Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Proiectarea Incintelor Acustice PDF

    Uploaded by

    Puiu Bercioiu
    91 views21 pages

    Original Title

    proiectarea-incintelor-acustice.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    91 views21 pages

    Proiectarea Incintelor Acustice PDF

    Uploaded by

    Puiu Bercioiu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 21
    Ae SE BROT Tee SB bs i mote 4 EO Proiectarea INCINTELOR ACUSTICE (I) Ing. Aurelian MATEESCU curta introducer. Acest subiect Este larg dezbatut de iubitoni de fhuzica 31 echipamente de inalta {OMe de pretufindeni, diversele tipun' de incite existente pe piata Mund adept uneon la fel de radicall ca 2\fanv folbalulur, gata sa apere Sau $2 Rego cu venementa o incihta sau alta dupa cum evolueaza preferintele lor Dar de unde aceasta diversitate de tealzari tehnice? Explicatia cea mat plauzipia este legata de constructia Grechii umane. de taptul ca. |a 0 Bteeasi solute tehnica” aplicata de in toata fatura. perceptia sunetulul, Complexttatea sa, este diferta de la om frum astie! ca nus frumos ce € frumos. € Irumos ce-m place mie! Trecand peste exagerarile care rigica in siavi_o realzare (0 incinta) in Setnmentul alteia, trebuie s4 spurem G2 singurul adevar probat ramane proverbull In ceea ce priveste solutil fehnice, acestea nu. reprezinta | motneniyl actual nici 9 noutate, chiar daca, in scop de reclama, 0 solutie Tehnica este _.vanduta" ca uitima ealizare in domeniu: ‘ncintele inchise sunt cunoscute dinainte de ani "50. in 1949, Harry Gison si v. Preston, au, patentat suspensia acustica. Edgar Vulchur $i Henry Kloss au tondat ,Acoustic Research. firma care a utilzat aceasta solutie tehnica. incinta AR-3 devenind Glasica. Henry Kloss s-a desprins si a Tondat alte dou companii de succes care au popularizat acest project, KLH''si -Advent’. In 1972, Richard Small a publicat cele mai ‘complete date de ‘proieciare pentru incintele inchise: incintele deschise (bassteflex) nu sunt nici ele 0 noutate. In 1932, A.C. Thuas a descris In patentul sau interactiunea dintre. " difuzor_ $i deschiderea practicata in incinta. In anit 50. 0 serie de cercetaton, printre care Beranek, Van Leeuwen. de Boer, Lyon, Cocanth’ si Novak. au publicat articolé Care detaliay modelelematematice analogice incinte!_deschise, filtrele ltece-Sus. O contributie imponanta la Gefinitea modelulul_ matematic si la stabiitea termenilor pentru proiectare @ au lucrarie ur AN. Thiele din 1961, ‘chiar daca lucrarile sale nu cuprind un calcul -sistematic al pierdenior din snemnta_ Anicolele iui R. Small publicate incepand din 1973 trateaza problema Perderior din incinta si electul lor asupra linearizati' curbe’ de raspuns, problema reluata de Robert Bullock, Cate a contnbut fa cresterea acuratetel tabelevor de proiectare. vncintele cu radiator pasiv au fost gescrse pentru prima data in patent le Matty Oson -Ohuzoare | metode agate a’ sunetulur. aparut in ‘Aruane 1835. for Olson a mai publicat 1954 0 luctare asupra_aceluias! ‘ect. var mai recent. in 1973 51 1974, Nomura Kitamura §: Small au mai publicat article tratand aceasta tema; incintele cu iinie de transmisie ay la baza realizari datand din ani “30, cand labirintul acustc era studiat si fealizat de Stromberg si Carlson. Utterior, A.A. Bailey (in anil 60) gi A. T. Bradbury (i 1976) au publcat artcole teferitoare la cercetarile lor asupra acestei soluti tehnice.. Putem astfel s spunem cA nu este snimic nou sub soafe” In ceea ce priveste solutile tehnice adoptate de Giversele firme constructoare de incinte ‘acustice. Noutatile tehnice sunt legate &proape exclusiv, de introducerea Materialelor noi, utiizate in primul rand jn domeniu! spatial, militar etc., si ne referim {a adezivi, materiale ‘pentru membrane, izolatoriacustic! etc. Aceste materiale au proprietali care imbunatatesc erformantele traductoarelor (difuzoarelor), fara sa se fi ajuns lao solufie ideala nici Tn Fig. 1. Constructia difuzorului electrodinamic constructia acest keviarul, ali Materiale precum ‘ultratg ‘spumele metaice sau eu structura {ridimensionala, utiizate frecvent astazi in constructia_”-membranelor difuzoarelor, nu au_ putut inlocui utiizarea majontara a membranelor din cceluloza (hare), chiar daca aceasta a fost armata cu'fibre de carbon sau polimeri. Daca in cele de rai sus ne-am refent exclusiv la incintele echipate cu Gifuzoare dinamice, am facut-o pentru ca acest tip de incinfe ramane de departs cel mat raspandtncriele echipate cu, traductoare electrostatice, desi au performante remarcabile si un numar de adepli care | cu fevoare, au si ele S 3 impertecturile lor. Trebuie Sa ne referim $i la un at element care este din ce in ce mai ttlizat in proiectarea si, constructia incintelor acustice. Este adevarat cd, la nol, calculatorul este utlizat in aces Seop,mal ales In uti ary, dupa co Sura” accesului la calculator a frecut Muli constructor adept) ai calculatorului considera c&_ullizarea nor programe sofisticate de proectare $1 simufare poate rezolva integral broblema realizar unor incinte de Bertormanta. Din pacate, se insalal TEHNIUM - februarie 2000 toate determinarile efectuate upd calculatorulu, abia se att We ajvijratea GTumulUl, cea dea “cous jumatate find cea mal grea, pentuca Mesgpine experonta! practice Riaw complexe, ‘uneor! idea “alte apoitati de masurare decat cele postive, pur subiective, dar care Sunt ram de necesare alunci cand dont refine un rezultat CAt rat Dus a stone care cispunem, Miilzarea calculatoruiui sia unor programe. de proiectare si° simulate oogaza mult prima faza, Stunei cand bsutructorul nu este inca hotarat co SSuje sa adopte pentru dituzoarele de Sie dispune; ulterior, dupa ce a Gaborat, cu. ‘ajutorul calculatorului, Sou care i Se Pare optima si trece la realizarea va trebui sq imenteze Cu rabdare modificari eipemateriaieior fonoabsorbante, ‘ale Bele pasive, uneori chiar de \riionare. a difuzoarelor ‘pentru a Boing un maximum de perfotmanto Ta ‘co priveste neutralttatea timbrala, ceeenta imaginl. sonore, claritates omelet Materialele ce urmeaza reprezinta, poate, cel mai complet indrumar de Froectare a incintelor acustice publicat bana acum in tara noastra, cuprinzand Pimare cantitate de date gi formule de cakul pentru toate elementele Gamponente ale une! incints Mlaterialele fac parte dintr-o lucrare mai ampa, pe care’ sper s-0 pot oter calor inevesat pana la siarsitul anulul vitor, Capitol 1, Traductoare De la _aparitia, primului traductor electtoacustie capabl sa transforme in sunel un semnal de audiofrecventa a ‘recut mai bine de un secol. Aceste waductoare au evoluat cu scopul declarat de a servi cat mai bine obiectivul propus prin insasi denumirea lor; redarea cat mai fidela a sunetelor. S-au descoperit si perfectionat. mai multe tiputi de traductoare electro- seuslice, numite Curent” dituzoare onstructiy ele sunt: 1, electromagnetice: cunoscute sub denumirea de difuzoare cu paleta libera, asemanatoare cu castile lectromagnetice, dar, datorita: Performantelor slabe, sunt’ deja istorie: 2.