I

I
I
(ltUxrrl:r <lr' /osi./ llol,tt,u,r l:.

:/ *
Renri Wellek
Austin Warren
11,

TTORIA
(t , LITTRATLIRII
In romdneSte de Rodics TiniS
Studiu introductiv $i note
f de Sorin Alexandrescu
t
I

t
I
i

It
?
Ilcni Wellek and Austin Warren

TIIEORY OF LITERATURI]
Third Edition
Ilarcourt, Brace & World, Inc. EDITURA PENTRU
Copyriglrt 1.942, 1917,19'(9 G) 1950 by Il:u'cortrt, Brace & Woi'ld' Inc. LITERATURA UNIVERSALA
New York, 1963
BUCURE$TI, 1967
 I
I'iteratura ;i, stutlitt{, litera.turii

Irraint,e de toate trebuie sd facem o deosebire intr"e litena-

rrrr,r si studiul literaturii. Il,srte vorba* de activitSfi distrke;
t,r rnil r'.ste o a,ct,ivitate creatoare, qart6; cea de a doua este,
l,r,;r llu o Etiinli propriu-zis5, in orice caz o for.mi de cunro,a,9-
t, r(. silu,ae eruailie.-Au existat, firegte, incercdri de a $terge
r, r';r.;lri deosebire. De exemplu, s=a suslinut ci nu poli in{etrege
lrt, r'irl,ul'a decit dacd egti scriito,r, cI nu po{i si nll se ouvine
,,r I studiezi pe Pope far5 sd incerci tu in,suli sI scrii cuplete
r()r('(,, san-t cd nu poli intreprinde un studiu despre drarna
lr ;rlrt'tan5 daci n-ai scris o dramd in versuri albe. 1 To,t,uEi,
,r r, rl de utili i-ar fi experie,n{a creatiei literare, cer.ce.t5to.ful
rlr,rirr' ore o sarcinl coanplet diferitS. El trebuie sd-qi transpund
, pl it'nta litera.rd in termeni intele,ctuali, s-o integr.eze intr'uri
rllli cocrent carc trebuie sd fie rralionarl, da,cL vrea s5 aibi
,,l{)ir.' de cunoa;tere. S-ar. prute,a sd fie adevdrat cd obiectul
trrrlirrlui sdu este iralional sau c5, cel pu{in, conline importante
'1,.r n('nte neralionale
; dar aceasta n,u inseamnd cd situa{ia lui
rr li diferitd de cea a isboricului de artd sau de ce,a a muzi-
,,lllrrlLli sau chia,r' de aceea a sociologului sau a anato,misiului.
IrireEte, arceastS relalie ridica o serie de pro,bleme compli-
, ,rl,, Pentr-u rezoh.area l,or s-au propus so,lufii difr:rite. Unii
r,,rr', 'li,r:ieni neag5 pr"rr gi simpl,u cd studiul lit,eraturii ar fi un
r, I rlc cunoaqtere qi recomandd o ,,a doua crea1ie.. cu rezu],ta,te
',rrr' 1'1.lsy mai mul{i din,tre noi ni se par astS,zi ne,insemnate:
,lr' r lit'r'eo Monei Lisa de cdtre \\,aalter Pater sau pasajele
t,lrrr,. de inflorituri din Symonds sau S1-mons.
-O a,stfel de
, rlr(;r ,,creartoiare.( a insemnat de obicei o d,upi.icare inutild sa,u,
,, 1 rrrult, transprunerea unei opere literare inrtr-o altd oper'5,
,l, olricei inferioarS. A]:ordind contrastul dintre litera,tur6 ;i
trrliul ei, a,l{i teo,reticieni tr:a,g tot concluzii scep,tice, dar o,are-

I

38 DEFINITII $I DELIMITARI
studiu in acelaqi timp ,,liLerar" qi ,,sisternatirc"'
Probtrenna oar" s.-plne este 'cutn sd fie aborrdatd in mod
ralionai arta qi, i" G.Iui, arta literarl. SE'poate reali'e acest
fuiru Z $i #rime 6um ?' UnuI dintre rdspunsuri a fgst ce
ie poate' reetliza cu ,rnetodele fotrosite in qtiinlele naturi.i , care
." ^** do,ar translera,te [a studiul literaturii. Se port distinge
rrlai mu,lte m,orduri de a efectu,a acest tnansfer. unul const[ in
i,n,cenc,area de a se atinge idealurile generalle de obi-^ctivitate,
imporso,nalitate ;i certitr-rdine ale gtiinlei, ig'qercarg .oe.stimu-
lea?a corcchrea taptelor neutre. Altr-rrl oonsti in strS'd'arria de a
l-iiu metodele Etiin'trelor naturii, sttr,diindu-se antecedent.ele
gl originile ; in praclicd ,,meto'da geneticd" justificd
"urrrt"
stabilirea'onicllui tei de relatii in cazurile in care lucrul e,ste
posibil pe baze cron'ologi,ce. Aplioatd mai rigi'd, aaLrzalitatea
'E6ir1iti.i este fo,losite per1tru exp-licaroa fen'omenelor literare,
atrio-uindu-se car,aoter de cauzS d,eterminant[ oondi{iilor eco-
soci"ale qi politice. Un aI treiftea mod de a efectua ac€'st
"o*i"",
transfei cons'ti in introdu,cersa in studiul literaturii ,a metodel'o'r
oantitative folosite cu suoces in unele Etiinle, gi anu'me in intro*
aucenea startisti,ciilor, a ,babetrelor ;i a grafioelor' .'5i, - in fine,
s-a fdcut inoercarea de a se folosi con,cepte biologice in cenc€-
talea evolu(iei liter"aturii. 2
Astdzi se recun,oraEte aproape unanim cS aceste tran:sfemri
n-,au indreptdlit sperahpte cu care au fo'st fS,cute la inceput.
U*ori rneiod,ele qiiirqifloe Ei-au dovedit valoarea intr-un do-
**ir- stric,t Limitii ui" in tadru1 n'rrei tellrnici sp9c.i11e,. ca de
de criticl de text
;;;pI" fol,osirea statisti,cii in unetre metode
LITERATURA $I STUDIUL LITERATURII 39
.,rrr in studiul prozodiei. Dar majoritatea pro,mo,torilor lacestei.
