Capiiotut 8 AMPLIFICATOARE DE JOASA FRECVENTA CU TUBURI ELECTRONICE 8-1, INDICII DE BAZA AI AMPLIFICA- TOARELOR DE JOASA PRECVENTA 1. Coeficientul de amplificare, Se pot distinge coc- ficien{t de amplifieare in tensiune, in curent si in putere Pentru schemale cu tuburi electronice cel mai folosit in praclici este eveficientul de ampliticare in tensiune, care repreaint& raportul dintre tensiunea de iesire a amplifica- torului, sau a unui etaj al acestuia, si tensiunea de intrare, Y tee K Vener Covficientul de* amplificare poate fi exprimat tn decibeli Kap=Dlgk. In cazul mai mulior olaje coofiefentil de amplifi care tolal va fi: Kop =KiKiKa Kg sau in decibeli Keotag= Kian Krap* Keay + -+0 + Kags 2. Puterea nominald de iegire este puterea maxima in sarcina’ amplificatorului_ pentru’ care distorsiunile nu de- pasesc valoarea admisa. Pulerea se delerminé cu ajutorul relatiel we eg P= [wh in care: Urge estetensiunea de iesire pe sarcina amplilica- forului, V5 Z — impedanja de sarcind, 0. 3. Puterea normalii de iesire reprezinta 0,1 din va- loatea’ puterii maxime de iesire 4: Tensiunea nominala de iegire este tensiunea efec- {iV8-pe-sarcina amplificalorului, corespunzitoare puterii no- minale ‘de iesire. 5. Tensiunea normal de iesire este tensiunea pe sarcina_amplificatorulu, corespunzitoare pulerii normale de’ iesire. Ea se determina’ cu formula Uporm= VOIP-Z. 6. Banda de trecere a frecvenfelor (banda de tre- core) este acel domeniu al frecvenfelor in limitele cérula variatille coeficientului de amplificare nu depasesc valorile stabilite. De obicei 1a frecvenfele limita Fax $t Fin S0-a- mite micyorarea coeficientului de amplifieare eu 34B fafé de valoarea acestuia Iw freevenfele modii 7. Gama dinamick a amplitudinilor este raportul dintre amplitudinile tensiunii (puterii) maxime si miaime a Semnalului. Nivelul inferior ai gamet dinamico este limi- tal de zgomotul propria al am) jx dw: dalorita neliniaritaii caracleristicilor tubului. O tvensmisi satislcdloare se ob- fine atunei cind sint repro" putaci al céror raport este de ordinul 10%, tensiunile tras.sise in acest caz diters intce ele de 10% or, iar gama dinamicé a ampliticatorului ‘este egala cu 60dB, : 8. Rezistenfa de intrare a amplificatorului este re- zistenfa dintre bornele de intrare pentru. curentel alt tiv; ea reprezinta sarcina pentru sursa de semnal de joasé Srecvena. Rezisteafa de intrare dopinde de freevenfa’ten- siunii de intrare. Valoarea acestei rezistente se alege in Suncfie de proprietafile sursei de semnal. in majornatea cazurilor, rezistenja de intrare-este bine sé fie cit mai mare pentru a mari tensiunea de semnal aplicalé de sursi la intrarea ampliticatorului, Rezistenfa de intrare a ampli- icalorulul ce urmeaza dupa detector in radioreceptor, in picup sau magnetofon trebuie s8 fie de cel pujin U5 MQ. 9. Caracteristica amplitudine-frecvenfa (citrba de rispuns) este reprezentata de variajia coetidentului de amplificare in funcfie de frecventa sau — cea ce este ace- lagi Incr — de variajia tensiunit- de iesire in funcfie de lrecvens, ia cazul tn care Valoarea tensiunii de joasa frec- Vena aplicata la bomele de intrare ale ampliticatorulul amine eonstant3, Procedeut de objinere a curbiei de raspwns. La bornele de Intrare ale ampliticatorului se aplicé de la generatorul Ge joasa frecven{a o tensiune de 0,25.V cu freevenja 1000 Hz. Cu’ ajutorul potentiometrului de volum se stabileste tensiuc fea normal pe-sarciaa amplifieatorului sau 0.25 din ten- siunea nominalé de iesire. Potenfiometrul de ton se agazi in positia corespunzitoare benzii de trecere cele mai larg! Apoi, varlind frecventa generatorului si mentintnd constantd fensiunea la borniele de intrare ale amplificatorului; se ridica curba. ce reprezinla variatia tensiunii de iegire in funcfie de freoventa. Pacind raportul dintre tensiunile de tesire obti- ute gi tensiunea de intrare consienta, se poate trasa curba142 AMPLIFICATOARE DE JOASA FRECVENTA CU TUBURI ELECTRONICE €e indica variatia coeficientului de amplificare ia functie de freeventé. Pe axa ordonatelor, de obicel, se noteazd va- Hlafia tensiunil de iesire U in-decibeli sau a coeficientului de amplificare K ta ireeventa data, in comparatie cu ten- siunea de iesire Useoo sau amplilicarea Kies, corespunztioare leeovenjel de 1000" Hz. Acsasta variate se caleuleaza ca formula 201g 0 Togo 7 Rios 10, Distorsiunile de freevenfi sint datorate modili- ‘clr coeficientului de amplificare la diferite irecvenfe. Gra- = Gul de deformare la diferite frecvente se exprima prin coc cientul de distorsiuni de freeven{d, care este egal cu raportul dintre coeficientul de amplificare la frecvenfamedie $1 coe ficiental de amplificare la Lreeventa dati. Coeficienlul de _ distorsiuni de ireeventi in gama freovenfelor audio infe- rioare este egal cu K, ‘med King Ming= iar in gama freeventelor audio superioare : K, M = Kmea leu KO Kup unde Kmegs King $1 Keay Sit cocficientii de amplificare la Sreevenfele medie, inferioard si superioara. Procedeu! de mdsurare. De la generatorul de joasd frecven{% se aplicd la bornele do intrare alo amplificatorulul 9 tonsiune de 0,25 V cu freeventa 1000 Hz si cu ajutorul potenfiometrului de volum se stabilesie o tensiune egal cu cea normal pe sarcina amplificatorulul. Apoi se acordeazai goneratorul, pe freevenja limita a gamel si, fard a varia fensiunea de intrare si pozifia potentiomelralui de volum, sermésoard din nou fensiunea po sarcine amplificatorulut Raportul celor dowd tensiuni, exprimat in unitati relative sau_in decibeli, va indica tocmai coeficientul de distorsiuni de frecvents. Coeficientul de distorsiuni se poate determina gi din curba de raspuns a amplificatorului. + a 1, Distorsiunile de neliniaritate sint datorate fentel in’ schema amplificatoarelor a clementelor nelintare (tuburi electronice, transformatoare sau bobine de soc ct tmiez de fier etc.). Distorsiunile de neliniaritate se mani- fest prin aceea c& la fesirea amplificatorului jaw nagtere freevenfe noi (armonice 91 batai) care nu existau in sem- Ralul de intrare, Cele mai importante in practicd sint ar- monica a doua si a treia, Cosficientul do distorsiuni de melt hiaritate este egal cu raportul dintre radicalul