2007 201, L g ISBN 978-973-8437.64.9 NHN -2007. Dios: ISBN oresT3 Kiron | I Titre, Lucretia coord) I. Docobuaty, Elena HL. Gal, Gherghinicn Redectord cate: De hal tig ‘Tohnoredacto: oan DUMTRENCO Tetnoredactare computrzats - Sicoperta: Gina Macy ot uny Bucuresti, sector TELEFON: Si5.S1 08 Fist Covecto: Constania MARINESCUL MEDICALA ROMANE ASC; See TAM NU. 27, et 2 ood Ot0tat disdo AUTORI: LUCRETIA TITIRCA GEORGETA BALTA ELENA DOROBANTU — LUDMILA RACHIEAU GHERGHINICA GAL LIANA PARVU MONICA SEUCHEA VALERIA GHiDU MARIA ZAMFIR COLABQRATORI: MARIANA ARDELEANU — IULIANA ViSovAN MARIUCA IVAN | ILEANA CARMEN DINDELEGAN LAURA MUNTEANS GHID DE NURSING CU TEHNIC! DE EVALUARE $1 INGRUIRI CORESPUNZATOARE NEVOILOR FUNDAMENTALE Vol. Coordonator lucrare LUCRETIA TITIRCA EDITURA VIATA MEDICALA ROMANEASCA Bucurestisae L : t | i / | NURSINGUL LA INCEPUT DE MILENIU ‘in sé precios driv incoput para ,Ghidulu cde nursing eu tehnic! de evaluare st ingifti corespunedtoare nevoltor fundamentale” ss mulumesc tolodat bine reel auteare Lucretia Tiled gia fel de voloroaselor sale colaboratoar, pent Seearta erro ait de ui nu numa Ivana de nursing deta rok din far lsh Ha vctonteor¢asatonor medical unde e-a afl, studelor in medicin, mesor in tei gf orediol perseane intereste s& prevind Imbolndve, sf acorde primar seen tatoze i s& vndace multe dnire inbolnvide cu care ne contuntém ast, Nalumese, de acemenea, Edt Visa Medicald Floméneasct” tat de receptivs in cediuton sh dizarea acosor maruale de baZA persu dezvollares g aprotundarea studior de nusng. f (Aa eet dud deceril de céind OMS a lansal slogan .Séndtate pony to jn anal 2000 Incase Stchnainteratonale de ature a care av patina 194 do rt membre, a font sublitt local pare pe care acupa cadtelo sariiare meh, ca find grup cel mab Tre stant mal apropla de popula scare pate infor ogra Ite cst sci, Tall Ca acum, 7 pragul moni i, prerrea nu se pont felicia c& a eradicat rincalee bol inecto-confagioase gi cu exidere in mas iil ca svt drumul pre Franiazarea toa ult malad (bal caovasculare, oncologce et), care determing natdrea dural mec de veh ga speranel do supravituie. ‘ruronarea care profaxiapnara pune no! metodclog in concepul de pret, inci pons nonea do provento i combatere a boflorInlecto-contagiase, com aff Tonal (ABC, Ulstuperedoza, BTS fol cu ransmitere sexual, bolle ecazionats' de ‘Goprindethocive~uillareaaleooul, 2 fumatul = drogulor major. Toate acestea se pevec cu o recrudeeconj obit Tn peioada do tranio cre integrareain UE a file din sud-estl Europe, pre caro gi Romania. lt de co nevoia de tormueo a oft mal muito bsolenta in cada coll de nursing devine cu at mal cat Gig ede cv un siandard de vatd mat ical cin Vest solicta cy insistent aseméne profesionip, male seamd dn ara noasts. Trista asst, foate male puncte pe qlobul pimntesc in care se coneu tension sociale pole sav au lo rzborle, terorsml find incl avin numeroase zone lui ‘Hitd’o crestero a pragmatism sf a compel lilo ~ dar gl neloiate~ Ws vila sodalé, Busta $10 polaizare a nivel de tal al oamentor, @ restore a einai {orgenlzate). a petal consul de drogu, o revo sexual (In sensu r= cerry, a detnvenjel minorfor gia tuburilr pice, cao consecin® a ttuor or ‘menionate anesir. Frogramela dove terapeutce, proftactice Su recuparatori tn domenu ocrati snd ru se potrealiza fd murea In echip girl ezerfabraelor devotate cae ale nurslor. 5Inariire. Trebuio 34 poatd distinge clar intr clfeitele tipuri de probleme ou caro ‘pacientul esto contruniat, pentru cd nu toate acaste probleme se regisese In dlagnosticul do ingilire autonome. Pentru Ingriiti de caltato nu este ins suficlenté cunoasterea teorsticd 2 dlagnosticulul de ingrive, care sa rémand undeva sors, cf este nevole do 0 géndire ogicd, care s permité utiizarea practical a planulut de ingrire — milocul ea! mat ceffefent ds comunicare Intre perscanele din echina d ingniv. Este stut, procesul de ingrlire are drept scop 0 Ingriire stingifea sf incepe cu culegerea datelor — dar la co ne folosesc datele daca rman noutilzato? Trebule deci 88 0 determine problemele dle dependents, cauzele, obiectivole povivite si atunci aplicarea. in practicd a ingrjiiior va prinde sens. Compotonfa $l abilitatea asistenlel constituie chela aptcari reaiste 2 procestiu! de Ingsiire cpa un mode! stinjfe, In fond, noi nu face decdt #8 requlasizdm o situafio de tapt ‘Am repetat atat pe parcursul temelor serise, cat si fn acest cuvént inalnte c8 nus ‘am putut 54 aprofundém anumite. capitole, Cate nu s-ar mai fi pulut spune? ‘Réimane poarta deschisd pantry oricina doreste £8 dezvolte problema mursingulel, ‘4 ofere spre publicare lucrdi, Le astepldm deci cu noutifi care nu sunt cuprins® Jn manuaiele existonte. Lucrojia TITIRCA : f 4 PAPTEA INTAL NURSA procesul de ingrijire (de nursing)nahn CCAPITOLUL1 INTRODUCEREA IN PROFESIE Ingrifrea bolnavului so pierde Tn nogura timpurir: fn trecutul indepirtat, end femelle pansau rane bérbatlorItors dn lypté sau de la vanatoare; mai aproape te noi, n 1860, daté find Incepe istoria profesiunil noastre de tngrjre a boinavului (cord-nursivasistenké medical), odal cu Tninarea primi scoli de catre Fiorenco ‘Nightingale. ‘Asti! toad vachimea pe care o are.~misiunea sa socialé nu este totdeauna ‘lar, Pentru uni asistenta oj modicul. Peni alfi, ea practic 9 protesiune fzutonom, Intra acaste dou exireme ~ roll asistentel medicale este perceput si ‘escrs divers. Timp indolungal, ea nu s:a simjit obigala s& se detineasct. Ind, ‘alu! celor ce ingrijese bolnavul a continuat gi continua s& evolueze [7.NURSA Ropraducem cdtoeva defini ale nursel: ‘Astiz\— nursat este dofintd de LC.N. (C.L1)"* astel: 41, este 0 persoana care: = 2 pareurs un pragram complet de formare, care a fost _aprobat de Consliul Asistonflor Medic = a trecut cu succes oxamefele stable de Consiful ‘Asictonior Mecicall = indeplineste standardole stablte de Consul Asistenilor Medica = esto autorizaté si practice aveasté protesie aga cum este ofinté de Conslisl Asistenflor Medical, in concordant pregitrea si experionja sa; = esto autorizalé in indepiinrea acelor procedurl $i funcft ‘care sunt impuse de ingeirea sanataji fn orice skuapis-arafia, dar si nu fa08 0 provedurd pontry care rw este calficatd. “Asistonft mecleall denumifi in jteratura anglofona registred nurse” iar in coa trancofond.ntimiére clplomée". In aceastt luerare vom felosi até termonul de ‘nuts, cits cl de asistonté mediceld, Ambele definesc aceeasiprofese. *Consialinterajonal al nurselor (.C.N), Consitlnternafiona al infrmiorelor (C.L1), euprinde 103 ascelafi in intreaga lume, mai mutt de 7 milion asistent. 13Alstontele medieale _réspund de propria lor activate, do | practica lor; supraveghoaza Ingrjrie ausliaze si pregatirea elevilor, Deci~asistenta rispunde nu numal pent ce face, dar si pentru categorie auxiar. 2. Nursa este progatitd prin Incluzane: = promavarea sBndtati = prevenirea imbolndvitior = Ingiljirea celu bolnay din punct de vedere fizic, mental, a color cu delicenfe, indferent do varsté sin orice unitate sanitard sau in orice situaio la nivel de comunitate. ‘Aceastd dofiniia a devenit cunascuta si acceptaté in toat lumea si in prezent esto ullizata si in Romania penirs deseriarea nursinguli De retiaut! = .Codul pent asistontole modicale" desciie de asemenea 4 (pair) responsabit, care danse drei importante si 1. promovarea sBnatsti 2. prevenirea imbolndviior 3, restabllrea sanstatit | 4. inféturarea suteingel un pfogram de studiu 3, Nursa generalist presupune: 6 pregatire plurlsojpinard — social, tahnicd,practica (in ‘unt sanitao si pe teren in comunitate) = Insusitea compotanfolor de bazA si nu riumal cunostinjole 3 aibd cunostingo de psihologie (64 sie 58 incurajaze) alba alitadine polrivité tof de paclent si famiia 8a = si alba proacuparea de a Infolago cxea ce simt celal (capactate de empatie) Important! Foromerele vat n specie de astnta medalist | resell: “indivi ais =o grup ~ la problerelo actuslo sau potenila de sft, Ea eee cao mami co aonoazd conor novalor copii situ edeser sf inepnoacl src cit mei ders. De tea, assent. medcal8 fost donumité ram prto- sins 2. NURSING. ‘detinitia OMS. dotiniia Vieginiot Henderson ‘detini ANA, 3. ROLUL NURSEI Dafiniia prezentatd de OMS. si LCN. stabloste cf 4) Nursingul esta © pari integrantd a sistemului de ingrji a sfndtsil cupeinzand: promovarea séndtafi = prevenirea boll —ingifiea persoanelor bolnave (zie, mental, psi, hanci- capail) de toate varetela, In toate unite saritare, asezale ‘comuntare sn toate formolo de asistonta social 2) Virginia Henderson dofineste nursingul ast: {SA ajul individu, fe acesta bolnav sau sandtos, s&-si alle cla spro sénétale sau recuperare, 6 aj individu, fe bolnew ‘Sau s&nios, sf-gkfolasoasca flacare acne pentru a promova Sdindlalea sau recuperarea, cu condi ca acesta s8 aba teria, Woinja sau cunddsterea, nacesare pantry a o face, si sA ‘acjioneze in aga Jel inet acesta 88-91 poate de ari singur cat mai cutind posi. 3} ANA. (@drth American Associaton) da urmatoarea dofiiia pentru nursingul comunita: Nursingal comunitar nu este numa o sinteza a practic! do pursing gia educéri in doeneniul sindt3yi, ct are soopul de @ ‘monfine sa stimula séndtatea popula Tngdjrile au un caracter continuu, Ingrijirea este orontats supra inividul, familie’ cau-a grupulu si contibuieastlel ia ‘dndtatea intragi popula a zonel respective (sau oras) Nusa aplicd divorse motoda pentru a menfine si stimula ‘s§ndlatea, coordoneazdactivitatea in acest domeniu si stimuleazd continuitatea. Scopul el este si acela de a+ apropia pe indiviz, famile sau diverse grupuri. Din aceastA dofintio feiese c& intervenfiie nuraci ru se orienteazd doar spre pacieni Individual, ci cuprind si medi social, atectv i fizic al acestora Prezantim -conceplia Virginial Henderson privind rolul cesoafial al asistentel medical, “Foolul esenfial al asistentel medicale consid in a ajula ‘persoana bolnavi sau sandtoasa, si-si menting sau recastign ‘sdndtatea (saul si] asiste Ia ultimele salo clipe) prin ‘ndsplnirea sarcinllor po caro lo-arf Indeplitsingur, daca arf ‘avul fort, voina sal cunostinfole nacasare. Asistonta medicald lrebuie s& indeplnaased acosle funcfit astfe! inca pacientul ‘sd recdstige indepandenja c&t mai repede posibil. WH. ~ | Pin frdamentle ae ing bolnai | 14 154. FUNCTULE NURSE de natura Independent de natura dependent Precizare: OMS, descr, de asemenes, rolil nursei In sociotate ~ si acests este important pent noi ‘fol! nursei in socieiate dste si asiste indivizh, fami si \Ghipur, sé optimizeze si sd intogreze funcfile fzice, mentale (psihice) si sociale, afectate semnificaty prin schimbart ale stiri do sandtater Aceasla implica personalul de nursing in activitatle de asiston{& ce se refer la sindtate ca sila boald si eare privase Inireaga duraté a viefit do la concepie la moart. Nursingul se. ocupé dec de aspeciole psinosomatice si pshosociale ale vif, dodareco acostea afecteazé sindtatea, boaia gi moartea, De aceea, nursingulfoloseste cunostinj gl tehnit din stn fole fizic, sociale, modicalo, blologice si umaniste farta $1 sina). ' Personaiul de nursing lucreaz& ca partener altri de ‘uertori de alte protesiuni si ocupatil, ce participa la asigurarea sinatafi in acta inrudite, Individul s, unde este cazul, familia sa vor trebui 98 fie Implicate in toate aspecisle — pentru mentinerea unci bune sanétaj, (Din .Dezvoltarda Nursel Goneraliste", Raport lao reuniune O.M.S., Copeniiaga,-lebruarie 1980), Funcfile asistentei medicale sunt de natura: ~ Independont "= = dopendenta 4 interdependent Functiile de naturé independenta Asistenta ~ asisté pacientul din proptieinfiatvd, temporar ‘sau defini in: ) ~ ingijl de confor, alunci cd el nus poate indeplint independent anumite func. Ajutorulasistante este in funk de varsta, de natura boli, de alte dificult fice, psinice sau sociale; b)~'stabilosterelai de