rrrv;rzii a mebodrologiei qtiinlifice in cencetarea literar5, fie s-au
,L't:lilrrat invingi gi au sfflr,Eit pri,n a deveni sceptici, fie s-au
rrrrrrgiiat cu anurnite iil,uzii despre succesele viito,are ale rne-
l,rL'i qtiin{ifi,ce. Astfel, I. A. Richards dbignuia sf, afirme
, ,r viitorarele sulocese ale neurologiei vor asigura soluli,onarea
I u l u r"or problernelor litenare. 3
Vom fi obligafi si revenim asupra ,uoora dintre probl,omele
rr,lrcate de aceasti aplicare larrgd a rnetodelor qtiintelor natua"ii
rrr Cor.c€,tarea literard. Ele rrr.r, pot fi treflrte cu vederea prea
rr'.;or'qi existd, fdrd indoial5, un cimp larg [n care ceil,e droui
rrr,,iocloLogii au ,contingenfe sau ,chiar se su,prapun. Metode
lrrrr,clamentale cum ar fi indtrctiia Ei detduc(ia, arta\iza, sinteza
.r <rrlrnparalia sint cornrune tutulor tipurilor d,e cunoaEtere sis-
l,'rrr;rli&,. Dar, eviderrt, ,ceala1t5 solufie se impune: oe'raetatida
lrl,,r'irrI, iqi are prro'priile ei metode valabiile oane nu sflnt into,t-
,lr';rrr rno cele ale qtirn'l;elor naflirii dar sint totuEi metode ra(io-
,r;rlt'. Nutrnai o co,nceplie foarte ingustd 'despre ad,evdr poate
, rclude din domeniir.rl cunoaEiterlii realizdrile studiilor urna-
rrr';li<'e. Firlozorfia, istorria, iurispruden$a, te'ologia qi chiar fitro-
l,rrri;1 uu el,aborat rnetode valabirtre de cunoagtere cu mulrt inainte
,1,. rlczvoltar',ea moderm.6 a Etiinlei. Realizdrile lor poate cd
rr ir.ilins sd fie u,rnbrite de victoriile teoretice gi practice ale
,lrirr[clor fizice rnorderne; dar etre sint totr-rgi corrcrete Ei iper-
rrr,rrrr.:nte Ei pot, u,neori cu mici m,odificdri, sd fie u'Eor reinviate
',,ur rci,nnoirte. Trebuie pilr Si sirnplnr sd se admitl cd intre
rrr,,loclele si ,oibiectivele gtiinlelor natrurii. qi cele ale disciplinelor
r rr r'nistioe exist6 ,o rdif erenld.
rrr
Definirea acestei diferenle este o problernd compIexd. lnc5
,lrrr lBB3, Wilhelm Dilthey a redu,s deosebirsa dintre metodele
I rin fclor naturii gi cele ale istoriei la contr,astul dintre e_4P1i.
,,l{ic qi lnleil,egere. a OmuL de gtiin S, suslinea Di;trthey, expli,cd
,rrr t.venirnent prin antecedentetre lui oauzatre, i,n timp ce isto-
r r( ul. inoearcd sd-i inle,leagd semnifica{ias Proaesut de inlelegere
,.',lt', in mod necesar, individr.ral Ei chiar subieoiv. Un an mai
||r'riu, Wilhelm Windelband, bineounoscutul speciali,st in istoria
l'rlozofiei, s-a ridi,cat sj el impotriva pdrerii oonform cdreia
,.1 iirrtcrle istorirce ar trebui sd iadopte mEtodele gtiinlelor naturii.;
Nrrlunaliqtii tin sd sbabileascd legi genera,le, in timp oe istoricii
-10 DEITII{ITII SI DELINIITARI
incearce sd surprindd faptul uni,c Ei ner.epetabil. Aaeastd pdrrere
a fost dezvo,trtatd si oarecum rnodificatl de Heinrich Rickelt
care a tras o Iinie de demar.oar[ie-ru ati;t intre metodele de
generralizare Ei metodele de individualizare eit intre gtiin{ele
naturii Ei ELiinfele culturii. c $tiin[ele culturii, sustinea el, se
preocupd de faptuL con,cret Ei individual. Totugi, indivj:du,alul
poate fi desco,perit ;i i'nleles num,ai rapo,rtat la un siste,m de
valod, sjsterm care nu 'este altceva decit un sinonim aI cul-
turii. Intr-o lu,crare apdrrutd in Franla, A. D. Xeno,pol a f5,cr,rt
o distinc{i,e intre gtiin!,e e naturii, care se ocupd de ,,fapte de
repeti[ie" gi istorie, care se orcupd de ..fa,pte de succesiune".
Italianul Benedetto Cr,oce qi-a bazat intreaga fil"ozofie pe o
metodd istoricd care e.ste totral deosebita de aceea a Etiin[elor
naturii. 7
Nu vom face o analizd oomple,t5 a acestor probleme, de-
oarece pentr,u as'ta ar treb,ui sI ne pronunldm asrlpra uno:.
chEstiuni ca clasificarea gtiin[,e[,o,r, filozofia istroriei gi teoria
cunoaEterii. 8 Vom da insl 'citerra exe,mprle concrete oare cred,em
cd vor p,ute,a, ce1 pu{in, sI sugereze importanla protr}emei pe
care tlebuie s-o li'zolve cercetdtorul literar. De se il sbr-rdiem
pe Si-rakespeare ? Este clar cei nu ne intei'eseazd in p,rimui rind
ceea ce a,re in croitlun c'u toli ,ororfleniir pe,ntnr cI attrnci am
putea stu,di,a la IeI de bine ori,ce alt om, nici nu ne intereseazii
ceea c€) arre in colxun cu to{i enelezii, c,u to{ii c,amen,ii Re-
naqterii, cu to{i elizabetanii, cr-l to{i poetii, cu to{i dramaturgii
sa,u chiar cr-r lofi dmrn,afulgli elizabet,ani, pentru cI in acest
caz i-tam putera st,udia tot atit de bine pe Dekker sau pe
Ileywoo,d. Noi ur.mhrim mai ales sd descoperim ,c..!:ga*-ce--"g,s*te
specifirc lui Shake'spealre, Ce,€;o ce face oa Shakespeare sd fie
Shakespeare ; ;i asta este, evident, o probleml legatd de indi-
vidualitatc qi valoare. Chiar ;i atunrci 'cind studiazd o perio,ardS,
o miqcale iiterard sau o Iiterraturd nalionald anumitd, cer,ce-
tdtorul litelar se va o'cupa de acestea ca lnd,iy--i{i1q!!!g"li_cn t,r5-
situiri si insugiri carracteristice care le deosebesc de alte gru-
p;iri similare.
In fav'oarea individu,alitd{ii se po,ate aduce ;i un alt argr-r-
rrren,t : incercdriie de a glsi legi genera,le in literattiri ati eEua-
intotdeauna. Aga-numita lege a rlit,eraturii engleze descoperita
de Louis Cazarni'an, ,,osrcila{ia ritm,ului spiritului na{ional en-
LITERATUR,,\ SI STUDIUL LITERATURII {1
rllt'z.srr'( intre doi poli, sentiment qi intele'ct (insolitd de ,atir-
rrrlr[ia sruhsecventi cd aceste osci]atii devin cu atit mai rapide
r u oit ne apropiem de epo,ca actuald) este
sau b,analh, sau falg.
l,llr ,u m.i rezistd de loc cind e,ste aplicatd la epoca vi,cto_
ri;rrr:i.!) Cele mai multe dintre aceste ,ltregi,, se dovodesc a fi
rl,i,' t.uisme psiholo,qice. ca principiiie icliunii ;i reacliunii
';;rrr co'nformismului qi revoltei care, chiar dacd ar'fi deasr-ripra
rr'i.irrei indoieli in,ceea ce privegte rrarlabilitatea, nu rr,e-ar
prrlt'a spune ,ceva intr-aderydr semnificativ despre procesul
lil.r'ar. In vreme ce fizi,ca ar realiza cel mai mare'trirumf
;r'rlisi vreo teorie generale care sE reducd la o singurd da,cd for_
rrrt-tld electricitatea si cdldura, gravita(ia qi lumina, nulse po,ate
roucepe_.nici o lege generald care si rezolve problemele cer_
.r't,iirii literane : cu cit va fi ntai generali cu atit va pdrea
rrrai ab-straotE gi, prin urmare, mal gd,unoasd; cu atit mai
rrttlt o,biectul con,cret aI operei literare \ra sc5pa inlelegerii
rr oastre.