din suma, patratelor tensiunilor de iesire ale tuluror armonicelor superioare, aptrute ca regultat al distorsiunilor de nelinia- ritaie, 9i fensiunea de iesire de icecventa fuacamentala, in cazul’ aplicérii la intrarea amplificatorului a unui semnal sinusoidal : uae eee Procedeul de mésurare, Coeficientul de distorsiuni de “ neliniartate In’ banda. de trecere 2 amplificalorulul ‘se m soard la feeevenjele de 50, 100, 200, 400, 1000, 2000 si °5000 Hz. La bornele de intrare ale amplificatorului se aplicd de Ja generatorul de jpasii_troeven{d 0 tensiune de 0,25 'V cu una din frecventele indicate. Cu ajutorul poten jiometrului de volum se stabileste pe sarcina amplificatorului © tensiune egal cu cca nominalé, iar potentiometrul de ton se agaza in pezitia de amplificare maxima a irecven- felor limtli. Apoi cu ajutorul analizorulul de armonice se Inisoard lensiunile de iesire a freevenfel fundamentale si ale tuturor armonicelor existente. Coeficientul de distorsiuai de neliniarilate se calculeazd eu formula dat mal inainte, In caaul in care nu dispunem de un analizor de armoni coolicientul de distorsiuni dé neliniaritate poate fi determi nat cut ajutorul eparatului pentru masurarea dislorsiunilor de neliniaritate, care mascara direct valoarea 3 in pro- cente, inst nu permite masurarea tensiunilor de iesire ale diferitelor armonice. In cazul in care la intrarea amplificatorului se aplic& dou sau mai multe osctlayii sinusoidale cu freevenfe dife- rite, la fesirea amplificatorului apar, datorita distorsiunilor de neliniaritate, nut numai armonice ‘ale acestora, ef gi osci- Jafii cu irecven{e de combinatie egale cu suma si diferenja frecventelor fundamentale ‘ inmulfite cu umére intregi (1, 2 3). Acest fenomen se mai numeste si ,modulatie miltuala""(intermodulatie). Caracteristicile calitative spe- clale pentru cscilafille de combinafie sint intrebuinfate rar, deoarece aparifia lor este conditionata de neliniaritatea am: plificatorulti, ori aceasta esie caracterizatd suficient de bine Gu ajuiorul distorsiunilor de neliniaritate. 12, Reglajul manual al volumului se apreciaz’ dupa gama de variatie @ coelicientului de amplificare in cazul rotirii complele a cursorului potenjiometrulul de volum. Pentru majoritatea amplifieatoarelor aceasta trebuie 8 fie de cel putin 40.48. Procedeul de masurare. Avind potentiometrul de volum in ponitia de amplificare maxima, so aplicd la bomele de fesire ale amplificatorului tensiunea cu frecvenfa 400 sau 1000 Hz de ia generatorul de joasé freeven{a, In aga fel ineit pe sarcina amplilicatorului s& se obfind tensiunea de josire normal. Dupa aceesta, potenticmetrul de volum se aga2A pe porifia de ampliticare minima si se mérepte ten- siiinea de la generatorul de joasd freeventa pind cind pe sarcina amplificatorului se va obfine din nou tensiunea corespunzitoare puterii normale de iesire. Raportul dintve tensiunlle generatorulul de joasa free- vena, in ezzul amplfiedrii maxime gi minime, exprimat in deciveli, caracterizeaza gama ae reglaj a volumului. 13. Efectul reglajului de ton se determind dupa va- riafiile caracteristicii amplitudine-treevenfa a amplificatoru- lui pentru difesitele pozifti ale potenfiometrelor .de ton, Procedeul de determinare. La bornele de intrare ale amplificatorului se aplicd de 1a generatorul de joasd frec- Venja 0 tensiune de 0,25 V cu frecvenja 1000 Hz. Poten- fiometrele de ton se apaz& in poaijia In cere amplificarea recvenfelor superioare si inferioare este maxim’, iar cu ajulorul potenjiometrulut de volum se stabileste pe sarcina amplificatorului tensiunea normala, Variind apoi frecventa genteratorului in limitele gamei dale si menfimiad constant tensiunea la intrare se determina caracteristica de variatie @ lonsiunii la fepire.in’funetic de frecventa. Dupa aceasta, fairs a varia pozitia potenfiometrului de volum, s¢ asazi potentiometrele de ton in pozifia de ampliticare minima a frecvenjelor superioare gt Inferloare (banda de trecere cea mai ingustd) si din nou se determing caracieristica de variafie a tensiunii de iesire in functie de frecven{’. Dupa datele objinule so traseazi curbele care arata efectul reglajului de ton.Uneori se ridicd caracleristicile pentru, diferite pozitit limita ale potentiometrelor, Unul, in pozitie de amplificare maxima, celalalt, in pozijie de alenuare maxima 9i invers. 14, Limita de reglaj a tonului este valoarea care indica de cite ort putem sa marim sau s& micgordim cu ajue torul potentiometrului de ton amplilicares Ja Ireevenfa data. Gteodata amplificdrile maxima si minima la freevenja data objiaute pentru pozitile limita ale potenfiometrului de tom ‘Au se compara inire ele, ci se compara cu ampliticarea le recvenja mujlocie a bendii de trevere (de obicei 1000 Hz). Procedeul de mdsurare este analog cu ee) ardiat ante- rior, Insa dilera prif aceea cé masurarile se executd La {rei Trecveuje ; 1WU Hz gi trecventele limit ale benzit daie. Se ypoleaza vensiuiea de iesire normaia ia Irvevenfa 1000 HZ, Gi potenfiometrele de tou in pozijia ampliticarii maxime pentru irecventele maxime gi minime. Se niasearé apot teu Siunea de fiesire pe Irecvenfele limita ale benzil date, pentru dileritele poziji ale polenfiomelcetor de ton, jinind nesenim- bata pouitia potenfio:netruiay de volum. Raporiul diutee tensiunile obfinule cx polen{imetrele de ton in pozifile limita (pe trecvenja data), exprimat in Gecibeli, indica limita de reglaj @ tonului 36. Compensarea tonului in cazul reglajului de volum reprezinta variajia caracieristicii de trecvenji @ Ampiilicatoruiui in luncie de pozijta polenfiometrulu de Yolum, Compensarea are ca scop a realizeze 0 asuel de Vanaie a caracleristicii de {reeven{a a amnpliticatorulut in ncye de intonsitatea sunelulul, inet accasia sat corespunda Yaciapilor caracterisiciior de Ireevenfa ale auzulut omenese Ja semnale de intensitate dite Realizarea acestei vompensdti permite sa se pastreze constania porveperea de catse auditori a timbruiui sunetu- {ai atunci ‘cind potenfiometrul de volun se alla in dil rite poziii. Procedeul de determinare. De la generatorul de joasé irecventé se aplica la bornele de intrare ale ampiiticatoruli © teasiune cu irecvente de 10W) Ma, asllel ineit pe