ARTICOLUL DE Zi, ISTORIA CARTII Istoria fascinanta a ci 8 a CArti, de, tabligele din argilé si pergament ye piele de animale la e-reader, sii, 1 prima carte tiprita dinlume ey De-a lungul civilizatiei umane, omy) al a céutat $i a dezvoltat suporturi de scrie * pentru transmiterea informatiilor Primele au fost tablitele din argilé. Au urmat foe Gin papirus si sulurile de pergamente din piele de animale. Hértia a fost inventia chinezilor, iar germany) Gutenberg este parintele tiparului. Cartea, ca suport de scriere, are o istorie veche de 5.000 de ani. De-a lungul ultimelor cing: milenii, omul a cdutat si a dezvoltat diverse forme pentru transmiterea informatiilor pe suport de scriere, ajungand de la tablitele de argila din Mesopotamia la e-reader-urile si tabletele performante, disponibile astazi in toate arile civlzate. Istoria cartii se impleteste de milenii cu istoria civlizate umane. Lainceput a fost argila. Acesta era materialul din care au fost confectionate primele suporturi de scriere, iar inventia apartine mesopotamienilor. Descoperirile fAcute de arheologi in apropieres orasului mesopotamian Uruk atesté faptul c& cele mai vechi suporturi de scriere erau folosite pentru tinerea unor evidente ale orasului. Pentru 2 ,nota” pe tablite, oamenii din Antichitate trasau caractere in tablitele de argil cit incd erau umede. Tablitele erau bagate in cuptor pind se intSreau, iar inscriptille rSmaneau clare. 'angs tablitele de argila, tesdturile au fost vreme de céteva sute de ani suport pentru scrierea transmiterea informatillor, Chinezii obignuiau si scrie pe matase cu ajutorul pensulelor. Primul suport de scriere a fost facut dintr-o planta subacvaticd Papirusul a constituit un pas important in dezvoltarea suporturilor de scriere. Invent@ apartine egiptenilor si dateazé din mileniul al treilea inainte de Hristos, »Papirusul era, de fapt, ° plantd acvaticd ce se gisea mai ales‘n Delta Nilului. Din tulpina acestei plante se prelucra un matetal sub forma de foita pe care se scria in Antichitate", explicd profesorul de istorie Radu Marian. Scribil erau cei care asterneau informatile pe papirus. Potrivit descoperirilor arheologice, primél Papirusuri se prezentau sub forma unor sulurialcdtuite din foite lipite unele de celelate, prinse PP __ betedelemnsaudefildes, »Puteau atinge o lungime de 10-12 metri. Celebru este papirusul Harris, o cronic’ a rege egiptean Ramses al Ill-1ea, descoperita de arheologi, care avea Peste 40 de metri”, mai expl® profesorul, Cartea sub forma de papirus era scr intotdeauna pe o parte, cea sensultiorzontl2 fibrelor de papirus. Titlul era asternut fie la final, fi " RR core rerrevos DE COMUNICARE PRIN LECTURA Scanned with CamscannerCele mai scumpe pergamente erau cele obtinute din piele de animale nendscut vellum Se spune c& de aici vine denumirea de astdzi pentru harte velin, Find un matorer rezistent decat al pergamentul Permitea stergerea si refolosirea Treptat, dovedindu-se al amentul a in| x * olla ee complet papirusul si cartile au ajuns sd fie facute numai din acest Primele suporturi de scriere asemanatoare celor de astizi au fost codexurile. Inventate i primele secole ale actualei ere, codexurileerau reprezentate de un ansamblu de caiete cusute, pe carese putea scrie atat pe fat, cat sipe spate. Legendele spun cd primulcodex a fost inventat chiar de impératulroman lulus Cezar, care alegat pergamentele instil acordeon. Materialulfolost era acelas calapergament, piele de oaie, capr§ sauvitel, prelucrat3, Aparitia codexului, mult maiusor de tinut in man decétsulul de pergament, afacilitat lectura. Hartia, inventia chinezilor Hartia sau pasta de hartie este inventia chinezilor. Primele materialele de baz’ au fost cdnepa, tesitura si bumbacul, toate fiind amestecate cu ap3, transformate intr-o past care era intins’ pe foaie. In Europa hartia a ajuns abia in anii 1100. Dupé aparitia hartiei, suportul de scriere a fost manuscrisul. Fata de pergament, hartia era mult maiieftina. in timp, pergamentul a ajuns sd fie folosit pentru manuscrisele de lux, iar hartia pentru cele obisnuite, Cértile erau scrise de copisti, de regulé membri ai comunit3tii de calugari, iar munca pe care o uupunea scrierea unei crti insemna un efort foarte mare. ,Un manuscris putea fi opera unui eau face in cAteva zile, altele, in ani. Pentru un singur copist, realizarea unui manuscris insemna 0 ‘Ade cteva luni”, mai spune profesorul de istorie Radu Marian. Manuscrisele nu erau ieftine, din cauza efortului mare pe care il presupunea realizarea unei jsub acest format. In Tara RomAneasc’, valoarea unei c3rti manuscris in secolul XV, perioada din dateaz’ cele mai vechi marturil despre folosirea scrierii, echivala cu valoarea unei mosii Biblia a fost prima carte tiparita Prima forma de tipar a fost xilogravura, folosit8 inca din secolul IXin China. Tehnica presupunea iptionarea textului pe o plac’ de lemn cu ajutorul careia se faceau exemplare in serie. Pentru prima dat, Gutenberg a folosit in 1440 litere de plumb pe care le-a asamblat una cate : ¢ntrua forma cuvinte. ! Prima carte publicata in serie de c8tre parintele tiparului Gutenberg a fost Biblia, in 1456. 'sfantd a fost tiparit’ in 48 de exemplare, sub forma a doud volume care aveau 1200 de pagini. deimprimare a Bibliei la masina inventata de Gutenberg a durat mai bine de doi ani. juni despre cartea electronica au existat inca din 1935 \era Internetului, langd cartea de hartie si-a facut loc cartea in format electronic. Primul ‘aparut in 2007. Se pare ins cd ideea unui aparat similar exista inc din anii 1900. Un der a aparut intr-o revista de stlinta din anul 1935, sub denumirea de ,cititorul de c&rti I"; Desenul arata un barbat intr-un fotoliu citind o carte pe un ecran de sticla, imaginea WU ajutorul unui proiector. Cititorul intorcea paginile cdrtii din telecomanda. Prima €-reader-uria fost lansat8, oficial, in Americain 2007 ticol preluat de pe internet http://adevarul.ro/locale/alexandria/istoria-fascinanta-cartil- tablitele-argila-pergament-piele-animale-e-reader-biblia-carte-tiparita-lume- 1_55573bafcfbe376e354266d3/index. html) Lectura, abilitate de viata Scanned with CamScanner