Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • MP5

    Uploaded by

    Vlad Bucur
    46 views48 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    46 views48 pages

    MP5

    Uploaded by

    Vlad Bucur

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 48
    ‘iperemia activi cronied se caracterizeazi, pe lingd modificrile amintte pentru forma acutf, prin apacifia de modificti ale peretilor vasculari dtosit& hiperoxiet indclungate la care acestia sunt supusi. : — 28. ‘Mépoate spare edemul cu tumefactieloco-regional8. GLEE JAE adesecsi lituri de modificiile formei acute, apare eiteodiapedera oy (cope in cal evolufel prelunite poate accentua metabolismul celular si poste favorizaproliferareacelulrs. : Prelungira hiperemie! poate determina hipetrofa siucturlorhiperperfizate prin aftul ayreerea er sport de substanje nutritive, degenerare parenchimatoas prin suprahrinizea si suprasolcitarea SoM tsoomene= celullor, precum si prolifeareafesutluiconjunctiv di jurul vaselorsanghine. : : ft Henemapasvd { STREAL) ) canny prem psi (ongsta ps sn sz repre excnl de tgs ven ctplre detrei de Weelos Hani eros opts coeie sna weed enna Ben ¢instaleaz& progresiv,crone,rareoriprocesul putind surveni act x ; a Ettologée: in fete de inden tertoriuu vascular fect, se deosebeseurmitarle ‘cauze ale congestici pasive: 4» sraza locald (hiperemis pasiva localt) se datoreazi unei obstruct la nivelul unui ves colector venos Prin. somber emboli, compresimne, din af (henaloureadenopeti tumor. Aligatuti_chirwaicae late (prin volvulus, torsiune, invaginafe), afera ale Valwulelor ver ‘inflamafiel venclor (Hebi 08 pleyt See secccct m mimiaweos i tin MESES ohne Poste avea dreptcauze: rombofebta vrei cave supsioae sau inferlowre,hipertesiunes patlé, Sinciroze,hemipk 7 Povephe! 7 = sara gern hiperema vercat general) spare in insucont cardiack decempensal st mn intcreseaza fn totalitate circulafia de intoarcere. Ne bop Vawtetatic in funcjie dé modalitatea de evolute, staza poate fi acutl gi cronies. Stnca acutl se carcterizsazi: M1 prin sparitia unei culori rosie-violacee Ia nivelul organelor afectate (cianoti cresteri masei de singe neoxigetat di fees struc. De asemenea organs sunt mite de ‘volum cu grewtate reset, presentind inconstant un grad varia de edom., ‘me voocle i eaplarle sut pine ou hemati, iar perivoscolar poate i prezent edem st evivodiapedes. Staza eronid in car fa nivel zonetsfectateculoarea ete cianoticd,wolurul si reuttea struct fecate sunt erescut, fr edeml ese prezet constant. Dati lesiit preior vascular se produc exravaziri de hemati, pare hemosiderina care vai fagocitats Ge elle macrofage. In acest fel, zoncle aféctate de staza cronicd capati 0 culoare brunt. Pe de alta parte ca urmare 9 0a hipaxiei cronice celulele structurilor afectate sufer’ modificari distrofice. Consecinga edemului sia hea lezunilordistrosie o constiuie apart scleroze loose, care confed zone! afecateo consistent crescut Pentru unele structuri, cum sunt pldmanul si ficatul, modificdrle induse de staza cronics, ‘Imbracd aspecte caracteristce, PLAMANUL DE STAZA Puiminul de stazi (pliménul cardiac) apare in insuficienta cardiaca sting decompensata si {n stenoza mitral. Aspectal morfologic variazi in funcjie de vechimea leziuni ‘in staza acutk: plamnii sunt sunt mri de volum gi greuiste, cianotci, cu crepitaile reduse le palpare si suprafaja de secfiune neted, umeds. La sectionare se scurge © canttate crescuta de singe Violaceu. 