sarcina Gmphnicatorulul s4 se oblina tensiuea de iepire nowinala, polwijioiiettul de Volum hind sus pe pozifia de ampuneace Maxima, Astle) sc ridiea earacterisiiva de Wrecveuja a an pliicatorului, Kidicarea caracteristieli de trecvenja se repela Ge citeva ori, de liceare data micyorindu-se cu ajutorul po~ feijiometrului de volum tensiunea de fesire cu cite 10 av. Pe baza datelor ovjinute se construiesc caracteristicile am. pliicatorului pentru diteritele pozipi ale potenyiometrmui s Volum. Acestea trebuie sa corespuuidd aproxiinativ curbe- lor de volum egal, Aceasta se ovjine auunci cind pentru fiecare Yariajie cu 20 dB a tensiutii de trecventa 10U0 He fensiunea variazd cu 11¢24B 1a trecvenja de 10v Hz. 16. Nivelul electulut local este raportul dintre tene sivinea de fect local (brum) si lensiunea nominala 1a iopl- rea amplificatorulu Procedeu! de mdsurare. Tensiunea de brum se ma- soard ia iesirea amplificatorulul, Bornele de intrare trebuie 4 fie seurieireuitate, jar potenfiometrele de volum si ton 3° aaza pe pozifia de tensiune de brum maxima. ‘Tensiunoa tisuratd, raportald la tensiunea de iogire nominala si ex- primata in decibel, indica nivelul efectului local (do brum) Al amplificatorului. Daca amplificatorul ate'la iesire un dis- poaitiv antibrum (de exemplu bobina antibrum in difwzor), btunel masurarea fensiunit de brum se face inaintea acestu fispozitiv (pe infdjurarea secundard a transformatorulu de iesire) 17, Rezistenfa de fesire a ampliicatorului este re- aistenja in curent alternativ (de joasd freeven{a) masurata CONSTRUCTIA §T CALCULUL AMPLIFICATOARBLOR DE JOASA ¥RECVENTA 143 fiilre bomele de iesire ale amplificalorului, cu condifia ca Ssursa de semnal sa fie conectati ta intrarea ampliticato- Fului, 4ara ins a debita tensiune (deci la intrarea ampl Ticatorului este conectatii rezisten{a intern’ a sursei de somnal, tensiunca find egalé cu zero). Rezistenta de iesire a amplificatorului sunteaai difu- a sifel rezonanjele, cea ce produce finiiormizarea caracteristicii de freeventd a difuzorului, De ceca, rezistenja de iesire a ampiilicatorului trebule si Tie nied | fa amplificatoarele de bund calitale aceasta este de ordinul zecimilor sau chiar sutimilor de ohm. Daca etajul final lucreaza ct curenti de grild, etajul precedent trebuie si aia o rezistenté de iesire eit mal mi fecesara pentru a micgora distorsiunile de neliniaritate create de curentii de grild. 8.2, CONSTRUCTIA $I CALCULUL AMPLIFICATOARELOR DE JOASA FRECVENTA Amplificatoarele de joasé frecvenfé pentru _amatori, care urmonzd s4 lucreze in radioreceptoare, televizoare. sau €2 amplilicatoare separate, de exemplu pentru picupuri, se construiesc de obice! dupa schema-bloe indicata in fig. 8-1. o Fig. 02, Sehemarbloc a ampiitioatoruius de JoasA freeventi, [Anpiticetor |__| Cini deie- Pre if earl | wD outere || sre serena) Gireuitde calor ‘anirere Astiel de ampliticatoare au intotdeauna wn circuit de intrace Galeulat pentru 0 enumita valoare a tensiunil de intrare (sursa: microfon, cap de picup, etajul detector al recep- torului ele.), un preampliticator (amplilicator de. tensiune), Gestinat pentru a'mari tensiunea pina la 0 anurnlla valoare fhoeesaré tuncfionarii, normale a etajului final, un amplifi- ator de pulere (claj final), care transmile in cireuitul de fesire puterea necesard a Semnalului util, gf circullul de iesire Sau sarcina amplificatorului (difuzor, linie de radio Hieare, cap de magnetofon etc.) In functie de destiaafie, amplifieatorul poate avea unul say mai mulie otaje de prearmplificare, un etaj simplu sau dubluamplifieator de putere, precum si circuite de corecfic sau de reaclie negati La calculul amplifieatorului, de obicei, se cunoaste tensiunea sursei semnalului util, banda de frecvenfe nece- sard 2 ampiificatorului, coeficientul de distorsiuni de neli- Diaritate, impedanfa i’ pulerea (sau tensiunea) in sareind. in alard de aceasta, este necesara s& se cunoascl valoarea distorsiunilor de ireeven{’, care s& se distribuie eorect pe Gileritele elaje. Distorsiunile ce Irecven}i sint eonditionate fe existen|a elementelor reactive in schema. In eazul tn care distorsiunile de frecvenfa sint apreciabile, tonul poate vari aiit de mult incit cuvintolo transmise au mai sint inteligi- bile, far sunelul diferitelor instrumente muzicale este foarte fre de decsebit, Pentru reproducerea corecis, fara distor Siuni, a diferitelor programo este necesari o amplificare luniforma a tuturor frecventelor in limitele benzii de free venfe date. Tolusi in practic nu se poate indeplini tnlot, deauna aceasté condifie. Experionfa a aréiat of distorsiue nile de frecvenja nu sint sesizate de auz in cazul in careat valoarea lor la marginile benzit de trecere nu depaseste 256 he Rae ee O71 M145. Deoarece coeticientul total al distorsiunilor de ireeventa amplificatorului, compus din mai multe elaje, se determina ‘cu expresia ‘MusiMlyMaMa My» unde M,, Mz ele, sint coeficientii distorsiuuilor de frecventa ale difetitelor ctaje Juate separat, trebule s8 se tind scama de distorsiuaile de frecventa admise pentru fiecare etaj in parle, distorsiuni ce depind de destinatia eiajelor si de condifiile de functionare. Problema cea mai grea, slit din punct de vedere consteuctiv, cit si din punct de’ vedere economic, const in asigurarea’ unor distorsiuni de froeventa minime in etajul de"ampliticare a puterii. De aceca, pentru a nu complica consiruclia transiormalorului de iesire, de obicei se admit pentru elajul final distoraiuni de treeven{a de ordinul 3...5 dB. In acest caz in preamplificalor trebuie si se inirodued corectia caracteristicii de frecventé prin accen~ ftuarea treevenfeior joase si inalte, Asifel se conipeusea distorsiunile -de freevent. Daca preamplificatoral este format din inai_ multe ctoje, distorsiunile de frecvenja se distribuio in mod egal intre ele. Ordinea de calcul a ampliicatorulul de jousd recvenf este urmatourea. Ini se calculeaza etajul final si in functie de tensiu- nea de exclinfie, necesard 1a inirarea sa si de tensiunea ata la intrarea preampliticatorului se calculeazé ainplitica- Fea clajului preampliticator si numarul de elaje. necesare (cu rozerva respeciival peniru scdderea aniplilicarit