You are on page 1of 5
Bie eo ere een e imele studii teoretice gi investigajii empirice de management compara a 1_deceniul 1950 - 1960 se inscri in aceasta scoala care, in Scoala mediului sau environmentalist deceniile urmatoare, isi continua sau chiar amplificé existenta. Dintre ‘numerosii specialisti cu contributii majore la constituirea sa mentionaim pe Frederick Harbinson si Charles Myers. in lucrarea lor, Education Manpower and Economic Growth, pornind de la premisa ca inputul ‘managerial joacd un rol semnificativ in realizarea dezvoltarii industriale si economice, se examineaza corelativ aceste dou aspecte majore, intr-0 viziune comparatista intemationald. Pentru. cele patru etape identificate, in dezvoltarea societatii, de la sistemul agrarian feudalist la cel, democratic industrial, se identified filosofii sau abordari teoretice specifice ale managementului. Se concluzioneazi ci filosofitle 1 1 1 managementului converg spre 0 abordare democratic’ sau participativa, in consens cu evolutia confinutului si modalititilor de manifestare a proceselor economice, De asemenea, se argumenteazi ideea ca ‘managementul, in afara evolutillor specifice in timp si peste frontiere, prezinti un fond de cunostinje de bazi cu aplicabilitate universal. Fenomenele de management sunt studiate si investigate indeosebi la nivel ‘macrosocial, avandu-se in vedere cu priritate evoluiile economice ale fiecirei tari considerate Din examinarea lueririlor ce se inseriu in perimetrul acestei scolit se desprind care sunt principalcle sale limite: tatarea unilateral a ‘managementului, aproape in exclusivitate prin. prisma _factorilor economici; neglijarea aproape total a managementului la nivelul firmei, care este esential pentru dezvoltarea economic a fiecdrei nafiuni; aplicabilitatea relativ redusi a cunostinfelor de management comparat,! ‘generatd in bund misuri de “ocolirea” aspectelor microsociae. V Pe ling aceste limite, explicabile intr-o proporfic apreciabila prin! modul si conditiile aparitiei sale, scoala economica prezinta doua! contribufii sau merite deosebite. Prima se refer la aportul determinant! Ja constituirea acestei noi stiinte si, concomitent, domeniu al practicii! sociale care este managementul comparat, al cdrui rol se amplifica pe! miasura dezvoltirii societiti, a adincirii diviziunii internationale a muncii! si a cresterii interdependentelor dintre state, economii nationale, zone! geourafice etc. Studiile si cercetirile de teren prin care s-a manifestat! aceasti scoali au dat un nou impuls dezvoltirii managementului, in! general, mai ales in ceea ce priveste finalitatea economia a abordirilor! sale, esenfiald pentra dezvoltarea societitii omenesti 1 mrt r rrr nn ---------------- I Elaboratele teoretice si abordatile pragmatice specifice acestei scoli s-aul 1 ficut remarcate in deceniul 1960 - 1970. © contributie deosebits lal | constituirea si dezvoltarea scolii mediului au avut Richard Farmer sit 1 Barry Richman prin lucrarea lor Comparative Management andt 1 Economic Progress. 1 ' ' Dintre caracteristicele majore ale acestei scoli_mentionamt conceptualizarea mediului ca un cadru de analiza a fenomenelor| 16 Scoala comportisti: sau behaviorista c ' 1 1 ' 1 1 ' 1 ' ' 1 1 t ' 1 1 1 It ' 1 1 ' t 1 1 ' ' ' 1 \ managementului, Pe acest fundament se examineazi eficacitatea conducerii ca o functie a factorilor de mediu - socio-cultural, juridici, Politici, economici etc. intreaga lor conceptie este sintetizatd sub forma ‘unui model privind variabilele care conditioneazd managementul si eficacitatea sa intr-o viziune macrosocial’, care este larg utilizat in literatura de specialitate. Un factor important care a contribuit la proliferarea cunostinfelor acestei scoli Ia reprezentat marea capacitate ‘organizatoricd a lui Farmer, reatizator al mai multor manifestii stiitifice cu o larga participare internafionala a specialistilor, precum si bogata sa activitate publicist’, concretizata in realizarea unei lueriri de sinteza in 3 volume - Advances in International Comparative Management, larg

You might also like