Continutul modelului Farmer | Produs tipic al ' In ultir 1 prin axs imi ani, scoala centrata pe cultura si-a concretizat abordarca {in area pe inreprindere yt dscareafenomenulelctaral SP" seem. Coins si. Pos, in-un foarte ineresant Sue 1 | mmc oe Staeo,o6 F=8 | 1 ay MUM principale ale scl management id obfinerea unui vast ial formational eee avast materia | 1 managenen in dere fae ior carters! EC I Pe | relaie cu “diferenele culturale™ dine ele, adesca ine-o manierd [O07 iecfetclor | 1 t ' 1 omparat | privin 1 sugestiva. Simultan, se constats acordarea un accent MAIO, EN Mrinal rind ale culurtor specfice Ocal pe diverse meridian’ 1 i formles te ned a tcones 31 practic 1 sinergice ale medialui, $i 1 asupramanagementulul 1 mapamondului, Reprezentangit acest sco 1 multe demonstrind 0 cunoastere aprofundat 1 managementului, care au avut o aderenta apis 1 specialist. Aceasta poate si datorit® efieacclor 2c 1 stint s publicist pe care in special Hofstede # 1 in Europa Occidentald si America de Nord. Ce rez | impulsionate preocuparile stitfice si educationale, 70 | managementular-comparatv, darn general pe TONE 4 | managementuui nae 1 Recent, unié promotori ai acestei seolt au fais ote | elie influent aprecabila pe care 0 are cultura 30Ph rerformantslr ao ee eed direct, me nuriai indirect Pn NE ein 4 anagementul, Concomitent, el aw demons Tape 8. pn | 1 dpordiri adecvate cultura populatict intr nami, 20nd, poate | sect a ai cx urmare, pot fi amplificate si nee earners nica mare, Ot Ertomanflor organizatllor. Consecint©l? asc twestr elemente sunt apreciabil = lor au f mai in sfera jomeniul sprins ©: 1 impact A pragmatic MAJORE DE 4 MODELE — SI__ ABORDARI MANAGEMENT COMPARAT ' 1 scolt mediului, modelul Farmer-Richman este prima zementului comparat care s-a bucurat de ipartea unui numar mare de cercetitori sit ' Lexpresie formalizati a manaj ‘u concepte, pe care ' J recunoastere si utilizare din profesor’ in domeniu, La baza modelului se afl pat ' {le foloseste in acceptiunea lor curent: Je eficienfa managerial relativa, in viziunea managementului ! 1 comparat; ' [+ managementul intern, referitor la coordonarea resursclor umane si! 1 materiale ale organizatiei; 1 Ce constrangerile exogene, specifice mediului analizat, de natura! 20‘economici,juridicd, sociologica si educational; 1 * eficienta absolutii a managementului. Pomind de la cones vit crea deci ra managers, Farmers an ome HOKE prezenat in figura ne, remisa metodologe pe care se bazeaza reid Considerarea managementului ea 0 variaili, dependent, medi Feprezentind variabila independentl in fincfc de care evolueszl fou cells clement incase in model. Aczast ret cu clantat din deca Aciune a inflenelr,erenate in mod exclsivst de la stinga la dreapiy ' 1 medial ete factorul cu pondere \ ' 1 1 1 ade de a medi pint afin fie’ sterl ‘din care face pate. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Feod-back-ul din parea managementului este absent total din model. Far ‘echivoc, 0 asemenea construcfie si funcfionalitate a modelului denotd, Yiziune’ natal asupra"fenomenelor examine, in care rol managementuli este subevalut Punctarea limitelor modelului nu inseamn ci i se neagi utiltaea im cd este prima construct coerenté asupra Privind retrospectiv, constata iui comparat care S-2 fundamentelor metodologice ale managementul utilizat pe scara larga de cdtre cei interesati in domeniu si avut Un putemic rol de catalizator si orientare a eforturilor depuse de cate acestia. in plus, a contribuit Ia sensibilizarea opiniei publice asupre | rolului major pe care mediul il are in dezvoltarea managementului st in \ transferul cunostingelor sale pe plan mondial he ea ‘ fen . Modelal FARMER | TRICHMAN | ; i || Consiringert ‘lementele procesului ! externe ‘de management: Managementul |! 