- difuzoarele dinamice, care pat fi de doua felun: electrodinamice (la care campul magnetic este obtinut cu ‘utorul unei Bobine parcurse de curent Continuu) si permanent dinamice, la Gar itl agnai este ore de un ment, varianta cea mal raspancta: 3.- diluzoare electrostatice, care sunt formate din ova armaturi, © Membrana de material izolator ‘cu ppsmpa de 20-30 micron pe care se O depuinere metalicaconductoare $8 feprezinta primul elecirod. Cel de-al Golee lectrod este renrezentat de 0 Plas metalica fina. Intre cei doi Slectrozi se creeaza un camp electric BE aplcarea unc potential suprns 0 volt. Semnalul audio Aplicat pe metalizarea primului electrod deplasarea_acestuia in i Si generarea Sunetului, pentru frecvente medi si Parametri foarte buni... dar ailmentarea cu tensiune EEFIUd si sistem de adaptare difuzoare piezoelectrice, ~ februarie 2000 ° Fig. 20 tiizate In special pentru trecvente inalte, Puterea este limitata de Posibiiitatile de detormare mecanica ale elementului piezoelectric. Dintre tipunie citate pana acum, dituzoarele dinamice, respectiv cele echipate cu magnet permanent, au cea mai larga raspandire. Fabricatia lor este extrem de diversa si specializata, functle de aplicajia avuta in vedere: pentru auditii de calitate, pentru Sonorizari In masina sau in ‘aer liber, Penttu echiparea teceptoarelor TV etc. Constructla. Un difuzor dinamic este ‘construit conform figuri nt. 1 si cuprinde urmatoarele elemente: 1. - 9 placa spate, metalica, de multe ofi tacand corp comun cu piesa polara (3); 2. "-" magnetul permanent, la majofitatea difuzoarelor find din terita La difuzoarele pentru reproducerea frecventelor inalte _(tweetere) se utiizeaza ferite din pamanturi rare, ce asigura Un camp magnetic foarte puternic; 3." piesa _polara _ centrala, executata din metal, de forma sa depinzand mult calitatea dituzorului; ‘4. - placa polara frontala; 5 -"cadrul_cifuzorului, ‘care este pring rigid de piesa polard trontala si Sustine toate elementele componente ale difuzorului, Se executa din tabla ambutsata (etn), masa plastica de Mare ngiditate, injectata si prelucrata, €au din aliaje ‘usoare tumnate $i apoi prelucrate. Rigiditatea este "prima Cerinta impusa acestei componente; 9. suspensia membranei na) 7, membrana - elementul cel mai important - trebule sa fie cat mai rigida, dat g cat mai usoara: ~~ suspensia de centrare (spideru) este ‘contectonata de cele mai multe ori din panza speciala impregnata._ Asigura _ deplasarea cofecta a echipajulun mobil (eobina 1 suport sav) In ‘Spatul cinta presele Palare (3) si (4). Spat num! curent fntretier (12) Capacul de protectie al echipajului mobil; p oe Suportul bobine:_mobile executat, dupa cennte. din matenale diverse. ‘de la hartie impregnata la Kapton'sau foit metaice (At 11. bobina mobila, executata din conductor de cupru. sau aluminu ‘cu sectiune circulara, ‘patrata, dreptunghiulara sau chiar hexagonala, izolata “cu lacuri- termorezistente speciale, intr-un singur strat sau mal multe (doua. patru sau chiar opt 12 -intrefieru!: 13 - deschidere obtinuta prin gaurifea_piese! polare centrale. cu Scopul de a imbunatat’ disiparea termica si a egaliza presunea dintre Mediu si spatiul din spatele capaculu de protecti 14 - firele de legatura ale bobinei mobile (numite curent fire leonice) cu placa de bore 15. Aceste elemente nu Sunt figurate pe desen. Functionarea difuzoruiui_dinamic este similara cu tunctionarea motorulut electric. Aplicand un. semnal electric bobinei mobile, ia nastere un camp Magnetic care va interactiona cu campul magnetic al magnetulul permanent. Va aparea 0 torta mecanica ce va provoca deplasarea membranei difuzorului. membrana solidara cu_suportul. bobine_ mobile. Daca semnalul electric este un curent continuy, membrana va ‘i deplasata Catre interiorul sau exteriorul Sasiului difuzorului, in’ functie de sensut curentului, Si va ramane deplasata atat timp cat este apical curentul continuu. In cazul aplicani unui curent aiternativ, in semipericada pozitiva membrana se va deplasa intr-un sens. iar la inversarea sensului, in semipericada negativa, deplasatea bobinei se va face in’ sens contrar. Pentru a reproduce cu acuratete unda electrica sinusoidal, bobina mobila trebuie sa Se deplaseze in interiorul intreferulut egal in ambele direct. Pentru aceasta este _deosebit de importanta simetria campului magnetic din intrefier: in caz contrat semnalul acuslic generat se distorsioneaza. In figurle 2a. 2b. 2c sunt prezentate geometrile curente ale intreferuiui si influenta lor asupra uniformitati: campulu: din intvefier. Se observa ca. in fig. 2a, linile de camp Care nu sunt in intrefier au lungim diterte si, ca atare, campul magnetic ‘este neuniform. O constructie adecvata 4 pieselor polare, ca in figurile 2b sau 2c, conduce la 0 uniformizare a iillor de camp si. ca atare, se evita apariia distorsiunilor. Fora mecanica dezvoltata de bobina mobila la trecerea unui curent prin ea este reprezentata de produsul 8 ota prodiisa de un numarde spre dat (L} alate intr-un camp magnetic oat pe unitatea de suprafata (B). Aceasla Caracteristica a. difuzoruiuy este masurata. in Tm/N, respect tesia Metrinewton, si este un parametru important al tiecarui difuzor. (Comtinuare in numarul vitor) MES *cectarea i.OR ACUSTICE (II) Ing. Aurelian MATEESCU (Urmare din numarul trecut) eometria intrafierulul sia elementelor ce il compun este un alt element important al difuzorulul. Constructiv, se pot intalni doua variante in ceea ce priveste geometria componentelor intrefierulu fig, 3a - bobina mobila este mai mica tn lungime decat lungimea intrefierulut, tig. 3b'- bobina mobila este mai lungar decat lungimea intrefierului ‘hn practica. cel de-al doilea caz est cel mai intalnit. In cele doud fig s-a notat cu X max deplasarea maxima a bobinei mobile Intr-o directie., mentinandu-se constant un numar dat de spire in intrefier. X max = (Lb-Li/2 in care ungimea bobinei mobile; lungimea intrefierului. Un dituzor lucreaza linear daca nuniarul de spire atlatin intrefier este constant, deoarece produsul B x L ramane constant. Atunci cand’ bobina este mai mica