datorita introducerii corectiei sau reactiei negative). Apoi se dimen- sioneazd piesele diferitelor etaje incepind de la iegire spre intrare. : Citeodata este folositor sa se miireaseé considerabil amplificarea elajelor preamplificatoare, pentru ea, surplusul de amplificare sa tie compensat prin reacjie negativa puter nicd $1 prin aceasta 3A se miesoreze distorsiuinile de notin rilaig, Sau s& se iniroducd reglajul tonului, Ta acest mod se poate schimba caracteristica de frecventa a_amplitiva- iorului in limitele benzii de trevere intre 10-15 dls. 8-3, PREAMPLIFICATORUL Preamplilicatorul amplifcd tensiunea semnalului pin la valoarea necesard la intrarea etajului final, Etajul cu sarcing rezistiva In otajul de amplificare in joasa frecventa cu sarcind rezistiva (lig. 8-2) ca sercina in cireuitul anodic al tubului servesie rezistenja activa Ry. Acest tip de amplificator are (© schoma simpla, deoarece nu cere piese scumpe sau grou de procurat si asiguré amplificare uniforma in banda de frecvente de la 30—60 pind ta 1200016 000 Hz si chiar mai mult, © deficient a acestuia este ins valoarea mare fa reaistentei de iesito, cova eo oxcluds posibilitatea ea tubul din etajul urmator sf poata Iuera eu curenti de grild, pre- cum si necesitatea unei tensiuni anodice relativ mari din cauza’ cAderii de tensiune pe rezistonta Ry, Intr-un ustfel AMPLIRICATOARE DE JOASA FRECVENTA CU TUBURE ELECTRONICE de elaj se folosese triode cu p mare saw pentode, Tn prirmul car, clajul poate asigura 0 amplificare de ordinul 50-70, iar in ab doilea caz — pina la 150-200, ? Schemele tip ale etajului de ampliticare a ten- Siunii de joast freevent& cu, sarcing rezistiva ‘@ ea trod; — cn pentoaa, lui amplificator cu sarcind reaistiod. Ry se alege in functie de sciderea nplifiearii 1a freevenfa limita superioard j, in gama de frecvente stabilitd. In acest caz tretuie 8 se tind Scama ci 0 daté cu mirirea rezisientel R creste coefictentul Ge amplificare, insa in acelasi timp se ingusteazt banda de lrecere in comeniul frecventelor audio superioare. Pentru trioda reristenta de sarcina (k@) este: Ram 2... 5)Rys unde R, este rezistenfz intern’ a tubului, KO. In cazul folosirii pentodei, rezistenta de sareint (k@) este: oot Rye WT” M,esiecoclicientul de distorsiunt Ue free- venti; fg — freevenfa limita superioar’, kHz: Co= Cy + Char Cn — capacities montajla si a tuba " ul, PP. + Dac Ja freeveuita limita superioar’ f, este admis o seadere a amplifiedirii de 3 4B, atunci rezistenja de sarcind a pentodei este (kil) unde unde fz estedat tn Kitz; Cy) — in pF. Reristenta de grild a lubului din etajul urmator este : gt 0.1 MO Alunci cind etajul urmator este un etaj final, Rynu trebuie ‘88 depdgcased valoarea limita admis pentru tubul respeetiv, prevaautd in fisa tehnicd a tubului sau in catalog. Capacitatea (uF) condensaiorulul de cuplaj Cy se aloge in functie de sedderea admisi a amplifiedrit la frecvenfa limita inferioara f, a benzii de freevente date siin functie de marimea rezisivnjei de grild Rya ubului dia etajul urmator, conform relafici 159 7 TR Me in care :M, este coclicientul de distorsiuni de freevent f, — freoventa limita inferioard, He; Rz — redistenta de grild, 9. ‘Atunei cind este admis o selidere a ampli 3¢B la freevena limita inferioard, capacitatea condensato- rului de cuplaj (pF) rezull din formula urmatoare : € In practicd condensatorul Cy are valori cuprinse intre 0,025 $i 0,05 pF, ceea ce asigitré distorsiuni minime de freeventa Trebuie subliniat cf rezistenta de fuga @ condensatorului de cuplaj trebuie sd fie cit mai mare (cel pufin 1000 MQ), inductanta sa minima. In calitale de condensatoare de cuplaj cele mai indicate sint condensatoarele de tip KBI-H. ‘Tensiunea de negativare (in V) pe grila de comanda a tubului se alege conlorm relafiei Ug= Vine 08 13). In continuare se stabileste pumctul de functionare pe carac- teristicile statice ale tubului, jar apul se determina rezis- tenfa intern Ry, paula S gi eoclicientul de amplificare pentru regimul de lucru ales. Pe baza datelor objinute se caleuleaza amplificarca clajului in regimul considerat care pentru triodé este egald cu: x: iar pentru pentoda, in cazut RA Ugg — lensiunea grilei-ectan a tubului, V5 Tg — curentul grilei-ecran, mA; fim Sreeventa limits inferioart, Hz. Exemplu de caleul, $8 se calculeze un etaj preampli- ficator de joast freevenfa cu trioda GH2IT, avind datele = lint =O. Vi Vjeg=5 Vi ‘0 Hz; 'f,==10000 Hai Uq=200 Vj S=2 mAIV; Rpwt9 kQ $i Cig pl Etajul urmator este echipat cu tubul OT1141, avind Cjpyy =I] pF, Distorsiunile de frecven}a admise la limitele benzii do trecere sint de cel mult 1 dB (M=M,=1,12); ne oy 50; Rg=2Xs9=98 KO (se alege Ry=100 kQ); Ryx0,15- 10016 kot ; —Vy=0,1-+0,75=0,85 V (pentru cal cullele practice se ia Ug=—-1V). Pe graficul varaclerisicilor anodice {fig. 8-3) se tra- seazi dreapia de sarcin& pentru BeaRq+ Rpl00-p l= 15 k@. In acest caz, curentul anodic se determina cu formula 200 Tigi = N74 mA. Punetul de funcjionare a tubului se sila la inter socfia cintre dreapta de sarcind si curba corespunzitoare fensiunit de negativare aleasd (punctul 7). In regimul obti- ut, in repaus, tensiunea pe aaodul tubului este Ugg=116 V, jar cureniul anodic — Jg,=0,725 mA. In continuare, se determing din caracteristici 1, S si Rp Pentru calculul coeficientului de amplificare ys trebule 34 implrtim diferen{a dintre tensiunile anodice peyteu pune:146 AMPLIFICATOARE DE JOASA FRECVENTA CU TUBURI ELECTRONICE 3 nave J, apol se lraseazii o linie paralelé cu aceasta tangent& mA son 1 & Sy prin punctul de intersectie a axelor tensiunii si curentului. I es Pe aceastt linfe auxillari se alege un punct arbitrar 4, 25 pentru care Ug=100 V si J g=1,45 mA. In acest caz: / | Yu, 100 — s = i 2 W T= Tpntas 900 2=69 Ke; STP TL Ty |_| 159 ee 15 —— a} Re 0.0085 iF ‘i A s 70-108 J 1-12 ca oY Fig. £4. Caracteristicile anodice ale tubului GM, Exempt de caleul grafie al unui etaj de amplificare a tensiunil de joasi deecventa. tele 1 $1 2 la diferenfa corespunzitoare a tensiunilor pe grila de comand’ (in eazul nosiru 0,5 V): 116 O5 Panta S se obtine féicind raportul dintre diferenta curentilor In punelele J gl 2 gi diferenta corespunzitoare a iensiunilor pe grila de comanda a tubului: 96. 