Colegiul National lasi Avizat, Catedra de Limba si literatura roman Inspector scolar de specialitate, FISA DE AVIZARE A PROGRAMEI PENTRU OPTIONAL Tul: a nivel escplne’ WTRA nS Clasa axika A ie w Bats Durata: an za 3p .t0ne,.OF 0 Anul scolar: 2020-2022 Nr de ore pe saptamana: 1 or8 Autor: Lavinia Ungureanu Ablitarea pentru sustinereacursuli profesor de limba siteratura romans Denumirea optionalului: Analiza textului literar ©). ONAL ast) | | (a CCRITERII $1 INDICATORI DE EVALUARE ~clasele IX- XII DA [NU [DAcu recomandsri RESPECTAREA STRUCTURII STANDARD A PROGRAMEL ‘Argument Competentespecifice — Confinuturi (asociatecompetentelor) Valorisiatitudin Sugestiimetodologice (inclusivmodalitat| de evaluare) 1. EXISTENTA UNEI BIBLIOGRAFII Il ELEMENTE DE CALITATE Respectarea particularit3tilor de varsta ale elevilor Ix Concordanta cu etosulscoli, cu intereseleelevilorsi cu x nevoilecomunitatit Confinutulargumentulul = oportunitateaoptionalului = realismulinraport cu resurseledisponibile Corelareacompetentelorspecifice cu unitatile de confinut Corelarea competentelor cu situatile de invatare propuse la Sugestii metodologice ‘Adecvareamodalitatilor de evaluare la demersul didactic | X propus AvizulC.C.S.: DA XDA, cu recomandariNU > pe [oe >< > [> AvizulConduceriiunitstiscolai ie § NOTA: Pentru a fi acceptaté programa trebuie s& Indeplineasc& ,DA" la punctele | sisi cel putin S 40K” / ,DA cu recomandéri” la punctul I Director, prof.dr. Elena Calistru pCOLEGIUL NATIONAL-IASI An scolar: 2020-2021 Profesor: Lavinia Ungureanu PROIECTAREA CURRICULARA A CURSULUI OPTIONAL ANALIZA TEXTULUILITERAR (1 ord/siptimana)Argument Acest documenmt curricular are in vedere pregitirea teoretic’ si practic’ a elevilor pentru reducerea volumului de cunostinte factuale (concepte, notiuni), deplasarea accentul spre nivelul interpretativ si aplicativ, spre competenjele operationale. Pentru elaborarea acestui text de curriculum, s-au avut in vedere cdteva seturi de criterii operative. in plan conceptual, s-a urmarit asimilarea optima a elementelor din tradigia scolii romanesti, configurarea unui univers presupus de trebuinfe, de aspirafii, de interese ale elevilor si asigurarea coerenfei externe cu alte discipline de invapimant, pe temeiul_preluarii unor elemente intra- si transdisciplinare. in plan metodologic, s-au redat structurat nofiunile specifice disciplinei, s-au configurat situafi : objective de refering’, confinut tematic, strategii, modalitafi de evaluare, posi modulelor, seevengelor de invajare in functie de termenii reali de refering ai actului didactic. Scopul este de a stimula lectura, atét cea de suprafatd, cét si cea de adincime. De asemenea, se incearc& surprinderea celor doua noi tendine ale literaturi: intertextualitatea gi interdisciplinaritatea. Se oferd, astfel, posibilitatea cultivarii gustului estetic, accesul la valorile de circulagie nafionalé si, implicit, la cele universal. Finalitaile disciplinei se reflect nemijlocit in competentele generale si in setul de valori si atitudini enunjate in prezenta programa, din care deriva intreaga structurd curriculara: competente specifice, continuturi ale invatirii, sugestii metodologice. Programa are in vedere urmatoarele: © dirijarea analizei textului literar in conformitate cu exigentele teoretice ale disciplinelor specifice studiului literaturi: teoria literaturi, stilisticd si estetic&; ‘© interpretarea textului literar din perspectiva