in lungime decat intrefierul (fig. 3a), linearitatea miscarii sale se manifesta pe o lungime X max foarte mica Bobina mica inseamna o masa mica. deci si parametri foarte buni, dat valoarea mica a lui X max este un dezavantaj major. in celalalt caz se asigura o linecuitate relativ buna, dar o éficienta inal mare, chiar daca in acest caz masa echipajului mobil este mai mare, din care cauza a fost aproape unanim adoptat de fabricanti de difuzoare. inelul iui Faraday. Curentul lecttic ce duce miscarea, in ‘ampul magnetic al bobinei mobile este cauza unui curent rezidual, de sens opus curentului_care-| genereaza si care creeaza o forta eleclromotoare ae celei generate de semnaiul util din bobina. Ea apare in bobina mobila, care in acest caz actioneaza_ ca’ armatura unui Generator. Acest efect, impreuna cu campul "generat de — curentul seinnalului util, produce 0 modulatie a cémpului magnetic din intrefier. Fenomenul a lost sesizat de W. J Cunningham in 1949 si are dezavantajul ca produce distorsiuni armonice de ordinul 2 de valori semmificative. Din studi mai aprofundate _s-a _constatat ca modularea_campului magnetic nici nu este simetrica, ea depinzand de sensul in care se deplaseaza bobina mobila prin intrefier. Cauza fenomenului se datoreaza in parte piesei polare, care se comporta ca _un_ miez_ de transformator. Totodata, _fluxul magnetic al _bobinei mobile interactioneaza cu linile de camp periferice, modificand forma cémpului magnetic perieric. Aceasta observatie explica, in parte, beneficile asigurate de configuratile de functionare in push-pull a difuzoarelor de frecvente joase (woofere). Metodele de rezolvare a acestei probleme sunt: - utilizarea de materiale cu mare permeabiltate magnetica in zona din imediata apropiere a bobinei mobile, astiel ca metalul sa fie totdeauna saturat, de unde si o influenta minima asupra circuitului magnetic. Aceasta metoda nu este foarte raspandita datorita costului ridicat al metalelor cu permeabilitate foarte mare; = utlizarea unei spire in scurt - cireuit, care are rolul de a genera un camp’ magnetic egal si de sens contrar ,cAmpului indus’ de bobina mobila. in figura nr. 4 sunt prezentate cteva’ solufi constructive _utlizate curent: un cllindru subtire din cupru peste capul piesel polare (a). ‘un capacel din cupru peste capul piesei polare (b), un cliindru de cupru Semiinchis '(c), un inel de aluminiy sau cupru ce formeaza o spira in scurtcicuit la baza piesei polare centrale (4). Primele trei variante au si un alt avantaj: reduc inductanta efectiva a bobine! mobile si se obfine un raspuns mai bun [a trecvente inalte. Prin aceste metode se poate face un control al raspunsulul difuzorului la frecvente medi si inalte. Inelul ce formeaza 0 spira in scurtcircuit la baza_piesel_polare reduce distorsiunile armonice de ordinul 2, dar nu afecteaza inductanta bobinei mobile si nu controleaza raspunsul in frecventa al difuzorului in domeniu! medi si inalte. Este un element component deosebit de important al difuzorului. Rolul sau este de a asigura transmiterea _energiei mecanice generate de bobina mobila catre aerul din _vecinatatea membranei:..ca s& produc! sunet trebuie sa misti aerull”. Primul mode! fizico-matematic al. membranei difuzorului a fost gandit asemanator cu un piston ideal care impinge aerul sub actiunea unei forte. Transferul migcani de la pistonul reprezentat de membrana la masa de aer din fafa sa este un fenomen complex, cu multe elemente puternic influentate de frecventa: la frecvente joase de freeventa de rezonanta a difuzorului, iar la trecvente inalte de impedanta de radiatie a aerului, Aer! opune rezistenta la miscarea membranei, impedanta de radiatie, care scade cu frecventa pana la un punet la care 0 crestere a frecventei va conduce lao crestere in aceeasi proportie a impedantei de radiatie. Valoarea acestei frecvente inalte este o functie ce depinde de impedanta de radiatie 8 oe peGuPtatata,, de radiate. suprafetele mai mici pot reproduce frecvente mai fidicate decat suprafefele mari, fapt utiizat la fabricatia de difuzoare specializate Pentru reproducerea unui domeniv anumit de frecventa TEHNIUM - martie 2000 Trebuie sa mai mentionam ca, in practica, membrana unui difuzor'nu este un piston ideal, complet rigid, ci se deformeaza sub’actiunea fortelor la care este supus. Aceasta deformare are un efect important asupra eficientei la frecvente inalte, a raspunsului in frecventa, a presiunii acustice maxime si a raspunsului polar. Detormarea membranel. Deformarile ce apar la membrana unui difzor in timpul functionarii sunt imparite In deformari radiale si delormari concentrice. Deformarile radiale se extind de la centrul membranei catre periterie i apar in special la reproducerea frecventelor joase. Deformarile concentrice sunt similare ca forma cu undele care apar atunci cand intr-o apa linigtita este aruncata o piatra. Numarul undelor care iau nastere variaza cu frecventa, unele surtt_reflectate inapoi de’ la margine care centrul membranei, credind_interferente. Unele unde sunt in faza cu semnalul din bobina mobila, altele sunt in antifaza. Acest fenomen complex determina aparitia a numeroase neregularitati in caracteristica de frecventa a difuzorului. O data cu cresterea frecventei, suprafata radiant a membranei scade, astfel ca frecventele foarte inalte sunt radiate numai din centrul membranei difuzorului. La anumite frecvente, masa radianté a membranei devine mica si se observa 0 scadere accentuata a puterii emise, frecventa numita de inflexiune (punct de. inflexiune). Pentru ca aceasia frecventa sa se situeze c&t mai aproape de capatul superior al benzii audio, trebuie ca raportul dintre masa bobinei mobile si cea a membrane} sa fie cat mai mic posibil. jirectivitatea. Cu cresferea freoventei, difuzoarele devin tot mai directive, astfe! ca frecventele inalte scad ca presiune sonora pe masura ce ne departam de axa dituzorulul La trecvente la care |ungimea de unda a sunetului este mare compafativ cu marimea membranei {circa detrei ori diametrul membranei), radiatia sonora este sterica. Atunci cand frecventa are lungimea de unda egal sau mai mica decét diametrul difuzorului, radiatia isi micgoreaza_domeniul ent care pastreaza 0 valoare lata. Forma membranel. in mod curent se utiizeaza doua forme ale ‘membranei: lorma conic (dreapta); Aceasta forma are un var la capatul superior al benziide trecventa reproduse, vart a carui localizare depinde in parte de unghiul conului, Comparativ cu cealalta forma, largimea benzii de frecventa reprodusa este mai larga. TEHNIUM - martie 2000 - forma