7 Cokes oer 12 penive « wametee” arsoptutileinteralveolare prezint& venule si capilee dilatate, pline cu hemati, eipaténd un aspect varicos, proeminent in lumenul alveolar. Unele alvoole contin lichid de edem si hernati exiravazale, care vor fi fagocitate de ciire macrofagele alveolare. Aceste celule alveolare care au {agocitat hemosiderind poarts denumirea de “celule cardiace” flind considerate celule martore ale insuficienjei cardiace, Colulele cardiace au talie mare, pot confine 1-3 nuclei gi citoplasmé ‘abundentd in care se observis granule galbene-brune de hemosideriné (Fig. V. Fig.V.1. Plaman do staz8 (Macferfan, 2000) in sacs cronies ‘Mplamanii sum mari de volum si greuste, eu consistenya rescua5iculoateeiancied cu zone brane. La palpare crete alveolare sunt eduse, at la sesionare se scunge sénge venos i Tied de edem, Pe suprafya de sefiune jesutal pulmonar preznts zone dense, hiposerate _mpe ling modificirile desrse la staza acu, se observ gi seleroza difuzh care determin Ingrogare septurilriateraveotae gi intrlobuare Complicar ie Higeemia pasivs de lung’ duratt induce degenerare grasd a fesutilor respective consecutiv sedderiiaportuui nutitv gi chiar necrozA sau gangren. FICATUL DE STAZA Ficatul de stazd apare in insuficienta cardiacd dreapti.decompensata, cordul pulmonar cronie, insuficienja cardiaed globeld gi mai rar prin obstructia venei cave inferioare sau # venei hepatice ‘Af: aspectul ficatului diferd in functie de vechimea stazei In staza acuth ficatul este marit de volum, de greutate ereseuta, cw suprafaja neteda, coperiti deo cagsula transparent si marginea anterioeri rotunjité. Culoarea parenchimulul hepatic este cianotica, iar la sectionare se scurge o cantiate erescut de singe venos negricios; In staza prelungitd ficatul are un aspect pestrif, pe sectiune aparind mici zone cogi-brune (Care corespund centilor lobulilor), inconjurate de zone gilbuicenugli,realizind in ensamblu aspectul de “ficat muscad”: = In stwza cronicl, de lungi durat, ficatul capaté consistensa crescutd datorité apaifie selerozei colagene, aspect denumit de“ ‘Pe se descriu mai multe aspeste ale ficatului de staza, corespunzitoare vechimit instalarii stax = fa de stazi venoasi centrolobulars (corespunzatoare unei staze incipiente) se caracterizeazA prin dilatarea venei centrolobulare si a capilarelor invecinste, care sunt pline cu hemati, Se adsuga steatozi mediolobularé datoratébipo-anoxiei; = faza de ficat in cocarda (corespunzatoare unet staze avansate) in care Ia nivelul lobulilor hepatici earespunzitor celor trei zone principale, se observa leziusi de intensitate inegala. Staza vonoasi centrolobulard este mai accentuatd, fntinzéndu-se in interiorul lebulului. In 20na centrolobulara se gaseste steatozi, in zona mediolobular suferinja celulard se aoventuenz& si apare neetoza, zona peifericd lobululti este indemnd sau uncori cu modificiri degenerative; 123 + faza de ficat cu lobull interverti (corespunzitoare stazei mei avansate) se caracterizeaz prin moditicdsi de tipul necrozei centro $i mediolobulare, celulele hepstice persistind doar fn zona exclobulard. Se realizeaza aspectul unui lobul hepatic cu structura inversat, care pare fals contrat te catre spay port, de unde gi denumirea de fcat cx lobuli interverti (fig, V2); Fig.V.2. Float de stazi, faza eu tobull intervertiti ~ faza de “cirozi cardiaca” (cotespunzitoare stazei cronice) corespunde apariici unei seleroze colagene de intensitate moderat, cu topogratie difuz8 in fie, RINICHIUL DE STAzA [Rinichiul de taza apare in cadrul sazei generalizate de origine cardiac 4 vinichii sunt mii de volum bileteral, cu greutateerescuta, suprafaa lor este netedi gi scoperité de 0 capsultransparentd. Pe secsiune parencimul renal ate culoare cienotics, prestraté ct ‘mict puncte hemoragice in corticala (corespunzitoere glomerulifo), ir fiabilitatea organulul este Uusor erescut, var ditstarea capilarelor glomerulare 9i peritubulare care au Jumenul plin cu hematis epitlile tubulare renale pot prezenta leziuni de tip distroic HEMORAGULE Hemoragiile reprezint pierderea masei sanguine prin iepirea acesteia ta afara aparatalul cardio-vascular, CLASIFICAREA HEMORAGIILOR ‘Dupitlocul tn care se produce singerarea, hemoragille pot imbrca urmitoareleaspecte Hemovagiv externesn care singererea se produce la suptafaja corpul Hemoragit internercare in functie de locul in care se acumuleazi sfingele extravacet, pot imbrica una din urmétoarele forme: + hemoragii produ la nivelul mucoaseior sau organelor in care séngele se ellmind pe cit saturate. epistaxis hemoragie de origine naz’, ~ hemoptizia ~ hemoragie de origine bronho-pulmonari. in care eli