CORVINIANA VIfc matele numar de unete si arme, aim intre care pumnalele si sabiile incovoi ip ae indeva = scria marele arheolog V. Parvan! oe Bost explositent-un chp mat mare ee PORN el icovalele, ciocanele si celelalte tegen Goes a a 3 unelte de fierari descoperite pana pip Nous Principalele centre metauigige de ta noi au tent Ge eo muntii inalti: vecinatatea minelor de fier cu Putemicele cetitui dace din jsud-vest n-a putut sa fie in nici un caz intamplatoare .” Bi Seelogic-economic care a jucat poate rolul cel mai de seama in privinga primelor centre intérite pe aceste meleagur, a fost prezenja in mai multe yore eur! feroase si chiar neferoase (de plumb, de aramé, de zinc, side mangan) thal pimetamorfic. Ele sunt legate in marea lor majoritate, de sisturile cristaline din lord si nord-vest al Muntilor Surianului, precum si de magmatismul efiziv tardiv ul Muntilor Poiana-Ruscai lacamintele cu minereu de fier din zona Sarmizegetusei Regia s-au grupat in tret Prima dintre cle intr minereurile existente pe coasta de sud-vest a muntell Mi) pe coasta de nord-est a muntelui Steaua Mare, pe culmea dinte Paraul Sip si osorogului, pe coasta de sud-vest a dealului Magura sin Dealul Negru doua regiune se afla in sud-yestul Munfilor Surian, cuprinzind zacamintele de la vest de Dealul Strimbu si de la poalele Dealului Rudee, si a treia th bazinul raul Sebes Ezatamintele de pe Dealul Mijlocia, Runcu Cailor si Varful Stramba Mare. Latetogi HS cu exceptia ziciméntului de pe Batrdna — sunt calitativ si canitatv su imintelor feroase de la Teliuc gi Ghelari 3 Tn anii 1802-1804 cand fe eicscicd s-au descoperit tezaurele din pipes fd BPKOSON si LYSIMACH, primi cercetator: menjoneazi Inst mei mule (et £ a ie Astfel losif Bodoki a gasit zgurd, Lecnhard Aigler vorbeste de zaure, Dei ‘ iat la O-distanta de circa 568 m de citadela a descopesit vreo if ae apeduct, Cladicea, Btu de patra se. aflé zou, caramizi pe jumitate arse si eee on beh asst SYolié de alti ca amfiteatns, era dupa el o mare magazie de we ae pee cee a aed ot Sdire bulgari de plumb, zgur si vase de topit M.A fa dealurilor finutului, ca si Grgutt lar LF Neigebauer se referi la continutul feros -TEGLAS ta fierul muntelui Tampa’F intr-o poiana numa ie , grea de 7 kg, sea : di ait “106, fot des 4 Boiului din 105 , gi eal ih atelier dacic a 824 me jenteser” 1u fost descoperite doua si part sui prin najuscule Acestea era la Costest arecare prezinté urme de lovire gf mul de constructie al atelierulur®, fostesti s-au descoperit urme de 2gurh, unelt Fateuri de turmare care indicd existent unt ‘opetirea un Wu argint de care am amintit tin evelatoare in acest sens este de: Ge la Piatra - Rosie s-au descoperit o nicovala® ei oval de produse si de deseuri de bronz** ise avem despre atelierul de la Gridistea Munceluli, In éferite cuptoare”, indicate prin pete de arsura provenite Bui lemnos, prin bucati de pietre sau de lut ars si stropi (boabe mirunte) at tehnica construirii gi functionsrii lor na o putem fin cele citeva indicii pe care ni le ofera dirémtuileputem deduce numa Grn aproximativ rectangular (pirat ori dreptunghiulara) cand erau cu find aveau peretii de lut, forma lor pare si fi fost mai curind rotunda, Pere ficau pe 0 bazi de pietrig de stanci, inalt cu eten 0,20 m deasupra vere Be sprafae acesui petri sa astemutun strat subir, tne uit de pra rt i c strat tot atat de subjire de jar stins frit in urma arderilor se gisesteun strat tnt att Fina arderii lemnului de fag. Printre firele mérunte de cirbune se gasese buctti de siropi (boabe) ce cupra, ori pulbere wera revaltt in uma extagen s . oe all