convexa, care are avantajul unui raspuns in frecventa Z mai drept si un var moderat la frecvente superioare (0 eficienta mai \ Vab = volumul de aer care are aceeasi zistenta acustica cu incinta: - Xmax = deplasarea lineara maxima a conului difuzorului; = Vd = volumul ‘maxim determinat prin deplasarea maxima a conului diluzorului Xmax; + Sd = supratata efectiva a conului difuzorului; > Vb = volumul intem net al incintei; - a= acustice; + n= randamentul; = Cas = rezistenfa acustica a suspensiei difuzorului, = Cab = rezistenta acustica a aeruitui dln incinta. Un loc important in aceasta lucrare il va avea factorul Q, factor care descrie ce se intampla cu rezonanta incintei: el reprezinta interactiunea factorilor_electrici, mecanici si pneumatici, modul cum acestia, in combinatie, controleaza fezonanta combinatisi difuzor + incinta. Figura 3.1. ilustreaza_relatia intre diferite vaiori ale coeficientului Q si raspunsul in frecventa al combinatlal difuzor + incinta. Din observarea acestel figuri sé pot trage cateva concluzii. La capatul inferior al_benzli audio, incinta inchisa prezinta o Panta de taiere relativ putin abrupt, de circa 12 dB/octava. Comparativ u_o incinta bassreflex sau cu radiator pasiv, care prezinté o panta de 24 dB/octava, 0 incinta inchisa care are aceeasi valoare pentru 13 Ya prezenta un raspuns mai bun la frecvente joase (,mai mult bas’) sio stabilitate mai mare in reproducerea semnalelor tranziente. Cateva valori ale’ coeficientului Q pot fi asociate cu caracteristici de raspuns specifice, care pot fi categorisite dupa cum urmeaza: t) Qtc = 0,5 amortizarea este critica, “reproducerea_semnalelor tranzitorii este perfect; 2) Qtc = 13 = 0,577 (raspuns conform functiei Bessel - D2) curba de raspuns cu aplatizare maxima; 3) Qtc = 1/V2 = 0,707 (raspuns Butterworth - 82) curba de raspuns cu aplatizare maxima si panta de taiere minima; 4) te > 12 > 0.707 (raspuns Cebasev = eliptic - C2) putere preluata maxima, e cu degradarea semnale_tranzitor acceptabile. ‘Asupra valorilor lui Q se pot face si alte aprecieri, mai ales c4 acesta poate lua valori continue, fiecare valoare avand influenta’ asupra calitatii sunetului generat de incinta: - valor ale coeficientului Otc in jurul valoni 1 conterd incintei caldura si putere a sunetulul, fapt apreciat de catre auditoriu; - daca valoarea lui Q scade in jurul valorii de 0,8, reproducerea semnalelor —tranzitorii. se imbunatateste si sunetul emis confine mai multe detalii, find totusi mai Superficial, lipsit de adancime; - daca se ajunge la valori ale lui Qin jur de 0,5, sunetul pare puternic amottizat si .incordat’. Tofusi, unii raportul rezistentelor jentd maxima, raspunsulul la jar in limite TEHNIUM - aprilie 2000 _—__ Ci fabricanti considera valorile lui Q cuprinse in intervalul (0,5-0,6) ca fiind optime, tot asa cum S-au construit difuzoare la care coeficientul Q are valoarea de 1,2, valoare considerata prea mare de unii specialisti. Depasirea valorii de Q = 1,2 este considerata ca indezirabila. 7 __Un studiu mai vechi_asupra incintelor de tip suspensie acustica comercializate in anii ‘70 a aratat ca acestea se puteau incadra aproape fara exceptie in doua categor 1 = max 1,1 si capatul benzii de frecventa joase situat sub 50 Hz s-a gasit la incinte al caror volum era de peste 1,4 picioare cubice (mai mare de 40 litri). 2) - Qtc cuprins in intervalul 1,2- 2,0 si capatul inferior al benzii afiat peste 50 Hz - incinte la care volumul se afla sub valoarea de 56 de litri. Primul tip de incinta este caracterizat de emisia unui bas bun pentru auditiile de muzica simfonica si clasica, in timp ce al doilea tip prezinta. ‘un bas mai puternic, Caracteristic pentru muzica pop st rock. Vom considera tabelul 3.1. care itustreaza relatia intre Qtc si varful frecventei de raspuns " situat deasupra_caracteristici! plate de raspuns in trecventa. Frecventa in raport cu frecventa de rezonanta @ incintei, notata fc. Tabelul mai cuprinde ‘raportul dintre frecventa fxmax si fc, adica dintre frecventa la care aparé deplasarea maxima a conului difuzorului si frecventa de rezonanta a incintei. Mentionata, notata a este data SPL v4 “04 98 g2 de Qtc Tat oo Ge Raspuneel In frecventa Te 68 Figura 3.1. flayed 2550 “a 2a ‘Alegerea difuzorulul. Con- structia Incintel, Dituzoarele pentru feproducerea frecventelor "joase (woofere)_pretabile la_constructia incintelor inchise sunt caractenzate rin: Pri frecventa de rezonanta in aer fiber (fs) cu valoare mica; ~ masa membrane’ relativ mare; = bobine lungi; = Gis cu valori mai mari de 0.3. Aceste considerente implica utiizarea dituzoarelor cumagneti de dimensiuni moderate. Se va evita utiizarea difuzoarelor cu magneti Tabelul 3.1. . ie Peak dB fgmax/fc prmai 0.577 0 : 0 0,707: 0 2 0 Og” 0,213 2,138 0,468 Og : 0,687 1,616 0,619 1,0 1,249 1,414 0,707 i He eas 1,2 4 c | 1,3 2,974 1,192 ~ 0,839 aa 3,515 1,159 0,863 16 4,033 ° * Tt 0,882 unde: at oars an Das c ; Peak 08 = 20 logt0\ [5-755 tunct/cand se. cunose parameti formax = oe . regua sabia ‘Ge Achare. Smal, 7 1 de it 2 Var Cooficientular EBP (efficiency Dane dwidth product), adica a raportului: pad reevenia de rezonanta Qes ' 4 e 5 EBP 1 temax = \W1 -—b— rag, 1088 & li EBP tn jus de 50 te TEHNIUM - aprilie 2000 propice difuzorului intr-o incinta inchisa, in timp ce o valoare in jur de 100 indica utilizarea unei incinte de tip bassreflex ca_propice pentru wooferul in cauza. O bobina lunga este foarte importanta in cazul incintei inchise, deoarece echipajul mobil afe valori ale deplasarii mai mari decat la incintele bassrellex. In termeni practici, aceasta inseamna 2-4 mm pentru woofere cu diametrul Ccuprins intre 150-200 mm si 5-8 mm entru woofere cu djametrul cuprins intre 250-300 mm. In cazul in care fabricantul nu specifica valoarea lui X max, putet) face o verificare cu ajutorul une lamp puternice care sa vi pero 2 Vedeti bobina prin spiderul executat din panza rara, impregnata. Incinta inchisa trebuie sa fie etansa, indiferent de metoda de consitucto,etansarea pulandu-se ‘executa cu aracet gros de tamplarie sau cu mastic siliconic, peste tot unde exista pericolu! neetanseitati: la montarea difuzoarelor, a placii de bore, la imbinari etc. O problema de etansare poate fi creata de rilele poroase, din panza impregnata, sau de capacelele de prat poroase ce astupa —centrul. = membranei. Deoarece . rezolvarea _acestor probleme creeaza altele, mult mai greu de controlat si rezolvat, vom considera cA fabricantul’a stiut ce face si de ce alege aceste soluti constructive (capacelul _ poros imbunatateste racirea echipajului mobil si etangarea