23 DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL NFECTIILOR CAUZATE DE BACTERIL ANAEROBE NECLOSTRIDIENE 23.1. DATE GENERALE 23.1.1. O minidefinitie Bacteriile anaerobe nesporulate reunesc numeroase genuri si specii din microflora endogend normala a organismului, de aceea mai sunt numite si flor endogens Veillon (A Veillon a fost bacteriolog francez care a studiat o parte din aceste bacterii). Se diferentiaza prin caracterele microscopice tabelul 23.1), de cultivare, biochimice si sensibilitate la an- tibiotice. 23.1.2. Repere taxonomice Bacteriile cu interes medicat din flora endogend Veillon sunt repartizate in unitati taxonomice dupa cum urmeaz’: 1 Cocii grampozitivi in genurile Peptococcus $i Peptostreptococcus ale familiei Pep: fococcaceae, = Cocii gramnegativi in genul Veillonella al familiei Veillonellaceae. = Bacili grampozitivi in mai multe genuri neafiliate: Actinomyces (vezi, partea a doua, capitolul 40), Bifidobacterium, Eubacterium si Propionibacterium. = Bacilii gramnegativi polimorfi in genurile Bacteroides si Fusobacterium din familia Bacteroidacede. = Spirochetii in genul Treponema din familia Spirochaetaceae. Tabolul 23.1. Bacterile anaerobe nesporulae ale microllorel normale a organismulul Caractere Unity axonamice Habitat principal Tmplicaitpatologice snicroseopice (Coci grampozitvs fs agezai in gramezi Peptococcus niger agin, ombitc Ocazional asoeiat ia surat genta 217‘Caractere icroscopice ‘ala axonomice it principal Tabelul 23.1 (continuare) TImpica ologice | asezai im langue Peptostreptococeus anaerobius ‘agin, ocaziona in crevasse gingiale nor= mato, insu pestle ditula, pleurale, pet P. asaccharolytious ‘Cal gentle, pele [Abcese peritoneate, P. mags Cai urogenitale ‘Abcese vaiatlocaliate, ‘mal ales in zone aub- diatragmatice P.mieros (Cai genitale, crevase gin- | Abcese variat localizate, vale in parodonioz | mal ales in zone Supradiefragmaice P. prevot Cai genitale ‘Asocat in supurati ate plaglor . productus Colon Probabil neparpgen P. etradius agin Asociat i infect vagina | Codi gramnegativi Veillonelia parvala Caviaiea ora, inestin Invou sl oetoare phorel slvcolare, parodon~ fopati, gangren i ab- oumeroase speci) Bubactorium limosum ¥.atypica biden eese pulmonare; infec ¥. dispar Cite aerodigestive super. | Psteperatort are In om, rar ta rok ‘Bacil grampozivt = fiamono9ramificay — [acrinomyees tsraet’ | Cuvavea orala, ocazional | Vex! 40.1.6. ‘atestin, vagin| ‘Arachnia propioniea! | Cavitatea oral, ocazionat | Vezi 40.1.6. vagin, conjunctiva [ecu capete bitwreate | Actinomyces naeslundi | Cavitatea ora Ves 40.1.6. = AL odoniotyicus ‘Bifidobacterium Intestinal la om st animale | Nepatogene Intestinal la om si animale Asoeiat in abceose rectal vaginale, supurail ale pli- lor = ditesmor 218 Eubacterium aloe folytcum Caviaea oral Axocla in parodoatte, pulpit, coluie juga, Supurait pulmonate, leurate, socese Eerebrate: Infect post operator | Proplonibacterium aenes ‘Abundent la are Scboreice ae piel Is om; Intestin ‘Asociat n acnee, Sipura ale plo, ab- eae: hacteriemil en” Sosardive subacute P. granulosum Arie seboreice ae pit ‘Asociat in acneTebelul 23.1 (contiuare) Bact gramnegatst Bacteroides imo ee = Grup fragilis: 95-99% din fora | infect ew orgine Intex. 1. agile colonulul ecazional apar_| tinal: apenditte, abeese 2 lgats in gura si vagin rectal, portion, Infect [s.distasonis | ostonerauorl in sfera 2B. ovatus el. | Ginestva's urogenital, bactertemit cw abcese ‘metastatic, endocardite. B. fragilis are cel mai ‘mare polenia patogen = Gruput melaninogenicus [ln principal crevasele gi | Asocay ia infect conecte irate: unele speci apar | cava orale 1 vaginulus Baap 2. meontogencus denice 2B sions Vag cain Be ead ortt 1 Greost easchrlvicur | oporde redue nna [Aso nafs conse BSteehsrayacce "|e ‘asin 2 saga te principal crevsetepn- | Asa! nines conece 3 testes sisi caviar Pasbateriam Cavite omit | abcese, infec cu carac- necophor Sinaisor acti! aceon cletom Cavines oa « musi [Ma eee ssa in tne cance aap orn ay espn, sasina le pig 7 rian Colo oat 9 Octo aciate a ab- - motferuns.a. | siimalaor Seacvee spires renee uate Jean rata: pea [Angin vinen n Troponema denticola ete. | dentard, crevase pingivale | asec cu Bacteroides Sp. sau Fusobacterium sp, | ‘soc a fasespiniiara) Treponeme gentle: | Organe gentle, anus a | Probabitnepatogend Tphogatens ci omg poate Ph " Specia Arachnia propionica ese tn prezent alla la genul Propionibacterim ea P. proplonicu 23.1.3. Habitat (tabelu! 