1,08-0,72 gan = 5 =1,9 mA/V. Pentru determinarea rezistenfel interne a tubului Ry se duce © tangent la caracteristica anodie& in punctul de funcfio- = 4500 pF (valoarea standardizala cea mai apropiaté a condensatoru- lui necesar este de 4700 pF) Amplificarea depigeste intrucitva valoarea necesard. In acest caz, tensiunea de iesire a ctajului este egal cu: Ugg K+ Vinge 545+ OL 2,5 +102 C= eis Valorile aproximative ale rezistentelor si condensatoarclor clajulul amplificator de joasd freeven{’i cu sarcind rezistiva, in cazul in care se folosese tuburile de tip OHI, GH2I1 GH8C, GHIC, 6K3M, OKS, 63M. 151M, IKIN si 1K2T gi pentru diferiic tensiuni ale sursei de alimentare, sint dale in tabela 8-1 ff Tabela 8-1 Daie asupra ctajulut ampliticalor de joas& freeventa cu sa Dabie triode Oi #1 Dubie triode 6H2M1 et GHOC 1 1 ] 1 | ¢ « > -lelg fs > a e {> Spa fel] ele] PRS [Ble [ele le Sla le} ele} | 5) |S) &) = SiS) mo] ole] | S| oo | o & 5 &| é]é] is Sie fle ig] Else] S/F id] Fis fe] | y 7 gprr| 9] 39 | noe | 20 on, | 00/4 Joo] 32 | a0 out, | 0| 30 | anar | 1p | ao | 0,047] Ot 1200) 2,9 | (037 | 26 1 | 0,22 | 2000 | 3,5} 0,013 | 25 | 47 0,22 | 2200 | 3.1 O14 | 25 | 35. tia | 1201 23 | tng | 3 ra | a0 | 33 [Alone | 2 | 32 ota | 00 | 25 | as | 2 | Ge | 20001 12 | tous | be | auno| 21 foo | 24 | as 2 | Sim | 22 | one | Bt | Se sao fog |i | 260) ae | ime | 3 | 12 | aso | ove] ear |S | 31 [ce] 34 | a | 4io0| 17 | cow | 3 | eat | 30| 8 | coor | ‘o 1 | S500 | 3 | aos | 30 | 5 1 | dooo | 13 | opus | 38 | at 2 | 3500] 3 | co | a Byer Bat | 13 | nm | 30 | Be ar | com | 1 | ne | 39 | a om |WH | 330) te |e oy] P| feo | Lt |G ore | 33 | eT Si | | oon | 38 | So Y | 10000 | Oya | 3d 22 |T400| 1" | oz | 45 | 68 22 | oi00 | of | 0,002 | 3 | ar Joa (92) 33) 2 | eee |S ft |fam| 40] to | 2 |S Si | 1m | st | oa | ai | 3a | oar || Sap] 3 | cost | Be ox | m0 | 300 | 4° | Sor | a7 | 2 Goa | Ico $3 | art | Bs | 3s Oe | 1500] Bu | tows | 6 gt | Hm | 35 | un | 68 | Br | Bin | | ota | 3 | | \- [ee | 18m | 18 | aoe | 2 2am | 3° | Gora | sa | 3 O22 | Som | 35 | Os | | a2 amo |or jolz2 | soon] 173 | cow | os ann | 0.22 Gar | 2800] 2.3 | ons | 69 | 6 ot | 3200 | 19 | etsoos | @ | a6 | tba | coo] 1% | Gon | & PT) Ei09| 2 [clog | 39 | 8 rT | 00 | Wp | cow | 77 | 8 | 0,22 | 5300] G9 | C015 | 57 0,47 | 4300 | 1,6 | 0,006 | 62 | 69 OAT | 5200] 1,2 | 0006 | ot | 4 0.22 | O47 | $800) Oje2| Ooor | & az | 1 | 5300) 13 | ong | 72 | 73 i | G00} 1° | o;o0gs | 74 | 20 | Ei pe O46 | of008s | 92 22 E00 | 00k | 92 | 22 |e 9 | of002 | 85 | 51wat PREAMPLIPICATORUL Z| ai RBABSRISSHASSISRSS é £ TenTea=5o RARRAAROE é é = aT = <|_| oto | gegeueeee eudeotes z sel SSSSSS8s85E5Se5ec= } § — = a g aig § alg a "| ake ae | unity | 28-qeRguzn-n fabte | = Sere | S| aio | Bosstssasusseesecs ow %y| 85.5.9 c08% Sa a0 2) oxy S28 8020088SS__ 23S ww) 8S. 8 8 aa | a si sont? | | SRENSRRRE REALS ISS SSe25 a2SgnaeRnenas efBae ee z a | |S eepeseeee cesses) 3 A. —— am 3] ae SagbIese etn aan Benes sesgngeagscgaagens | [2) oy ty | | \.cup| easgemseanegenazce bw Oa | owea| § 3. | — BRRARRAEON: s | Z Baeeranre nm BB al c aaa ea = 3] or 8 gealengelzezecuusd i sities | f s852822scdezeceses eettse aa | |G BQESUe22z ant BSRLT SoneGhee cae | |e Seaseezees 8 SoS meee \3 9228 a0 qsiSareees | S-ReSSES_E_8 | |S eoeeasendeereener | =e 8S Se anh Sa an S@ Fe 2 = a Leone eee eS $38 & f= .28: | 8 & | « @ eu maior tre yack un rot a faze ae 5 3 2 ita 3 8 3 holrttor. ‘Dintre deficientele ela ule amin! Btajul cu iegire pe transformator § s BES 8ige BS zoe eee oe 235285 5°3 eyes cbse SSSERe he Be tobe 2gS 05555 Perri t S3s8.a_8 80s ogee S25 5e2Ge es aeaer ae 28 S8es sg has ereessses Ssshosese > pe transtormator pentru amplificavea ‘Be joasd freeventa : @—senema tp ; 0 ~ schema cu sunturl gecegl’ getedhs alton’ 552.838 getase Besos tne Eeiige148 frecventa in comparafie cu clajul ett sarcina rezistiva, ceca ce ingreuiazi aplicarea reaclici negative. In alari de aceasta, valoarea mare a ampliticdrit etajulut se objine pe a intdutdjiril calitalive a caracleristieli de frecven{a, Ca amplificatoare de joasd frecven{a cu transformator pot fi folosite triodele eu y nie si pentodele cu caracteristica seurid, legate ca triode, Caieulul etajului cw iesire pe transjormator Calculut etajului cu iegire pe transformator se reduce in esenja la determinacea parametrilor electrici ai trans- formatorului. Rezisienja activa (kK) a infgurdirii primare a trans- formatorului se alege din relajia ns (Ol unde R; este rezistenja intern a tubulut, kQ. Rezistenja echivalenta a circuitului primar se objine din formula : DRes Ren= Rtn Inductanja minima (H) a infasurdrii primare a transforma- torului se determing pe baza distorsiumlor de irecvenja admise: 0,162, ra ect aie unde: f; este ire limita inferioara, Hz; My — factorul de disiorsiuni de irocvenfé la frecvenja limita inierivaré, In caleulele ulterivare se vor considera freeventa generali- Zath-p pentru ampiiicarea maxima si alenuaea d, obfinute conform relagiilor : pa View jin care M, caracterizeaza distorsiunile de freevenfai la free- venfa limita superioard, Induvtanja de scdpari a transformatorului se deter- ming cu relajia: di a= V20-24, O,16R, LS 3S Fd in care fy este Irecvenfa limita superioara, IH. Coelicientul de scépiri al transtormatorului : oP indicd posibilitatea realizérii constructive a inductantei cu scuparile admise. [n cazul intrebuintadi otelului de wans- formatoare esie greu sd se objin& ¢ mai mic de 0,003, In cazul folosirii miczului de permailoy, eoelicientul de scapari poate fi redus pind le 0,001. Cind se objine cocficientul de scapari minim este necesar sf se introdueé un gunt in paralel cu infayurarea secundaré 2 transformatorului. In acest ca creste coeficientul de scapari al transformatorului gi in acclast timp se micsoreazi amplificarea la ireeven- [AMPLIFICATOARE DE JOASA FRECVENTA CU TUBURI ELECTRONICE Coeficientul de transformare este: nan [Blea Tsk Ce unde: f, este frecventa limita superioara, kis ; Co=Cintet Cyt ClChr — capaciiates distribuité a tnfasur wii secundare a trausformatorului ; de obicei ea nu depaseste 50 pF). Amplificares la freevenjele medii este : Komp re In cazul intrebuinfarit unui punt fn paralel eu infagu- rarea secundara a transformatorului, parametrii etajului se schimba. Inainte de a trece la caiculul for, trebuie sa se aleagi un coeficient de sarciné a, care pentru triode este cuprins intre 8 si 10. Ciud vaiuarea lui @ e mai mace, se poale objine o crestere pronuntatd a caracteristicii de freevenga. In acest caz': (Rt ne 0828 +p . Reet Gee 7" p- fae V ¢ + a) 1600 | 15a = ws te VY tse? ea Rezistenta suntului se determina din relatia : Rugs Bene Riri (2). Exemplu de calcul, Si se calculeze etajul de ampli- ficare cu iesite pe transformator, echipat cu tubul CII, poniru banda de Ireevenje j.../p=80... 