lui poate conduce la distrugerea prematura a bobinei prin supraincalzire si modlficari nelineare ale Q-ului difuzorului). Se va evita utiizarea de woofere cu suspensie poroasa a membranei. (Continuare in numarul vitor) DO Prolectarea INCINTELOR ACUSTICE (IV) ‘*® Ing. Aurelian MATEESCU [Determinarea _dimensiuniior incintel. Pentru a putea determina dimensiunile unei incinte inchise este Necesara cunoasterea unor para- metr tehnici ai wooferului utilizat: - fs = frecventa de rezonanta a wooferului in aer liber; = ts = Q total al wooferului; - Vas = volumul de aer a carui rezistenta acustica este egal cu cea a wooterului; - Xmax = deplasarea lineara maxima a conului difuzorului, exprimata in mm; - Sd = suprafata radianta efectiva a membranei, in mp: - Vd = volumul de aer disiocuit de membrana la deplasarea Xmax: Vd = Sq x Xmax (in me). Parametrii enumerati sunt furnizati de fabricant (de regula ultimii trei) sau este necesara determinarea lor conform unei proceduri ce va fi descrisa intr-un capitol special. Desigur, nu sunt luate in calcul eventuale modificari facute de fabricant ca si efectul. de multe ori critic, pe care-| au: - rezistenta de iesire a amplificatorului; ~ rezistentele serie din reteaua de separare; ~ cablurile de legatura dintre incinta si amplificator. Pentru a determina marimea incintei se vor utiliza tabelele 3.2.- 3.11" si ecuatille care permit determinarea lui a = raportul rezistentelor acustice si a lui fc. Frecventa limita inferioara 13 se va lua din tabelul 3.11 Ecuatiile care determina parametrii incintei inchise sunt: Apoi, ufilizind tabelele citate, se calculeaza: “interesat care le acresaia revista) (Uemare din or. trecut) Vas Volumul incintei Vb = a f Punctul-3B 13 = Got Frecventa de incintei rezonanta a fe te= (—2)xts ( 3 Reamintim ca: - incintele ,suspensie acustica” au coeficientul a = 3 - 10; -a.<3- incinta tip paniou infinit; = 0 frecventa fe mai mica sau egald cu 50 Hz este o valoare rezonabila pentru o incinta inchisa de mici dimensiuni (sau cum sunt denumite in limba _engleza boakshelf < de pus pe raft) In practica, la 0 productie bine pusa la punct se obtin. totusi Variatii_mari ale parametrilor ca Qts, fs sau Vas. Nu trebuie sa va alarmati sau sa disperati: raportul fs/Qts si produsul Vas x fs sunt relativ constante ca valoare si ca atare rezultatele finale tind sa fie constante. Trei alti _parametri sunt importanti_ pentru evaluarea performantelor unei _ incinte Inchise: eficienta de referinta (randamentul - no), puterea Maxima pentru care difuzorul lucreaza in domeniul linear fara distorsiuni apreciabile (Par) si puterea de intrare pentru care difuzorul_ produce Par, putere notata Per. Randamentul de reterinta (no) este dependent, de parametrii difuzorului si nu de cei ai incint Este exprimat sub forma de procent sau sub forma nivelului presunii sonore (sound pressure level = SPL). Acest parametru este de ajutor in evaluarea eficientei difuzoarelor utiizate in incintele cu mai multe cai, pentru stabilirea necesarulul de atenuare atunci cand valorile eficientei difuzoarelor ditera. Randamentul (eficienta) in aer liber poate fi determinat cu formula: K(t3- Vas) o = ls Vas) unde: Cd .64 x 10-10 pentru Vas in lit 9.64 x 10°” pentru Vas in metri cubi 2,70 x 10°8 pentru Vas in Picioare cubice Din aceasta ecuatie rezulta no sub forma de numar zecimal ce se transforma in: pigeant, 26 = nox 100 PL (1Wiim) dB = 112+ 10logygno No poate varia de la 0,35% pand la valori maxime de 1,5%. Pentru comparatie, no pentru © incinta inchis&, fara material de amortizare in interior, poate fi calculat cu relatia: Kfg Vas Vb ‘Qec (Vas + Vb) Puterea acustica de iesire, nofe =: limitata. "de deplasarea membranei, notata Par, este puterea ‘acustica | maxima produsa de difuzor operand linear in interiorul benzii sale de lucru, fara distorsiuni_— apreciabile Domeniul in care difuzorui lucreaza linear este Xmax, dar, finand seama de relativa insensibilitate a urechii la distorsiunile ce apar la frecvente joase, se poate considera o extindere a domeniului de lucru la Xmax + 15%. Par poate fi calculat, in regim sinusoidal RMS, cli formulay gp Parlcw) = Kp 13 -V unde Kp este cofstafta. de utere care variaza cu valorie lu tc dupa cum urmeaza: IRRLILAS Volumul de aer dislocat de membrana difuzorului_—intre limitele sale de deplasare, exprimat in metri cubi, este: Vd =Sd xX max,’ unde: Sd este suprafata’ efectiva a Membranei difuzorului care radiaza si este calculata luand ca diametri al difuzorului diametrul ctiv al membranei plus 1/3 din tila de suspensie, la ambele capete de masura. Ca_referinta, pentru dia- metrele uzuale ale wooferelor, exprimate tn toli, se dau valorile lui Sd (in metri patrati): Diametut) —_ Sd(mp.) 5 0,0089 7 0,0158 8 0.0215 10 0,0330 12 0,0450 15 0,0855 TEHNIUM mai-iunie 2000 SSC Par(cw) ne face o idee privind relatia dintre puterea acustica maxima si variatia _cores- punzatoare a lui Qtc. Puterea maxima pe care incinta 0 poate prelua (maximum handling power) Corespunde valorii Otc = 1,1 si descreste o data cu descresierea valorilor lui Qt. Valoarea frecventei pentru care apare X max este situata sub valoarea lui 3 pentru valor ale lui Qic mai mici de 1,1. Avand in vedere ca majoritatea materialului sonor reprodus se afld peste valoarea lui 3, cel mai practic este sa luam valoarea maxima pentru Par, astfel ca Par(p) = 0,85 4 x Vd iar presiunea acustica maxima este SPL.1W 1m = 112 + logy oPar (p) Puterea electrica maxima necesara pentru a produce Par este: Per = Par(ow)/n0, _unde: cele doua puteri sunt exprimate in wati, iar randamentul 0. este exprimat zecimal. Per se va compara cu puterea maxima pe care 0 suporta difuzorul in limitele sigurantei termige, limite stabilite de producator. In cazul in care limitele termice sunt stranse, se recomanda prudenta, pentru a nu se distruge difuzorul. Atuncl cand se calculeaza volumul total al incintei, acesta se va stabili_mai mare’ avand in vedere ca trebuie sa se compenseze o serie de elemente care reduc volumul calculat: = spafiul ocupat de difuzoarele de medie si inalte; = volumul ocupat de magnetul si sasiul wooferului; = materialul de _amortizare (care reprezinta circa 10% din volumul incintei - reteaua de separar. = materialele solide de amorti- zare (cusaci de rigidizare. bride, pasla etc.). Frecventa de talere minima. Se considera ca o axioma ca, Pentru incinte inchise, frecventa de taiere minima scade o data cu cresterea volumulul incintel. Acest fapi este valabil numai pentru valori ale lui Qtc mai mari sau egale cu 0,707. Pentru valoti mai mici ale lui Otc, cresterea