imagini Antena rotativa G4ZU Antene de camera pentru televiziune Antena rotaliva directional pentru televiziune © anteni ground plane ‘Antene interioare APARATE INDUSTRIALE, Superheterodina_,,Vietoria Receptorul ,.Electromagnetica* ‘Televizorul Temp 2° Radioreceptorul__,.Bicaz* Receptorul ,,Doina'* Receptorul Olt PENTRU INCEPATORI Si incepem cu galeni Indicative de apel, coduri si prescurtéri Invijati 88 , faceti lipiturl Becul cu neon Codul @ pentru amatori Reprezentiri schematice si notatiiconventio- nnale in radio Generatoare de ton Clrfi de confirmare Controlul B.S. 7. ‘Tuburi clectronice Piese de montaj ‘Taburile olectronice gi notatiile lor Unitzfi de masura ‘Tratieul in telegratie al stafiilor de radioama- tort Traficul in telefonie al stafiilor de radioama- tort Instrument universal Si ne insusim receptia si transmiterea radio~ ‘telegratics Galena tabachera ‘Tipuri de reeeptoare Staturi practice ‘Montarea radioreceptoarelor si amplificatoare- lor Un receptor simplu Ia baterie Generator de ton far’ tuburi DIVERSE Nomograme ane Noutiti Cronica DX. Propagare Posta redactiei 9.11 45676 0 10, 1 18,458,678 9,10, 12,5045, 6% 8 8,10, 1h 12 S30, 1 2,3, 4,5, 6,7, 8, 9, 10,11 1,23—yosrec? Alci € Anul Nou — birt, ce rece eu. —yorrc Raspunde, tree pe 7, Ti, TT: TT, Este unul singur. OMUL AL. ANTONN