expectoratie: ~ hematemeza - hemoragie de origine eso-gasricd in care sangele se elimind prin efortul de arsdturk; = melena - hemoragie de otigne digestva in care singel se elimina prin scaun ~ hematuria - hemoragia tractului wrinarin care singele se elimina prin uring; area se face prin 124 = menoragia - hemoragie a aparatului genital femnin sub form de menstre prelungite; - metroragia este o singerare genital intermensirualé. + hemoragit produse la nivelul caviufilar seroase, 2 clror denumire variazd in fanctie de ccavitates in care se acurnuleaza singele: hemopericardul - hemoragie in care sngele se acumuleaza in cavitatea peticardick; = hemotoraxul - hemoragie cu acumulsrea de singe ia cavitates pleural: ~ hemoperitoneul - hemoragie cu singe acumulat in cavitatea peritoneald ~hemartroza - hemoragie in care singele se acumuleazi tn cavitatea articulars; hematocelul presupune acumulare de singe in cavitatea vaginalel testiculare, + hemoragit tn o7ganele cavitare urmate de acamularen singelui la acest nivel: ~ hematosalpinxul reprezinta acumulerca de sénge in fumerul trompetor uterine; ~ hematomeiriacorespunde unei colectii sanghine in cavitatea erin + hemoragile éntersttiale pot filocalizate la nivelulseroaselor, mucoaselor gi vieeerelo: in fungi de cantitatea de singe extravazat pot fi: = petesiile sunt hemoragii punctiforme (1-2 mm), de origine capilars, ce apar pe tegumente, seroase, mucoase, Se dezvolti cel mai adesea consecutiv: cresteri presiunli intravasculere hiidrostatice locale, trombocitopeniei, alteririor caltetive wombocitare (ca de ex. in uremic), deficienjelor in factori de coagulare; = purpura (2 3 mm} - hemoragie spontand ce insofete de regula sindro dor pot fi gi consecinja taumatismelor, vasculitelor 31 etesleti fragili amiloidozi) si sunt localizate pe tegumente, seroase, mucoase, organe; +> echimozele = hemoragii mai mari (1-2 er), infiltrate, ce apar pe tegumente, tnuconse, mai frecvent ca urmare a traumatismelor; + homatoamele - colecii sanghine cu dimensiuni variabile, uneor fatale organismului, de ex. hhematomul masiv retroperitoneal consecutiv rupturii unui anevrism diseeant de aorté abdominal. ele hemoregipare, vasculare (ex. ta EVOLUTIA HEMORAGILOR Eyolujia hemoragiitor depinde in special de calibrul vasului afectat si de localizarea hemoragiilor, © Oprires spontand s hemoragiilor mici, se face prin hemostaza, fenomen ia cate intervin © serie de_mocanisme locale si generale, Lezarea celulslor endoteliale determin’ pietderes proprietigior lor anticoagulant sin acest fel declanseaza hemostaza. Imediat dupa ce s-a produs lezarea peretelui vascular au loc o serie de evenimente ce condue le formarea cheagului hemostatic: ~ inivial. pentru o perioadl scurta de timp se produce vascconstictie cate reduce pienderea de sings; ~ Iezarea endotelilor vasculare determing expunerea colagenulué subendotelial la care adera twombocitele, cate sunt asifel activate si elibereazi ADP, tromboxan As gi serotonin; agonist cliberati-determind aderarea de noi trombocite conduciad la formarea cheagului hemostatic. Aceast® inlinjuire de evenimente se produce la cdteva minute dupa Ievarea peretelui vasewlar gi poarti denumirea de hemosrazt primar, ~ simultan se activeazA suecesiunea etapelor congulii care condue la formarea trombinei ce va transforma fibrinogenul in fibrin, stimulind in acclasi timp aderarea de noi trombocite. Aceste tultime evenimente necesiti un timp rosi indelungat, realizand hemostara secundard = im final se formeazi cheagul permanent, cu aspectul unei mase solide care opreste hemoragia in zona fexati, » Evolugia hemoragilor interstiiale,diferd fn fics do tipul acesteia: + SAngerarea interstitials din peteii si echimoze pe misurl ce se iavecheste prezintd anumite ‘caracteristici macrosco + prin dezintegrares hematiilor se formeaz’ pigmenti (biliverding, bilirubin) care imprima cculoarea focarului hemoragie: roqu-violaceu, brun, verde, gilbui: + dupa cdteva ore de la producerea hemoragic! in vecinitates ei apar potimorfonuclearele; = 1048 ore hematite exiravazate ig