at elor de se gasese bucafi nu nei din minereu. in alte cazuri, in preajma cuptoarelor Eat oe Berar de fi cum § ere negricioasa, aspra la pipait, intoc oe aa acd majoritatea lui, consta din obiecte de Matera apiro de pe urma. spits msn or et de fala confecioate, fe incurs de prelucrare, In mum ma Bera, mai ales in preaima cuptoareon, spa eupn o am Gdlimurite, bare de bronz (lingouri), un gat de ul te. piel de bron, un ae de bron de Bas de bronz de asemenea cu defect de mare, PEG We din patru muchii, aplici gi placi de bronz. S-a aflat ae vty obtnere bona Fes (probabil cositor), care servea ca aliaj al eae Frucatle de plict de fier alate BA 8asit puri i Apati freovent, fi teat: @8isit putin pe portiunea sapata, mal a nea inspre centr tease ‘i liele aflate in numar mare sur Tee Resturile miarunte oe ye nui pirot i a i a fier topit (ori zgurd) pe Perel Tama pasta ts Fea ere rant do-zg0r doar ee nim fe, males e& sa sito BUCH Ce Tes a gat tO ah Tnoalzirea si re jounde s-a 8 le minereu de fie » Valve pentna tumat 1983, 139; jiu 1992, 39-47. Hogg g38 Rustoly 19923997, readrain de pe Deal Cera tide construct’ Mal mari atcliore timp exportau si Surselor de materi in acelasi "Werau un popor ain, 191 GretLarest Gledari 1975, 107de fd din lemn, $i nu s-au pastrat d pe de fier si numeroase unelte sp lecat {tanil ecifica (bs Miare atelier de faurarie cunoscut la San B incinta sacra la locul Pi ci cat ae 5 Brstrucia anica, dar s-asabli'céatcienl a One fot din lemn, de la care au ramas tatanile. In interior sau pista care doua pte concentrice de pamént vitrifiat (diametrele de 15a 1a fi pamantul a fost inrosit de focul ce a ars pe ea pint la adaneimen dey Unelte de faurarie cu urme de intrebuintare (nicovale, baroase, cota forre) cat si lingouri, piese in curs de prelucrare si piese finite. nyecinata in apropiere au fost descoperite circa 1,000 kg fier brut sub dupa inventarul atelierelor aflate la Sarmizegetusa, dupa cantitatea Be fier brut aflata in apropierea lor, dupa mulfimea uneltelor de faurarie si dupa de produse finite, pentru a nu mai vorbi de diversitatea acestora, se poate MM capitula reuilvs daci au functional cele wai wari alelieve de foi canoscute ai celor prezentate se poate arta ci dacii aveau cunostinte de extragere si de @ minereurilor. De asemenea stiau si prelucreze aceste minereuri in metale, Se lastfel ca piesele de podoaba nu au fost importate, ci au fost acute pe teritorilil fil cum au fost executate podoabele de argint demonstreaz’ ca dacii ayeau cunostinte Uae uticit si gust pentru frumos. ey Erecitia atdtor sute de produse demonstreazi ci dacii se ridicaserd deja Ia! 0 Bizare social i politici, of exista deja 0 piata de desfacere pentru aceste produse, si 2 Aia¥ea relatii comerciale cu alte popoare. ; La BDe asemencaexecutarea acestor produse demonstreazA cA dacii aveauyeunbytintc Ss aaa de prelucrare a metalului rae F i 1 economic. Dacii au : oe iti gios, Sarmizegetusa avea 31 10) mic. Dacii_ au Seer eee es severe prima-minerea guin eceagemp 2078 it ateliercle in apropierea surselor de materie prin Se tas oe Gi nuincroase padurl, necesare pentru producerea metalulul, Faptu! Fe A fi cA fa interna, $i In avelagi Mati ateliere metalurgice demonstreaza cA dacit eae EiPortau si in zonele unde nu sé gasea mineret. demateri prime, care puteau frugor exploatate a anait nivel tebe In acelai timp, acest luoru demonstreaz’ ca ei se ridiease ium popor de ,barbari” aga cum fi considerau romanll: igi acopereau Pia Bi. aul plasat a! (CRACIUN GINO-MARIO ior . BW ISTS, 107-121, avschi 1979, 22,van, i Carans. II, egetusa dacies, Act ES fuiadsi