incrodere cu persoana ingijt si cu partinatorl (apropiai); ©) transmile informa, ovitiminte, ascutt pacientl si Ti sustine 4) ~ esto alitur| de indivizi si colectvtale in vedere ppromovarii unor condi mal bune de via si sindtate. Funetia de natura dependent La indicalia medicului aplic& metodele de observatie, do tratament sau de readaptare, observa la pacient modificle Provocate de boald eau tratament gio transmite modiculi : Alte | funey || protesionst educatva Functia de natura interdependent’ Adlstenta cblaborelza cu ali protesionsti din domeniul sanilar, social, educaliv, administra etc. si parcipa ‘la activi interdsciplinare, Exemplu: = acfiun de dopistare a tulburérilor de ordin fzc, psc sai social, 7 = aciiuni de educajie pentru sénftate, do sensibifzare ‘supra tesponsabillaii si asupra drepturlor pe care le are popuiatia in matorie de sdnatate; ™~ aaliun de rezolvare a problemelor psihosocials; actiuni privind organizarea gi gestionarea centrelor sau lor de tng, un Precizare: Pont a rdsounde nevolor porsoanclor si g7purlercdrora f0 acroseazaingie,asistntnwicoazs in pracca protesionaé.cunostnjole teoretice si precice medicale, cele de economie, informatica, psihologie, pe- cages ote. De aici se desprind cdtova funcii specifce care sunt Th salut asistontoi medicale gi care se regasese In cade funeilor de natura: independent, dependent sl interdependent ‘Subliniom ast: 2) funoia profesional ~ este vorba de rolul cel mal important al sistent, acela de a so ocupa de pacient in scopul menineri echilibrului sau do a face pentru al cea ce el msusi nu po Ail sunt-cuprinse funcjllo: @ tehnied @ preventiva © do Uumanizare a tehnicit @ de psiholog, ca si funejile din eodul asistentel medicale: = promovarea s! menjinorea sans = prevenirea imbolnavirlor = Ingirea in sivajia Imboindvinl si recuperarea. Aceasta.cere din partoa asistontek: 4-88 acorde direct ingijrea, 2. 88 educe pacienfi 3, seduce al profesionst dn sistornul sang 4 sd partcipe plenar la acivitatoa ochipel db asistonté saritara 5. 58 dezvolte practica nursingull pe baza ganditi rice si a.cercetii. 5) loncia ecucativ—eicare pent saratate ; Aceasl url presupune, at de cal psiolonco oi aptiud pedagogice ~ de a's s& comuni, de 2st <8 fi convingatr. 16 7‘economica de corcotara olul edveativ relaso si din rolaile pacientasistent din relajile de mune cu personalul in subordine, practicani, student (educarea personallui de nursing) ©) funofa economic de gestionare = gestionarea serviciulu, organizarea iimpului, procizarea priortiilor de aprovizionare eto. Funcjia economicS se realizeaz8 prin corelarea el cu comportamentul etc. | 4) functia de corcotare | “Aceastd funcje impune deavottarea unor calli specific, dar $i aceasta pe fandul unei pregati profesionale s1 morale superioare. Asistenta'~ ca participant in echipa de cercelare flaturi de medic ~ devine o components important. Prin activ {atea pe care o destigoard {mulllactoriald, mutidisciplinara si rmultigectoriald), asistenta are aldbujia de identiticar a domonilor de cercetare si, mal ales, cercetare de nursing “in cadrul funciiei de’ naturé Intordependenta, asistonta (ucroazd) colaboreaza cu personal din alte comparimento | {administralv, economic, sevicul plan-profesiona), cu at pro- | {esiorsi (educator, psinologl, logopezt, profesor, fapt care permite 68 destisoare gi activa de cercelar. \ | Nota In .Nutsngul In actune” de Jane Salvage, 1992, sunt | osorise pat func majore ale nurse. | Tn anexa at. + sunt defile dotaliat alte func, precum si atipuiile si eesponsabiljile nursei (Din ,Dezvoltarea Nursel | Gonerafisto", Raport la reuniunea OMS., Copenhaga, 1990). | ‘5, DOMENI DE ACTIVITATE, Domenil de detivitate pentru asistenta generalist (eu pregatico plurigiscplinara) = Servicii de eAnatate — staionar ambulatory —lnvapamant, ctor —Cercotare ~ Educatia = Social-ecanomic (condi de vist) ~~ Administativ Demogratie = Alimantar = lnenic 18 TecuL DE | tin ‘omunitate 51 ambulatoris ‘MUNCA —dispensar — urban ural police ~ Sool oni, creg, leans amine de bata 2. In siationar (sect interne, chirurgie, pediatie, obst- gine- ccologle etc) 8. Inspectoratote de polio sanitare~igiend. 4. ASPECTE TEORETICE ALE PROCESULUI DE INGRIJIRE (ALE NURSINGULUI) Facto deci punt claborarer nul cadru éonceptual vn Ingle a ost flenaaen ine 0 nod concopo gaanume:ingrii eenrsta nu pe sarcin, el pe serSoana Ingrid considera, iy cod global, untae Fetes webula na cunoasct ai" inviul preci si comuriate In care aces est volutia ingrjlor Pind la jumatatoa socolit al XXCea ingle au fost Wbulare mal ales concep religions, mosteite dn tect Pe oltigale a efit si lboreze igi de inprognare regions ‘insist po fap ‘ vnge ru pot ca demonsteze doo sila cata (i) rat bul ed codeza lock! une injeegen a problema, bazaté pe gn ‘ie ‘stl, penta prima oa in stoi ng, practi aco Inior devine Gontut Dandi. In earta sa .Nole daopre nursing’, dln 1859, Florence Nightingale dasarie acost ing. ate e& formar suroior medica a incoput ~ campetena era tat. jncepand din 1930, progresele medicinii, chirurgiel au ‘maditicat confinutul protesiei. torre legot o pata din actle (carci) lor surorior, Panty a face fal ‘eretacon, Ingo. au fost reaganizat dupS principal tayloismalu, ales street aot. Din aceasta ca, bolnavul, care pn lune eran cent recocupaer, 2 ecu po pant al ola (acviatea na mal era conald pe sere i po src co vebues Idepinie. Penuia do sur accetueaza aaa Gay. Apo Gezvollarea repidh a stinjolor medicale, a tect a scree i resoten pacionti pe plan al dolea, pundndu-se accent pe snarole maccele, this 19Ate, ingle sunt: ~devalonizate ~trecute pe plan secunder ~ esate adesea in sarcinaajtoareornecalicato ‘Sa ajns bia tral larovalrizarea rola! ine: cel ingrit ~ cel ce ingest, Calvo srstul anor 70, curetulrevarizzi relat diniro cel ings ec co * Ingresteinfvenjeaz’ suroilo belgione ~ grafic hicrarlor Vigne! Harderson 8 descris necestétle fundamentale ale omili, ca baza a ingiirlor (pebiali In ‘nul 1955, apoi 1966, 1977) ~ 14 Nevo! Fundamentaia, ar pentru descoporiea acestor neces rebut sit In eae cu persoana Ingrid. Este stat c&' nu puter (este imposis) 58 cunoestem facaro Pasion = atata timp dt ingijie acardato sunt efectunte tn sero (sistem tay ofa, Acosta concep nol (acc gil eeritate nu pa, saris, cl pe porsoan ing) |e Aacordat mare importanf, ceea ce a fécutea nurcole eal brgarizoze munca Tat sod, adic in oc 58 se repartzeze sarcinl 08 se roperizeze blnav. Aetilatoa 68 ‘io actiolcentraté pe PERSOANA Astle, asistonta: 4 ~ 5 fle constinja cou pst de consti ~ochiul penitu cel care sa pied vederoa de curind ~ mina pontry cel cdmuia a fost amu ~ dragosten do viafé pentru col ce tnosayed 8 se sinuci = SA posede cunostinjole necesare pen tanéra mama (Princilf de bzd, Viginia Hendercon) Alte concepte de nursing De-a lungulanior s-au conturat numeroase teot alo nursingull FLORENCE NIGHTINGALE (1620-1910) — tearile sale se bazeaz po ‘conceptul de medi Inconjurator. VIRGINIA HENDERSON (18871996) — c& detiniia nursingulul, adoptaté Lterior i de ICN; conceptul stu este despre cele 14 nevol alo omulul, MYRA E. LEVINE (0. 1920) ~ teotia sa este dooeebité prin enunful celor Paliu princpi (iervenfile pacientulul se bazeaza pe: 1. conservarea enorglel Pacientuli; 2. conservarea inlegitjii structurale a pacientulu, 3. pe conservarea iniogritii personale (psitice) a pacientuiui si 4. pe conservarea integrtii cocialo 8 pactentulu si prin inroducerea cuvantului THOPHICOGNOSIS propus In locul lermenuli agnostic nursing’, pe care i respinge, HILDEGARD PEPLAU (a. 1909) ~ teorilo sale sunt centrale pe relafa terapoutcd dintre nursé si pacient, cole patru seovente identlcate de Pepiau In Cadrul acestel reat interporeonaie fin: orienlarea, identicarea, exploatarea, retrageroa, IMOGENE M. KING (0. 1923) ~ utliznd.ca si concept major persoana, King introduce toi sisteme dinamice oa interacioneazt Indivgul, grupure si societatew BETTY NEUMAN. teoria sa este influenjatl de conceplul de sires descr de Hans Selye. si propune doud instrumente pentru studiul nursingulus gandiiea Inductiva sl abordarea deductiva. 20 MARTHA ROGERS (n, 1914) —teovia sa so bazeazit pe relajia dinre-om si medi inconjratr. ‘DOROTHEA OREM foloseste prima expt tamenui de aulonoie in nursing, ‘SORA CALLISTA ROY (n, 1935) ~ conform teoviei sale, nursing tebule a fle ‘contra pe individ si sistomul sau adaptativ. JEAN WATSON (n. 1940) ~ autorul identi zece factor! caro inuonjeaza Sitetura, sludiea s injologorea nursingulu ca stinga a ing. M.M, LEININGER ~ publica lurari legate de nursingul ranscultura 2. REORIENTAREA SERVICIILOR DE SANATATE Organizalia Mondiala a Sindtiti (O.M.S) ~ ereatd tn 1948 — este o insite Specializaté a Nafunilor Unite, carela’ Ti revine pe plan international ‘esponsabiltatea princpala tn probleme santare si de sdnatate pubic’. O.M.S. uprind 165 de fl (numa in continua crestere, to mal mut sate, Indeosabi din ‘cole-care si-au dobandlt independenia, urmand s facd parte din Organizati), ‘epartzate in 6 brour regional. ‘Birt regional al Europel(unul din clo 6 birourtregionale)cuprinde in prezent 50 de stale membre, printe care si Romania. Pent reorintarsa servicior de _Sandtate sunt importante urmatoarele hol 1) Conferinfa de la Aima-Aia 1878, undo sa enunjat principlul LP.S. (nari rimare de séndtate) prin .Declaraia de la Alma-Ata", Au urmat apoi: 2) fn 1979 ansarea strategie mondiale Santé pour fous dei an 2000" (Sana {ale pentru tf pana tn anul 2000), 3) in 1984 statele membre ale repiunl ouropene au adoptat cole .98 de objec ive" (copurt) ale sin&tai pentru tof 4) Conterina de fa Viena 21-24 funie 1988 continua s& concibilzeze nursele in loaté Europa asupra modicisior cerute In pracica de tngiire pentru atingerea {olor 38 de obiectve regionale, FReamintim da Confernja do a Alma-Ata (1978) a fost enunjat principal LP.S. onsiderdind prortalea nt. ~ Comunitatea. - 5) Rezoljia Adundrii Mondiale a Sandtapi 45:5 din 1992 (vezi .Nursingul in acluno" de J. Salvage). 3. INGRIIRI PRIMARE DE SANATATE (1.P.S.} Dofine. Prin PS. nflagem: ~ingi eseniale de sindtata ~ accesible tutuorpersoanelr si famililor din eomunitate prin miloace cele sunt acceptable ~cu parparea lr plea sia unpre} de cost abordabl comuntt i LP.S. se spina pe comuntate, aqDefinitia comuntstit Prin comunitate Telegem ansamblul une! popula de pe um lett geogratic: | determina, de care este legat prin inlerese si valor comune, avénd o forma, de ‘geslune administratva, iar mami si au interrelajil cu grupurt sociale gl insiti. ‘Comunitatea esto focul de unde ploaca L.P.S.; indivi, famitie si grupuri isi sigur singutl responsabiliatea aojunlor de sandtate. Pentru reaizarea acestel -strategl $-2 cansidorat 08 este necesar& schimbarea vechii concepti de asisten!a medicals, anume conceptia dinalnte de Conforinta de la Alma-Ata cand! = aafiunile de s&ndlato au fost orientate spre lupta Impotiva bali z,g2 008 0 pone mai mare relcal sn vu meno dena tari ef = ingdjle rau fimitate la partea medicald si in acest caz asisienta era un ‘exeoutant al indcailior modicala, piorzandus/ rolu/de baza tn procesul de ingtij. Dar Ingijle persoanei nu presupun numa func tahnice, cst cele de nursing, ¢& 1 obligd s& ganclim, In coneopiia actuals, se consider 2 0 bund asistonf medicald (o bund ingr- Jire) presupune trecorea do la Inge terapoulic (civora li sa acordat un loc pi- ‘ontar In dauna ingritor menite 38 menina sandtatea, vie) wecorea dec fa .P.S. LPS, ~ sunt denumite $1 ingrid de sandtate comunitare, pentru ci solicit paticiparea comunitili (membrllor ‘acesteia), Decl omul in globalitatea sa, cu hecestile sale bo-Taiologica, psiho-sociale,cullurale sl spiituale poate activa ca ‘un capartener {nu numai ca receptor pasi de diverse prestal LPS. favorizeazs ingrijri complete, inglobénd: = promovarea sina i = preverirea imbolnvirior grile curative curente