volumului incintei “produce 0 crestere a recvenjsi de alee. fodifican— dinamice ale. raspunsulul in frecventa. Calculul parametrilor Par si Per poate crea © imagine asupra_functionarii difuzorului si asupra_excursiei maxime_a echipajului mobil, dar nu da informatii —asupra TEHNIUM mai-iunie 2000 schimbarilor care apar in regim dinamic, atunci cand temperatura de functionare creste o data cu cresterea puterii aplicate la bornele difuzorului. In _cazul aplicarii metodelor de calcul Thiele- Small pentru dimensionarea unei incinte inchise sau bassreflex, difuzorul va_comporta raspunsul calculat numai in cazul aplicarii unui semnal de intrare mic. Difuzorul se va comporta conform calculelor si tabelelor la o putere de intrare de 1 W, dar, o data cu eresterea puteni aplicate la borne si cu cresterea temperaturii bobinei, caracteristicile ansam- blului_ difuzor - incinté se vor modifica. Difuzoarele tunctioneaza, in mod normal, intr-un domeniu de temperaturi. situate _—_intre temperatura camerei (circa 25 grade Celsius) si 250 grade elsius, temperatura la care apar deja defecte datorate cedarii adezivilor _utilizati. Cresterea temperaturii bobinei produce o crestere a rezistentei si ca atare o scadere a amortizarii totale a difuzorului. Atunci cand se face proiectarea incintei fara utilizarea calculatorului si a unui program specializat, ‘se va prefera considerarea unui coeficient Q mai mic, atunci cand ceilalti parametri o permit. O serie de rezolvari industriale de succes au valori reduse ale lui Otc, de pana la 0,5, pentru semnale de intrare mici. Folosirea_ materialulul de amortizare. Cele prezentate pana acum se refera la 0 incinta goala sau, cel mult, la o incinta care are montat pe pereti un strat de vata de sticla de maximum 1" grosime, avand ca scop amoriizarea undelor stationare. Oricum, in realitate, din calcule oricat de laborioase si folosind cele mai evoluate programe de simulare si proiectare, nu se obtin chiar rezultatele dorite, din care motiv utilizarea_materialelor de amor- tizare poate fi considerata o adevarata arta, care permite modificarea raspunsului incintei si obtinerea unor parametri care nu jot fi obtinuti pe alta cale. fotodata, pe langa avantajul evident al suprimarii_ reflexiilor inteme, care pot produce coloratii puternice ale sunetului, intro- ducerea materialului fonoabsor- bant are urmatoarele efecte asupra parametrilor incintei: 1. Cresterea rezistentei pneu- matice Utilizarea ca material fono- absorbant a unui material cu densitate mica gi caldura specifica Mare, cum sunt fibrele de sticla, Dacron sau lana cu fir lung, poate produce 0 crestere a rezistentei pneumatice Cab, ceea ce este echivalent cu cresterea volumului incintei pana la 0 valoare teoretica de 40%. In practica, cresterea volumului echivalent cu 15-25% este usor de realizat. 2. Cresterea eficientei Cresterea eficientei_poate ajunge ‘la 0 valoare de pana la 15% daca se face o selectie adecvaté a materialului utiizat, a cantitatii utiizate i a locului ‘in care este plasat in incinta, 3. Modificarea masei in miscare a sistemului Fenomenul este relationat de restrictia miscarii curentului de aer din imediata vecinatate a spatelui difuzorului. Fenomenul conduce la o scadere a eficientei, dar marimea acestei scaderi este mai mica decat cresterea eficientei cauzata de acelasi_ material fonoabsorbant. Cum orice scadere a eficientei nu este de dorit, sunt aplicabile doud tehnici care’pot limita acest fenomen: = prima, utilizata in incintele Advent, consta in utilizarea unui cusac ‘de figidizare chiar in Spatele difuzorului, departand Materialul de amortizare de spatele difuzorului; - a doua metoda consta in utiiizarea unui cogulet de material fonoabsorbant cu densitate mica montat in spatele difuzorului, ca un tampon intre materialul cu densitate mai mare si difuzor. 4, Moditicarea pierderilor prin amortizare Utilizarea unui material fonoabsorbant relativ dens si asezat in spatele difuzorului conduce la cresterea pierderilor prin frecare. in literatura de specialitate sunt —_ sugerate cantitatile si calitatile materialului utilizabil in scopul_modificarii rezistentei_ pneumatice din adiabatic in izotermic, dar tara date foarte precise, chiar pentru materialul cel mai comun: fibra de sticla. Efectele utilizarii fibrelor de sticla ca material fonoabsorbant se pot determina cu programele de simulare pe calculator, dar fezultatele practice se pot determina numai prin auditie, cand se pot face si corecturile. Tot literatura de specialitate arata ca rezultatele finale pot varia foarte mult de datele objinute cu cele mai bune programe, iar auditille nu pot fi infocuite. (Continuare in numarul vitor) DO Proiectarea INCINTELOR ACUSTICE (V) © Ing. Aurellan MATEESCU (Urmare ein numéret recut) Cu materialul prezentat in aceste pagini incheiem ae im ciclu de articole avandu-l ca autor pe ing. urelian Mateescu, considerdand ca au fost abor- date principalele aspecte privind A incintele acustice. In numerele viitoare vom prezenta si alte materiale, semnate de alti colaboratori, pe aceeasi tema, de tot mai larg interes. Asteptam opiniile cititorilor privind utilitatea mate- rialelor prezentate la rubrica AUDIO, precum gi descrierea realizdrilor practice pe care le-au obfinut. Incinte inchise cu mal multe ‘woofere Utiizarea a doua sau mai multe woofere in cadrul aceleiasi incinfe poate conteri o serie de avantaje. In Mod curent se folosesc trel configu- rafii de baz: standard, push-pull §1 compus (compound). 1. Contiguratia standard pre- Supune utiizarea a doua sav mai multe woolere identice, moniate in aceeasi incinta,. cat mai aproape Unul de celalalt’in cazul in care se utiizeaza doua wootere, situatla se prezinta dupa cum urmeaza: frecventa. de rezonanlé a ansamblului va fi aceeasi ca a unui singur dituzor; ° - Qts va avea aceeasi valoare ca pentru un singur difuzor; + Vas va avea valoare dublé fata de cazul unul singur dituzor; = impedanta ansamblului este Tnjumatapta in cazul legéri Tn para- lel si dublata in cazul legarii in serie; (Continvare tn pag. 23) Contiguratia push-pull $i moduli de conectare in paraiel si in serie Lg ab KH c Configuratia compusa (compound) si conectarea electricd a wooferelor TEHNIUM lulie 2000 c incinte inchise trece-banda em (urmare din pag. 20) - sensibiltatea_ansamblulul creste cu + 3 dB pentru conectarea in paralel siscade cl - 34B pentru conectarea in Serie fata de un singur aifuzor, = excursia_ membranelor_va_fi redusé la jumatate fafa de cazul unui singur difuzor. tilizarea a patru woofere in con- figuratie serie-paralel aduce o crestere aeficientei cu + 6 dB. 2. Configuratia push-pull Aceasta configuratie apare atunci cand doua woofere sunt montate In aceeasi incinta spate in spate sau fala in fala, conform figuri 3, iar din punct de vedere electric sunt conec- fate in antifaza. Avantajul acestei configurajii este dat de anularea dis- torsiunilor nelineare de ordin impar. Cele mentionate la configuratia stan- dard sunt valabile si in cazul confi- uratiei in push-pull. Totodata acest tip de configuratie se poate utiliza nu ‘numai in incinte inchise, ci si in cele bassreflex sau cu radiator pasiv. 