pierd contururile gi afinitates tinctoriald; scopul de @ 125 ~ fn jurul zilei a teia in jesuturile invecinate apar macrofagele care vor fagocita hematile satatinate; = fh ziua a 5-6 a se poate observa hemosiderina cub formi de granulaji in interiorul macrofagelor; ~ dupa 2-3 stiptimani se vede pigmentul hemosiderinic Uber in jeauturi, in timp focanut hemoragic dispare prin fagocitoz& si drenajlimfati. + Hematomul suferd procese de fagocitoza si rezorbfie nurnai pentru hematite din periferia leziunii, unde apare si un proces de organizare conjunctiva, in zona centalé a hemateraului, hhemoglobina rezulta din hetnolizi se transforma in hematoiding, eare se depune sub form’ de cristale aciculare, Hemoragiile din cavitajile seroase dac& sunt mici se pot rezorbi, iar dack persisté sau sunt ‘mari suferi organizare conjunctiva eu formarea de bride gi aderente. CONSECINTELE HEMORAGIILOR Consesinjsle hemoragior depind de agentalcauzal, de caibrul vasult interesat,localizarea hemoragiei,canttatea de singe pierdut, de promptitudinea aplicari une terapii adecvate, *Hemoragile mick ramén In general nesermificative gi fér8 consecingeclinice importante. Exeepe fac hemoragiile mic care afecteaa structur vitae. Exemipluc in sistemul nervos central hemoragile localizate In nivelul bulbului sau a protuberantei determina decesul prin inhibarea cenilr vit. sHemoragile mai mari pot avea efecte mecanice prin compresiune, care sunt utmate de tulburirifunctionale importante, Prin compresia stucturifor invecinate ele pot determina leiuni distrofice sau atrofice ale acestora Exemple: + hemoragile cerebrale pot produce prin compresiune leziuni degenerative ale substanjei nervoase 4 tulburse fnetionale pina Ia suprimarea unoradinte fanci; = acumularea de singe in cavitifile pleurale (hemotoraxul) poste determina colaps pulmonar: ~ Sngele acumulat in cavtates pericardiod (hemopericard) poate determin tomponada cardineds + hemoragite din tree si bron pot determina moarten prin afi. Consecinjele sistemice ale hemoragiler depind de masa de singe pierdat, do rapidittea instalrii hemoragie gi de duratascesteia: + hemoragile mici si repetate precum si cele mai mari care nu determin moartea conduc la instatarea anemic insojita de declangarea unor mecanisme compensator ee tind s8 fnlocuiascé ‘masa de singe pierdut si si restabileascé compozitia acest + pierderilebrtale de pan la 20% din volumul sanghin circulant po rime fra importa nies * hemoragile mati acute (cupturatrauraticl sau spontand azote, carotid) se insofese de sec hemoragic (hipovolemic) si coleps ca urmare a depisirit posibilitiiior de adaptare ji Compensare ale organismal ~ hemorngile exteasive pot ocazional genera icter secundar distrugeritor masive de hemati si liberi de blirubina in circulatiasisterics; + end pierderes de singe intereseazi peste 40% din masa sanguin poate determina decesl ‘rRomBOZA Tromboza determin ochizia lumenulai vascular sau cardiac printr-un tromb, Trombul este ‘un corp stein format in sisterl cardio-vascular, in timpul viet, alcstuit din clementele constituente normale ale singelui. Cu ocazia necropsiei se impune dingnosticul diferenial intro trombii vitali gi cheagurle formate postmortem (tabel V.1.). 126 ‘Tobel V.4. Choagul postmortem vs. trombul vital TirL LeaUNT “CARACTERISTICE Cheag crworie | datorat coagulit rapide a dingslal posimortem pestmortem coagull roi, clastic. omogeni nu ade de vas, se extrag eu upuTinga sau aspectal unui ula al vasulal Tardacea | cawzat de tulburiri sle coagulieit / vitext ereseuti de sedimentare @ stingelut oe coagull netez, clasts, gllbul (ea de sil) ‘sunt neaderenji de peretele vascular qi poate W extras ca wn molaj a vasulvi “Frombul vat ‘suprafata wocal, rogoaid, mall 9 comsstenfa (ai ‘pe suprafata de sectlume aspect strat aderen{l ia pereicle vatevlar sav eardige ‘CAUZELE TROMBOZEI Cauzele trombozei sunt reprezentate de treifactori care constitue tiada Virchow (1886) si nue (fig V3); + Teziunen parietal de la nivel endoteliului vaselor sau endocardulis ~tulburtirilelocalizate de hemodinamied sanguina (staza); ~twlbucirile factorilor de coagulare (hipercoagulabilitatea), Fig.V.3.Triada Virehow (psfemedicne mecscape.com) Logtumen pur teteli consti in disparitia endotlivlai (vascular sau cardiac) pe zone de intindere Variabile consituie cea mai importana si freeventd cauza a trombozel. Are vn rol important tn special in formareatrombiler atrial gi cardiac Fig.V.4. Tromb format pe placa de aterom (hep kalipais.com) 127 - Exemple: «Te nivel vaseular = degeneralvi: eteromatozs gi conscinflescescia (anevitmele) (fig.