si obipauite ~recuperarea ~urgengele 12.8. acopers treiniveluri de intorventit si anume: 1) inate de prevenice primar 2) ing de provenico secundara 3) igri da provenie toricd Se poate vor sl de intervenya de nivel 4 (ptr, {sustinerea fami ot) n cazul bollor terminals Nivelurile de interventii Tngrijit de preveniro primara 1. Prin prevenirea primara inelegem: = menjinerea si promovarea sAnatati, precum si prevenitea olnvinlor.Inerventia asistontoi uiméreste: ~ educaiia santara (din toate punctele de vedere ~ aime tatie, contraceplie otc.) prevenicea spediicA (vaccinari, proftaxa unor bal) 22 ingiiid de | 2, Provorrea sounder urmaesta: preventre tewvonti curative ~ pent ratamentul bolor si prevent KCeundara | agravar sav a compicaior, f Roll asistontel este 68 descopere problemete ta timp (prin viite ‘casa, in opmunitate — nu agleptam s& ne caute oameni Ti ‘chutam nei, prin controale periocice otc.) _| 2 Initiate. Tngir’de | 3. Prevorivea tenlard, uimareste recuperates, Flu asistentel prevenire | osto 2 eusind persoana Ingrté pena a se adapta la diese {orfiea —|clficutji cauzate do problemele de sAnétale ~ rol in ‘ ‘ecuperarea persoane Alentie! sie necosar sd 0 fac’ o dlstincio Intro LP.S. (vez! 3i deta) ~ care aus ‘pint o importanfé. mai mare dup Cenferinfa do la Alma-Ata ~ si ingrid de ‘provenire primard (nofune care este, de asemona, definis mal sus) ~ Ponins esigurarea dezvolll LP.S. sunt nacesare trel domenit de study si aciiune: ; “1. Mdenticarea a coea ce Inseann LPS. “2 inijlerea personalulul saritar, 2 consumatotila tn LP.S. °41'S& facom cunoseut valoarea ¥ocialé gl economica a L.P.S. ‘elgentit’ | Nevesiotoa feasted un trep anamblu de Corea a cova | catactstct ce inseamna: — climatul, resiitse da apa, caractaristicile populatiei, nivelul eo ediea& popula, eslogort sock, resus economic, aracor an cau tua natura nel elect do baat 6 fae’, ineona proven unor Sek, rjeaua servis de anata ‘a} — pregativea Weratorlor santa pentru a injelege LPS. personalului | indifaront c& acestia fucreaza in medi extraspitalioasc, tn Sanilar sia | medi cptaicosc sau sunt personal de insteuice : Gonsumato- | _ Este indlspansabil ca acostla 54 cuncascd dierite medi de filor de LP.S. | vieié pentru colaborarea cu LP.S. dil familia = domictl = mediy de mune’ activitatea barbafilor, femelor alte medi + cultural, petrecarea timpului liver etc. = = mediu geolar -+ copit Pregatitea tucrdtolior santari si eoctall pontra a lucra cu popuiajia, a penttuppopulaii. Aceasla le impune: 98 glo #4 asculio = sf fle capabil 8 Tnjolaeg propuneritetacute (de inci fami, grupurl) 23~ 88 pie ei ulizeze informal. 5. les alctulase’ un plan de tngiie (eau acfunt santare stabil cu popuiaia) ~ S4 lnvelo s& munceasca cu alte modole sociale der de Cele ingot col nit conductor saat fo sociale stabil pe rela de egal si recunoastere {ecibrocd. Personal din sctomul santa treo sk inves ‘enunje la compexete de superiorate sav ce inferonat irre erie catego profesional $4 invaja s& cunoased vaoaree saciid a persoanoier care indoplinesc alto profet Personalul din sistemul santar <8 musi asume un compertament de domi faté de consumator de prestai~ Spun e ce au de tcut~ esi ascte maar co av do sous, ¥ Important s Acisonta goneralatéi-~ a col acttate se destésoard In comnunat,tebuie Ae Problema da cupiy Mositicarea sctiemei corparala = &ebut24 sz pensionaze dovreme din cauza une! artileroumatoide sever, ‘Sentiment de rusine fata de. Nova imagine corporala Bee ‘A8cille Muzica si 8A citeascd ins, in prezent, nu Poate sd asiste la Perturbarea imaginii de sine Din cauza sohemei comporale, ichestel simfonice cu toate cA are abonament pont sezon. Este a = = 5h si resimte oboseala cand isi te mai ales in flexie. Degetele sunt 21 sIcu rigiitate. Fica sa spune e& trebuie sA-si nity cea mai mare parte a activitajlor sale. 57 SEMINE rmanifestate prin... (vezi textul), 56£ Alegesi cea mai bund formutare de diagnostic (problema + euolagie) pes: ‘sinletzarea datoior culese de la da T. 1) Deficit de ingtjre personala din cauza intolerant la activa fizice; 2) Infoleranta la activi fzice legaté de ciminuarea tonusului muscular; 3) Diminuarea mobili fizice ain cauza durerilor articular, lintelor tuncionale; 4) Perturbatea do rol logati de pensionarea forlata, de incapacitatea de asi ‘agua rolul (pianist); 5) Diminuarea mobili: fizice din cauza arte Aad Doma M. (83 ani) are o fractur& de gold de acum 5 ani gi, in prezent, se misc pun in timpul zilei. Prezint@ uneori incontinenta urinaré si se piénge de mici pierdeti de urina. Se plnge c& nu poate s& readoarma dupa.ce a fost la toaleia noaplea. ‘Este somnolenté dimineata si spune frecvent ca este foarte obosité pentru a se scula la micul dejun. In cursul lel este intabila si so plange c& asistenta n-o lasd saisi facd siesta ‘Cum poate fformulat elagnosticu! de ingeire? (problema + etiologia) = Perlurbarea obisnuinfelor de corm din cauza necesita de a se scula pentru & trina si a diminudtit mobili Criterii care permit stabilirea unor prioritati intre problemele de dependent Pentru a stabill 0 ardine a priortatilor inre diagnosticelo de ingrite, tebuie avutd In vadere mai intai in ce mésura nevola nesatisticutd amenints (vatamna) homeostazia pacientului sau securlatea sa si gradul de dependenta. ‘Asistenta trebuie #3 s8 ecupe mai inal 1.de 0 nevoie a cArei nesatislacere pune tn pericol slarea de homeostazie a ppactentululs 2. de o nevole a carci nesatistacere antreneaza o foarte mare cheltuialé de energie; 3. de 0 insatislaclie care poate sa compromita serios securitatea pacientulul; 44 de o nevoie a col nesatisfacere determina un grad important de dependent&; 55. de o nesatistacere la nivelul unei novoi care repercuteaza, asupra mai multor Ge 0 nevoie a c&rei nesatistacere vatéina (deranjeaza) confortul pacientului; ide 0 hevoie a clei nesalisiacere se reperculeazd asupra demnitiji pacientulul {lipsa de rospect, comunicare sau informatie insulicienta) 8, de o nevoie care este important in ochii pacientului (exemplu: pacient paralizat, ‘alazie, && comunice cu copii) Exoreitol nr. 4 une) lela 1, 2 sau 9 in parantez ~ dupa priotiates apreciatd de dumneavoasia Opera in ajun pentiu vezica bia 2} ( ) madiicarea respira cin cauza drei b) ( ) durere toracica dreapta ~.datorita interventiet 6} rice potential da hemoragi di eauza nor probleme sanguine 58 xeroltiul nr.2 Doamna X este urmérté a domiciu, Ea a avut o intarvenfie asupra colonolul st este purtitoaraa une’ colostomi; iat diagnosticale elaborate: 32} (_) Insuficianta.cunoastore in legaturé cu ingijrea colostamiet _B)()) 9 lejord aterare a funciei digestive — posibilé anxitate {6} ) madilarea scheme corporale ~ ru (greu acceptabila) Stabll prioitaile. Exorcitiu! nr. 3 | Doafnnel Li place 28 cante la pian. Ea suferd de artis si are probleme ~ vezi “Wlagnostic: a) ( }constipatia din cauza alimentatiel s&race in fibre =D). ) depresio uscar’, probabil cauzaté de 0 pensionare anticipata }( } alterarea mobiltati degetelor ain cauza arte © Stabill prota. Sinteza di rentelor intre diagnosticul de ingrijire si diagnosticul medical Diagnosticul de ingrijire Diagnosticul medical 4. Tine cont de problema de s’né- tate in sine, deserio procesul, exemplu aritd reumiatoid, AVC | 41, Jine cont de starea paciontuli are. trdieste o problem’ de depen- |dani2 si de reactia sa fata do aceasti sare. Identified un raspuns uman spe-| 2. Identilica un proces anumo de| Glic ia un procent de boalé particular, | boald in legaturé cu patologia uno: candle sau situa. organe ¢i sisteme specie. 13, Se schimba in [uncle de modi | 3. De obicei rdmdne constant tn ‘eae raspunsurilor pacientulul decursul boli (desi mai poate f adéugal | slur alt diagnostic), 4, Nu-existi 0 terminologie anume | "4. O terminologie anumitd a fost de- jesemnata si accepiaté de comuni- | semnaté si acceptalé de comunitatea {atea profesionald de nursing pentru a | profesional’ medicala pentru a descr _ | dosere reactia umand. procesele speciice de boala. ', Tine cont de cursole de diicultate | 5. Formularea sa mu implica, in ge |{sau de. factor care contiibuie) care | neral, factor etiologic. Ex.: obezitates eaz problema de sanatate PGi; Apart caloric (excadent) intee- jgand nevoile organismului, legat de nacivitate sau ipsa de cunostinte 7G. Serveste ca ghid in determinarea | 6. Serveste ca ghid in determinarea ipurior de interventi nursing caro vor | cursului obisruit al twatamentului me _Jasigura ca ingijrea acordat, fumizald | dical pentru promovares insandtosii Jee orice nurs8, 88 promoveze react | sinatoaso si un trai de caltate, "7. Oflenteaz’ asistenta spre Inter- 7, Oventeaz praccanu! spre wala | ment medical 593. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR* a treia etapa a procesului de ingrijire Dupa formularea diagnosticului de ingrijre, asistonta elaboreazé un plan de | actiune, care 88 influenteze pozitv starea fzicd s! mental& a persoanel gis reduca problemele de dependenta. Definitie: Plaviticarea ingrjtior seamna slabiirea unui plan de Intervent, prevederea etapeler, 2 miloacelor de deetisurare ca si @ precaufilor care trebuie | uate. interventie cuprinde dou componente: 2. obiectivele de ingriire b.interventile Planut de iniervenjie permite asistentel si judece urganfele si importanta problemelor de dependenya, putdind astfel sé dacidé prirtsfile pe care trebuio sé Ie respecte in cursul une’ zle de muncé. + Avest plan se intoomeste findnd cont de toale sursela de Informajie gi de partciparea tuturor colaboratoriior din echipa de ingrjre, in vedorea clarlicéil | problemelor pe cate le ate persoana (pacientul) si pentru o orientare comuna a aciunilor ce urmeaza a fi intreprins ‘Un asifel do plan, care usureazd urmévirea Tngelilior ce trebuie acordate de catre toli membrii de echipa, din toate turele de lucru, consttule un instrument de comunicare, de uniticare $i de continultate a Ingrnr. Important: Deoarece planul de Ingijre este stablit pornind de la nevaile si capacititie pacientulul, acesta are drepiul s& participe la deczileprivind interven tile, are dieptul s8-si spund opinia asupra ingriilor pe care le doreste. Obiectivl principal al ingrijiior este de a aduce petsoana la un grad optim de independent in satistacerea novollor propri Esie dec! esenfial — persoana ingijta in pregitirea planului de interven sin elaborarea priortiior. Aistentatrebuie 88 informeze persoana despre acunile pe care le inveprinde || si S84 solicte acordul De exemplu: Asistenta poate s+ spuha unui pacient slabit care sti de mult | timp in pat: Planul de ingrje pe care am facut penta dv. impune si va riicali din pat. Astazi va voi asoza in fololly, tn trl reprize. Pentru a ovita problemele Tespiratoil si ca s& nu va incerce o stare de slébicluna, ar fi bine ca dv, si nu ram&nofi th Tototiu mai mult de 30 de mingle, Sunteti de acord g& incercdim?” Sau. Uunui pacient cu incontinent in urma tndepétrii unef sondo, care poate fi eeducel, iso poate spune: .Mi-ar plicea e& v8 ajut In rezolvarea problemei dy. vezicale, Dac’ vrati, eu va duc fa toalet fa flecare dou ore in cursul zie ca s& pute dv, pusin cate putin, sé rolvayi mai bine controlul vezical, Dv. ce credes in acest sens?” nui area ingriir”e mal umeste si Pande tener" 60 De retinut: Planul de interventie fine cont si de prescriptile modicale. Planul de msura in care este posibil, s& se colaboreze cu | faz, in recuperare, i se poate spurte: EU cred cA dv. v-ar plicoa ‘54 Mnoercati 64 va exprimafi, nui aga? Dac ma ajutai, putem incepe 98 lucia ‘mpreun la pronunjia a doua consoane. in timp oe va tac toaleta (baia parllald) $i de flecare data cénd voi veni si va vad vom céuta cuvinte care incep - cu «fi gi «ts sidy. vel ncerca sa le pronunjafi cu mine. Gasifi c& aceasta este o idee bunds?" ‘In unele cazuri, planurile do interventie se pot face in intregime cu colaborarea ppaciontulu, dar