1 |. educationale |-planiticare I | seotece Lemar ‘i TPE [ass fit copmmt [sce t ene {ator ete 1 control manageriald ! ‘adoptarea decizilor in I ! -zonele operationale I! ! 1 i deemin ! I ' ical ' i ' determina ' i 1 1 Eficienga sistemului |! \ ; 21modelul Negandhi - 'i- Prasad ! limitele determinate de abordarea pasiva. a.m ~ Suigti iau oa punct de plecare in elaborarea mod llului cei doi specialist au t | variablele, din modetul precedent, propunindu-si ins $i depaseasca t anagementu, de Haze riabila dependent ' pomese sunt tei eonomico-sociall, filosofia | Ht independents cu 0 Fos J) sa in mod exclusivist ca o va Premisele metodologice de la care © managementul are un rol activ in viata rmanagementului reprezentind 0 variabil influenjare analog’ factorilor de medi; ‘© fn ansamblul mediului, firma sau inte economic si social, necesitind si i s desigurtinand cont de multipele interac ‘© mediul, datorith complexititi sale, este neces diferentiat, in eadrul su deosebind, inr-o viziune ategorii de mediu: organizational, instrumental societal oritdepdlul organizational se ccsemnessh | Cry caracterce “Memei~ mérimea orgaizatici, tehno'oeie iat | ‘organizational, resursele umane, materiale si inane ale acesteia oe | care-si pun amprenta asupra managementuli Sv Elementele mentionate sa eae ar anabile de inpatinraport cu management 1 ciel instrumental ince o pate din factor de mediu, cei 1 care imigacd forma unor agenjieconomici sau politic bine conturati $i 1 sa ine relat cu organizata (ime) si management specializate pe 1 ae fe agpecte, pot fi relaiv uso identifica si evaluate Din aceasti | Categorie fac parte furizori si distribuitorit organizalith consumatori. | ceo ga qt gverul. Precizim cf, in prezent, pent ace¥ agenti | Gomuniies S Eevee termenl de “stakeholder!” In, esenth To terup de organizatii ale c&ror | Stakeholder fiind 0 organizatie sau wn stakes ena de concepere i desfguare activin firme | iiass agement profesioist identified stakeholdeit si promoves7a | oe aarerrmageiall prin care se ian in considera, ineresle | anal stakcolder, subardonand-e reali objectives frm Fata pin media societal desemnim mediul macrosocial de ia nivelil ariespective, cae cuprind acess fctori generali- politic ain, juridic’ ete. ~ Mentiieti de predecesori lor, Farmer si Richman i rin prisma elementelor mentionate, Neghandi si Prasad au proiectat modell prezentat in figura urmatoare i att de modell precedent, consircta lui Negandhi si Prasad fer cateve atuuri importante. Distinctia dintre teoria_filosofia) franagementuli $i practice sa a permis Iuarea in considerare a relaic tmanagement medi de o manird mai apropiatt de dimensunile sale a remconal se eeead premisa penny o abordare mai ehilibrat erat a problema Management compara, aceasta i 2 3 ape conser rlului organza. Mulfimea investigailr de, ve Jefisurate pe bara acest mode! sa fnalizat in rezultate concrete ‘Shsibilsoperoare, Spr exemplo, mai multe cercetri de tren, in frunte | ta cele inijiae de autor modelulii, au urmérit si demonsteze | ! I act un rol central ! rMporde 0 atentie deosebit ¥ Fini cu medivl ambiants | t ws fe tratat nu global: | istemicd, trei ! 1 prinderea jo felementele | influenjele factorilor consideragi asupra eficacititii_ i _eficientei ‘organizatici, inclusiv la nivelul unor indicatori cum ar fi profitul, cota-