Exist5 derci doud solu(ii extreme ale problemei noastre.
I)r"ima, la m,odd datoritf,*lrrest"iEilutrui"-Stti,nlelof.'neifi)]ii, identi:
I'ici metodele qtiinlificd gi ist,ori,c5, si duce fie i,a simpla acru-
r,ulai'e_ de fap,t,e, fie la stabiiirea unor ,,1egi,, ist,oric-e foarte
ricneraliz'ate. cea de a doua, trgrduind cd ceicetarea literiaturii
rrr fi o qtiinld, procrlamd caraeterul person,al aI ,,in{e,1egelii..
liLerare gi ,,individu.,alita,tear( gi chiar ,,unicit,ate,a,, fiecil:ei 6pere
Iiterare Dar prin forrnularea ei extremr, soJ.utia antigtiin!i-
lica preziiitd primejdii evid,ente. ,,Intuilia,, pe.rsonald . poate
cluce la o ,,apleciere" pur emoliona,ld, ]a un sul:iectivism^ flrii
rczerve. A s,ublinia ,,individualitatea,, si chiar ,,unicit,a,tea,, fie_
t'irrei ,opere literare desi repr:ezintd o reaclie salutard im-
potriva generalizdritor - pripite inseamnl a uita cd nici o
-
oper:5 liter.arS nu poate fi pe de-a-ntregul ,,unici((, pentru cir
in acest aaz ar fi cu totul ininteligibilA. Este, desigur, ade-
rriirat ci 'atit Hamlet cit si un poem ca Trees (Copactt) cle
,foyce Kilmer sint unice. Dar chiar qi o grdmadd de gunoi esie
Ltnic6 in felul ei, in se,nsu,l cd proporliile, pozi[ia gi combina-
liitre- ei chimice precise nu pot fi reproduse exact de alti gr5-
nrad5. De altfel, toat,e cuvintele din orice operd literarir de arti
s,int, prin insigi nat,ura tror, ,.generale., si nu particulare. Di:;-
puta dintre ,,universal" ;i .,particular." in litlraturd ddin,uies,,c
 12 DE!.INITII SI DELIMITARI
de cfnd Aristotel a pno,olarnat poezi,a oa fiinLd mai urriversailS
gi, in oonse'cin[d, ,rnai filozofici decit istroriar gafe se ooupe nu-
mai de cazuri particulare, Ei de cind sarnuel Jotr,nson a afirmat
ci poetul nu trebuie ,,sd numere nerwurile lalele'i('. Romanticii
si crirticii foarbe naoderni nu corn,tenesc sA accenltswe 'carac-
ierul particutrar a1 poeziei, ,,textura" ei, caracterul' ei.concnet' 10
Dar trebuie r.ecunoscut c6 fieLaare operd literar5 este in ace-
laEi tirnp Ei genenald Ei partirculand sau poate mai exact
$i individualiEi generala. Caci -
individualitatea este altceva decit-
particularitatea [i unicitatea comrptre'td. tl Ca 'orioe fiin{d 'ome-
neascd, fiecare operS litenarS are caracteristi,cil,e ei individual-e ;
dar ar.'e, de asernenea, insuqiri Coilnune CU Alte opere litenare,
exaC sum fi,eoare ,om are trisd'turi oomune cu intreaga omenit'e,
cu to(i indivizii cane apa4in aoeluiagi sex, aceleiaqi -naliurri,
cl,ase, profesii etc. Aqadar, puteqr emite- Ei -noi generalizeri ful
legdtuil cu operele literare, cu rdrama elizabetanS, cu intreaga
prftarogi" drramatircd, 1iter.ar5, artirs,ticS. Critirca literard -!i istronia
ilte.rare incear,cd amindoud sd oarancLerizeze individuail"irtatea
rmei orpere, a unui autor, rEI ur1et peri.'oade sau a unei i'it'e'raturi
nati,onatre. Dar aooast[ oaracterizatre flu se porate face decit in
\ terrneni universali, pe baza mnei teorii Literane. De aceea gtiin{a
liter.ar5 are foarte mrare nevoi,e 'ast:azi de o te'o'rie literarS,
de un organon 'de metode.
AaEist[ ndzuintd nu inseamnd ins5, desigur, o rninjmaliza,re
a imporrtanfci in{eiegerii qi aprecierii emolionale ca- doud con-
Ji6i pretirninane' atre" cunoaEterii Ei, urmarre' ale conside-
noastre asLlp,ra literaturii. -prin
Dlar acestea nu sint decit
"altlor
condilii preliminare. A susline ci ,ce'rcetarea literard servegte
..',,.r-ui arira lecturii inseamnd a 'ooncepe gneEit obiectivul cu-
noaEterii sistematice, oric{t de indispensabild ar fi aoeastS artS
pentru cel care studiazd titenat,ra. Chiar dao6 no{iunea de
.,lecluri" ar fi folositS intr-'un sens s'.rfici'ent de larg -pentru a
in' clurde inlelegerea criticl qi sensibililatea, arba leotiurii rdmine
un obi,ectiv d:oar pentru 'cutrtivarea personald a cititorutrui. Ca
atare ea este cit se poate 'de reco''rnand'abi16 qi con:sti'tuie
lraza unei intinse culturi litenare. Arta leotu,rii nu porate insa
I
iniocui ,o1it r.u de ,,cercetalre liter,ardi' ooncspute ca o traditie
supraporsonral,S, ca un. go-lP in oontinmd crrep-@re format din
iniormitii, iriliiitie qi judecaii critice'
2
Itiatura literaturid
Plima probtremd pe care trebuie s-o aborddm este, evident,
ir('('ea a ,obiectului cencetdrii liter,are. Ce e literatura ? Ce nu
,. literatura ? C,are e natura literraturii ? Oricit de simple ar
prrlca aceste intreb5.ri, rareori li se dau rdspunsuri clare.