nu intotdeauna este posibt acest lucru. Uneori nu este de dott si ‘So comunice pacientului toate obioctivele propuse. Aceasta in cazul in care exist ‘iscul de 2- produce acestuia nelinista sav reacli negative. Nota Planificarea presupune stabilrea priortiior de Ingrte in urma cérara se Stabilose obiectivole, lerarhizarea nevolor, dupa Maslow, furnizeazé, do exemplu, 0 metodl de a stabil priovitjie: Prontates 1: nevoi ziologice (resprajie,ciculafie, nutiie, hidrataro,eliminare, temperatura, contort fizic) Priontatea 2:nevoi de secutitate (pericole din mediul inconjurdtor, rica) _Piieititte 2-4-5: nevoia de a simi dragostea, de a nu {i iolat (plerderea nei ‘inje aragi, sina do sine, realizarea etc.) Precizaré: Problemele care trebuie trecuta in planul de inaire se alg cu discernimént, decarece, teoretic, fecare pacient ar putea avea 50-60 de Wlagnostice de Ingrite si atunct folosirea plan arf aproape imposibla a, Obiectivele de ingrijire - prima componenta a planificdrii ingrijirilor Un aboot de ingijie poate fi defn aste descriarea unui comportament pe cared asleptim co la paciont @ un rezutat po care don sf! ebjiem in tna nerve, Acostcezutat definoste compertamontul sconiat al pavientul un comportament care se dares sh se vada in manlestrle pacentt (agit Specie provazule) (Anoxa 3). Pacintu i fara trebui incl tm aces proces 4 fommularo a oblectv Obiectval de ingrie vizeaz’ deci atusinoa, comportamentul sau acfunea Pcientua insusl (ea a fami, a gropuui gi eolectv tap, lal un exemplu de obiectiv caro ar fi acceplabi in cazul unui pacient para paralza Ca pacientul sso inbace fir ajtor in decus de... (sdptéman) sau a pacientu ssi menfind to imput gamba (pcioa) 5 rap droot (dec ele | Sunt afectate), intr-o bund pozitie anatomica, se precizeaza si obiectivul de ingriire: “asistonta va vorica la focare 2 oro" Caracteristicile unui obiectiv de ingrijire Obiectivul de ingrijire trebuie astiol formulat incat s& reiasd clar si precis care ‘unt rezutatole pe care pacientul (familia, grupul, colecivul) si asistenta sperd s4 'e obtina, precum si care sunt aofunile,interventile pe care asistenia si pacientul familia, ytypul, colectivul) fe pot tntreprinde pentru a atinge scopul fxat 61Peni aceasta, asistenta rebuie 88 formuleze obiectivele pornind dela sistemul S.P.LR.O. = miloc mnemotehnic pentru elaboraroa obiectivelor do. inarijre. Obiectivele asttel formulate trebuie sa réspunda la urmétoarele cinc| intieb&r ‘Specificiate: eine face aclunea?—=—=SSSCS*~C~S~S«@ erformanja: ce face pacientul? ¢e ee poate face pentru pacient? |= implicare: cum se face acliunea? R= sealism: in ce masura se poate face acjunea? (0 = observabil: cand? Decl obiectivultrebuie aparat pentru masurarea tensiunil anerale: = cu mereur Riva: Roce! ~cu manometra ~oscilometru Pachon ~ stetoscop biauricular tampon de vata ~ alcool ~reion rosu sau pix cu mina rogio Fy 2~ Tx oo tnsiometre 93‘Metodede | palpatorie NOTAREA GRAFICA A TENSIUNII ARTERIALE determinare_| ~ auscultatorie Interventiile | @. pentru motoda auscuttatorie asistentel “progitiea psihica - a pacientuli = asigurarea repausulu fizic si psihic timp de 15 minute = spalarea pe maini =se aplica mangeta pneu: maticé pe brajul pax ientului, sprifnit. si tn coxtensie (Fig. 4) se fixeazi membrana stetoscopulul pe _attera humerala, sub marginea inferioara a mansotei se introduc olvele steto- sscopulul fn urechi . af stfu] a] for Zile de boala Tp2t3fe sel? PTT PRPREE RESP spa EZ rrenbana ig. 3 Sse aad =e pompeaz’ aer In. man seta pnoumatica, cu auton poroi do caucive pan ta bat ispariia zgomotelor pulsa~ tie ae =se decomprima pragresiv | rrumerala aerul din manget® prin deschiderea eupapai, pan’ ‘cand se percope primul 290: mot arterial (care reprezint& valoarea tensiunii arteriale maxima) se reline valoaroa indica de coloana de mercur seu ‘cul manometrului, pentry a ficonsemnata iy 4 Aocaoamane 7 S continu’ decomprimarea, * ‘encima zgomotele arteriale deve: rind tot mai puternice a artera cubital arora radialsse refine valoarea indicat de coloana da merour sau de ‘acul manometrului, in momentul In care zgamotele dispar, aceasta reprazentnd tensiunea arterialé minima ~5e noteaza pe foaia de temperatur’ valoria objinute cu 0 line orizontala de culeare rosie, socotindu-se pentru fiecare line a fol o unitate coloand de mercur —se uness nile orizontale cu lini verticale gi se hagureaz spafil rezultat ‘n alto documente medicale se inragistreaza cite: Ex: TA maxn150 mmHg TA mine 75 mmHg fecteaza olivele sletoscopuli si membrana cu —se dezi alcool . pentru metoda palpatoria “= determinarea se face prin palparea arterel radiale nu se foloseste stetoscoptl biauricular ~ elapele sunt identico metodef auscultatori are dezavantajl obfinert unor valori mai mick dacatrealita tea, palparea pulsului periferic find posiblé. numai dup reduoerea accentuata a compresiuniiexterioare . meleda oscilometricd este descris’ in ,Breviar de explorairi functionale" de Lucretia Titres, dij 1994 DE RETINUT: . = manseta pneumatic’ va fl bine fat pe brajul pacientului |— manometrul va fi piasat la nivelul arterei la care se face determinarea }~ masurarea va fi precedald de fnistivea pacientulu) |— In caz de suspiciune, se repeté mésurares pacientului t la indicatia mediculu, se pot face msurdtor| comparative la ambele brate de debit Spirometra Splrometru| ~ mnlo pacer sunt pasate eu fala palma, po abeoman ‘sub coaste = 8 009% pacontl 8 inspec po nas, cu gua nti, asta att, 58 sl arctlasd pail, ch Sesove dear absdomenul 5, nou! expat pain Is va conacta muse ab lominal, va jo ule since 3 'so va Sonera coboraril abdomenului * spe timp alctat exerci va crosteprorsiv de aS mint, a iomine exo va etectuat de 9-4 oni ~ dupa Invjarea exer, patent poate eectun gn po Zi sez, otostatc sau in tiul mars INCITATIA SPIROMETRICA = Gado a sau mal mate recent Gh as, conndnd bile colorate : i. “patient se asa in pose sexta =e intoduceposabuclangura paint, care va stange buzele nl <0 sole patents inspira rtd lent pont ica Bll ale eve sa ptassh atta mul tip ie cous seve eocunde Ee scoot plo cal se ox nomad = Inainte de repetarea proceduri, paciontul se va relaxa si va Fespita normat ~ este provézut cu un burduf care se ridicd la un volum abvctum | rodsomsnet ; Pproedacupndeetapol recente enterir Interventii pentru mentinerea rn ——__——_____] ‘sau favorizarea expansiunii pulmonare au a G DRENAJUL TORACIC EXERCITI RESPIRATOR a __ / _ Scop | ~donateaichidoor, sarge sav ser Gh cavlioapawal Respiralia | - favorizeaz& oxigenares si ventilalia adocvatd la pacienfi eee ae igh Postal negative care sa factiteze expan- rofundi | anxiosi creste volumul curent si diminueaza spaliul mort nem __ = pacientul efectueaza o inspiraile profunda si 0 expiratie pre- Condit ssistemul de drenare sa fie perfect intrefinul, tuburle sa nu fie | Jungita, cu buzele stranse esentiale | Obstruato it leat of 0 acute porte sezand ~Tespedarea romeo de esepala Respirajia | ~pacientul este apezal in posiie semisezind, ou genunchl fee Sistome de. |-ouun laconde arena Fin) 96 97“functionalitatea drenajului esto alestalé de aparila tino bute de aer in fondu dn acon = cu dou’ flacoane do deena) (Fig. 6): “acest sistom are avantajl mésurai Secrolilor _ prove- hind nent to facie cu mai mulls“ procizie Fi 5~ Siem de na ev eon tu tei lacoane (Fig. 7): — re avantajl objinei une! dileenje de presiune tn cavitatea pleurala si flacoanele de drenare, cova ce face si scada presiunea in'nterior A) c (te te Fig, 7~ Sistem do dren cu i tacoane ‘Fig, 6~ Sistem do ronal ex dud Nacoane — agazarea paciantului In pozitie semisezand iievnte, | ~ ei arr manondr pena conta saree do onda 2 pao ae a ote eer eo ro Ss lr roa rea) vlums, pl, na ecg eerie hay Retr cea rari a eapr plud lc, geal sane yaaa Snap le a aria (a testa, porseres ulin [ensue acon De RETWUT = este interzisa ridicarea flaconului plin cu secrefiif8ra 'pansarea tubulatul, deoarece lichidele pot f eintroduse in cavitatea pleurala interveniii pentru mobilizarea secretillor Hidratarea, gato eficace pantry tunciionarea sistemulul mucoctiar la un paclant cu o hidratare adeoval, © luse slaba poate usor disloca secrefile se fecomanda aproximatv 2000 mi chide Uniaicarea | | Nebulizarea | Tapotament| | const fa adugarea vaporilor de apa la aerul inspirat = plistreaza calle aeriene umede si permite debarasarea section ~ se realizeazA cu pulverizatoare sau recipiente cu apa agezata pe 0 sursa de caldura = const th adacs de umidilate sau medicamente la aera inspirat = s¢ realizeaz4 prin pulverizare (folosind atomizor) sau cu alutorul aerosolilor = un amestec de gaz cu un medicament | tdsparsat in particule sferice de ordinul micronilar (antbiotce, antalergice, bronhocilataloare, expectorante) = consta in lovirea péretell toracke, cu mana, ltmic, pe toata | uprafaja, imp de 1-2 minuto “nchaietura maini (rebuie 6 fle relaxat, iar cotul in flexie = paciontul este rugat s& repre lent si adanc ~oracele pacientului trebuie sa fle acopert ~ aste contraindical la pacienf cu osteaporoza sau coaste frac: turate gla cei cu probleme de sangeraro Vibratia Dronajul postural | pacleniol este rugat 64 inspire adne po gurd si s& expire lent pe nas “in timpul expiratiol se aplicS cu mana pe peretele toracic 0 presiune usoara si osclatorio = dup § expiralil pacientul este Tncurajat s& tuseascA si sa expectoreze | “este contrainidicats a sugari si copii mict ‘slo un procedeu pozifonal care permite eliminarea secreilor = pozila pacientului se schimba la 20°30" = deoubit ventral cu perna sub abdomen = decubil ventral cu patul Incinat la 20° = dacubit dorsal = decubit lateral drept ~ decubit lateral sng ~ poziie se2and = la sHarsitul flecdrel pozifi pacioniul este rugat s& respire profund ~ se renunié ta pozifile tn care pacientul prezinta disconfant sau dispnee “este contraindicat la pacienfil cu loziun! ale maduvei sping ‘sau ou hipertensiune intracraniand 98 2°Interventii pentru mentinerea cailor res; Intubatia orofaringiana Waheala INTUBATIA Scpsuamteaew pe Pee Ge wa | Goscrisé in_,Urgentele medico-chirurgicale", de Lucretia Thre = important este ca Tungimea canulel s& fe | ‘corespunzatoare: i ~dack este prea lung’ ar putea impinge limba spre epigiot’ Fig. =Total ecoregion cs si asifel ar OBSIUa: A tachinoe mand ile aoriono Scrape 6 tw ede ae daca este prea C postin cecta aps: Seurté, liinba nu 0. Mparecarsa cepuui pent espa ails poate fi meninuts In partea anterioara a gull esie efectuatd de medic sau cade specializate pent aceasta anova ~ sonda de intubate poate 1 introdusa nasotraheal (pe nas) sau ‘orotraheal (pe gure) op Fig, 9 Pasta capo ~ pontine vahwala ~ 80 efactueaz’ sub ares- tezio general (se mai poate utliza si anestezia local a faringelui) = pozifa pacientulu este-de decubit dorsal (unocr se poate aseza sub ceafi un ‘sac cu risip) (Fig. 9) Fig. 10~ nate errata 100 ~capul se extindé mult spre spate “| ~ 0 introduce lama leingoscopului in cavitatea bucal, cu blandete ~ 80 incafcd mba pe lama laringoscopului (Fig. 10) ~ cu varful lame, prin mise suocesive de inaintenapo, se ga epigota care se rile in sus, descoperind onic glo ~ In cazul folosititaringoscopulul cu lama curb nu este nece- sara incdrcarea epiglotel ~ se introduce sonda trahealat in oriiciul glotel, fré a forta ~ 0 voriic’ prezenja sondol fn trahee: prin apasaitrlmice pe torace trebule SA se perceapa sufa de aor prin sondi ~ accidentele intubafiettraheale: = tuperea corzilor vocale prin ullizarea unor sonde groase ‘sau manevre brutala ~tuplur ale trahee! prin ullizarea sondelor de calibru mare. sau prin destinderea exagorata si mentinerea timp indelungat a balonuiui de etangare ~ edemul de glotd dupa detubare ASPIRATIA OROFARINGIANA SAU NASOFARINGIANA Materiale = dispozitv de aspiralie necesare | — sonde storlo (Nélaton) = manusi steric ~ soluie ste pontru umectarea sondei =prosop