3. Configuratia compusa (com- pound) nu este de data recenta, fiind descrisa anil ‘50 de Olson. Sistemul acesta mai este denumit gi izobaric (presiune constanta) si are cAteva avantaje majore fal de alte configuratii de doua difuzoare: = Qs este acelasi ca in cazul unui singur difuzor; -frecventa ‘de rezonanta ts este aceeasi cu a unui singur difuzor; - Vas si volumul asociat al incintei, Vb, vor fi jumatate din valoarea respectiva a unui singur difuzor, = la conectarea in paralel, Impe- danta este jumatate din impedanta unui difuzor - sensibilitatea perechii compuse este aceeasi cll a Unui singur dituzor (creste cu 4 dB datorita impedantei de 4 ohm), dar scade cus dB din cauza dublaril mae! membrane’). ‘Avantajul major al acestei configu- rat este oferit de reducerea la juma- tale volumului incintei, astlel c& devine ideal pentru constructia de subwoolere. (Continuare in pag. 25) | SOE 4 d 0 | N47] 1 LL 42 4 680 2 40 ee 2 ~ 2alem) to.) Nomograma Lorenz TEHNIUM iulie 2000 B interiorul acesteia. Datete construc- tive ale bobinelor sunt prezentate in tabel. Cu alutorul comutatorulul K, montat pe cutla convertorului, se ‘comuta antena baston fie pe con- vertor, fie direct pe aparat Montajul se realizeaza pe un cit- cuit imprimat montat intr-o cutie din tabla cositorita sau zincata de 0,5 mm grosime, asa cum se arata fn figura 2. Corvertorul se fixeazé pe caseta aparatulul astfel ca butonul de acord sa fie accesibil. Racordul cu receptorul se face cu conduc» toare flexibile, Convertorui a fost experimentat pe un receptor de tip ,Selena’ si da depiina satisfactie. Pentru recep- foare care au minusul la masa, gchema necesita unele modifican. Pentru regiare si punere la punct sé folosesc un generator FIF, un freeventmetru gi un voltmetru elec- tronie, Cum cei mai mulfi amatori nu joseda aceste aparate, regiarea se lace pe posturile locale. Bobine convertor (US) CCIR-OIRT Bobina | CuEm@ | @Dom | Nr. spire] Inductanfa | D (dlamerrui ‘Observafi (mm) (mm) (uh) carcasei - mm) u 1.0 50 | 60 0,13 : Spira langa spira, faré carcasé 2 0,45 2.0 10,0 0,093 - Spird langa spira, fara carcass | ir) 1,0 5.0 9,0 0,22 - ‘Splrd langa spiré, fara carcass, priza la spira 4,5 i “4 0,26 : 16,0 1,45 60 Carcasé cu miez magnetic. priza fa spira 4 Ls 1,0 8,0 9,0 0,437 - Spird langa spird, fara carcasa,] riza la spira 4,5 te 1,0 50 3,0 0,054 ; ‘Spira lang spira, f@rd carcasa | a ale acestui tip de incinta: prea o metoda depasité sau anacro- Peaisotaran ‘a, Varianta cu un singur difuzor; nica, diversele diagrame intocmite de cibiteiaieliniiades 'b, doua difuzoare in push-pull, ‘specialistii firmelor Constructoare au va- meuetieg 5 push-pull compound, joarea ‘or, putand ofert informap utie Moses tae gd Varianta cu trpla camera; Intr-un timp foarte scurt. Spre exernpif (Urmare din pag. 23) Se vor avea in vedere urmatoarele detalii constructive: incinta se calculeazd cao incinta inchisa, utlizand valoarea Qts a unui woofer gi Vasi2; = tunelul in care se monteaza dit. zoarele poate fi patrat sau clindric, din iemn sau'carton tare, in multe straturi lipite intre ele; ~ pe peretele tunelului se pune un str subfre de material fonoabsorbant, in rest tunelul este gol * afentie ca membrana difuzorulul s& nu ating magnetul difuzorulul din fata s fupalalse va etansa cu mult ori, Incinte inchise cu fittru trece-banda Acest tip de incinta este o incinta inchisd care are montat un fru acustic serie in fata dfuzorulul, reprezentat de o incinté acordata cu, un rezonator Heimfoltz. Nici acest tip de incinté nu este Nou, datand din 7934 (André Alton), dezvoltat ulterior de mal multi cercetatonl, realizarile lui Ahmad Bose find dest! de cunoscute (sistemul Acoustimass constand din doi sateif $i un subwoofer). Exista mai multe variante constructive TEHNIUM iulie 2000 g. pla camera in Coniguraie push- pul Configuratia b utilizeazavolumul necesar ambelor difuzoare. Camera centrala a variantelor cu tripia camera este egal: volum cu suma volumelor celor doua difuzoare. In configuratile b, c $id, difuzoarele sunt defazate indife- rent daca sunt legate in serie sau in paralel. incinte inchise aperiodice. Acestea reprezinia o varanta a incintelor Inchise care folosesc. un dispozitiv numit Variovent, produs in special de Scan Speak si Dynaudio, Dispozitivul se mon- teaza tntr-o deschidere cu diametru! de 100 mm si confine un sandwich din fibre de sticla cu grosimea de 1 fol (2,54 mm) care se -opune treceri aerulul ‘Comportarea sa este asemminatoare cu umplerea incintei 100% cu material fonoabsorbant de mare densitate, ambele tehnici avand ca rezultat aparent_crestereavolumulul_incintel fiizarea Varioventului este simpla: pe spatele incintel se tale o gaura in care se.monteazé dispozitul” unut ‘pentru incinte cu volum de pana la 50 de litr, doua pentru volume de pana la 80 de litri i trei pentru volume de peste 80 de lit, Nomograma Lorenz. Desi poate care, prezentam diagrama (nomogr ma) ‘slaboraté cu cateva zeci de ani in urma de specialist fimmei Lorenz, la care se au in Vedere difuzoare’ cu diametrul activ cuprins intre 45 mm si 300 mm, notat pe prima parte a abscisei cu 2a (ém). Deasupra abscisei se afla dreptele corespunzatoare vojumului i inte! inchise, exprimat in dims (sau lit). Cea de-a doua parte @ abscisei este Ocupata de trecventa de rezonanta a ansamblului, difuzor'+ incinta inchisa, Notata fo” (Hz), iar deasupra se alla curbele ce reprezinta frecventa de rezo- nan fo a diluzorulul Tn cauza. Daca avern diametrul dfuzorului, frecventa sa de tezonanfa fo sine, propunem un volum al incintel, Se ridica 0 verticala corespunzatoare’ diametruluipand la intersectia cu dreapla corespunzatoare volumului_propus. Linia orizontala din punctul de intersecfie va intaini curba corespunzatoare frecventei de_rezo- manta’ a difuzorului, Vertical in acel unct va intaihi abscisa in punctul ce va feprezenta trecvenfa de Tezonanja a ansamblului. Se poate proceda si nvers. Desi pare imprecisa, nomograma ofera rapid informafii utile fara calcule labo- rioase