Unurl dintre rlspunsuri considerd drept ,,literatur-5(( tot ce
,; u tip,6rit. Ar urma deci sd studiern ,,pro,fesia medicalS in
:;t'<:oluil a,I XIV-lea" sau ,,rniEca,r'ea planetard l,a inceputul evului
rrrediu" s;aru ,,vrdjitoria in Vechea Ei in Noua Anglie". Cum
';rrs[inea Edwin Greenlarv, ,,Nimic din ceea ce are iegdturi
, rr istoria civi,liza(iei nu ,es'te in afara domeniului nostnr de
';1.trdiu" ; ,,in 'efo,rtrul nostru de a in[elege o perioadd sau o
civilrizalie nu ne mdrginim la beletristic6 qi nici chi,ar la do,cu-
rrrt'nteLe tipdrite sau in mranuscris(' qi ,,trebuie sd vedem munea
rroastrd in lumina con'tribufi,ei pe,care ar pu,tea s-o aducd tra
r.;toria culturii". I C,onfonm conrcep{.,iei lui Greeniaw qi potrivit
pr,acti'cii rnultor ceroetdtori, studiul literraturii a ajuns astferL sd
I'rr: nu nurnai strfns legat de istoria civilizafiei, dar chiar sa
;r, id,entifice ctr oc€,osta. Un .asemenea studiu nu e,ste liierar
rlr'r'it in,sensurl cd se ocupd de tipirituri sau scri,eri, care,con-
'rl ituie, in rnod necesarr, prinoipalul 1z:ro,r aI ounoEtin{el.or
rrotrstre de istorie. In sprijinul acestei ,oonceplii, se poate sus-
Iirrr', desigur, cd istoricii negiijeazd aceste problerne, cd sint
l)rl('a pre,ocupa(i de ist'oria d'ip1o,ma,tic5, mi,1i;tard gi econornicd gi
r';r, ,asadar, cerrcet5torul ,literrar este inrdreptd{it s5 ootropeascd
:,;i sir anexeze un teritoriu vecin. Fd,rd indoial5, nimdnui nu
lrr"buie sd i se inler:zicd sd pdtrurldd in vreun domeniu care-l
rrrl.r'reserazd Ei fird indoiald cd se pot invosa numeroase argu-
rrrt'nte i,n favoarea cultiv5rii istoriei civiilizaliei in ce1 naai Larg
rrrfcles. Dar, totrugi, un asemenea studiu inceteazi de a fi literar.
r llricc[ia cd ,aceasta nu ar fi decit o simpld controversl de orrdin
 DLFINITII $I DELIMITATTI
-1.1
terminologic este neaonvingltoare. De fapt, studiul a tot ceea ce
este tregat de istoria civilizaliei rrU rn{li lasd l,o,c pentru cerce-
tdrile srrict literare. Toat,e distinc[iile dispar ; se introduc cri-
terii strdin,e de literaturd ; qi, prin urmare, literratur"a ajurnge
sI fie eon,siderata de vatroare nr;mai in mdsuna in care fu,rn'i-
zeaz'a r.ezuJ.t,ate pe,ntru cutai.e sau cutarre disciplin[ adiracentS.
AEada,r, a identifi,ca literatura ou istoria civiliza{iei insoamna
a nega existenla unui domeniu specific qi a unor met'ode spe-
cifice p,r,oprii cer,cetSrii literare.
Alt m,od de a defini literatura oonsti in a-i limita d,o,meniul
ia ,-,k
,,cir{.i.!L ma4l Ia ,c5rlitre care, indiferent de subieot, sint
,,remarcabile piin forma sau expresia lor literarS''. Aici cri-
teriul este fie numai valo,area esteti,cS, fie valoarea esteticti
a,so,ciatd cu o deosebitd calitate i,nte1ectua,15. In cadrul poeziei
Iirice, ai ,clramaturgiei Ei aI romanului, cele mai mari opere
sint alese dupi criter.ii esteLioe ; alte cdrli sint sele,clionate pe
baza reputa{iei saru eminrenlei lor intelectu,arle dublate de in-
sugiri estetice de un tip destuil de i,n.qust : sti r,r], compozitia,
vigoarea generarl5 a. prezentdrii sint caracteristicile tra care se
face apel de obi,cei. A,cesta este un mod obi;nuit de ,a dis-
tinge literatuna sa,u de a vorbi despre ea. Cinrd sp,unem ,,asta nu
e 1iteratn,r5", exprimdm o judeoatd de val,oare de ace'st fel ;
emitem o jude,catd similari cind, vorbind despre o carte de
istorie, fil,ozofie sau 9tiin15, spun'em c5 aparline ,,Iitet"aturii".
Majr.ii.ita,te,a isto'riiior literar.e in,.clttd Ei ,ana,liza operei filo-
zofilor', istoricil,or, teo,1cgi,1or, m,orarliqtilor, po,litieiet-rilor 5i chiar
a Linor oameni de gtiinla. Ar fi greu de imaginat, Ce exe'mplu,
o istorie lit,e'rard a Angliei in secoiul a1 XVIII-lea fdr5 o pre-
zentare amplS a 1ui Berkele.v= gi Hume, a epis,copt-iiui Butler
sau a lui Gibbon, a lui Burl<e gi ,chiar a lui Adam Smith"
Prezcntrare,a acest,o,r rautori, deEi, de oi:icei, mult mai succintl
decit ,a,c,eea a poe(ilor, d,ramraturgilor 9i roma,ncieril'or, rareori
s,e mirgineqte- la analiza vaiolii strict estetice a operei lor.
in majoritatea cazurilor se fac prezentdri superficia).e Ei incom-
pet,ente ale activitdlii acrerstot' autori in chiar do'm,eniul lor
de sp,ecialita,te. in re'aLitate ins5, Hrlme poate fi ju'Ceca,t oorect
numai ca fil,ozof, Gibbon nurc,?i ca istoriLc, epis,copul BuUei'
numai cra apo,loget Ei moralisb cre'qtin, iar Adatn Smith numai
ca morialist qi econ,omist. Dar in cele mai multe istorii literaic
NATUITA LITERA'IUBII .15
;r< c;ti gflnditori sint discuta(i in mod fragmentar, rupli din
contextrrl potrivit ist,oria m,aberiei de care s-au ocurpat
rlc,ci fSrd o intelegere - rearld a isto,riei fitrozofiei, a teoriei etice,
-
rr istoriogi'afiei, ,a te'criei economi,ce. Evident, istoricul literar
rrLr se poate transforma autormat i,ntr-un bun cunorsadto,r aI
istoriei tr.rturor acestor discipline. El devine p,ur gi simplu un
t ornpilator, u,n intrus ,constient de propri,a lui incompeten!5.