Interventiile | se evalueaz’ sernneio si simpiomele care indica prezenta asistentel | seciojilor in calle acriane superioare ~ se explicd pacientului in co fol acest procedeu va permite degajarea calor respirator) ~ $e asigurd intimitatea pacientulu printr-un paravan ~se intaleaza pacientul in poztie adecvatas ~ semmisezéind, cu caput intr-o parte - pacienfi constiant ~ decubit lateral, cv fala la asisionta - pacienti incongtiens ~ se protejeaz’ lenjeria de comp cu un presop — spatarea pe main ~imbracarea manusiior sterle ~ fixarea sondet la aparatul de aspiratio. ~masurarea lungimii sondei, po obraz, de la nara la tragus —umectarea capatului liber al sondei ~ introducerea sondel: ~ penisu aspirajia orofaringiand sonda se introduce pe margi nea gull Kistindu-o #8 alunace in arofaringe 101despasior a foselor nazale pent a extrage secreile de pe toata supratata “se extrage sonda se clateste in solute sterila, efectuand 0 aspiraic se lasa pacientul s& so odihneasca 20-00 secundo ‘acest iniorval aspirali Indepéiteaza prosopul pregaitesc pentru sterlizare ~ pentru aspirajia nasofaringiana, sonda se introduce into arin, dirjand-o spre cent, de-a-lungul peretelui 0 efectueaz’ aspiratia timp de 18 secunde, rolind sonda ddacd are canula pentiy axigenoletapia, se reamplaseaza in SNe solicitA pacientului sA respira profund si sa tuseasca intre ~ dupa terminaroa asplrticl, se electueaza igiena bucald; $e — materialele utlizat so curala, se dezintectoaz4 si se ~ manugi sterile = serng| ace sera A = soi pena anestece ocala Ak ~ solufi antiseptica WW ~ regen pai a paciontiul \ eaplaroa procedutt \ —progatirea fizic8 a pacientulul — asezarea in pozije d= decubit dorsal cu capul in hiperextensie ~ realizatea cdmpulul operator = deziniectia cu alcool iodat a rogiunii carvcala, anterior si lateral sorviroa medioului cu instrumentar nocesar efectussii anesteziei locale si Inciziet — dupa introducerea canulel, fixarea acestela fn jurul galuul cy ajutorut unei mase Fo, 12~Canule penta rahaostoma DE RETINUT: = se vor respecta cu stictole masurile de asepsie hu Se electueaza aspirafia In timpul introducer sondel Hinge dupa TRAHEOSTOMIA consta tn realizarea unui offic Ia rivelul raheei ~ prin incizie chirurgicalé =) intraducerea une! canule prin acest ofiicia in scopul asiguratitrespiratiat pe aceasti cale = canula coreet introdusal in trahee va aavea ca afect: (Fig. 11) [SNS apariia fuxului aerian zgomotos — /f ¥ Traheostomia “casoletd cu comprese sterile 402 ae Jf ane fiée [este Mandan ernie a Toul aio | raaiea naar 9 taneriania aoa Rela |r oat Pera Me esa cnasepu poe ltaheostomie | ~ observarea plé- ~ supravegherea atenta a permeabilitii canuio| git (ovontuale sangerai) = toalata pligi (daca apar crust, acesiea se in moaie f8ra a in- troduce solu an- tiseptice in onic) ~ umiditiearea aeruluiinspirat | = schimbarea ca | nulei 2 interval | stbilte de mesic = electuarea toaletel caviti bucale de 3 ori — piesa Interioar& a canulel va fi curdfatd fracvent cu solutt ~ instruirea pacientult si familie! privind ingle ta domictiu Fig. 19-Finarea carta |Decanularea ~ dvoact apron 0 sepa ~ Seaterea cana face progress, inp de cava oe po, pation ind supeveghoat ten naar ea de gaa so nots, und a uimatoarl ale s8 80 plungeases progres peiadle fr canula m rebut procedala de o bun preitie pied 8 pace, care ra donot 9 rep peas 9 a8 esa do se tal ale mpl opt 103ASPIRATIA TRAHEOBRONSICA ‘Scop provenirea obstruciel lor aerione respiratoi prin stagnarea secreilor “frovoiea Inecel pulmonare determina tt de slagraea secrefilor = depoai de aspralo “onde stone misono ‘Materiale necesare pentru umectarea sondei = comprese sterile ee = prea psiica a paclntuii — progitea fie8 a pacientl ~ poze semper, dacd ma este contrandicata Sesamblarea achipamoniul de agpiraio umectarea sondel ce urmeazl a introdusé prin can = inroicerea sondel cu inipoablénde pin or fell eanuio Fig. 14) ~ aspiraroa.secretilor timp de col mult 10 se- cunde (pent nu pro- dice tipoxio) “se repeta aspirarea dupa oxigenaren pacien- tuk Gop terminaroa. pro eduni se curata camila Ge raheostomie Interventil OE RETINUT = nocestatea electri asia poite accentut slarea de anxelate a pacers! de acsea ete necesard‘o iscetnteatrpehick ait tebule considerate contaminate ol da aceea aston vara mau oo oo hnpun asc, oohsan 9 manusi de pototon impu eect etic) |—tehnica se va efectua in conditii de asepsie pce sncioy ore use sod fn mpl asia sonia va mabe prin misc de oa : = Sond por cpap tebuo 6 he pan rasan, ro a opt Care api sso talon sondelor 8 fe adecvat Sunt co profrat sondee cu ori nerd — sonda va fi cursfaté cu ser fziologic dpa tiocare aspirate 404 Pentru favorizarea oxigendirii tisulare OXIGENOTERAPIA ~asigurarea une cantitii corespunzatoare de oxigen la fesuturt prin combaterea hipoxiei determinat do: ~ scdderea oxigenulul alveolar ~diminuarea homoglobine! ~ tulourat in sistemul circulator = probleme care Interfereazd cu difuziunea pulmonar Surse do oxigen utiizares Surselor de oxigen Precautil in ~ stale central de oxigen = microstatie = butelle cu oxigen ~ deoarece oxigonulfavorizeaz combustia, prezenja sa rebuie atenjionata Pacieni si viztatoi vor fi atenfionali asupra pericolului fu tulul sau al unei flaca tn prealma sursei de oxigen 7 $8 Vor vetfca echipamantele electvico an incdperea respectiva = 80 Vor evita ulilizarea matorialelor generatoare do electiitate Static (materiale sintetice) si a matoralelor inlamabile (ule, alcool) —aparatele de moritorizare sau aspirare Vor fiplasate in partea. ‘opusa sursel de oxigen lransportul butclilor cu oxigen se va’ face pe cérucioare, evitndu-se lovifea lor tn timpul transportulal = butelile cu oxigen vor fi asozate in pozifo verticalé, pe un ‘suport gi fixate de perete cu inele metalice, departe de calorfer sau soba ~ cunoasterea de citre personalul care manevreaza oxigen a Jocului de ampiasare a extinctoarelor sa moduli de utiizare a acostora letode de || administrare @ oxigenulut «a. prin sondé nazalé ~ este metoda cea mai frecvent uilizaté ~ Potmite administrarea oxigenulul fn concentric de 2 ~ poate fi uiizaté pentru o terapie pe termen lung = nu poate fi utiizata la pacientii cu afecfiuni ale mucoasel nazale ©. prin masca (cu sau fra reinhalarea aetuivi expirat) ~ permite administrarea oxigenulul in concentraie le 40%-60% ~ este incomoda datorita sistemului de prindere si etansetzare = accontieaza starea de-anvxletate, mal ales la copii poate cauza italia tegumentelor fetel 48% nu se va utiliza la pacionfit cu arsuri la rivelul fee} 105 7©, ochelari pentru oxigen ~ sunt prevézuli cu dou’ sonde care se introduc iri ambele nal ~ se utlizeazé la copit si paciont) agitat = sunt mai bine tolerati de pacientt <. cortul de oxigen ~ frecvent ullizat la copii ~ conceniratia oxigenuiul nu poate depais 50% ~ are dezavantajul c& almosfera de sub cort se incdlzaste gi se supralncarca cu vapori datorié fapiului c& pacientul inspira si expira in acelas! medi = oxigenul introdus In cort nu va fl umidifcat, of trecut prin Instalati de réciee = in cart se pot monta Instalail de réciro ~ copili vor fi supravegheali permanent, pentru a nu disloca cot! — acoidarea suportului psihic al pacientuiul pe timpul edministeit ‘ oxigenului_ si combaterea oricdret cauze de discontor = mobilizarea periodic a sondei ~ scoaterea sondel 6 daté pe zi si Inraducerea ei fn cealalta nara ~ curdtirea echipamentului fa termi area tahnici Incidente 51 _— a0 recipiontul pontwu barbotarea Becldente” _oxiganului se réstoarna, ichidul poate L {iImpins de oxigen Tn caile respirator ale pacientulul, asfxindu-) in cazul ulllizari® prelungite- a coxigenul, in concentra mart sau la Echipament | sursi de oxigen presi cat, pot epare: neceser | umdiator (ecient penta barbotareaovigeuliconinnd tare local a ralcoase a ran sn Baminisrart | pa ser) ~congestiosiedemut alveolar Origenulut | cond maze, cateter,masc& de oxigen sau con funcie de —hemoragivaahecara metoda aloes alec . “ater adeciv Qeucoplas), pent hares sondel ~plthunderea gezul in esotag duce a stensia abdominal Iniervenfile |= progairea psiicd a pacienull aalstentel | asigurandt de luare Tutor mas tilor de precaulie si asezarea paclontulul th poziie corespunzatoare (daca oste posibil: pozitie semiseznd, care favorizeazé expansiunea pul monara) = asamblarea echipamentului “| pe timpul administrart se vor supraveghea alent pacientul si echipamental de 8 DE RETINUT: = administraroa oxigenilul so va faco dupa permeabiizarea cilor respirator finale de efectuaea tehnici se vor lua taate mAsurile de precautio inistrare (manometrul de presiuno 5 indicatorul de debt) ~ dezabstruarea calor respiatorl — masurarea lungimi sondel, pe o- braz, de la nara la tragus (Fig. 15) = umectarea sondet cu apa stor pentru faciltarea inserfiei si prevenirea lezarii mucoasel = introducerea sondel in nara si fixarea acesteia pe obraz, cu bbenzi de loucoplast (Fig. 16) daca se ullizeazé masca de oxigen, aceasta se va aseza ‘acoperind nasul si gura padcientulul $i se va fia cu 0 cure jurul capului “Tixarea debitului de acministrare a oxigenuiui, tn functie de prescrptia medicului “"apreciorea raspunsulul terapeutlc al administréfi oxigenului (observarea culorit tagumentolor, masurarea respicaiei si pul sulul) = supraveghorea pacientulul pent depistarea semnelor de toxictate sau de apariie a unor complica ~ supravegherea echipamentului de administrare a oxigenului ig, 15~ Misuse sonst (presiune, debit ete.) mM NOTA: Resuscitarea cardiorespiratorie este déscrisd in .Urgente medico-chirurgicale”, se Lucretia Titrca, 106 ln osent,afimontaaaionala a bohnowt 150 deoseboplo 3 unio sdndios cae se hd 2. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA Definitie Cricdrui organism i este necesar sA ingereze sl s& absoarba almente de bund ‘aliale i in cantlate sulicient8, pentru asi asigura dezvoltarea, intrineroa esulurlor si pentru a-si menline energia indispensabil unei bune funcjionar. 107|. Independenta in satisfacerea nevoii Pentru a se mentine sénatoasd, inja umand are nevole de o cantilate adecvaté de alimento, continand elementele nutiiive Indispensabile viel. Canttatea si natura alimontelor nutritive sunt in funclia det sex, varsta, greutate, inalime, activitatea depus’, starea de sanstate sau de boa, CO alimentajie adecvata trebuie sa conjina tof faciori necesari menjined viel s aigurarii tuturor functilor organismului in conditi normale: glucide, proteine, Tipide, vitamine, apa, sdrurl minerale. Hidrajil de ‘carbon (glucide) reprozinta sursa, principala enorgaticd a ‘organismulul, Digerarea si asimilarea lor nu solcta organismului prea mult, de aceea este bine ca 50% din necesitiile calrice ale organismului si se asigure prin hidraif do carbon, dacd nu exist 0 contraindicatia tn ceea ce piiveste aportul lor {label zaharat, colté de fermentafi, obezitate), La copi, aportul de glicide trebule mézit tn boll febrile, cagexie, denutiie, afectuni hepatice si renale. Necesarul: 4-6 gikg compr24n Proteinele reprezinia materialele plastice ale organismulul, ele Inlocuind — subsianjele distruse prin uzura fiziologiea sau patologica. Elo reprezint, in acelasi timp, o surs& important de energie si constitule materia prima a fermentor si a hosmonitor. Nocesarul: 4-6 qikg compi2ah, ‘Aportul insuficient de lung durata af substantolor proteice determina scaderea proteinelar plasmatice, distrugerea parenchimului hepatic, apariia unei anemii si, pin reducerea presiunii coleic-osmotica a sAngolul, retenfia apel In organism, cu formare de edema, Grestoroa canttiti de proteine éste indlcatd in sarcina si aléptare, arsur, hemi, evacuaii pleurale si abdominale, postoperator, Sciderea cant este indicata in boli tenale, afectuni febrile. Upidele au valoare caloric’ mare, alimentele pe aceasté baz& avand calitaj ‘energetice mari, inirun volum mic. Pe langa rolul lor energetic, lipidelo intra sith ‘compoziia tasutului nervos si a stromel eritrocitare, lar sub’ form’ depozitara reprezinlé rezervole de onergio alo organismuiui si fesululul de sustinere pentuu FE ‘rganele interme. Necesarul este de 1-2 g/kg compi24h FRatia de grisimi se va reduce in cazul tulburérfor 1% metabolismul for, tn Inauflenja glandelor care Intervin in digoetia gi motabolizarea lor (insufcient& pancteaticd, hepatica, neiroza lipaidica, diabet zaharat, obezitae), boll febrile. Ratia de gris arderilor exagerate} Vitaminele sunt necesare menfineri metabolismului normal al organismuiu Novola de vitamine creste in timpul activité: colulare exagerate (majoritatea imbolniviror) : Necéstaila normale de vitamine pot ajinge pana la 150 mg vitamina C; 25 mg vykamina 6, 6 mg vitamina Bg, 8 mg vitarnina PP si 20 mg vitamina K, coea co.se asigurd prin consuiiarea tricielr, legumelor, salalelur, sucuilor Ue frucle 108 's@ mareste in stirl:de subnutrie, hipertoidism (dalorts ‘Apa si sdrurile minerale — in apa, se pettec toate reactile biochimica din ‘organism, sarurie minerale find necesare ca substante structurale si cataizatoare, Nocesitatile zinice de apa ale organismului sdindtos variazd ire 2500-2000 mi; ele se acopera prin ichidele ingorate si arderea hidrajlor de carbon sia grsimilor. 