80U0 Lz, dack se permite o seddere a ampliticarii la freevenje joase cu 1 dB(M=1,12). La irecveuja limita supericara (/,) carac~ feristica de freevenfa va prezenta o crestere de | dB (Ms 20,89); Cite 30 PP; Co =40 pP gi Uy 0,2 V. Peru tubul GCL, w=26 si Ry=11,6 k2. Cateulut : ISX LIG174 kG; Regy=H,G-+1,7413,34 kQ. 0,18 11,6 x 0,07 «ge ONS SKIES ONS Hs om 5F5 0.0028. Valoarea objinuta pentru covliciental de seapairi o este mai mia decit limna adinisa si in acest caz trastormatorul va Hi foarte greu de realizat. Pentru a simphtica constructia tanslormaioruiui este necesar sé se uuuzeze suntul Kyp conectat in paralel cu taltisurarea secundard, C4=30-+-40-++50=120 pF [ 38+108 0,67 1,05 BXTL6X120 Pentru calculul etajului cu sunt se alege a4.Alunel (11,64 1,74) 4 oe Rees a 10,67 KO; 160 10,67 = = 24,7 H; SOY 1128 0,32 11,6 0.67 Seen Act 81054 / 1,05: 4a) =0,19 Hy Bg, O° BT Cu un astfel de coeficient de sediptiri transformatorul se poate construi ugor = =0,0044. 160 x 0,67 8 Kq= 263,08% peg Ot Ryg= 1,3XAX 116K 308572 kO. Etajul cu iesire pe transformator cu alimentare in paralel Amplificatorul de tensiune de joasd frecventi cu transformator cu ullmentare in paralel este reprezentat in fig. 86. ‘Aceasta schema se foloseste pe scar’ larga in recep- lozrele cu baterie si are avanlajul cl prin infasurarea pti- maré_a transformatorului au circulé curentul anodic al _tu- bulul. Datorita acestui fa creste inductanta inflisurd primare, se tmbundt flaritatea. amplificarii (me ales in domeniu! freevenjelor audio inferioare) si se micso- read distorsiunile de nelinia- rilate datorite mat magnetic al transforn In afar de accasta, dacd se alege Ireoventa de rezonanti a circuitului format din inf’. surarea transformatorului si condensatorului Cy, in apro- pierea limitei inferioare a ben- zit de trecere, alunet caracte- ristica de frecventa 2 etajului va prezenta 0 crestere la frec- venjele audio inferioare, cova co permite executarea simpla a corectici la aceste frecvente, De asemenea, lipsa curentului continuu tn infagurarea pri- mart permite simplificarea constructiva transformatorulut si miesorarea gabaritului sau. Ca deficienta sc poate considera pierderea unei parfi din tensiunea sursci de alimentare pe rezistenja de sar- cin Rg Caleulul etajului cu transformator cu alimentare in paralel este anolog cu cel al unui elaj cu transformator Fig. 6-3. Dia} cu transformo- tor pentru amplifiearea ten= Shin de joasa freeven{a, cu alimentare in paraiel, AMPLIFICATORUL FINAL 149 obignuit. In plus, se determing valoarea sezistenfei de sar- cink R, (k) si capacitatea condensatorului de cuplaj Cy (uF) 16-101 Yar? a= fz estefreeventa limita superioaré, kHz; M, — factorul de distorsiuni de freeven4’, la Freeventa limit superioara ; ~ capacitatea parazité a schemel unde: Co=Ciatr+ Cn ACs (C; — capacitatea distribuité a in- fagurdrii primare a transiormatoru- lui, de obieci cuprinsa intre 25 si 50 oF); unde: p= Vi=ms M;, este factorul, de distorsiuni de frecventa la free- vorifa. limita ; fy — freeventa limita inferioard, Hz; a inductanta infiigurdrit primare a transformato- rului, H. 8-4, AMPLIFICATORUL FINAL Etajul final al omplificatorului de joasi freevenfa funcfioneaza intr-un regim in care poate ceda putere suti- cient de mare. In circuitul anodie al tubulut final se conec- teazi transformatorul de iesire, necesar pentru adaptarea sarcinii_amplificatorului (diluzor, linie, cap de magneto- fon ete.) la valoarea optima pentru tubul dat. Etajul tinal asimetrie ( Schema etajului final asimetrie (eu un singur_tub) este indicata in fig. 8-6. Etajul functioneazd cu pentoda sau fetrodé cu fascicul dirijat, ta regim clasé A. Fig. 0-6, Eto} sina} asimetrie (eu un singur tub) @— eu negativare outomata ; b — cu negativare fix. Caleulul etajului final asimetric Tensiunea continua pe anodul tubului Ugg (V) se alege egal cu 0.9 Ug (lensiunea sursei ce alimentare). Tensiunea continua pe grila-ecran a tubului U yp se alege ta150 fel ca Uy. Punctul de functionare f se fixeazti pe earacte- risticile anodice ale tubului folosit (pentru exemplificare se d& fig. 8-7). Esle necesar sii se observe la ce valoare a tensiunii pe geila de comand’ Uy distanja dintre carac- teristicile anodice incepe si se ingusteze. Curba limita supe- 4 mE 100 § m0 5 Wile iS oo o 109 Fig. 8-1 29 a0 rloard se aloge ca Uy mae Astiel, punciul £ se va afla la intersecfia dreplei Ug,—constant cu caracteristica Uy max/2 Pentru trasarea drepict de sarcin’ se asazti intre curbele Vgmax® tigli si se determin’ punctele 2, 2 in asa it segmentelea si b sii fie cgale. Dreapta de sarcind odtiaulA corespunde fumefionitii tubului cu dislorstunt de neliniaritate minime (ipsa armonicet a dua). Pentru regimul de functionare ales puterea disipati (W) pe anodul {ubilut in repaus este exgalit cui: Vootlao “1000 ~ Pag . unde [gq este cureniul anodic al tubului (mA) in punctul de funetionare 1 Este fnecesar ea aceastti putere sti nu depiiseased puterea de disipajie maxim admis pentru tubul dat, indi- caté in cataloage. In caz contrar, se realege punctul de functionare J. L.a un unghi dat al dreptei de sarcind, puterea lila debitaté (VA) este: Pa pens la max — Harte) a mre Ha rie» nade q este randamentul transformatorului (0,7—0,75 in camul in care P&S VA si 08-085 pentru P>5 VA) Cooficientul armonieei a doua 100%, Coeficientul total al armonicelor i= are. Caracteristicile anodies ale tubulut 67111, Exemplu de constcuc- fle graficd in cazul caleululut ctajulut inal asimetric. AMPLIPICATOARP DE JOASA FRECVENTA CU TUBURI ELECTRONICE