unei “opere deschise”, avandu-se in vedere stimularea creativitatii interpretative; ‘* conferirea unor posibilitati de opiune in privinta alegerii textelor de studiat, care si conduca spre lirgirea sferei de cunoastere a fenomenului literar; © stimutarea aportului creativ, al profesorului gi al elevilor, in studierea discipline! limba si litaeratura roman; © conturarea unui demers didactic coerent si echilibrat, trasnpus intr-o modalitate auxiliard de studiere a literaturii in scoala. © diversificarea strategiilor, a ofertelor si a situatiilor de invajare si adaptarea acestora la grupul-fint&; ‘* abordarea integrati a domeniilor disciplinei: textul literar studiat sau temele propuse din domeniul literaturii devin nucle care genereazi discutarea unor probleme de limb’ (fonetic’, vocabular, morfologie, sintaxt) sau exersarea/practicarea comunicarii (orale si scrise).Competenfe generale Competente specifice si continut 1. Folosirea instrumentelor de analizd stilisticd si estetici in diversele texte literare ‘Competente specifice Continuturi 1.1 Conoasterea instrumentelor de analiza stilistica si estetica Figuri de stils conceptele estetice de: frumos, writ, grotese, adevair, bine, absurd, existentialism etc. sistetice in demersul interpret 14 Adeovarea instrumentului analitic la interpretarea textului narativ textului literar 2. Adaptarea confinutului teoretico-informativ Ia cerintele creativ-i 1.2 Tdentificarea elementelor slilistice si | Texte nataive, lirice si dramatice (registre estetice in textile literare stilistice gi estetice diferite) - 1.3 Folosirea adecvat a valorilor stilistice | Tehnici de comunicare specifice in conversatie si dezbatere _ Tehnici de interpretare in functie de specificul textului§ narativ, liric, dramatic iterpretative ale [ Competente specifice Continuturi 2.1 Receptarea adecvatl a sensului unui ‘mesaj literar ‘© Compozitia textului literar © Structura textului literar © Instantele comunicarii in textul literar © Figuri stilistice, sintactice sau de constructie « Figuri semantice, de sunet si elemente de prozodie Elementele de recutent 1 Relatii de opozitie si de simetrie 2.2 Recunoasterea specificului textului literar si interpretarea Existenga subiectului in textul narativ Perspectiva narativa; personajele in textul narativ; constructia subjectului in textul dramatic; © Registre stilistice;___‘imbajul personajelor; notafiile autorului in textul dramatic; _particulattagile estetico-stilistice ale _lirismului subiectivArgumentarea propriilor opinii in analiza textului literar Competente specifice _ “| Continuturi 3.1 Susfinerea argumentati a unui punct de) Tehnica argumentar vedere intr-o discuie, pornind de la un text) intrebarirelevante si rispunsuri literar adecvate continutului comunicarii 3.2 Elaborarea unei argument&ri scrise,| Constructia discursului argumentative pornind de la analiza stilistico-estetic& a unui _Redactarea de texte, eseu, comentari, text literar | analiza Valori si atitudini 1. Cultivarea gustului estetic in domeniul literaturii. 2. Stimularea atitudinii creativ-interpretative. 3. Stimularea gandirii reflexive si critice in vederea deprinderii autonomiei interpretative a textului litarar. 4, Cultivarea dorinjei de a cit Concepte operationale 1. Activizarea si interconditionarea notiunilor de estetict si stilistica, 2. Operationalizarea elementelor de estetica $i stilistica in textele literare. 