Din punct de vedere pedagogic, studierea in mod izolat a
trnor ,,c5rti rnari" po,ate fi foarte recornandabild. Trebuie si
lim cu tolii de acord cd ,es,te bine ca cercetdtorii gi m,ai ales
cei in,cepStoni sE citeascb cdr[i m,ari sa'u ce1 - pulin cdrfi
l;une mai degrabd - decit compilafii sau curi,ozitdti istorice. :
No incl,oim inisd cd ,acesL principiu me,ritd sd fie aplicat oa
:r"Lare irr dorneniu,i gtiinleJ.,or, atr istoriei sau aI oric5.rei adte
tliscipline arcurnulative oanre progrreseazd continuu. Cit priveqte
domeniul is,t,ori:ei liter:aturii ,de irnaginalie, limitrarera la cdrJile
irrari fa,ce inrcrom,prehensibilS continuitatea tr:adi{iei literane, ,dez-
v'ol,Lar-"ea genurltro,r literare gi chiar insSgi natura pro,cestil.ui
literur, pe,lingd ci ea lasd in,r.rrn'ri farctorii sociali, lingvis-
t.ici, ideologici gi alti factori determinan!.i. Acest principiu
inLrc'duce un punrct de vedere ,excresiv de ,,esteti,c" in istrorie,
I'ilozofie qi alte discipline similarre. Nu existS, evident, nici un
alt motiv decit accentul pus pe ,,stilul" gi organizarea expo-
zitivS. pentru a considera c5, dintre toli o,amenii de gtiinld
r"nglezi, singur Thomas HuxL,ey este vred,nic sd fie citit. Po-
{i'ivit a,cestui criteriu, cu forarte puline exceplii, po,puiarizatorii
i,,or fi preferali rnaritror crerator:i de sisteme : Huxley va fi gi
lrebuie sd fie preferat lui Darwin, iar Bergsorn, lui Kant.
Cr,edern cI fotrosirea cea mai potriviti a terrnenului ,,lite-
.aturd" este in sensuil. Jirrritet 'la arta.litetaJnr-u*-ardh"c5la-lilgra-
lura de imagina(ie. Exista unele inconveniJnie- in "prffita
i'olosirii""'t-6ffiffiiLTi1i in aceastd acoep(iun.^; d,ar, in englez5,
rrLternativele posibi,l,e sint sau termeni cu inleles ingust, ca
li.ction (litenaturd nanativd) stau poetry (poezie), sau termeni
.rlinga,c,i qi d,erutanti, oa imnginatiue Literature ([iteratura de
irrr,agina(ie) sau bel/es-lettres. Una dintre obiecliile ce se piot
.rduce termenului de ,,literatur5(' este faptul cd sugereazi (prin
t'Lirmo{ogia sa de La latinescul Littera\ o limitare la lite::atura
scrisl sau tiparitd ; or, est,e clar cd orice conceplie coer"entd
-t
 46 DETINTTII SI DETJMITARI
despre lrteraturd trebuie si includd Ei ,,literatura ora15". In
aceastd privin!5 rtermrenul german Wortkunst gi ter,menul rus
sloresnost pu'ezintd avantaje fa{i rde echiva,Lentul lor englezesc.
Calea cea mai sirnpl5 de a rezolva problema este de a ana-
liza modui special in oarre este folositd lirnba in liter,atur5.
Lirnba este materia primd a literaturii aqa cum si,nt pi,atra
sau bronzul pentnu sculptur5, culorile pentru picturi sau su-
netsle pentru mruzircS. D'ar nu trebuie sd uitdm cI limba nu
este o mate,rie inerti ca piatra, ,ci este ea insdEi o cnealie a
omnrlui, fiind astfel ,purtdtoarea mogtenirii suJ.turale a tmui
grup lingvistic.
Principalele distinofii ,care trebuie fdcute sint intre limba
Iiterari (limrba scriitorilor) lirnba vor itS Ei limbajul qtiinlific.
N{odul in care Thomas Clark Poltrock trateazl",acerast5 problemd
in The Natrne of Literatures, deqi conect, nu este pe
de-a-+rtregul satisfS,cdrtor, in s,peciral in ce privegte preciza'rea
distinofiei dintre li,mrba triterard Ei limba vorbi,t6. Prob]Lerna este
decisivd Ei nu e de loc sirnpld in practicd, deorarece liter,atura,
spre deoseibire de ,altre arbe, nu are r-rn rnijloc de exprimare care
s[ fie nurnai aI ei Ei deoarece existS, fdrd indoial5, mr,meroase
forme rnixte Ei tranzilii s,r.rbtile. Este destul de uqor s5 facem
o distinctie intre limbajul qtiintifi,c qi lirnba literard. T'o,tuqi,
sim,plul contrast dinrtre ,,gfndire" Ei ,,emofie" sau ,,sentimertt"
nu este suficient. Literatura contrine Ei ,ea ginrdire, iar linlbajul
emo[iona'I nu este nioidecum lirnitat l,a li'teraturi : dovada
acestui fapL o poa,te face o conv,ersali'e intre doi indrigosti;li
sau onice ceartd obignuitd. Lim, ajul" Etiintific idearL este tnsi
pur ,,deno,tativ6' : ei" tind,e :sd r'ealizeze o coresponrdenli parfectl
in'tre semn Ei obiectul dese,mnat. Sernnul este oomptret arbitrur
si de aceea poate fi inlo'cuit prin semne echivalente. De ase-
menea, semnul este transparent; ardii,e5, fdrl sd afragd aten(ia
asupra lui ins'u,Si, ne cronduce sigur cdtre obiecftl'l de,semnrat.
Asttiel, iimibajul qtiin:[ifi,c tinde spne un sisrtem de semne
simi,lar cu cele din matemratied sau dirn logica si'mbolica' Idealul
lui este o limLri universalfi, ,ca ,a,cea characteristica unhtersali.s
pe care, inrci Ia sfirgitul seool'ului al XVItr-Iea, incepuse s-o
". elaboreze Leibniz. C'ornparatd cu limbajul qtiinlifirc, limba lite-
\ r.are va pdrea defectr.roasd din anumit6 princ'te de vedere. Ea
abundd in arnbigmitS{i ; ca orice limb5 istoricd, ea e plind de
{r
NATURA LITERATURII 47
rrn)()lrirnc\, dc ,oategorii arbitrare sau inalionale, cu--m ar fi genul
ririrrrr,ati,ca,l; ea este saturratd de reminiscente, asociafii qi aoci-
t.ru,'ice. Intr-un ouvint, ea.este plin5_de impli,oafii se-
r1,r,,r,1.r.'
( ulr(li.u('. In afard de ace,asta, Iiqriba_ literard b,ste departe de
,r Ii 'pul referenfialSi Ea are iqlbura-sLe*peeslva-;-ea indicl
lorrrr,l, ;i atitud,inea vorbitoruiui sau scr:iitorului. $i ea nu se
rrrtrl[tlrne5te doar sd en,unle gi sE exprime ceva; ea urmdreqte
r;;r qi influenleze atitudinea cititroru:Iui, s5-I convingd Ei, in roetre
rlirr ulm5, s6-i schirnbe m,entalitatea. Mai existd intre lirdba
lrlt'r:arir ,.i lirnbajul gtiinlific inrcd o drEose,bire im,por,tant5: in
prirrra se accrentueazd se,mnul insugi, simbolisrrnul sonor al cu-
virr[ului. S-a'r.r invedtat-"tbt"Tii1ul de metode pentm a atrage
;r,l,trn,fia ,asupra a,cestuia, ca, de exernpl,u, metr-ul, alitena{ia qi
l'igtrr"ile de su,ne,t. (u).