0 data cu nevoile de apa, se satisiac si nevoile de saruri mineral. Organismut sanatos necesita in 24 ore: 4 g Na; 3-4 q K; 2 q Ca; 0,15 g Mg: 48mg Fe; 6 9 Cl. Salisfacerea nevoilor de apa si siruri minerale webuie si se faci in mad ‘roportionat; ate, organismal ramAne in dezechilibru hidromineral Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii Factori ~ varsia si dezvoltarea — nevoile alimentare sunt variabile in biotogict ‘unctie de perioada de crestore si dezvoltare: copil, adolescent, adult, varsinic ~ acti fizioe — cu ct actvitatea musculara este mai mare, Cu atat craste metabotismul sf, implicit aportul alimentar ~ orarut si repartizarea meselor—un program requlat al meselor ‘esto recomandat tuturor indviitor; intervalulintse mese este in functie de varsta "| ~ emofife ~ (gi sau bucuri) infuenteaza consumul de hana, astiel c& uni indivizi ish pierd apetitul, iar alfi reaciioneazd cconsumand mai multe alimente Factort psthologict > anaistatea — hrénirea este strans legatd de satistacorea unei nevoi de securitate, do dagosle si de bundstare ~ climatul~iarna, indviit au nevole de mai multe calor (mese calde si nutitve), iar vara, sunt preferabile mesele usoare si 0 cantitale crescuta de lchide Factort sociologict = statutul socio-economic ~ deprinderile alimentare bune se for: meazi din frageda copie gi, uneori, pot fi inluenjate de apar fonenja la un grup social, sdracla influenjeaza negativ satisfacerea nevoll ~ religia ~ in funcfie de apartenenta lor religioasd, indivit au anumite rtualut alimentare: post urmat de sdrbatori mas, intor- Zicerea consumului unor aimente (camo de pore, catea, alcoo!), (dar si prepararea si servirea alimentelor dupa un anurnit ritual ~ cuitura — alimentatia este sttdns legata de tradijile. si superstiilethacvel cull 109Manifestari de independent gig Sehilbru rire principle nulive fundamentale ase: 80-85% hidrai do bon, 10-15% proteine; 30-40% lipide Cavitatea ~ dente bund = Asigutdechillbrul Inire prodtusele de origine animald sl vegetal: | bucala | prota dantard adapt gin stro bun Mo's protene de orgie armel “fnucoasa bucal ozs umedh _ Toon brotie de onigne vegeta lima ex = $6% pide de ogi arimala = gingii 102 si aderente dintilor ] ‘= 65% lipide de origine vegetala ed alga ovhbralnte acta i loaitate ee occa Jee = alileazs numarl do caloting comp24h tn sti fiologice: spor, srcina $l 1 aga eflaxde | =prozont eis alimntard si cupsrdé almente din tonto grupele ghd aliments, degtutifie i) Qunoscand valoarca.energebica a principiilor alimentare: Mpc: 41 cal prin mevabolearea ura gram Digestio | lonid Apidae pan metanotzarga unl gam = nestingher = prteing: 41 ee pn metabolrea ur gram Deprinder’” | progremul mesa (@ mese #2 gust | erated quia dopundaro alunite al evil simantwe |= Sotrergpaus noc Oa _ fie alee lina seam de proterinfele, doprindorle si nove pactentu ee “jnlgcuicsto, la nevoie, un aliment cu altul, conform echivalontelor cantitatve si ‘Apotit ~pofté de mancare ~ senzatio agroabil,tradusa prin dornja de | fav calculeaza necesarul de calorii pe 24 h, in functie de varsté Surse de dificultate ‘Surse de |~ allerarea mucoasclor cfilor degesiive si a perstallismului Fordin tizle | intenstinal : |= alterarea parenchimului hepatic sau a cailorbiliare ‘obstruefi, tumor, strangula ~ tubaj nazo-gastic = supraincarcare: inloxicallalcoolice, abuz de medicamente = dazechilbre: durere dozechilbre metabotice eloctroitice, endocrine = plus 20-30% penina copit(nevoie de crestere} eurologice ~ minus 10-15% pentru varsinict : ~ ~ Galouloaza rata alimentard echilbrat _| Surse de | utburari do ganaie ~ numér de cali in funclie de varsta si activtate _ | erin ~ansiotate ~Asigurd echibut inte elementele energctice si cele neenergatice (apa, vtaming, | Psihologic |= sires saruti minerale) Bi siluafi de ord 4] 110 int= foame — insalubritate ~ Interventiile asistentei ~ Suse de ord |= Pacentl cu alimenajieinadeovat (ete) socltogle : a Tipsa de canopinie OBIECTIVE INTERVENTILE ASISTENTEI ipsa eat |rinullonia cunoastfe de sine, a cool, medi : ireanistor Paclitl st | —apazk pacentl Ta poaia comigezind,soznd san Goat : Aiba stare | dorsal cu caput neo parte _—____- de bine, ta |~ protejeaza tne ca musama sald, n uneje Prezentam doud probleme de dependent: ‘returi st alten njeria cu muse si aleza, in funcfie de pozitia 4. Alimentatia si hidratarea inadecvata prin deficit | | visstun | aute paconul in trp vrs, spank 5 : iva inspite pruned Defic ete un ape! inutint de olorente nutri, insulin in cnttate ‘ gicaltaia, cave afecteazd starea nutrijonalé a individulul, Sunt implica o serie de ~ aplicé tratamentul medicamentos: antiemetice, vitamine, BS binwe cae: proale sleet in lopaturs cu almentai, ol organic § sant ninrle Paton oscar olen medeamenoas peurfoenh pent ea een Soutialmoniar ef eriian_dolornin8‘uburl ta rival Inarjosn pac itive 6 atmo funconln ror aparatlr $1 sistomelororganiomull (senutiji, deshiratare) _[-recco sau oprese aortic amon Pacientul st | alimerioazé pacer parenteral insiind pero oo hones oneal, neta peru ou gucoek Manifestari de dependent _3 Eeumane ‘5%, 10%, 20%, 33%, 40%; hidrolizate de proteine si amestecuri ee fo | de amincacia! (Mareang, Aminoms),vionine ot lena ‘Anorexie [= lipsapotelde manearo dlectrttic | dupa indent modi , a Diatagie | oreutate a intro = Caltlezs rum de calor tn func de dete sta Sonia ca {—aisanps aa ca aa, ge ftologico: adaugd 3% pent tears Grad de tempering il bucale | ~ ulcerai ale buzelor, ale muccasel bucale peste 87°C; 20-30% pontru agitate, convlsi,cistruefi cellare limba incdrcata, depunere saburala, glosite ~ dupa incefarea varsaturllor, rehidrateaza pacientul treptat, cu ata in reson : _| canta mic do cide ree sora cu Inga Starea tegumente uscate, pierderea elastic ~ exploreazé gustuile 5 obiceiuile alimentare ale pacientull fegumentelor |~acnee, dormatife ~ constentizeaz’ pacientol_asupra. importaneiregimulus ‘Digesia |= eeutate Th algasfa ol sorta amerilo atimertar in enintea snd “greta vasates ace bln thiol ingore 9 eine repeal ee eee ~ ED te - Pacientu aa _|~ovplowad profile pocontl asipa amore porns ng fie echitibrat | siinterzise Deprinder | resin proparareaaimeniior Bede |- ge aaa Beteont | td pete et no tpentt cera Bier sattastor al movotr oro reultoprezontatealigaor —Betsies signet pon schinbarea condor de mest _| val patent calepoil de linet ghidulamentars Hidratare —eonsum redus de lichide si s&runi minerale echivalenjele cantitative si calltalive ale principillor alimentate, pero ngreutate in vedereainocuitl un iment cu at gingreuiata | ~100 ge gid sunt upine tn 10 @ aha 1209 ove: ‘Semne de | ~slabiciune 0 g de glue sunt cuprinse in: 100 g zahar; 120 g oree: dezechilibru | ~tegumente si mucoase uscate =urini coneentrato Gust give | dezordonat foare scor-__ | ‘mandned tn petoae cau tn pat dale manearit |~ obicetun gresite (consuma numal un fel, numal rece etc.) 112 195 9 titel; 200 g pine; 450 g fructe usoate; 200 g legume scat; 500 g cartol; 650 g tructe proaspete ~ 109 g proteine sunt cuprinse in: = 3000 mi lepte, 450 g carne albé (pasa, viel), 650 g pesto, 400 g branza 113[= 100 g pide sunt cuprinse in acezagi cantitate do ulel vegetal, ‘nt, unturd de pore = las pacientul si aleaga alimientele dupa gustuila sale, respectand contraindicalile regimulut ~ urmaraste bolnavul séiconsume numai alimentele cuprinse in regi —urmaraste orarul gi distributia meselor = uimareste, periodic, groutatea corporal Pacientul s& | asigurdi un climat cald, confartabil Pacientul s& |~ consiionizeazd bolnavel de Importanja acivilalor fzioe fie echilibrat | — incurajeaza paciontol sfasoare | modorate psiic =i explioa scopul interventilor seiivitate 1 2. Alimentatia ‘Surplusul este un aportalimentar exageral cantilaiv si calitaiv Toji indivizi care consum elemente nulitive In exces, peste necesita energetice ale organismului, se ingraga si devin obezi. Surplusul de greulate are Tepercusiuni asupra Tunclionatt arganelor s sistemelor organismal, Un inci poate ingera o canttate mare de alimente din mai multe motive: srs, anxietate Singurdtale, tulburai psihice, dezectilibru endoctin sau alte dezordini organice. Manifest’ri de dependenta hidratarea inadecvata prin surplus _| |- stableste un program de activité fizice, in funcse de gusturi “tied crescuta | si capacitate, impreund cu bolnavul FPacientul 8 |— asistenia permite exprimarea emolilor, a sentimenielor “fleechilibrat | boinavului 1 psihie IV invatd metade de celaxare la nevoie, administreaza medical sedativa Beco |v brevels atminsvores medal Tehnici de evaluare si ing = grauiate corporal: od 15-20% mai mare decat greutatea ideald; qreutatea idealé se calculeaza cu formula: Gig 8000.75 Ten 80) + 20 x09 unde Indice ponde- ral: +15-20% Gkg « groutato corporal exprimaté in kg Tem = talla, exprimaté in om = varsia éxprimata In ant 0,9 = factor de corecte care se apliodi numai la femet = ingrasare, de a bea si a manea Alimentatia pacientului _Almentajia bolnavulu trebuie sa respecte urmatoarele princi = Inlocuirea cheltuiellor energetice de baza ale organisinului ~ cale necesare _ seyte la cop sau cele necesare refaceril piotderior, prin consum (la acl) | ~ asigurarea aportului de vitamine si s&ruri minerale necesare: metabolismulul Buimie | sane exapual db oan: tre i ca Poltagle | nevle erage da a mina gabon seinen [sete i paar pe ar, ae sau iat, acon gal si varsaturi ~ Intervent Paciontul cu ellmentajie inadecvata (surplus) | = favorizarea procesului de vindocare prin erularea orgahelor bolnave; alimen: fala rajfonala. poate influenia tabloul clinic, caracterul procesulul infeclios ologc) si tml evolule!acestula, dévering astel un factar terapeutic = prevenirea unei evolufinefavorabilo in bolle latente, transformarea bor “geule In cronce sl sparijiareciaivetor = consolidarea rezullateor terapeutce objinute prin ate tratamente, _ Tindnd,seama de aceste principi, regimul dietetic al pacientului tebuie ase! os Incat 8 satisfac’ atat necesita cantitatve, eat si pe cele catatve ale i ganismutu. ALIMENTATIA DIETETICA ~aletuieste un rogim alimantar hipocaloric a 114 fopiective | INTERVENTIILE ASISTENTEL Paclentul 88 | ~ asistonia exploreaz’ gusturile bolnavului la diferite categori | alba greutate | qo alimente corpora pyaablnaul valoaeaanagot a amon i nacosan nce de | in unc deactivate ie ol vrs -Ingeamna 0 contibulo la tralarea pacientulu, prin alimentele ingerale “Regimutlodlotetice sunt foarte variate, in tuncjio de calatea si canttatea | Alimondior co fo compun, | Infancy de cantiatea alimenteor,regimustlo pot hipecaloice si hipercalrce “Fe Din punct do vedere ealitatv cle cunt adaplate diverselor categorii de imboladvir. 