CARTEA Iv 259 Nu le-ar fine in cercurile cursu Toate lucrurile pe care acum cuprinde $-ar desprinde de izvorul lor, pierind, Aceasta este iubirea comuna tuturor Si cauta sa fie tinute Prin tinta lor, binele Caci altfel nu pot ramane-n existent ; Decit daca, prin dragostea intoarsa inapoi Se reintorc la cauza care le-a dat fiinta. ' lui lor, © ordine statornics le 7. Vezi acum”, zise ea, ,care e consecinta pentru tot ce am spus?” ,Care?” am raspuns. ,Ca orice soarta este absolut buna.” ,Si cum se poate intampla acest lucru?” | ,Ascultaé”, a spus. ,Din moment ce orice soarta, placuta sau grea, are ca scop fie s4-i rasplateasca sau si-i incerce | pe cei buni, fie sa-i pedepseasca sau sa-i corecteze pe cei rai, inseamna ca oricare este bund, avand in vedere ci este fie dreapta, fie utila.” ,Rationamentul tau este foarte adevarat”, am spus, , si, daci ma gandesc la providenta si destinul despre care m-ai invatat cu putin inainte, el reprezinta o judecata bazata pe temeiuri solide. Dar, daca esti de acord, si o enumerim printre concluziile pe care mai inainte le-ai declarat de neconceput.” ,De ce?” ,Deoarece este 0 opinie comuna printre oameni, si una foarte des intalnita, cA soarta unora este rea.” ,,Vrei, asadar, pentru Putin timp, sa ne apropiem de vorbirea comuna a poporu- lui, ca s& nu para cdi ne-am indepartat prea mult de expe- Henta oamenilor?” ,Cum doresti”, am spus. ,Nu crezi ca Cea ce este folositor este bun?” ,Asa este”, am raspuns. »Si cd soarta care pune la incercare sau indreapta este ‘olositoare?” Sunt de acord.” ,Prin urmare, buna?” ,Cum altfel” Dar aceasta este soarta celor care fie, neclintifiCARTEA IV fe 61 in ae lupta impotriva adversit tandu-se de vicii, iau calea virtuti ” am zis. ,Dar soarta plicutt cate on oa pcara. risplata, nu o declara vulgul fa a celor buni ca Ree Acr rie eee = Ba chiar deloc; 0 ‘ eae ina.” ,Dar pe cealalta care, desi este aspra, i fine in frau Pe cei rai printr-o dreapté pedeapsa, o considera Poporul buna?” potriva, o cred cea mai nenorocita dintre toate ce se pot imagina.” ,Ai grija, prin urmare, ca nu cumva, urmand opinia multimilor, s& ajungem la o concluzie cu totul de neconceput.” ,Cum asa?” ,Din ceea ce am admis rezulti ci soarta celor care sunt in posesia virtutii, inainteaza in chutarea ei sau sunt pe cale sai o dobandeasca este jntotdeauna buna, oricare ar fi ea, in timp ce pentru cei care persista in rautati soarta este cu totul rea.” ,Este adevarat”, am spus eu, ,desi nimeni nu ar indrazni sa o marturiseasca”. ,Din acest motiv, omul intelept nu trebuie sd suporte cu neplacere ori de cate ori ajunge la un conflict cu soarta, la fel cum un barbat viteaz nu trebuie sa fie revoltat ori de cate ori se aude tumultul rizboiului. Caci pentru amandoi dificultatea insdsi este © ocazie: pentru unul sa-si sporeascd gloria, pentru celalalt sa-si intareasca intelepciunea. De aici isi si trage numele virtutea, deoarece, sprijinindu-se pe puterile sale, nu este invinsa de adversitate’”’; si voi, care inain- tai pe calea virtutii, nu afi venit pentru a va irosi in bucurii si a lancezi in placere. V-ati angajat patimas intr-o lupta impotriva intregii sorti, ca nu cumva soarta grea si va copleseascd sau cea plicuta sa va corupa. Ramaneti cu puteri neclintite pe pozitia de mijloc ; Srice rmane mai prejos de aceasta sau trece dincolo de ea disprejuieste fericirea si nu primeste rasplata cfortului. in mana voastra rdimane ce fel de soarts ‘tilor, fie, indepar- »Dim-CARTEA Iv 263, preferati si va formati; caici orice car aspra, dacd nu pune la Incercare say indreapta € pare seste. ‘apta, pedep- 7’. Dupa zece ani de razboi, Razbunatorul fiu al lui Atreu in Tuinele Troiej A riizbunat casnicia pierduta! 4 fratelui sau: Dorind sa intinda panzele flotej grecesti , $i cumparand cu prey de sange vanturile, A uitat de sentimentul sau Parintesc si, ca Preot, A sacrificat gatul nefericitei sale fice. Stapanul din Ithaca si-a plans tovarasii Pe care, intins in grota sa larga, Salbaticul Polifem i-a inghitit in uriasul sau pantec; Totusi, scos din minti pentru ochiul pierdut, A platit bucuria prin lacrimi amare, Pe Hercule muncile grele |-au facut vestit: A imblanzit centaurii trufasi, A jupuit pielea de pe crudul leu din Nemeea, Cu sdgeti sigure a doborat pasarile , De sub ochii veghetorului balaur a furat merele, Cu mana st4nga incdrcata de aurul lor, Pe Cerber |-a tras cu intreitul sau lant; Se spune cd, invingator, La dat pe nemilosul stapan Diomede Ca hrana la cruzii sai cai; Hidra a pierit cu otrava sa arsa, Dezonorat in crestet, raul Achelous Sia cufundat, rusinat, privirile-n maluri; In nisipuri libiene |-a doborat pe Anteu, Cacus i-a potolit mania lui Evandru, lar umerii care urmau si poarte inaltul cerului "a murdarit mistreyul erimnatic cu balele sale; pierduti,