Amplitudinea componentei alternative a curentutut anodic (mA) lige 7 "la max fa mtn) Amplitudinea | componentei alternative a iensiun (V) pe infaisurarea primer matoralul : ‘a transfo a= (4a mae — Me mn)> Valoarea rezistentei de sarcina (@) din cir- cuitul anodic Ug R,=1000-52 « fa Daci din caleule se ob{ine 0 valoare insu- ficient pentru P,, sau un coeficient y prea mare, va trebui_modilical unghlul droplet de sarcind (rotind-o in jucul punctilué de functionare I si deplasind corespunzaitor pimetele 2 si 3 in care ea inlersecteazii caracteristicile pentru Uy=U g min si Ug=-Uy mig). De asemenea se poate alege un alt punet ‘de functionare (1), dar astfel nett ten- slunea Vag sf puterea disipali Py, st nu tulreactt valorile maxime admise de catalog pentru tubul dat. Rezistenja de negativare automata din cireuital cato- dului este: Oa), unde Iypeste curcniul gerllel-ecran a tubulul, mA. Calculul electric at transformatorutui de iegire Rezist continuu lenta (2) infagurdivii primare p curentat O,5Rg (Ln). Rezistenta (2) viare pentru curentul continua Inductanta (H) infasuravii primare 130R, 7 t, Vue - unde M; este coclicientul de distorsiuni de freevena la frec- venta limita inferioard ; R, ~ rezistenta de sarci Fy — Srecventa limita inferioara, tz tla f; se admite o atenuare egal cu 3 AB, inductanfa cevine : Da 130, LeyAMPLIFICATORUL FINAL 151 Coeficientul de transformare Atunet Ygq80 MAS Ly max 88 MAS ig mig 12 mA; =93 V; =419 V; 5K pes Ww

100% ¢ Alegem 0; U, 55 V. PUB Sy, 'e0' ae 100%=6,9% Tabela 8-2 Regimurile de lucru tipice peniru etajele finale asimetrice ‘ a sue Ua V | Ugo V | Ugo | Ug | Ro® Reta | Po W | Tagmd | TarmA | Iga mA | Tyo, mA 70 | m | -36) 25 | 12 0,09 58 = 14 - 20 90 | 7 | — 36 2,5 | _ 18 0,12 6 14 = 9 | 9 | —45| 32 | = 10 vie | 95 = 21 7 | = | \ i wo | o | -35) 25 | — 15, 0,07 34 37 08 1 m2 | 99 | 9 | —7 4 3 15 O15 a3 | 5 12 14 | | | ie Poh fnae | | too | 100 | — 35 - 65 | 03 us | us | 2 g | 150 | 150 | — 6; 46 = 5,5 OF 23 23 26 54 | 200 | 200 | -9 83 - 4 18 5 | 3 2.6 a5 250 | 100 | -5 aa - | 20 1 45 | 145 | 08 16 omit 250 | 150 | — 75 5,3 ‘oe 10 17 215 215 14 3,9 250 | 200 | -9 6,3 at 65 23 wv 37 24 63 250 | 250 | 12,5 | 88 — 35 | 33 45 475 | 3 9 a0 | 20 | = 83 240 4 14 34 ap | 25 45 250 | 20 | = 88 270 35 | 28 M4 a | 8 lave | a ta -35) 6 - 5 15 32 34 3 4 | =125 | 88 = | 5 | as a7 50 45 72 -13 | 92 | — 7) 4 36 40 25 55 = 6 240 5 | 42 32 35 | 3 35 2 88 240 5 28 46 45 4 8 \ } wo | -3 | 21 7 0 30 al if 90 | | | | | 150 | 150 | —39| 26 - o3 | 1. | 2 235 | 28 | 200 200 — 52 35 | ae 53 2,3 | 34 36 4 \ a0 | 20 | —64| 43 — 48 | 4 48 50 51 array | 150 | 150 | = 2,6 160 6,3 08 21 20,5 2,2. 200 200 | - 3,5 130 5,3 2 34 32, 3,9 250 | 210 | _ 38 150 65 27 33, 32 = 250 | 30 | | 4 120 6 33 42 3 | 44 | | | wo | 0 | -| 43 120 48 | 35 47 455 | 5 I | | \152 AMPLIFICATOARE DE JOASA FRECVENTA CU TUBURI ELECTRONICE Coeficientul total al armonicelor in acest caz este determinat numai de armonics a treia gi este egal cu 69%. i. TROT 700% Etajul in contratimp Etajul final in contratimp (Sig. 8-8) foloseste triode, atode sau telrode cu fascicul divijat gf funciioneaz’ sime- gim clasd A sau AB, Calculul etajulut in contratimp Juncfionind cu pentode Sawt fetrode cu fascicul dirijat in regim clasé AB Tensiunea continu’ pe anozii tuburilor Uys se alege egal cut 0,9 Uy, iar tensiunea pe grilele-eeran Uy»=U,. S Tensiunea de negativare pe "4 grila de comanda’ ¢ fiecdrui nia a9 tub se determina din grafie pe caracteristicile de grild ale tubului, dupa cum esle indicat in fig, 8-9. ea Apol_se alege punctul | po 3 J de functionare po caracteris- IZL |] tisile 2 anodice ale tubului, ev \ | Uge st se dotormind “astfel cutentul anodic de repaus Za, |” de safeind incepe prin alege: | punciului 2 “pe i | (lig. 8-10). 60° ajutorul tensiunilor U gy si Constructia_graficd a dreptei 20 caracteristica statica Ug 4 ®A. Bij tinal in contraiinp : @~ cu tuburi cu filament ; b= cu tuburl la baterle. Im regim clas B de obicei se folosese numai triode. Indicele 1 alaturat literelor A sau AB aralé c& tuburile joneaz fra curenti de gril, spre deosebire de indi- cele 2, care aratd existenta curentilor de grils. La functio- narea in clasa B indicele 2 nu este notat, deoare-e regimul normal de Iueru in aceasta clas& este cu curenti do gril&. Caleutal etajului in contratimp funcfionind cu pentode sau tetrode cu fascicul dirfjat, in regim clasd A Caleutul pentru un beat al schemei este analog celui indicat la amplificatorul cu un singur tub. Particularitatile schemei in contratimp sint luate in considerare prin urma- toarele modificiri ale valorilor objinute. Curentul total in circuitul anodic se dubleazd fatS de ntul pe un brat. Pulerea P, se dubleazi Coeficientul total al armonicelor este 7=ys, docarece atmoniesle de ordinul doi se anuleazit la moniajul in eontra- limp (valoarea y2 nu se introduce in calcul). Rezistonja dintre afiozi Rag=2Rae Rezistenta de negativare automata in circuiti] cato- dului se micsoreaza de doua ori. cur i tpa av of Pentru pentode si tetro- iE ge JO de cu Eascicul dirijat acest 2 punct trebuic s& coincida’ cu Fig. 0-9. Caracteristica ge punciul de inflexiune al carac- gril a tabului 6 «is. Deter teristicii (unde aceasia trece minarea tensiunit dé nega tivare pe grila de comand’ ‘a tubulul, de ta o regiune curba accen- tuala la o porfiune reetitinie). Punelul 2 ‘determin’ famax ¥ Ue min. Prin punetole f gi 2 se traseazii dreapta de sarcina Puterea disipald admisi pe anodul tubului tn caaul lipsei semnalului este delerminala de condijia Usg*lon Pao= “Hag ~SPa max? Linde vdloareaP ymax 8€ ia din catalog pentra regimul normal al tubului ETT wo) 3) T ue 200 ‘sticile anodice ale tub ‘eh Ja caloulul ctajul we ‘aos ulul 6i1!71, Exemplu final in contratlmp. wie. Carae ¢ constructic ar Daci aceasiti condifie nu este indeplinita, este necesar 88 se schimbe pozitia punclulul de funetionare spe o alt caracteristicd, corespunzdtoare unei tensiuni de negativare Ug tnai matt." AMPLIPICATORUL FINAL * 153 Puterea utili cedati in sarcind de cele dowd tu- buri este: Pu aang fa mox Veo Ua min Valoarea randamentulul transformatorului de iesire 4 se alege ca tn cazul montajului cu un singur tub. Coelicientul