Aceste dreosreibiri fald de l"irnb,ajul Etiintific pot exista, intr-o
rrrirsuri mai m,are sau mrai mi,cd, in diferitei.e opere li,terare :
rk, r.xernpl,u, intr-un roman figura de sunet va fi mai putin im-
porilant5 decflt in an,urnite po,ezii ,liriae ,a cdr,or trradu,cere fideli
r'r;t.r: irnposibi}S. Inrtr-un ,,r,ornan ,obiectiv", ca,re poate deghiza
:r:rr r chiar ascunde atiturdinea scriitorrrlui, elementul expresiv
vrr fi m,u,lt mai pu(in insemnat d,e,cfl't intr-,o poezi,e liricd ,,per-
r;orrali". Elemenfu[ rprragmatig ne,glijabil in poezi,a ,,purd", poate
I'i :substarrrtial intr-un r,ornan scris ,cu u,n arurmit soop sau intr-o
lxrczie satiri,cd sau didactic5. De ase{rnenea, gradul de i::telec-
l,ualizare a limrbii poate varia considerabil : existd poeme filo-
;r<rfice Ei did,ac'tice qi romiane ou ,Lszd oare se apropie, ,mI putil
rrncrori, de fofiosinea qtiinlifici a limibii. TotuEi, ur*di'ferent de
l rpurile mixte care ar apdrea la ,analiza uno,r o'pere litenare
r.orrcrete, deorsebirjle dintpe, folosirea"litelam-"si*J,:slq$il€C"..S!.iin-
tilici a limbii sint limpezi: Ii,miba triterari este mult nrlai strins
Itgati de struobura istoniod a timbii; ea foi:o'segte in mod aon-
:.,t,icnt calitS{ile sonore ale semrnttlui insuqi ; ea are lat'ura ei
.xpresiv5 gi pragmaticd pe carre limbajuJ. qtiintifirc va d'ori
irrtotdeauna s-o reducd ,cit rnai rnult cu putinld.
Mai greu de stabilit este di,stinclia dirrtre lirnba vorbitd
:;i limba literard. Lirnba vonbitS ru-r este o no(iune cu un con-
(inut uniform : ea include numeroase variante ca lim'bajul fami-
liar, Iimbajul ,oomercial, limbajul oficial, limbajul religios,
jzrrgonul studen(esc. Dar, evident, m,ulte dintq'e cele ce s-au

48 DEFINITII 9I DELI1UITARI
spus despre iimJra literard sint valabile qi pentru celelalte
stiluri a1e 1im,bii, cu exceplia limbajului gtiinlific. Limba
vorbitd are qi ea func(ia ei expresivi, degi aceastra vaiazA de
la oo'municarea ,of,ici,ald incol,ord la pledoari,a pasio,nati stir-
nitl de un rnornent de criz\, emo,lionald. Limba vorbitd este
plind d:e elementele irali,onale qi d,e schimb[ri;Ie oontextua'le ale
limbii istorice, degi exirstd mornente cind ap'roape cI atinge
precizia d,e,scnierii ;tiinlifircre. In lirnba vorbitd semnel,e sint
numafl r,areori folosite in mod oorngtient pe,ntru calitatea 1or
sonor'5. T,otuqi, aceasfi atitudine congtienti apare in simbolis-
rnul. sonor al numelor Ei acfiuniilor sau in jo,curile de cuvinte.
FdrI indoia,ld, limba vorbitd incearcd foarte frecve,r-rt s5 obtini
lezuitate practioe, sd influen eze acfiuni .9i atit,:dini. Totugi, ar
fi greqit s5 afirrndm ci se,r-vegte doar la comunicarr'. Vorbirea
de ore intregi a unui copil pe oare nimeni nu-l ascultl gi pa]5-
vrdgeala aproape fdr5 srens ,a unui oim rnatur intr-o societa,te
aratd cd limLra este folo,sitd d,e multe oii flri ca fu,nc{ia ei
sh fie stri,ct sanr, micar in rrrrord .preponderent, una de comu-
nicare.
In prir-nul rind se impune ca limba literarl sd fie deose-
bitd din punct de vedere cantitativ de dlJeriq:ie stiluri obiq-
nuite ,ale limbii. Ea exploateazd resursel,e limbii\ mult mai deli-
berat gi mai sistematic..In opera unui poet subie,ctiv gdsirn
exprima,td o ,,persoila1itate" ,mult rrr,ai inchegat6 gi mai vie
dEcit oea ,a persioarrelor pe care 1e intilnim in vi,ala de toate
zilele. IJne[e tip,tri de po,ezie vor folosi in mod absoilut inten-
tionat par'adoxul, ambiguitatrea, schimbarea co,ntextua,IS a in-
!elesu'1,r.ri gi ,chiar qi asociene.a r'trogic5 a unor categorii grama-
ticale cum ar fi genul sau timpul. Limlra.jul poeti,c organizeazd,
stru,neEte r,esursele im'bii vorbite gi u,neo,r,i chiar le silnrieEte
in strddania lui de a ne face s5' infeiegem, de a ne cu,ceri atenlia.
iMulte dintre aceste resurse scriitoru,l le gdsqte formarte qi
preformate de rnunca t5cutd Ei ,anonimir a multor goneralii.
In unele literaturi foarte d,ezvoltate, qi in special in as'r,urnite
epo,ci, pc,etul se poate mu [u,mi sE folo,seascf, o convenlie sta-
bilitd : Iimb,a, ,ca sE spurnem aqa, pae;Lizeazd pentr-u el' Totuqi,
fiecare operd literard impune o orrdine, o organizare, o unitate
/, a materialuilui ei. Uneori aceastl unitate este foarte slab5,
ca in multe schi e sau povestiri de aventuri ; dar ea poate
NATURA LITERATURII 49
lrrrrlt, irind Ia organizarea comp1ex5, bine inchegatd a u,nor
1,,,,,,rii irr care es,te apfoape imrposibil sd schimbi un cuvint sau
1,,,.11(li1 nnui cuvint fdri a prejudicia ,efeatu,l de a,nsamblu.