¥.4), + inftaratorie: artert, lebite; “traumatic: njpare, ier, strivre, comprare + toxicd:substanje chimice derivate din famul de + fires iradierea; + imund:respingereatransplantust, “la nivel cordalu: endocarditel sptice si aseptice; + icatrcile de infact miocarticsubendocerdc su transmural; “lezareaendocarduluit chituria carded (protearevalvlr8), Modiftcardle flumulut somghiry sunt reprecentate ait de fll rapid cit si de el lent, ambele putind declanga romboza. + Fluxul sanghin lent este in legitus cu tromboza yenoast, conducénd la aghstinaren tocitelor gi agregarea rombocitelor. Exemple: = ilaareacalibrului vascular (varicele venotse): + crestrea nivel hematoertlu (deshidraere)s + eresterea viscozitii din paraproteinemiis + saza vascular a pacino mobil la pat. + Accelerarea ful sanghin impreund cu turbulenfte sunt implicate tn tromboza atrial Exemple: = dilataile locale ale calirulu vascular cain anevrisime; ~ bifurcaile vascular, Staza si turbulenele explicS aparja wombilor vascular si cardiaci Intro serie de circunstanfe: trombil formaji in dilatagile aneveismale ale arterelor gi aorte, tromboza atrial sting ca urmare a szzei din stenoza mila, trombozcle din venele varicoase. Hiperconguladilitartecy primart prin defecte genetice seu eee secundar® unor afesiuni clinic, poate predispune uncri la tomoz Exemple: + hipercongulabititate primar prin lipsa ereditaa « anticoagulanyilor antivombine tt, proteina C i proteina $ determing a pacienii cu aceste deficiente tromboz8.venoasa 4 ‘romboembolism reurent + hipercoagulabiltatensecundaré este asocat sindromullnefroti, arsurllor grave, saci, Insuficieneicardace,cancerului éiemna, Un aspect deoseit in crea c privet hiperceagulabiltatn a factor de rscin apa rombilo, 1 consituie vrata pacienilor. © dati cu evansarea in visti se instaleazh agregablitate cressuls. 4 teombociclor, sere sntezei de prostaglandin I (PGlg spurs fibrinoie reds, care detrmins cresterearscuti de romboud in perioadasenesceie PATOGENIA TROMBILOR re, toxine microbiene; I aparijia trombifor (ca de altel si in hemostaza normalt) sunt implica tre factor sen: Endoteliul vascular normal formenc’ un strat continu pe fata intems a vaseloe eu propcetjt anitrombotice, anticoagulant gi fibrinoitice. In cara apariei leziunil endetelae, endoteliul activat exercith acfuni procongulats. In cazul declansitit trombozel st a format trombului, est altrati alana dnte cele dou fenomene, determindnd fe progesa, ie dizolvatea trorabut Proprctijile procoagulant ale ceulelorendotlale sunt anifesteatunei edn apare lezinea ndoteiall care determing pierderea propricssilor anticonguente, Atel, celulele endoteliale secret factorl von Willebrand curl essai! in aderzea rombocielor la colagen, 128 Fig.V.5. Formarea trombulut (Kumar, 2004) © Bacpascintane Trombocitelerau de asemenea un rol esenil in procesul de formarea al tombiloe. 0 da cu leziunea endoteil, ele vn tn coniet eu sts subendoteiate(colagen,procoglcen, fiovonectin) inind cascada hemostatics, in cate tombockele suerd evdsooele secinens (Gigv.5): aderae gi meuliarc forme, literare conjinutuiulgranalelor 9 soeoure « Aderarea wombocitar’ sernifich separa trombocitelor a zonele de Tesane endotlisia unde via in contact cu sractrie suber inspec cu cola Rol esenel in deers zr trombocite 5 olagen i ae factora von Willeirand care svete ca 0 pune egleclone nae trombocite 5 colagen, ssbilzdnd aif! strcrura format i flcindy sd ries Ie pecenes le cargere a sngelu. * Imediat dept aderateatrombocitelr se produce slibeare confinutul granuleor