415wile detelce umarese: Gein ~punerea in repaus gi erfarea unororgane,aparao si slctome: tenis: [inca : = regim de crufare a intestinului gros ~in dizenterie; vPoigeris, Subacuta, perioada ictericd a hepatte = regim de crujare @ mucoasai bucale ~ stomatit’; Saae giroza hepatica, varice esotagiene, dupa Tea de cae asomacutd = gat, oer gests ~atmete armies morale se ~ rogim do crulare a ficatull — hepatit, ciroza; ae ; : supe de fainoase, supe de | ~tegim de craro a rinchiului ~ nel, glomarulonett inutclnta pe do lagumo, piveur de legume, tec ce ou ~ neta rt foto coat, reas, lend ade vac Ia alcdtuirea regimurilor de crujare se va jine seama de compoziia | S@ mici canttativ si mai trecvento Chimica a almontlor, de mock de preparae, precom side starea lor de Lactat: ~ indicat agregatie; in primele 2-5 zile ale fazoi durero: ii ~ echiiorl unor func deficitare sau exagerate ale organism pinto ate dup homorade cco ease: in ~ in colita de fermentatie - regim bogat in proteing; ~alimente permise eel jn colta de putelactie ragim bogat In Fidrocerbonal: Eco motnd canteen ~in ciroza hepatica - restictie de lichide; smantana " 2Pt® eventual Imbogatit cu frigsed sau = in insuiciona eardaod ~ reste de chide: ae - — compensarea unor tulburati rezultate din disfunctia glandelor endocrine: Lacto-f8inos: | vegetarian fo va stabil folorania la glcide in ciabelU zoharat; regiml va cores- indicat punde acestei toleranle; ~ dup puseul acuta uiceruiui tn remisiuno, dupa ~ satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismulul: ‘stomac dupa operatii pe “in oo infectioase ~ reg begat Tn Viarine: ~ alone pormise = aectuni osoaso ~regim bogat in cali: ~branzd de vac, oué mei, ca. lapt, pi _Aietamentl ou horton aricosprerenal—rgim bog in protsne; mains isc taingago Ph Pout equ, ~ indeptarea unor produse patoiogce de pe perfil intesti Wigwam an = produse patologice ca: mucus, purol, se pot indeparta cu ajutorul regi- 3 {patie ~ indicatit uli de mere rase sal: morcov ; —hepatté cronies agresiv, ciroza hepatica decompensat * in vederea alcdtuirii unui regim dietetic cat mai variat este necesara cunoas: neoplasm hepatic ” torea echvaloniclorcaliatve g cantatve ale principio alimontare : ~ aimento pormize Sfhumarulrogimurilor dietatioo este varat in funcjie de divorsiatea “branch de vacl, cas, ut, ut, came slab fat, pane tmonton do ceil §'de grates acta | alba rat, legume, nose, luce enapo, cat eps 7 - _ do fainoase, unt 10 g/zi, ulei 20-30 giz ° Regimal | ~ inca Renal: ~eah ons hile: wn otiele zi postoperator, carl auto, gastte acute ~ lomarutoneitdlacuts due, isutlen aime pei = hin ~ainonte renee I. insuficlenta renal wv bupe lmpexi do legume, cesi inte eu zaharin sau ~ salt de cru neindulote, zoamé de ofez, supe uate si degresate cin Salat do crud untglern cio crude coapa, compo, carne, apa fata si r2citd ne eeoune finoase pu cv mere, cas brane do | ac urd, oben do ou, Hiscd, pio rs Hidro-zaharat: | ~ inoicaji —— eee Eee sae ~iecicag = perioada de debut a hepatitei epidemice: insuficienta renal acut’, Insuficienfa hepatica acuta, colecistita acuts, in perioada febrila a bolilorinfectioase = alimente permise —« “sucurl de fructe indulete, ceaiuri indulcite, zeama da compot, zeama de orez = se administreazA th cantiAl miele! repetate ~eardopati docompensa, igetensine arterial, infrt _miocrcc aout in a dava spamana do bona ~almonte perniee apt, aut, brant, came sab ft, saa ; |, caine seb fart, sala do secs fructe crude sau coapte, compot, alvat de . ‘unt 10 g si ulel 30 gizt ° me 116 v7Diabetic: | ~ indicapr ~ diabetul zaharat ~ alimonte pormise “in funglle de toleranta la glucide va cuprinde alimente cantante In mod ablgatoru s alimente necantite: ~alimente cénriie: paine, laple, cartof, téinoase, | | legume uscale, fructe ie —almente necantaite: peste, cane, mezelur, oud, | | — omogen, consistehfa fluida, miros plécut, gust dulceag = prat: — proaspat — pulbere fina, omogend, uniflora, miros placut ~ vechi ~ aglomerédl th bulgd, miros neplacut Fj ou: ~ proaspat: |__| _supedecame, seo Sins ue! dupa. spargere, albusul transparent, reltoxe abst Hipocalorie: | — inaicayt consistenf flan, gilbenug auriu, uniform, tsi mentine ~ obezitate, hipertensiune arterial at 9 s a 1 Isl wi ~ alimente permise , ™ 240 calai~ 300 9 brénza de vacl ~ ator: = 400 calofi—lapte, branzi de vaci, came albé, legume, mere ~ 600 caloti din aceleas! alimente —galbenusul nu-si menjine forma; albusul apos cu miros nepldcut,respingtor Faina: — proaspité: ~ pulbere alba-gAlbuie, gust putin dulceag ~ alterat amar’, acra, miros de mucegal NOTIUNI DE GASTROTEHNIE Gastrotehnia studiaza transformarile suterite de alimente in cursul pregati lor culinara, avand In vedere influenta acestor modific’ri asupra’ st&rii do sdnaitate a individulul Inainteapropari Gonservele: | ~ dune: culinare se cerceteaz’ starea de salubritate a’ ~ capac nebombat, fr pele de rugind, produsul cu pro- alimentetor: Prot organoleptica caractarstice confinutuui pe _ posemcee ~ aerate: Camea: ~ proaspata: — capac bombat, pete de rugina, deschise, degaja miros urat ~ culoare rosie, lucioasa, usor umeda - ~ ~ altrata: ~ culoare cenusie, verze, umodé, ipicoasd _ | rauleate conusi ae PRELUCRAREA PRELIMINARA Mezelurile: = proaspate: is = suprafal curati, nalipicoasé, mas compacts, legal, frangarpa cdl (da vid, pore, pale}; Sat ~spalarea, eviscerarea psa; | a ~ curilrea solar, eviscerarea pasielu; ~ pete de micogei, miros neplacut,stirdmicoase ~oudlo spate, sparte in vase curate; ft ae legumnele: sortare, spélaie, curatar, tlre; Ppeptete: | —proaspar ~ prelucrarea proliinara se va face cu putin timp inainte (pentru a evita ~ culoare normal, strat umed, bronil ros pierdorilo canttative sicalitatve), ~ stort = $0 evil spilarea indelungaté si montinerea in apa (roc facta mutt, : ~ cenusiu, verde, negra, bron negee,violacee, tegumanta “Yiamincie, minraele); I ‘mol, tuple a = 8¢ Indeparteaza pay) minime extérioare ale unor legume (cartof morcoul 118 119TEHNICI DE GASTROTEHNIE = suprafaja alimentalor se comporla ca un dializor (Wee ‘substanjele minerale in apa daca aceasta este rece), = dac’ sa introduc In apa flerbints, la suprataté se creeazé un strat protector. sau fletberea to vapori suprainealzij, scurteaz timpul de preparare, minimalizeaz pierderle de vitamine si minerale. | Fierberea inabusires se. omeacd corpus rr dogrdea gsnfor fate anal erin biel freara’o cl co porte tonsa sapola oer end) Prajirea Figarea | ce fooaclocrust ce manne substan spies “ — se realizeazA prin expunere directa la radiafii calorice sau prin agazarea alimentelor pe placa Incinsa. ~alimenisle se introduc ih atmostoré de aer cald; = se formeaza 0 crust de glucide caramelizatA sau proteine ‘coagulate; : ~ alimentele se cos. Coacerea ‘Conservarea ~congelare, afumare, murare, sarare, uscare. ALIMENTAREA PACIENTULUL Senvrea meselor ‘Modul in care pacientuluii se oferd alimentele are, de multe o1, aceeas! actune important’ ca st regimul propriu-zis. Tn logturd cu serviroa mesel, asistanta va fine seama de: an pr ses capt saetonare So ev ue coat sae roa) a tae gens il vr Ison in moors Sea et Ere pzlt au bal oa tora ie ire te taal Se ocr way nto son reer tel era tas dd om in ee tt sarin se ath, npel greta Sb sins shsses ras inp el coe ed cut ste tt mops e pacientii cardiaci si cei cu sistem nervas labil suport greu o flamanzire mai. ee rot arse opr ane crnpntoih 120 4 ~ mesele principale nu vor fi servte niciodatd inaintea aplicari tratamentului = dupa pranz vor fi rezervate ore de odihnd, intrucat, in aceasta perioads, _pocesut de digestie blocheaza energia organismului prin angajarea unei canta ‘ati de snge la nivelul organelor abdominalo. Progitves sorviii meselor: = hranirea pacientului nu trebuie s& fle tulburat& de activtatea. sectiei ~ralamente, recoltt,viité medical etc) _ = inaintea servirii meselor, nu ce aplied tratamente chureroase ~88 vor inlétura din salon factori dezagreabil(pioscé, rinare, scuipatoi) ~ pacienfi cu aspect neplacut (arg, cu piodermite, cal care vars) vor ft Zola {de restul bolnavilar, cu paravane = saloanele vor fi aerisite, curate, cu ambianja placut, familial — aSistenta imbrac& un hala alb peste uniforma, tsi prinde parul in calot, isi spala bine mainile, Distribwirea atimontelor: = servioa estetica si curaté a meselor contibuie la imbunatajirea pottel de man- e21e a pacientior asigura declansarea secretiei sucurlor digestive si pe cale psitica — operatvilatea fimpiedicd denaturarea si racirea alimentelor (i forma, aspectul si valoarea calaricd inliald) ~ distibuirea alimentelor se face pe baza tabelelor de alimentatie ~ in unele cazur, asistenta intacmeste fise individuale de regim, care se inma- eaz’ pacientulul o dat cu masa (paistrale, vor ajuia pactentul la domiciu) = alimentele se porjioneaz3 po regimur ¢!apol sunt dstribuite In salon pe un cd - tucior special, ia la boinav — pe tavi acoperile ~ feline de alimente se servese pe rand, po méisuri ce bolnavul consumé fell anterior ~alimentele nu se ating cu mana . oie une amen 8 poate corecta cu: sare, oe, zahr(dacarw contravine jot) pastreaza Ordinea de serve a mesel | __~.se va cistrbui ini regimul eomun, apoi regimurile tip si la urma se va _ dspune aducerea regimurior individual, peri pacientl a cdror alentatie nu se ‘ncadreazé tn regimuris tip = Vot lua masa inlai pacienfii ce se pot alimenta singuri, apol asietenta se va e2upa de cel ce trebuio alimentali de oa ~ alimentarea artificial so va face Tn alara progtamult obisnuit Modurile de alimentare a bolnavilor in unctie de starea bolnavuli, almentarea ful so face: acy —pacientul m&nanca singur in sala de mese sau in salon “pasiv — pacientulul Ise introduc allmentele in qurd ~aitticial —alimentele sunt introduse in organism in condi nefiiologic. 124In fungje de starea general, paciontul mananc’ singur, olor. ; n&s&'so spele ‘Mimentarea activa se poate face: in sala da meso; in salon; la masa sau la pal | 98 oferd prosopul si-si stearga mainte ne aa a = se indopéireaz3 matoviaelefolosite regatir| | maior 7 — se adapteaz’ masa spaci ~tav8, tacdmuti farfuri, servelele, cana penttu supa, pahar de ‘oper cu tal do rs cat oa te 7 7 |__| ap foto de masa, conf de-paine Pert cu servelel, se agaz’ pe gonunchil Condit de | sala de meso Pacientlul, peste patura acoperté cu alezd medi = curdjenia desdvarsita tn sala de mese ~ se agazd in jul gAlului un prosop eee ~ asisenta Tmbraca halatul de protec ay 17 meee — s¢ atanjaaz4 astetic pe mese mici (4 persoane) tacdmurile, — se spald pe maini si serveste masa la fal special paharele, cana cu apa, gervetelele, lor, numérul regimului atin salon la masa 89 roeaz4 oles t ma inin ‘lentarea | se ajar palo doct tora sang Gd cal spa ps ~ se anunjS bolnavi sind la masa activa ta pat, | 0 pera cea ~ 80 invlé 88 se spsle pe main Lin decubit | ~5e spaid pe maini lateral stang | — se protojeaza lenjeri de pat cu aleza, lar coa a bolnavului c serves most : ng | 80 prbleard leno de pat cu er, bolnavutu cu ~ serves faluie le mancare pe rénd — Se NGiod media vesola lost wal aRa4 ne be matgoes pat sau pe un abet a Inajimea patuul = nu 8e ating alimentele cu mana ae = se observa dac& pacientul a consuinat alimentele in 7 $8 Setvese allmentole pe rand, se tale cole solide Salto aiieal of ichidele se servasc in c&ni speciale cu cloc sau eu ajutorul invogma nem conta sot mot 3 tunortubus transparonto, curate, fierte peor ~ se rdica vesela utlizala, se indoparteaza materalele folosite, ~ c0 tansporta vesela ta oficia leer etateatyee . TSS Soteoslo se cur sla de mese Spal peclntl peat ‘condi de mediv in salon, fa mas F 7 : a “se indeparteaza tol co ar putea influenta negativ apaltl ALIMENTAREA PASIVA pacientulu (vil, sculpator plosca) Cand starea generala a