ie — Lucrar! practice medicind vol. 1 ‘Valor crescute — semnific& un proces imunologic cronic asociat cu: infectii subacute si cronice: parazitoze, viroze: inflamatii cronice; boli de colagen: poliartrita reumatoida; Tupus eritematos sistemic; afeectiuni hepatice: hepatite cronice active; ciroza hepatica: neoplazii: boala Hodgkin: lcucemie mielomonocitara cronica VILL3 Determinarea activitatii peptidice ‘Teste de disproteinemic Echiliprul dinamic normal al proteinelor sanguine poarté denumirea de euproteinemie si priveste atit cantitaice totala de proteine cit, $ Faporturile cantitative dintre fractiumile proteice. Prin disproteinemie se infelege o modificare cantitativa si calitativa a Proteinclor plasmatice, care apare ca urmare 2 unui mecanism fiziopatologic eclansat de o serie de afectiuni. Disproteinemia reprezinta incapacitates organismului de a mentine constante si in limite normale fractiunile sale Proteice, | Paraproieinemia presupune aparitia de proteine atipice (@araproteine), absente in plasma normal si este subordonata disproteinemiei (fiecare disproteinemie este nsojita de aparitia de paraproteine) in ser, in conditii fiziologice, proteinele reprezintd un sistem coloidal stabilizat prin moleculele de albumin’. fn cazul modificarii raportuluj normal albumina/globuline, ca urmare a unor stiri patologice insofite de seAderi ale factorilor stabilizanji (albuminele) sau cresteri ale factori Precipitanti (globulinele), se produce un dezechilibru in sistemul coloidal al Serului (instabilitate/labilitate coloidala). Testele de disproteinemie (testele de labilivate serica) alestuiese un ansamblu de reactii in care apare o turbiditate sau o floculare prin adaugarea diferitilor reactivi in ser, pundind astfél in evidenta existenja dezechilibruluiBiochimie - Lucrari practice medicind, vol. inte diferitele — fractiuni Proteice — (modificarea—_raportutui albuminalglobuline), 1 principiu, la pH = 7.4, stabilitatea coloidalé a globulinelor devine mai micé decat a albuminei. Accasta labilitate Particulara a serului se poate Pane in evidenfa prin addugarca uandtorilor reactivi: sdruri ale metalelor Brcte ~ HgChe (test Tekats-Ara, reactia Gross), CaCl (test Weltmann), 2°SO4 test Kunkel: substanfe organice = timol (metoda Mac Lagan), ete Denumite improprin probe fimetionale hepatice (sunt incluse in fe investigare a sindromului de hiperactivitate mezenchimala hepatica dar nu sunt specifice Ficatului), testele de disproteinemie emit cvidentierea modificarii stitii coloidale: 4 Proteinelor plasmatice atat in afectiunile hepatice, cit si inte-o serie de ale afectiuni extrahepatice. Testele Ge disproteinemie ofera indicat Grientative (2 special asupra fimetiei hepatice), iar in cazul in Care acesie teste sunt modificate, se impune si Cfectuarea de determinari cu metode specifice, ‘VHI3.1 Testul timol (metoda Mac Lagan) Principiul Metodei Prin adaugarea solutiei tampon saturata de timol (pH = 7,4) tao le Ser apare o turbiditate in cazul in care globulinele sunt creseute (in ) sau_albuminele sunt scazute Turbiditatea se Partie! ‘unui complex timol — globulinie ~ fostolipidic. Gradul Ae turbiditate se determing fotometric le 66 tom, in cuve de | cm Materiale de lueru eprubete stativ eprubere Pipete de sticla Pipete semiautomate conuri spectrofotometra cuve lcm ‘Vase cu substantia, dezinfectanta tifon TeactiviBiochimie — Lucritri practice medicina, vol. I Reactivi Reactiv timo! Proba Ser Tehnica de lucru Intr-o epruber cu 0,05 mil de ser proaspat se adaugi 3 ml de reactiv timol in tampon - verona. Se agit si se lasa timp de 30 de minute in repaus la temperatura camer. Se evalucazé turbiditatea prin comparare cu o scala de etalonare sau fotometric prin citire la Spekol fafa de apa distilata (= 660 nm, factor de pant 35). Rezultatul testului se exprimi fn unitti Mac Lagan (UML). Figura $5 Testultimol Yalori normale 4-4UMLmedicind, vobt Variatii patologice Valori ctescute se inregistreaza in: hepatopatii difuze (intectioase, t rxice); ciroza hepatica: inflamatii cronice (potiartrita Teumatoida, reumatismul articular acut); colagenoze; endocardita subacuta; TBC pulmonar; nefropatii; miclom muitipiu; infectii virale, neoplasm, VUIL3.2 Testul cu suifat de zine (testul Kunkel) Principiul metodei O solutie tamponeta de sulfat de zing (PH = 7.4) adiugata la 0 proba de ser determini cresterea ‘urbiditatii serului in cazul prezenjei y- Slobulinelor in cantitate crescuta (direct proportional cu coucentratia Paha) Turbiditates aparutd se datoresst formarii unui complex metal lobuline si urme de B-globutine (complex insolubil), Materiale de tucru eprubete stati eprubete Pipete Pipete semiautomate conu spectrofotometru cuve Lem vase cu substanté dezinfectam tifon reactiviBiochimie —Lucréri practice medicind, vol. T Reactivi Reactiv Kunkel (sulfat de zinc tamponat) Proba Ser Tebnica de lucru Intr-o eprubeti cu 0,05 ml de ser proaspat se adaugé 3 ml de reactiv (sulfat de zinc tamponat). Se amesteca confinutul eprubetei prin rdsturnare de céteva ori, Se lasa timp de 30 de minute in repaus la temperatura camerei. Se evaluea7a turbiditatea prin comparare cu scala turbicimetric&i de etalonare de la timol sau fotomeitic, prin citire la Spekol fafa de apa distilata (0-= 650 nm, factor de panta 40). Rezultatul testului se exprima in unitayi turbidimetrice. Figura 56 Testul cu sulfat de zinc Valori normale 2-9 unitati turbidimetrice Valorile apar erescute la persoanele varstnice (pind la 12 unitati) si se&zute in primele 6 luni de viata extrauterin’. 163Biochimie - Lucritri practice medicind, vol. Variatii patologice Testul Kunkel este mai specific ca testul timol si mai selectiv pentru v-globuline, pundnd th evident’ variatia acestora si prezint& interes in ceea Ce priveste prognosticul si evolugia unei hepatite infectioase