3. Deprinderea elevilor cu instrumental de analiza a textelor si de comentare a diverselor aspect ale acestora. Sugestii metodologice 1. Continutul invasarii cuprinde texte narative, lirice si dramatice. in demersul analitic al textului literar se urméreste familiarizarea elevilor cu notiunile si tehnicile de analizi si interpretare ale stilisticii $i esteticii, formarea unui punct de vedere argumentativ, inducerea unui manierism interpretativ care si conduc& spre valorificarea oricdrui element structural specific textului literar. Confinutul invajarii cuprinde texte literare ce oferi o paleti interpretative bogat ‘omamentati din perspectiva registrelor teoretice stiisti si estetic. Autorii propusi permit solutii optime pentru organizarea parcursului didactic, In alegerea textelor se va tine seama si de urmatoarele criteria generale: accesibilitate in raport cu nivelul dezvoltirii intelectuale si de cultura a elevilor; atractivitate; valoare; varietatea autorilor selectati; volumul de lecturi propuse pe parcursul intregului an scolar in raport cu timpul disponibil.Lista de autori: IL. Caragiale, Eugen Ionesco, Mircea Eliade, Camil Petrescu, Mihail Sadoveanu, Mateiu Caragiale, loan Slavici, Jon Creang’, Mircea Cartarescu, Nichita Stinescu, $tefan Augustin Doinas, A.B. Baconski, Ana Blandiana, Leonid Dimov, Emil Brumaru, Ion Barbu. 2, Activitifi de invatare + Exercitii de analiza si de interpretare, de observare prin analogie, prin comparare; * Jocuri de rol; * — Prezentare Power-Point; * Problematizare; * — Conversatie ; + Activitate independenta, in grup sau in perechi.. 3. Activitafi de evaluare Modalititile de evaluare trebuie concepute in stransa legatura cu specificul cursului optional propus. in acest context, evaluarea vizeaza: + claborarea unor eseuri; + construirea unor alternative explicative la mesajele receptate; + dezbateres + autoevaluarea. Dezbaterea presupune indicarea, de citre profesor, a coordonatelor discutiei si a unei bibliografii minimale. Dezbaterea se realizeazi in clasi, cu participarea a doua echipe (ec! afirmatoare si echipa negatoare). Sugerim ca dezbaterea si fie urmati de un exercifiu de reflecfie al fiecdrui elev, concretizat in realizarea unui eseu pe tema dezbaterii realizate in clasa. Aceasta modalitate de a incheia o dezbatere are in vedere ca elevii sa-gi clarifice ideile use in discutie gi s’-si poat formula un punct de vedere propriu pornind de Ia informatiile culese, de la argumentele si contraargumentele valorificate in cadrul dezbaterii. STRUCTURA MODULELOR Nr. | Obiecte de refering Conginutul tematic Modalititi de evaluare Crt. 1. | Domeniul cognitiv: Probleme de vocabular: | Forme de evaluare: > S& observe elementele component ale| 1, Lanivel aplicativ vocabularului sensurile -utilizarea dictionarelor; + Tehnici de tip diferite ale cuvintelor in interviu(discugia context variate; tipuri) 2, La nivel ‘ntrebare- inonimi intrepretativ- raspuns); > Sa distingt utilizarea + Tehnica corecti a termenilor din raspunsului cadrul fenomenelor de | -paronimele, paronimia si pregatit; paronimie si de atractie | atractia paronimica; paronimica; -constructii__pleonastice > _S&_compare _sensurilediferite ale cuvintelor in | svitabile si tolerabile; context variate; -polisemia, cuvantul- > Sadiferentieze cundntul unitate de bazd a in raporturile lui ou | vocabularului; variantele _lexicale; formele corecte de cele | incorecte din _cadrul dubletelor paronimice; > Si