23.1) 23.1.4. Pactori de patogenitate in general echipamentul patogen al bacteriilor din flora endogena Veillon este in- complet. Cele mai inzestrate specii cu factori de patogenitate sunt: 219= Bacteroides fragilis este singura specie care produce 0 capsula polizaharidica, prin care eludeaz’ fagocitoza si efectul litic al complementului, Mai poseda si endoroxina si produce o serie de agresine solubile sau asociate membranei externe: proteinaze, inclusiv colagenaza, fibrinolizina, neuraminidaza, AND-a78, hialuronidaza, hemolizina 9. a. = Fusobacterium necrophorum produce o gama larga de toxine si agresine: endotoxina, 6 hemolizina oxigenlabila, leucocidina, lipaza, ADN-aza etc. 23.1.5. Receptivitatea la infectii cu bacteriile florei endogene Veillon Uzual aceste bacterii nu inifiaza infectii primare din cel putin dowd motive: echipamentul de patogenitate incomplet; oxigenarea fesuturilor si umorilor normale, Chiar si B. fragilis sau F. necrophorum nu se pot multiplica in prezenta oxigenului De aceea infectiile cu bacteriile din flora endogena Veillon au cAteva caractere particulare: apar Ia gazde cu apararea antiinfectioasa sistemica sau locala compromisa: = sunt uzual infectii mixte sinergice (e. g. bacilii coliformi consuma oxigenul si creeaz’ In fesuturi mediu favorabil dezvoltarit B. fragilis, care, la randul sau, protejeaza coliformii de fagocitoza si lezeaz Jesuturile; sumarea factorilor de patogenitate ai bac- teriilor asociate). Dupa ce infectia a fost initiati, bacteria cea mai patogend poate invada organismul bacteriemic. 23.1.6. Infectiile determinate de bacteriile florei endogene Veillon Putem considera urmatoarele patru categorii ale acestor infectii: 1. Infectit mixte cu caracter supurativ-gangrenos ale plagilor sau unor leziuni ale ‘mucoaselor digestiva, respiratorie ori genitourinara. Prin solujii de continuitate (e. g perforasii intestinale), din aproape in aproape sau pe cale-limfatica se pot extinde la cavitatile seroase invecinate: pleura, meninge, peritoneu, 2. Actinomicoza (vezi partea a doua, capitolul 40.1.6). 3. Infectile bacteriemice si septicemice a ca punct de plecare focarul infectios de la poarta de intrare. Speciile cu potential invaziv (B. fragilis, F. necrophorum) genereaza septicemii si determina mai frecvent metastaze septice. Altele (Propionibacterium sp., Peptostreptococcus) pot determina bacteriemii cu endocarditd subacut sau localizari metastatice supurative 2204. Bolile fusospirochetozice. Mucoascle lezate prin carente nutritive (e. g. scorbut) sau prin viroze (ec. g. herpes simplex) ori la pacienji cu hemopatii maligne pot fi invadate de o asociatie bacteriana dominata de treponeme orale, B. melaninogenicus si Fusobac- teriwm sp., reaultand necroze ulcerative: stomatita, angind Vincent, 23.2. INVESTIGATIA ETIOLOGICA A INFECTIILOR ANAEROBE NECLOSTRIDIENE 23.2.1. Diagnosticul microbiologic Diagnosticul microbiologic este singurul posibil. 23.2.1.1. Prelevarea probelor Prelevarea probelor impune exigenje deosebite pentru a evita comtactul cu oxigenul, Este formal contraindicata prelevarea pe tampon. Se examineaza: probe de puroi sau/si sauge aspirate prin punctie, probe bioptice, care sunt inteaduse tn flacoane ca media de transport, ermetic Inchise sub atmosfera de gaze inerte (CO,, N, H), Probele aspirate pot fi transportate la laborator chiar in seringé dupa indepairtarea bulelor de acr si obturarea acului cu un dop de cauciue (figura 3.2) 23.2.1.2. Microscopia directa Microscopia directa a frotiurilor colorate depisteaza tipurile morfotinctoriale (tabelul 23.1) din asociatiile polimicrobiene 5i orienteaz’ asupra mediilor de cultura si conditiilor de ineubare anaerobe si/sau aerobe. 23.2.1,3. Izolarea si identificarea Etapa I. \zolarea anaerobilor nesporulati este dificila din cauza exigentelor nutri- tive si de incubare in absenta oxigenului. Cum majoritatea prelevatelor contin ua amestec de bacterii strict anaerobe cu bacterii facultativ anaerobe si/sau aerobe, este contraindicata insimanjarea in bulion tioglicolat, care poate fi invadat de bacteriile facultativ anaerobe, nesemnificative clinic, in defavoarea anacrobilor: De aceea epuizam probele pe doua placi: una cu geloz’-siinge anaeroba suplimentata cu extract de levura, hemind, L-cisteind si vitamina Ky: icina-van~ alta cu acelasi mediu de bazd preparat selectiv prin adaos de kanai comicin’ In prezenja clirora Bacteroides $i Fusobacterium crese. 221