Sub aspect pragmatic, deosebirea dintre limba literard qi
lrrrrllr vorbitd este rmult m,ai dar5. Noi refuzfun sd nurnim
, r,';rir' ;i etichetim drept retorircd goa15 orice o,perd iterand
1
'.u( lltcearci sd ne convingd sd intretprindern o a,numitd ac-
(ur)(\ oorlcretd. Poezia adevlratd ne afecteazS intr-un m,od mrai
.rrlrlil. Arta creeazd un fel de cadru oare scoate oo,n;[in,u,tu1
rrlrr'r'{'i din lum'ea realitdlii. Putem deci reirntrod,uce in anarliza
r,);l:itl'ir sernantici unele dintre conceptele obiqnuite aJ.e esbe-
l rr'i i : ,,contemplare dezin,teres,atS(., ,,distarrlare e,steticS,',
rr',"'. Tlebuiq inga din nou sd subliniem ci distinclia dintl.e
,,deta-
,rll;r gi
dintre literattrd Ei expresia li'ngirftticd nbli-
lr.r'itr'.i ersle flilir16. Func[ia esteti,cl se poate extiftIde -la medhje
lrrrr,visl.irce dintre ceje tnai vaniate. Ar insemna Ee avem o con-
,,'p(it, ingustd de.spre literaturi dac5 arn excludc din sfera
r lstt'ia intnegga ar.t5 inchinatd pnopagandei sau inLreaga peezie
,lr,lirr:Licd ;i saLirlca. Tnebuie sd ,adrnitbrn eliistenla unor forrne
,1, Ila,nzitrie ourn sint e,seul, biogrtafia qi o rnare parte din
lrlr,r'a,tu.ra retorici. In diferite peri,oade ale istoriei, domrinitll
l rrrrr,[.iei est,etice cr,egte sau descregte : coresponCenla persona]5
.r l'osl. consideratd uneori o formS,artisti,c6, de asemenea qi pre-
,lr,.i, in vreme ce ast5zi, potrivit tendinlei corltemporane im-
;,olriva confLuziei gernuritror, se produce o ingustare a func(iei
,';lt,t.iice, s,e pune un accrent d,eosebi,t asupra puritd{ii artei, are
l,r'o l'eaC{ie impotriva panestetisrnuilui qi a pretenl;iil,orr h-ri
lor'llrlllals d,e e,steti,ca de la sfirqitul secolului a,I XIX-Iea. Cei
rrrri ni,merit este sd nu se consirdene drept literaburl d,ecfit ope-
rr'lt'in care fu,nrcfia estetici este d,om,inant5, ceea oe nu ne va
rrrrpicdi,ca sd recunoagtem existenla uno,r elernente esbeti,oe,
,1,'stil" qi de compozitie, de pild5, in opere care au un 61oop
,,,rrrplct diferit, str'5in de esteticd, ,Gllrrt ,ar fi tratatele Etiin{i-
lr, r', disc"rrta(iile filozofice, pamfl,etrEtre politice, predicile. (o)
Dar natura literaturii iese la iveal5 in rnodurl ce1 mai clar
,l;rr';r analizdin lumea la care se refer5 ea. Simbunele artei
lrlr'1';11'1, s,e afl5, evident, in genurile tradi{ionale, adic6 in liric5,
,'pi<'rr;i dramd. In toate a,cestea conlinutul se r.eferl 1a o lume
lr,'l ivi, imaginqrS. Aserliunile dintr-un rornan, dintr-o poezie
I r'.273
 :
50 DEFINITII SI DELIMITARI
sau d,intr-o draml nu sint adevdrate in sensul sfirict al cuvin-
tutui ; ele nu r.oprezintd oo,nrstruotii logice. Exist6 o diferen!5
es,en[iarld qi im,portantd intre o rretatare fdcrutd intr-un ro.man,
fie chirar"intr-un nornan istoric saiu intr-,un lromarr de Balzac,
care llare srd ne dea ,,informialii" despre int mpl6'ri reale, gi
aiaeleaEi imforrnralii oonlinrute intr-o ,carbe de istorie sau soci,o-
logie. Chiar Ei in l,irioa srubiectivd, ,,eu'u-illl poeturlui este un ,,eu"
fictiv, dramatic. Un personaj de rornan se deosebeEte de o fi-
gu,rd istoricd sau de o persoanS din vi,afa reaid. EI este fdcut
nu,mai din propozi(iile ca,re-tl descriu sau i-au fost puse in
gurd de cdtre autor., El n.are trecut, n-are viifor gi une,ori
n-ane ni,ci o ,oonfiirru,itate in via!5. Aoeastd observa{ie elemen-
tard desfiinleazi numer,oase shudii critice oare se ocupd de
,,Haml,et tra Wittenberg((, de ,,infl,uenta tatdlui lui Harntlet as,Ll,pra
fiului sdu", dre ,,finavuL Ei 'Ein6,rul Falstaff", de ,,ado,Iescen{a
eroinelor lui Shakespeare", de pnoblerna ,rcili co,pii a avut Ladlr
lVlactbeth". a Timpurl Ei spa{iul dintr-un rqfn.q4_..f.IU._"S[n!-"_SgIe
din viala rea[5...Chiar qi un romran aparent foarte, reali,st, chiar
gi ,,felia de viafd6( a naturalistului sint oonstrui,t,e confor"m
anu,mitor oonven{ii artistice. Cronsiatlm mai a'tres dintr-o pers-
peotivd istoricd rnai indeplrtatS, oit de mu,lt s,e aseamdnl rou-na-
nele natur,alirs,te in ce priveEte alegerea temei, tipul caracte-
rizdrii, errenirrnentele selectate sau admise, mordul de a dirija
dialogul. Obserrwdm, de asernenea, conven{ionalisrrntl e>.4rem
prezent chiar qi in cele mai naturaliste drame nu numai in
privinla a,legerii oadrului scenic, dar Ei in mordul in care se
tr:ateaz:a spa(iutl qd tim,pul, in mordul. in care este decupat qi
condus diailrogul aqa-zis reral"ist, in modul in care personajele
intrd Ei ie,s din scend. 5 Oricare ar fi deosebiritre dintre Furtuna
qi Norn, ele impdntdqesc acest ,convenfionalism drarnratic.
Dacd adrnit,em cd trds5tur.a distinctivd a tritenatitrrii este
,,ficliunea", ,,inven(ia" sau ,,imaginalia", atunci cind vonbim
despre literaturd ne vom gindi la Homer, Dante, Shakespe,are,
Balzac, I{erat,s m,ai degrrab5 deait Ia Cicerro satr M,ontaign,e,
Bossuet sau- Ernerson. Desigur, vor exista qi cazuri-Iimitd.
opere ca Republico lui Platon despr,e care ar fi gre'u sd tdgS-
duieqti cI porsed5, cel, pu(in in marile rnituri, pasaje de ,,in-
i ventie" gi ,,fiLcfiunec', datr oare rdmln in prirnul rfnd opere filo-
zo'fice. Aceastd concep{ie de,sp,re literaturd este des,criptivd :
NATURA LITERATURII 51
, r r u sc lt'.[eri ]a valozuea olrerelor. Unei opere mari Ei in-
ll rr'1111, rrrr i adu,cern nici un prejudiciu incldri,nd,o in ao_
r rr ruul rt'toric'ii, filozofiei, parnfletului po,Litig deo,arece in to,ate
r, ''.1r. rlrr,r'nii sre pot pro,blerne de analizd estetic5, de
-puteasemdndtorare
rrlr',ltr';r li d,e s6rnpOzilie,
Saru identi,ce cu ce[.e
,,r. l),, in literafiurE, li,psindu-le insd ,cal,itaitea
central5 de
Ir,'(rrrrt"'. Ac,eastd concep{ie va incl,ude in litera,turd toate
,rlrr'11,,11r <l,c i,maginalie,chiar Ei cel rnai pr,ost romEln, ce,a rnai
lrrrrr;r,;lir poezie, oea rnai proaste dr.amd. Este de do,rit ,ca s6
' l';rr';i , deos,e ire intre clasarea unor liucriri in d,orneni,ul
rr lr.r r,ri cvaluarea lor.