boinavilor nu le permite sa se alimentaze singur, rebule ize sopard cu psravan pacieni cu aspect dezagreabil pentry | fee 54 fle ata calla foe se progéteste masa bolnavulbi: se asaza fafa de masa curt, = vor ti han bolnaviimobiizap,paralzali, epuizalladinamici, tacdmur, cana cu apa, serveole, sarea (dupa caz) in sare gravd sau cei cu usoare tuburdei de deglatio $0 ini pace 8s ste peal aes 9 1 — pacientl este ajutat s& se ageze la mas - Getrag er eee ~Tessenta imbract alt de protec, 5 pind pau sub sah ei paar , sere de pd, boneta (s4 nu se atinga de aliments) ee ~ se spala pe maint~servirea mesel se face ta fel ca in sala do = Imbracd halatul de protectia fae eee ico ~ agen pain sub boneta ‘limentarea | — so progateste salonul ca pentru alimentarea in salon la masa |-s6 spa po maint aciiviin | se\asazd pacientul in poze confortaila, somigezand sas a ; salon, la pat | sezdnd cu ajutorul rzemdtoruui de pal sau cu perme | = se asazitin poziie somigeztind cu ajutorl rezematoareior de se protoioazlenjoria de pat cu musama | pat sau in decubit dorsal cu capul usor tdicat si aplecat mainte e - 7 7 = _[ pent a usura deglutiia ALIMENTAREA ACTIVA ajutor,alimontele 50 agaza peste musama un lighean ~| se oferé pactentului spunul sii so toar 122 123Servirea mesel I's protejeaza lenjria cu un prosop curat ~ So protejeazai cu un prosop in jurul gatulul ~ se adapieazdi masula la pat si! se asaz& mAncarea astlel Incat sd vad8 co i se introduce in guré ~asisionta se agaza th dreapta pacientului sii idic& ugor capul cu porna ~ voticd temperatura almenteor (pacinfinstare grav ma simt temperatura si nicl qusiulalmentelon) = fi servesie supa cu lingura sau din cara cu cioc, tala alimenicle solide = supravegheaza debiul ichidubl porttu a evita incirearea peste putaile de degiutie ale pacienul ~ este stors la qu, | se aranjeaza patul ~ se indepérteazd eveniualele resturi almontare care, ajunse ‘ub boinay, pot contribu fa formarea esearolor = schimba ionjeria daca Sa murdért ~ acopera pacientul si aeriseste salonul = strange vesela si o transport a oiciy DE STIUT: = se ineurajeazé pacientul in timpul atimentatit, asigurandu-! de contrbujia alimentelor in procesul vindeeari ~ se ofer’ pactentulul cant! nu prea m rece, neputand sa le Inghit, ar putea sale aspire DE EVITAT: servirea _alimentelor prea fierbinj sau prea reci = atingerea_alimentolor deos-| Jcar au fost In guia pacientulul PRINCIPII DE ALIMENTARE A PACIENTILOR INAPETENTI ~ s2 Inlocuiese in funcfie de preferinfele bolnavului in cadrul limitelor permise de prescripfia medical ~~ sorvirea mesei se va fae intr-un cadiu cat mai estetie: se servese alimentele in port mici ~ cantialile mari pro- | ‘voac’ numai ja simpla vedere senzalia de plenitudine = mesole vor fi servte la intervale mici (2-3 ore) pentiu eliminarea senzaliei de greaja, lichidele se servose ‘ec, aciifiate cu lamaie, intr-o Variatia eat mai mare “nu se administreazd alimente hiperzaharate — provoacd senzajia de plenitudine si favorizeaza diareea ~lapiele in cantitate mai mare de 1 | provoaca diaree, greala albuminele supradozate (branza) provoacd meteorism si accentueaza inapetenta la bolnavii complet inapetenti, senzajia de sete va fi exploaiatd si i se vor oferi elemente nutritive sub forma, lichid: taptele, sucuriie de tructe vor fi imbogaite cu praf de lapte, cacao, galbenus, preparate de zahar, zeama de Jamaie sau portocale ~ bulionul de legume va fi imbogajit cu unt, branzd, tind, galbenus de ou, cacao in aceste amastecuti se vor introduce si proparate de vitamine, dac& ole nu disperseaz& usor si nu mocilic’, gustul sau mirosul alimentelor ~ Se asigura necesitijle calorice de 2500-3000 eal /24h prin adiministrare de preparate lichide hipercalorice ~ la revenirea apetitului se administreaza alimentalie solid, Tepartizaté In 4-5 mese ~asisionia trebuie si noteze exact caniitalea de alimente ‘consumata si sA calculeze valoarea caloric’ pentru a se | putea orienta in ceea ce priveste acoperirea necesititior Zinice ale bolnavulul va unnéri_ ca: bolnavul s& consume numai_alimentele conform prescriptilor medicale Scop = Observarea apelitului urmaresie descoporirea si combaterea inapetentei sau anorexiel bolnavulh = apetitul poate fi un indiciu in stabilirea diagnosticulul unor afeciuni; asifel, bolnavit cu: ~ cancer gastric retuzd carnea de vac In hepatita epidemic faza proictoric’, retuza grésinile — polifagia poate indica un diabet zaharat ~ apetitul preferential in cazul unor caren ale organiserulu (gravide) ~ poniru combatorea anorexiel sau inapetentel, se vor avea in vedere urmatoarele: se vetificd dacd inapetenja este totald sau repulsia se |. ‘manifesta nual fat4 de allmentele din regim in comparatio ‘cole preferato ALIMENTAREA ARTIFICIALA Definitie Tnseamna introduceroa almentelor fn organiamul pacientutal prin mifoace articate, Se realizeaza prin urmstoarele rocedee: ~ sondé gasticg sau gastrosioma = pe cle parentorala clsma testinal ‘Scop = rénirea paciengilor inconstiengi =u tuburari de deglutiie ~ cu intolerant sau hemoragi digestive ~ operatl pe tubul cigostiv s!glandele anexe cu stricluti esotagiene sau ale cardial i slave yravaj negatlvisiy alimeniat . 124 125 a =oALIMENTAREA PRIN SONDA GASTRICA Progatire | introducerea sondel ‘= materiale = de proteciia = nasterile —bulion alimentar = pacient = psiic veal sonedajul gastle = alezZi, prosoape -sterlie —sond Einhorn sau Faucher = seringi de 5-10 em = pensai hemostatic’ ~palnie ~ Ravita renal ~ s& nu prezinte gruni ~ si fie la temperatura corpulut = sh alba valoare caloric& = ve2l sondajul gastric fale Allmentaroa propriu-zis in caz de staza gastricd, se aspir& confnutul si 80 efectueaz’ spalatura gastricd| — s@ atasazé palnia la capatul sondel si so toama tichidul ‘limantar 200-400 mi pand la 500 ml, Incdlzit la temperatura |: ccorpulul ge introdue apol 200-200 ml api si o cantitate fica de at pentru a gol sonda : vse inchide sonda prin pensare pentu 2 evita scurgerea alimentelor in faringe de unde ar putea fl aspirate, determindnd pneumonia de aspiratie ~ complicate grav = se extrage sonda cu atenlie m DE STIUT: eer Steritincongtint ou br de deli sau care rbui alest a utp bo acest cal, cond so noduce endonaal eae re faien semen mal mal Ge #5 ao, coe de cau mayirun| | 2.3 al id taualizate rode escare ae “ eee ee ey gmilsveee n 8 cor one eal, do profil cu apa pa aean vas atom ‘mucoasolar) Alimentarea prin gastrostoma ~ deschiderea si fixdtea operatorie a storiacilul la piele in scopul alimentarii printr-o sonda in cazul in care calea esolagiand este intrerupls =n cazul sticlutlor ésofagione, dupa arsuri sau intoxicait cu Substanje caustice, cand alimentatiaartlicialé ia un caracter de duratd si nu se poate ulliza sonda gastie’, alimontele vor fi Invoduse Tn organism prin gastrostoma In stoma, este fiat 0 sond& de cauciuc prin intermectulcAreia alimentele Sunt iniroduse cu ajutorul unei seringl sau prin palnie ~ respectandu-so aceleasi pricip, so introduc st aceleasi ames- tecuri alimentare ca in eazul alimentajel prin sonda gastilcd = alimeatale var fintrodtuse in doze tractionate la intervale obis” ruite, dupa ararul de alimentajo al pacienflor, inealzite la tem- poratura corpulul ~ cantitatea Introdusa 0 data nu va depasi 500 ml — dupa introducerea alimentelor sonda ce Tnchide pont a Impiadica refularsa acastora = tegumentele din jurul stomel se pot ita sub acfiunea sucului gastric care se prelinge adesea pe lang’ sonda, provociind Uneo# leziuni apreciable = de aceea, regiunea din jurul fstule! se va pista uscata, acaparité cu un unguent protector si antimicrabian, pansald Steril cu pansament absorbant ‘Alimentarea (| prin clisina Se poale asigura hidratarea $i allmentarea pa o perioadé scurta de timp = deoarece In rect nu gunt ferment pentru digestia, lar mucoasa absoarbe numai solu izotonice, substantele proieice sunt eli rminate sau supuse unui proces de putrelagiie ~ alimentarea se face prin clisme piedtura cu picdturd cu soluie Ringer, glucozé 47%. cu rol hidratant veri pragiticaa si efectuarea clismel in loculigetorului se foloseste un tetmos ‘Alimentarea pparenteraia — se face cu substanje care = au valoare caloric ridicat = pot f utiizate ditect de fesututt hu au propretaiantigenica = ny au aciiune infanta sau necrozanta asupra tesuturtor = pe cale Lv. pot fintroduse solu izo- sau hipertone (glucoza 10 20-33-40%, frucioza 20%, soluio dextran, hidrolizate proteice) ~planul dé alimentare sé face dupa calcularea necesarulut de ‘calori24 h gi a raliel de lichide in care pot fi dizolvate principle ruiritive = novoia de ichide este completat’ cu ser fziologie sau sol. glu cozale gi proteice — alimentarea parenteralé se face ca si hidratarea (vez! cap Hidratarea si minoralizarea organismului) = fmul de administrare dfferd dupa natuta si concentratia pre parafulu, starea pacigntull, de la 50-500 mim 126 127Hidratarea si mineralizarea organismului ‘Organismal uman nu poate trl (In meds) dec8t:,3 minute fra Op, 3 zile far ‘api, 8 sAptamani ra rand” (Burghele). .Taate mecanismele vitale nu au decal un jel acela de a menfine unitatea mediiul interior si de a ne da prin aceasta independenta g! personaltate biologic" (Cl! Bernard). ‘Apa ‘este Ichidul solvent al tuturor substanjetor chimice, organico gi anorganica, necesare bunel funciona a organismului © dilueaza tof! produsiirezultati din metabolismul intermediar dostinati elimina “se giseste in organism in dowd sta: liberé-crculanta, the structural (intr tn constitlia moleculelor) = apa liber’ reprezinta 70% din greuiatea organismulul si se repartizeazi asttel: = 80% In intariorul celulelor (ich intracetutar) = 15% in spatile lacurtare (lichid interstiial) = 5% circu tn vase (lchid plasmatic) — prin compozitia $I funclia aproplatélchidale intertial si plas matic, sunt numite lichide extracelulare ~ apa mentine Tn solulie 0 serie de s&ruri mineraie = medial intern al organigmulul este 0 solulie apoasa de sAruri rminerale, formand parlea fundamentalé a plasmel sanguine, a lito si& ichidultinterstiil = sarutile minorale meniin presiunea osmaticé a lichidelor din organism, constituind una din actviéile fundamentale ale acti- vita celulare = nevoia de apa a adultulul este de: 2000-2500 mi24 h — a copil nevola de apa este mai maro, in report eu greutatea corparalé, el necesitand: "180 mi apaukg corp in primole 6 luni = 150 mi apivikg corp intre 6 si 9 luni 120 ml apavkg corp inte 9 si 12 huni = 100 ml apaikg corp pasto 12 luni = necesarul de apa se acoperd prin aportul alimentar fie sub forma de lichide, fie sub forma de apa conjinut4 in alimentole solide ~ aliminarea apel din organism se face pe mai multe cai, ase ‘= 1000-1500 mi se elimina prin urind 500-1000 mise elimina prin transpiratie 350-500 ml se eliminé sub forma de vapori prin plamani = 100-200 mi se elimina prin intestin (in scaun) — In mod normal, este un echilbtu intr lichidele introduse tn organism si plerderiefiiologice ip NIUBSI patelogice €e praduce dozechilibrul co duce la des- bidratare sau hiperhidratare Homeastazia | ~ analiza pe care Cl. Bamard a contiwuato asupra mediulal — in functie de cavza si mecanismul prin care se instaloaz’, pot ‘teresa sectorul intracelular, extracelular sau ambele = pe baza modiicdtlor din lichidul extracelular se deosebesc ‘mai mute sindroame de deshidratare: ~ deshidratare izotond ~ cénd aportl insuicent sau pier- erile intereseaza in aceeas! proportio apa si electroliji (varséturi, datee, aspiralie gastie’ sau intestinal, fistula astrica, paracentezele repetate, hemoragi masive; se pot pierde 2-3 sau chiar 5-10 104 h ~ deshidratare hipertona ~ cnd se ellmina apa in proportie ‘mai mare (prin polipnee Inte 1 si 1,5 124 hy, transpivaje exageraté 2-3-5 124 h) ~deshidratare hipoton’ — cand se elimina sérurile in roportie mai mare (in polurile patologice sau cele provocate prin diuretice) pe el eet 129