eae vor activa un complex fosfolipidic ce va fi expus pe supraféfa acestora, In aceasth zona se vor lega factorii de coagulare si Ca” declangand calea rinseca a cougulirii gi formarea trombinei. + La Scurt timp dups aderazeatromboctars i elieraren connutai eranullor, oe produce apregaces tombocitart. tn preznja adeilat fsftisi (ADP) 91 tomborennll Az Clete) eslangeacd 0 reacic autoctalitcd cu ediicarea uncl agregtt twombccins coscoone ook denumites de rom henestaic primar. Trombl heastatie primar exe v sna eat a gata cu generarea trombiel sl conracia trombositad (prin acino-nlasine wobocon oe reilienah irombul hemosttte dejiiv sau seeundar. De asemenee hemline dea in, seansformarcefibrinogenulu in fibrin ein interior rombuli eat ph heal rae ea simai molt strctra, Stitemul de coagulare reprezin’ wn facie ex contibutie majort in formarce Sombuli. Coagularenpatloged ete consul dint-un ansmbla complex de ea, compuse ai + oenzimt: factor de coagulare activat; + un substist: forma proenzimatici a factorilor de coagulares ~ un cofactor: accelerator al reacjiel, © dat declanyattcaseada ccagulii, este men{inuta local pentru a nu implica fnregularbore ‘aseelar pris intermedia anticoagulanjlor cum sunt: antitombinele (in special tip TH care inhiba srtvitata trombine), proteinele C 5 S (inactiveac cofacor al coagulai), sistemul plasrninogen- plasming (controleazs polimerizareafibrinci), 129 MORFOLOGIA TROMBILOR Trombii se prezinté ce niste compi strdni, aderenti Ia peretele vascular sau cardiac, cu suprafaja uscata, rigoasi, mata 1 consistenfafriabild, cu aspect sriat pe suprafata de sectiune. Pot ‘i neadrafi dup mai multe eriteri (tabel V.2. ‘Tabet V.2. Criterii de clasificare alo trombilor ‘CRITERM DE CLASIFICARE. _[irtier Trower TCocalizare eavitigile cordulul artere an caplare Siructara tombiior ‘trombal al trombul royu ‘trombul mist “Graal de obstraare allumenulal vascular” [parietal obliterant Fevent Vechinne Locaizares lor poate fi oriunde in sistema cardio-vascular + Trombore cardiach ave drept cauze: leriuni endocardico in endocardite (vegeta), anovrismal es insofest infact mioeardi, ciltarea srl sting In stenoza mala complica cu fbi asl, arti, cardiomiopati dilatativa. Af.cand se formeazi in cavitijile cordului sau in vasele mari (aorta), au aspect laminar, find lestuifi din strate atemative albe soi ‘estate albo constitute din tombocite si punt fbrind sunt separate de statu mai ‘nuneeat eae conn un numa mare de heath + Trombii arterial sunt mai alos trombi ockizv, localiza in ondine fesventei la nivel artrelor caronare,ceebrale si emule, renal gi mezenerice, Caza formar trombilr erterai este constiuith cel mai fecvent de placa de arom, det i arteile acute, ciate anevrsmale, traumatisme, ‘Maori au culoarealb-conuie,consstenjs tii gi sunt form adereni de leziunea peetelui arterial. Au tendinja de a crete retogred de la niveulloculi de fire pe peewele arterial, ‘mst lett din strata de fbn cu aspect une “plase” in ochiule cei se pisese trombocite * Tromboza venoas este cea mai comund forma de tromboz. Pine fatori etiologic! se umd = insuficienta cardiac reap, special la pacieniimobitza lap, a eare poate i card de embolism pulmonar: = vavcele prin incetinve fax sanhin ptf cauzi de romboze venoasesupericiale: = ombora simusuriorcoebrale pot eavza um infarc cerebral hemorasis. ‘romboza venous poste rica dowd aspect: = tombolebité. in care trombul se formeazd secundarinlamatii peretlui venos si ese acerent de perees = flebotromboz in cae trombul se dezvolt fn fara une! iflamafi a peretlui venos, este pun aderent a pete si adesca embolizeaz. ‘Mtrombit ax forma slung, eseminitoue cu cea a vene in ace se formeazd (cen auesea deviate mula vencase), de cloare cenogiwositc,uneri cu lungime apceiabil pe Sectiane stririle mu sant bine vz Bi crose in dread curve a sing, cite nimi ‘rie au stucturdasemntvoare trombilor cu alta lacalizare, da apare mai Bogan ertrocite (womb roi de sta, 130 + Tromboza eapilard poate apaze in iallamatile acute, carcinoame viscerale, strile de soe, vind drept cauza leziunes