,'i.impune sE inl5turdm o confuzie care se face fn mod
,,l,r,,rr,il. Literatura ,,de imaginalie,, nu tr"ebuie neaplrat sd
1,,1, rr';1111'j imragini. Limbajul poetic este satura,t de imagini ar-
rr lrr,, incerflnd c,u cele mai simple fig,uri de stitr
Ei culminfind
, rr ,,rrr1)lcxele s'isternre mitotrogice ale unui Btake sau yea'ts.
I r,rr irrr;rginile artistice sint neesenti,ale pentru literertura
epicd
r.,r ('r)rnsecinitd, pentrrr o mare parte a literatulii. Existd
I,, n l)une cu des5.v-ir"sire lipsite de i,magini; existf chiar
i) ,,rx)('zi('a emrn drii".6In afard de aceasia, imaginile arrtisticeEi
,rrr l.r'lrrric sonfundate cu imaginile concrete, sanzuatre, vizulale.
,rlr 1,1l"luen!a }ui Heg91, unii esteticieni din seool,u,l aI XIX_Iea,
,.r Vir;r.lrcr ;i Eduard von Hartrna,nn, ,au susfinut cd orrirce
rrl.r r':rl t. ,,strdlucirea sensibili a ideiir(, in vrerme oe altd Sco,ald
rl,'r,,,llr.r', Ili,Ideb,rand, Riehl) vorbea d,espre artd ca ,,purd vizi_
r,rlrl;rlr:".7 Dar multe opere liuerare rnari ,u evo"d imagini
, ..:r)r'iirl(). sau, dac5 le evocd, o fac numai incidental, ocazional
r r r rlt'r'nritent. 8 In descrierea unrui personaj scriito,ml poate
,r rr[:rullcreze de ,l,o,c im,agini vizuale. Cu gneu a,m p,utea si
,, r'.1 )ri\zerftdm vreunul dintre personajele lui Dostoievski sau
ll, rrr'.\' .larnes, dar in schimb ajurgem sd ounoa$te,m complet
l,rrr",r. rlr)r' de -ati-
.spirit, mo,bitrurile ac[iunilor lor, aprecierile,
Irr,lrrrrll si dorinlele 1ol.
t'r,l r.nult, scriit,orul sugereazd un contur scherm,atic saru o
,r'rr';r L|i'rsatur5 fizicS praoti,ca fr,ecventS a lui rorlstoi sau
l'lr,rrr;r; Mann. Faptul cd-multe ih.r,stra(ii nu ne rnLul!,umesc, desi
rtrl trt'r'tltate de arti,sti buni Ei, in unele cazuri, ehiar de a,u-
r,rrrll q;1y1.1'gi (de pd1d5, ilustralii,le 1ui Thackeray), damronstreazd
 NATURA LITERATURII 53
52 DEFINITII SI DELIN{ITARI

cd scriitorii ne prezinti doar un contur scn(r:matic care nu e

lrrrl(,;rzir iluzia cit analiza oricdrui elentent al unei opere,
rrllrlr,r'r'nl rliir.a aparline continutului sau tehni,cii, este deo-
m,enit s'5 fie cornpleta,t in detaliu.
Dacd ar treLui sd ne reprezentdm vizual fieoare metaford l,rlrrlir tir''utilti;i ne scutegte de obligatia d,e a examina opera
rrr l,rl;rlil;rlc'a ei.,,Con!inut" Ei,,formd" sint trermeni folosi{i in
intilnitd in po,ezie, am sfirEi prin a fi complet dezorienta(i Ei , rr',rr i rrrrrlt pt'ea diferite pentru ca, prin simpid juxtapuner.e,
nducili. Deqi existi cititor"i care sint obiEnuili s5-9i reprezinte , l,,,irl;r l'i folositori; de fapt, chiar ;i dupd c d.efinire atentS,
imagini qi deqi [n literaturir existd pasaje i1 care un as'tfel , r ,lrr, lir o dihotomie prea simpid a operei literare. O analizi
d,e &erciliu prare cerLlt de text, problerna psihologicS nr-r t.rebuie
,rr,,,1, rrr;r u i-rperei litelare trebuie sd porneascl de Ia probleme
oonfundati cu analiza mijloacelor metatorice ale poetului. ,r,rr , orrrplexe : de la modul ei de existen!5, de la sistemul
Aces,te rnijloace reprezinti in rnare misuri organizare-a unor ,,,l tr:rilicare.9
procese mintale care aL1 loc Ei in afara literaturii' Astfel me'ta-
tlor",a ,"ste latenti intr-,o mare parte din limbajr-r1 nostru de fie-
care zi Ei evide,ntl in argou Ei in proverbe. Termenii cei mai
abstracli derivS, in ultirnd instanfa, prin transfer nietaforic din
rela{ii iizice 1a cuprind'e, a d,efini, a elim,ina, substanfd, subiect,
ipotezd). Poezia reinvie ace'st caracter rnetaforic al limbii gi ne
f-ace s6'fim conqtienli de e1, e:lact in acela;i rnod in cal'e utili-
zeaz*, simbolurilc 5i nriturile civilizalii1or clasice, teutonice,
celtice qi creEtinc.
To,ate acest. clt'os;clliri clintre ceea ce e SL Lreea ce nu tl
literatuli, pe carc' le-atn discutat - organizarea, expresia per-
sonalS, sesizare,a ;i exploatarea resurselol iiinbii, Iipsa sco-pului
practic Ei, clestgur, caracterul fictiv nl-l constituie altCeva
-
decit reformulaiea, intr-un oadru de ana,liza semanticd, a unor
strivechi. tel'meni estetici, ca ,,u,nitate in variet'ate", ,,coltem-
plare clezintere,satS",,,distanlare esteticd", .,detaqare(',,,inven'-
!ie", ,,i-ugina[ie", ,,creatie". Fiecare dintre acegti termetli. sur-
irinae un'aspect iL operei litera.e, o trdsdturd caracteristicd
i direcliilor ei .e-a6tiie. Nici 'unu1, iuat singu-r, nu Llste satis-
ficitor. Se impune, aqadar, cel pulin o eoncluzie : opera de
arti literarl ntt este un'obiect simplu, ci o alcituire fo4rte co'm-
plexd care are un caracter strafific'a't si rnuitipte ienl'uii*si
ietalii. Terminologia ob$nuitd, care vorbeEf,e d9.p,-" Lln ,''or-
gurisi"i.", ne poate-induce in eroare iu oarecare mdsurd, deo'arece
subliniazd rrumai un singur asp'ect, a'nLlme acela al ,,unrit5!ii
in varietate" qi s,ugereazi paraleiisme biologi'oe care. nu into't-
deauna sint potrivite. pe de atrta parte, formula ,,ide'n'tit'atea
dintre conlinut ;i form5(( in literaturd, deqi- atragg aten{ia
asupra urror strinse r.aportuti de ilterdependenla in .cadrul
operei li'tera,re, ne induce in eroare fiind rnult prea facild' Ea