si cu o precizie satistacatoare pentru calcule preliminare. EZ Errttts— iC CC INCINTA ACUSTICA V.T.P. (I) ° Ing. Emil MARIAN in componenja oricarui complex electroacustic performant, cea mai dificilé problema functionald o reprezinta dotarea cu incinte acustice care sa reproduca fidel sunetele de frecventa joasd $i foarte joasa, in mod clar si nedeformat. Ele trebuie sa se afle intr-o corelatie stricta cu informatia sonora transmisa de semnalul electric furnizat de amplificatorul de audiofrecventa de putere. Proiectantii de incinte acustice au cdutat in permanent{a solutii practice de rezolvare a problemei. Incintele acustice 5s-au perfectionat in timp prin cresterea performantelor electroacustice ale difuzoarelor si modernizarea continua a lor. SoottHe) FP cera au pornit de la fenomenele fizice care privesc fedarea_sunetelor de frecventa joasa si foarte joasa. Un prim con- siderent major a fost faptul ca, in momentul functiondrii traductoru- lui electroacustic - difuzorul -, undele acustice sonore de frecvente joase produse in fata si in spatele membranei difuzorului wooler (de ,joase") se anuleaza. Datorité acestui fenomen, zonele directe de lucru din fata” mem- branei difuzorului"si ,din spatele” i trebuie separate acustic. Pornind de la acest fenomen fizic, s-au realizat in timp o serie de incinte acustice, grupate in cinci tipuri constructive. Primul tip a fost incinta acustica inchisa, la care volumul de aer din interior era net separat de exteriorul acesteia. Practic, s-a constatat insé ca aceasta solutie tehnica duce la cresterea frecventei de rezonanla proprie difuzorului de joase” - Wooferul. Pentru ca’ acest tip de incinta acustica sd fie performant, el trebuie s4 contina un woofer cu frecvenfa de rezonanta foarte coborata, difuzor de constructie Speciala si mai ales scump ca pret. Diferenta dintre frecventa d fezonanta a unui woofer ,desch si cea a unuia montat in incint acustica inchis este prezentata in figura 1. Se observa ,un salt” de cca’ 50-60 Hz, diferentd usor sesizabilé acustic in zona frecventelor joase. © alta solutie tehnica a reprezentat-o realizarea_incintei acustice bassreflex. Funcjionarea ei ‘se bazeaza pe combinatia acustica dintre radiafia frontala de presiune acustica. a membranei_difuzorului ‘woofer si o parte din radiatia spatelui membranel, inversaté ca faz cu cca 180°, reglementata in zona frecvente! ‘de tezonanta de un tub acustic special _dimensionat rezonatorul Helmholtz. 1 opti- mizeaza si combina cele doud unde acustice generate de woofer (din fala si din spatele_membranei) avand randamentul maxim tocmai jin zona frecventei de rezonanta a wooferului. Efectul practic este micgorarea_amplitudinii frecventei de Tezonanté a wooferului - vezi figura 2 -, fapt ce imbunatateste substantial performantele incintei acustice de acest tip. Dar inconvenientul major al incintei_bassreflex il constituie raspunsul electroacustic slab" in ceea ce priveste semnalele elec- trice tranzitorii de frecventa joasa, TEHNIUM august 2000 —_—__COCOC*Ci care de cele mai multe ori consti- tuie parte integranta majora din programul muzica! sonor. perfectionare a incintei bass- reflex o constituie al treilea tip de incinta acustica, si anume conver- tizorul acustic. Perfectionat in timp de firma SIARE, el reprezinta de fapt 0 serie de ,camere acustice" suplimentate ‘de rezonatoare Helmholtz, in scopul optimizarii liniaritajii caracteristicii de transfer electric-acustic in zona frecven- telor joase si foarte joase. Un con- vertizor acustic cu pavilion pre- realizabil de catre constructorul amator. Se mentioneazé ca secti- unea traseului acustic creste dupa 0 lege de evolutie expo- nentiala, de la difuzor pana la sexterior” - mediul ambiant. Presiunea acustica instanta- nee, mare ca amplitudine, gene- rata de woofer, se diminueaza pe traseu, la iesirea_,spre exterior’ a tubului acustic. Rezultatul practic al acestui tip de incinta acustica il reprezinté micgorarea apreciabila a frecventei de rezonantaé a vibratia” aerului cu difuzorul este direct proportionala cu lungimea tubului acustic. Aceasta frecventa este de cele mai multe ori ,fortata” de un rezonator Helmholtz. Ea se determina conform relatiei fr = Vsi(I x 4), unde: fq = frecvenia de rezonanta a incintei acustice; Vs = viteza’ de propagare a sunetului in aer (340 m/s); \[= lungimea tubului rezonator (m); Exemplu - la un tub rezonator del=2m, fq = 340/(2 x 4) = 42,5 Hz. OF, tw f/He) 2 - Woofer in incinté bassreflex 1 - Woofer , liber” Pig. 2 supune ins 0 dimensionare fizica stricta, asistata de calculator. Dupa calcule laborioase, s-a con- statat insé cd nu toate modelele experimentate dau _rezultatele scontate. Se mentioneaza ca, pentru optimizarea_ansamblului difuzor woofer-incinta, sunt nece- sare multe corecti! ulterioare, Dar rezultatele simple sunt deosebit de bune. Cele mai cunoscute con- vertizoare de tip pavilion acustic au fost realizate de firmele WEB- STER, KLIPSCH, WILSON si LOWTHER. Dar sa'nu uitam ca, la acest tip de incinte acustice, .traseul acustic” este de tip ,pavi- lion exponential”, deosebit dé greu TEHNIUM august 2000 wooferului, deci un réspuns prac- tic liniar amplitudine-frecventa in zona frecventelor joase si foarte joase. O alté pertectionare a incintei bassrefiex este constructia incin- tei_acustice TRANSMISION- LINE. Incinta TL prezinta un gabarit mic si, tolodata, rezutate functionale “deosebit de bune. Printre primele constructoare de acest. tip exceleaza _firmele ROGERS MONITOR si SOTA (State of the Art). in forma cea mai_simpla, TL-ul nu reprezinta decét un tub acustic, care, la una dintre extremitati, este ‘inchis. Frecvenfa la care se obfine Din relatiile anterioare rezulta un fapt deosebit de important: Tedarea__nedistorsionata. a sunetelor de frecventa joasa si foarte joasa implica prezenta fi- zica a unui tub acustic de lungime mare. La modelele vechi de in- cinte acustice de tip TL, tubul rezonator avea cca 25-3 m! O asemenea solutie tehnica nu este insa compatibila cu o camera obignuita de locuit (20-25 m? cu inaljimea de max. 2,7 m). Un alt inconvenient deosebit de impor- tant la acest tip de incinta acustica i! reprezinta posibilitatea aparitiei unor multipli proprii frecventei de rezonanta. Ex.: fundamentala f = 40 Hz armonice fq = 80, 120, 160, 200, 240 Hz! Ele se traduc prin deformari fonice ale programului. muzical sonor. Un remediu (care insa nu elimina efectul complet) il consti- tuie dotarea tubului acustic cu material fonoabsorbant. Scade viteza sunetului, deci scade si lungimea incintei acustice, dar

    You might also like