parietalé gi hemoconcentrafa ‘#v¢ sunt formayi‘din eritrocte conglutinate si din fbrin® si apar ou aspeetul unor mase amorfe sau granular, eozinofile (asemindtoare hialinalul) motiv pentru care sunt num gi trombi jal Steuctura trombitor varia in funtie de veshimea for, de Tocalizare si de modul de formate. * Trombul laminar (rombsl statist, wombul lamar) are 0 stucturk complex statificata, Prinire cuzete formar i e noma uptra pli de aterom, vasoult i endocarit, preci si enevisml aerials col crac, TLezunes endoteliia expune micrfibrilele subendoteiale care vin in contact cu flux sanghin $i determina presiitaren tromboctlor In acest nivel. fn acest fl se formenzaeromé ab plashotar (sombulplachetar primar) si este asta cascada coagulri, Ulerior pe supra li precipita fibrin, in ochre ei find pinse un mune mare de ertrocite si an aumdr redus de Teacocite, Trombul asf format crepe pe masura ce aceste deposit spose si determing turbulent ale full sanghin,umnate de precipitarea stor plahete, celule sanghine si bri Reaultatal este aparijia sraifeeril carters, formate din strat —albe (ogrezate trombocitare) si struct ogi (rtroeite fn retean de fbring). Acest mecaism de Frmare se vede in tombii mira al cfror spect este aserinitor ielsor do vir sle tunchil de copac, cenumit line ll Za (i. V.6). Fig.v.6, Tromb vital, striurile Zahn ‘auesunt ttombi cu aspect omogen, formasi din agregate de trombocite dezintegrate si fibrin v9). = Trombul alb sau de conglutinare (hain) are drept factor etiologic principal congutares inteavasculard diseminat. Se formesz4 in vase mici cum sunt caplarele, arteriolele si venulele, + Trombul rosu stu de coagulare (ombul de staza) este intotdeguna recent, in etiologia lui ste incriminsté reducerea fluxulul sanghin, aga cum se itp in ~ ligetura vaselor sanghit ocluzia vasculars datorath unui t pline de singe; ~ fluxul sanghin Tnoetinit ea urmare a dilatii reversible a perejilar venosi (varice). Jamelar, fata vas sanghin seu in cavitaile cordului Fig. V.7, Varietif! de tromb! dup structurdt a, tromb regu, b. ¢romb alls hip sideshare ne) it ‘Msuprafsa lor este nereyulat si vilurthdatrits retrace reel de fibrind care realizeazt © recanalizare prevoce gi precaa. Trombiiastiel forma sunt fag, portiun din tomb sau intregul ttomb putindyse rupe (presine pe abdomen, efortul de defeeafie, iar prin mobilizarea lor in torental sanghin vor da nastae a emibol _t¢sunk format into seen land de fibrin dispust parle cu pertele vascular in ochiurile cia se gisese numeroaseeritocie gare eucocite (ig V.76) + Trombul mix se formenzd ca urmare a saz sanghine persistente. ‘Mt: eunt tomb aleatuiidint-ana seu mai lf trombi laminar combina! cu tombi ros Au aspect unor mulaje ung, ocluzive ale lumenal vascular. in fancte de vechimea formic lor, se deseriu rombi recent strom vechi, + Trombiirecengi au o zon adecent a prcele vascular si aspect omogen sa stra. + Troms vechi sunt adetent pe 0 zn mai itins8 la peretele vascular, iar aspoctl lor este strat sau organiaat eoajunetv Duph gradul de obstruare al lumenului vascular se deosebese dou tipuri de tomb perctal (mural) si obiterant (fig V8). Fig, V.8. Varletati de trombi dupa gradul de obstruare al vasutuis ‘a, mural, b. octuzly (hipi/vnww,1231Fcom) > Trombul parietal este aderent la peretcle vasului | determina obstruct pariala, gradel cobstrucjici lind proportional cu marimea sa. El se formeaza in cavitafle cordului iia artere de calibra mare, in special pe cittaiile anevrismale (savrismee aorts). + Trombul obliterent deterind obstructia completa a lumenului vascular, Aspectul apere aproape invariabil in tromboza venousi cu orice localiza. EVOLUTIA SI COMPLICATHULE TROMBILOR | canal care pacientl supravijueseefecelr imediate ale obstructil vasculre print un tem, poate apare una gin urmatcarele posibilitievolutve (Ra.V9): Fig.V.9, Evolutia trombutul (Underwood, 2007) SRS + Dizolvaceairombitr(romboliza) pein actune brinotiiaeste posits numa prime dou sau tet ile de a april. * Embolizarea se produce prin despindcrea de fiagmente do mavimi difrte din masa