utilizeze diferite tipuri de dictionare; 2. | Domeniul afectiv: ~ Tehnica > SH manifeste interes intrebarilor si pebntra imbogattirea raspunsurilor propriului vocabular; descriptive; > S& manifeste doringa de a utilize adecvat vocabularul in variate situatii de comunicare; > S& aprecieze caracterul esthetic al unei situatiis | Bibliografie Braga, Corin, Nichita Siéinescu- orizontul imaginar, Ed. Imago, Sibiu, 1993; Dictionarul scriitorilor roméni, Ed. Fundatici Culturale Romane, 1995; Gansca, Crenguja, Opera lui Marin Sorescu, Bd. Paralela 45, 2002; Manolescu, Nicolae, Arca lui Noe; Manolescu, Nicolae, Literatura romdind postbelicd, Ed, Aula, Brasov, 2000; $tefinescu, Alex, Introducere in opera lui Nichita Sténescu, Ed. Minerva, 1986; Ungureanu, Comel, Prozé i reflexivitate, 1977. METODICA © Ghid metodologic, Aria curriculardi Limba si comunicare, Liceu,C.N.C., 2002; ‘© Goia, Vistian, Didactica limbii si literaturii romane_pentru_gimnaziu si liceu, Ed. Dacia, Cj. Napoca, 2002; * Pamfil, Alina, Didactica limbii si literaturii roméne. Structuri didactice deschise, Ed. Dacia, Cj. Napoca, 2000;PLANIFICAREA CALENDARISTICA, Semestrul I - 16 siptimAni / 1 ori + 1 ord Siptimana Scoala Altfel Unitatea de invajare | Confinuturi_ Compe- | Nr. | Sapt. | Observafii tenfe ore L Instrumente Confinutul textului Ll 1 ‘SI - lingvistice si teoretice | Parametrii interpretati de analiza textului 12, 1 SI literar 2. Caracteristicile | Campul lexical 14. 2 | Sill vocabularului . | Bacovia, Plumb de iarnit sv Nora Tuga, —_felinarele, felinarele - Dimensiunea axiologici a 1.3. 2 sv vocabularului 1 SVL Lucian Blaga, Psalm | Tudor Arghezi, un psalm (la alegere) | | ‘Sens propriu si sens figurat 12 | 2 SVII Ton Barbu, Copacul / 13. SVIIT 14, Coerenja semantic& 12 | 1 | Sik Un text poetic dintr-un poet) 1.3. ‘modernist 1 3. Figurile de stil | Metonimia si sinecdoca 2 | 2 | Sx Lucian Blaga, Vard de SxI noiembrie 4, Figurile de | Metafora si personificarea 21/2 SX | contiguitate | | | | Doua texte eminesciene | SX 5. Figurile de — “| 1 | sxiv analogie specifice) 6. Figurile de | Comparafia si alegoria ai | 2) SxXV insistent’ gi de re atenuare Un text traditionalist si unul SXVI modernist Recapitulare semestriala 12. 1 SXVINSemestrul al II-lea: 15 siptamani x 1 or Unitatea de invajare ‘Confinuturi ‘Compe- | Nr. | Sapt. Observatii tenfe ore 6. Elemente de | Intertextul eminescian si| 1.1. | 2 | SI compozitie si limbaj in | neomodernismul . textul poetic stinescian: Ce este, 12 si omul?. din vol. Necuvintele) in raport cu Oda emines Poemul Clipa cea repede (vol Epica magna) in comparajie cu Stelele-n cer 7. Principalele Analiz& fragment text la 24. 2 ‘SIT componente de structur’, | prima vedere roman compozitie si limbaj realist SIV specifice textului narativ ‘Analiza fragment text la| 2.1. | 2 | SV prima vedere roman de analizA psihologica SVL Analiz& fragment text la 21. 2 SVI prima vedere roman al experientei SVM Analizé fragment textla| 21. | 2 | Six prima vedere roman . postbelic SX Analiza fragment text la 22. 2 ‘SXI prima vedere roman cntemporan 34. SXI 3.2. 8. Componente de M. Sorescu $i teatrul 22. {1 ‘SXIIL structura si de limbaj absurdului. Registre specifice textului stilistices limbajul Sl dramatic personajelor; notatiile 32. autorului in textul dramat Recapitulare finalé 22. 2 SXIV 9. Recapitulare final cunoasterea si aplicarea 3. SXV instrumentelor de analiza 32. ‘in diverse texte ~