de neliniaritate, care la elajul in contra. timp este determinat in general de armonica a treia, este egal cu: _ 2b—a 1 3ar6 Amplitudinea tensiunii (V) pe intreaga inffsurare imar& a transformatorului de iegire este : U=2 Ugo Ua min» Amplitudinea (mA) componentei alternative a curen- tului anodic al fiecdrui tub este : 1 Te= 3 fa max* 100% Comporenta continu’ a curentului anodie (mA) al fectirul tub in cazul puterii maxime transmise : Jog max= a maz 2a) Curentul in cireuitul comun anodic va fi de dou ori mai_mare. Se verified put maxime transmise : Urolo — ?, Oo a ca i000 ~ 2 max Valoarea necesard a rezisten{ei intre anczi este: a anodicd disipaté in cazul puterii You= Ya min Rg 4000 famaz Amplitudinea tensiunii de semnal aplicali po grila unul tub necesara pentru objinerea puterit maxime : U_=|Upol In cazul negetivarii automate, rezistenfa (2) in cir- cuitul comun al catozilor este : Calculul electric al transjormatorului de iesire Rezistenfa (2) infgur 1=0,3R age (I—n)- Rezislenfa (2) infdsurarii secundare primare 4 rem0ARy . Inductanta (H) infSsurdcit primare 150Re@ Vay 1 Daca ja limitele benzii de trecere se admite o ate- nuare de 3 dB, 0,150Rq a Raportul de (ransiormare este egal cu: Ry Raa Regimurile tipice de functionare ale tuburilor electro- nice in etajele finale in contratimp sint indicate in tabela 8-3. Exemplu de calcul, Date: tubul tip 6; Ug= 300 V; Ugs=250 V; randamentul transformatorului de fegire 0,85; fy=70 Hz; Rymd,5 O. 18 V; =140 mA; Determiniina : U gg=09X300—=270 Vi YU, 20 MA; Pay=5AW< Py max=l2 Wi L ‘a max La U, fate =80 V. 085 P= ggg - 140+ (27080) = 11.3 W; 2XB3—157_ oy, . Fetoreea OTe t U, = 2(270—-80)=800 V; 140 yz EIOMAS Io max™ 7 —apgg, 270-80. _ unde /gyeste curentul grilei-ecran a tubului pentru Uy ENS Reg —g 800 Tabela 8-2 Regimurile tipice de lucru ale tuburilor electronice in etajele finale in contratimp | eaitiny | Reetmut | Yar¥ [Yay | Uge V | Ugur ¥| Res ® | Rear k® | Pas W | Fons mA| Zar mA |Zponema | ZgasmA — a al wo | 20) -5 | a2 | - | w | m | a | is | - | | 2 25 | -19 | 27 | = 10 9 63 | 2 | 155) | 300 | 27 | -19 | a | = 10 10 | 6 | 86 | = | | | | —s 250 | 20 | — | 152 | 120 8 | 9 | sw | m | 65 | a5 25 | 25 |-35| 7 - T 5 52 5 | 52 | 75 | 250 | 20 | —140] 156 | - 8g 9 | 0% | 2 | 15154 1, = 0,3%4300( 10,85) 1 t= OAX25 GRE Penta: My 4B _, _ 150x4. © TOY 1,127 anf ¥ 085% 4300 1 clast B Etajul final tn contratimp, in reg Un. etaj final economic pentru amplificatoarele la baterie este ardiat in fig, 8-1. In repaus curenlul anodic Iipseste, Pulerea. maxima in sarcind este de aproximativ 1,5 VA la un coeficient de distorsiunt de neliniaritate de 10% si curent anodic 30 mA. Fig. #11, Schoma ctajului final pentr receptor le baterie, Decuplarea unei jumatati din filament prin eomuta- torul Ke micsoreaza puterea consumata si pulerea in sarcind de 2 orf. Rezistenta necesari tntre anozi: Ryg=4500 2. Transformatorul de intrare Try este construit_ cu tole IN—20%20 mm avind un intrefier de 0,1 mm, Jafasurarea primard are 2000 de spire, iar cea secundard 21200 de spire din, siema 1191 0,12; ta etajul prefinal true sH se foloseascd de asemenea tubul 2C1IN1, Traasformatorul de iesite Tr are tole de tip I—20%30 mm. Inlisurarea_ pri- mari are 2X880 spire din simi M3J10,14. Inidsucarea secundarl se caleuleazé tn funciie de veloarea revisten- fei Rgg Si in {unetie de raportul de transformare unde Etajul final in contratimp fird inversor de faz In acest etaj ambele tuburi au o rezistenfa comuna R conectata intre catozii tuburilor si inlsucarea secundard a transformatorului de iosire (fig. 8-12). Grila de comand a tubului 7, este legaia la sasiu, deci tubul [ucreazi in montaj cu grila de comanda Ja masti.'Un astfel de ctaj funetioneazt in felul urmator. AMPLIFICATOARE DE JOASA FRECVENTA CU TUBURI ELECTRONICE Tensiunea de exeitafie se aplict pe grile tubulut 7, Legatura intre etaje se lace prin rezislenia comund de negativare R. Datorita acestui fapt potenfialul catozilor ambelor {uburi variaz’ porporfional cu variajia tensiunit pe 4 516A See 705 Seat Fig, 8-12, Btajul final in contratimp ca inversor de 227d. 706g — grila tubului 7. Dar grila de comand’ a tubulul 7 find Ja masa, potentialul ei nu variazd si ca urmare @ acesluj lucru intre grila si catodul tubului 72 acfioneaz& tensiunea alter- nativa'a semnalului. Tensiuntle aplicate pe grilele tuburilor T, si Tz au ampliludinile de valoare apropiata, dar sint opuse ca faza, ceca co este necesar pentru iunctionarea normal a clajului final in contratimp. Datorité conectarit tubulut 72 cu_grila de comand la masa apare in schema o reactie negativa nedorita, provo- cata de capacitates anod-grild a tubului, Pentru inléturarea ci, necesard simetrizarif elajuluf, in circuitul anodic al tuba- ui 73 este introdus un {illu RC, Transformatorul de iesire Tr este construit pe miez cu tole de tip LU—20 cu grosimea pacholului de 30 mm. Infaguririle T si JV au cite 1000 de spire, iar infisurzrile 17 si 1/7 au eile 260 de spire din sirma T19J10,14. Infasurarile V si VIZ au cite 30 de spire, fisurarea VI, 16 spire si infdsurarea VIII, 50 de spite din sirma T19J1 0,47. 8-5. ETAJUL INVERSOR DE FAZA Etajul inversor de faz’ creeaz’ doud tensiuni de am plitudini cgale inst decalate ca fazd cu 180°. De obicei el precede elajul final in contratimp. In amplificatoarele de joasi freevenfa ale receploa- relor alimentate de ta retea etajul inversor de faza este de ip RC. In reveptoarele la balerie si in ampliticatoarcle de putere, cind etajul final lucreaz in clas& B, se intrebuin- jeaz ca inversor de faza un etaj cu transformator sau un ropelor catodie. ‘Transformatorul dintre claje are o prizi la fAsurarit secundare. In receptoarele obignuite si in construcfiile de ama- tori cea mai larga intrebuintare o au etajele inversoare de fazi construite dup’ schema cu autoechilibrare sau dup’ schema cit sareind distcibuit3, Etaj inversor de fazi cu autoechilibrare Acest taj poate ft construit atit dupa schema cla (ig. 8-13, a), cit si dupa scheme simplificata (Fig. 18-13, 6) Caleulul schemei clasice se face in urmatoarea ordine : In functie de banda de trecere de joasi freeventa aleg valorile rezistentelor R,. Apoi se determina valoarea