trombulu,frgmenic ce sunt vehiculate prin torenalsanghin spe ate vase po ars Ie rot aban (i V.10) Jn cazul rombomboliraule arterial dori ingut aiteriol, trombul detasat va obsttua o artert mics. In tombe sistemaful venos dospre venle spre cava rombul dss va obsruao vend mare, adesea 0 vend pulmonara, Fig V40. Trombembotiam (uips/f sms study com W + Organizarea trombilor apare ca urmate a persistengei lor timp de cfteva zile la locul de formar: = Procesul incepe la 2-3 zite de la formarea trombului prin endoteizarea suprafetei Ii, ca lurmere a proiferdlicelulelor endoteliae din zonele vecine. Pentru rombul parietal fenomenal este vizibil fe suprafajaacestua, tn imp e¢ In cazultrombuluiobliterantcelutle endoteliate patrund Tn grosimes structurit determindnd endotelizarea.spafilor rezultete prin retacfia trombulis. $1 formeazé astiel noi canale vascule in structura li « in ua 2 7-4 masa trombului este invadati de un fesut de granulatie, a nivelul poryiuni aderente. Cu timpul, intregul tromb este inlocui¢ prin-un fesutconjunetiv vascularizat care prin intermediu! vaselor de neoformajc va permite resabilieaineicienté a crculaie. Aspectul port enumirea de recanaltzarea trombuli (fig V.11). ig, 11. Recanalizarea tromibulu (intpsftideptsyercom) Prin maturares gi dovascularizarea fesutului de granulate, structura trombulul va f inlocuita print-un gesu fibro-colagen si ulterior fibro-halin care se poate calcifica si chiar osifica. = Calcificares trombului se produce datoriti Intirieti organizirié wombului. Utterior zona de calcificare se poate osifica formnd fleboi 133 + Extindreatrombul care ee sensur fect in fanetie do tial ciruli im care apare trombul. In cazal wombiler venos progesia se face in senul circlail sanghin, tn timp ct trombi arterial eextnd in Sens invers coger singe * Recurena trombului: dps ia trombuii, scleroza vascular intimal prin persistent unor fesciculecolagene ponte constitu punetl de pleeare al unui tromb recurent, ® Supuratia (tomboliza purent) prin infectrea. primitiva sau secundaré. a trombuli, detemindrameliea Ii purvients i ereoaz8percoel emboli septice. CONSECINTELE TROMBOZEI Consecinjeletromiboze sunt dependente de seul temboze, de natura gf volumul trombulut si de gradu obstucietrealizat. * Tromboza venoas ese In mare mejoritate oluziva, avénd localzare in venele superficie sau profunde ale memirelorinfeioae sim special le svelul safeneiorvaricoae. La nivel focal deermina congestie, edem si durete de-e lungul traseului venos implicat, dor nomai rareor embolizeaz8, Edemul local si drenajul venos deteriora predispun la infect si eparitia ulcerelor varicoase, Tromboza venelorprofunde(poplite iad, femuraa) este in general asmmptomaie, 28 find recunoscuté dupa cea embolizat sa determinat sparta unui infarct pulmonee. + Tromboza arterialé fn cazul th care este ccluzivé poate conduce la necroze ischemice si aparga unui infarct sau 2 unei gangrene. fn afara consecinjelor ebsruetive, wombit aortii i cardici pot omboliza in alta structuri cum sunt: ersierulrniti, spina, EMBOLIA Embolia teprerints vehicularea unui corp strain endogen sau exogen prin sistemul cardio. vascular si opriea [ui fntr-un vas care nu ti permite trecerea mai departe, determindad ocluzia acestua (fig.V.12), Corp strdin vehicula prin torentul sanghin se aumeste embol Fig.VA2. Embol (biphernfoeseoi com) y ‘TIPURI DE EMBOLI Jn functie de natura lor emboli pot f:soiz,ichici si gazosi Embolit solig0 sunt cole mai frecvente varictati de emboli Exemple: + trombi sau fragmente de trombi (trombembotia); material necrotic di place de aterom uleerates ~ fragmente do fsutur (maduv8 osoasi, plecent’); + celule sau grupuri de celule (celule cenceroase in tumorile maligne, celule hepatice tn colangiopancreatografia endoscopic retrograda);, ~ colonii microbiene (dela nivelul unei endocardite bacteriene}; + larve de parzif sav parazititrichinela,aseri, veicul hidatice) 136 ‘Sursa cea mai important de emboli, in 99 % din cazuri 0 constituie trombozelearterale gi vvenoase, dar embolil pot proveni si dintto womboz& atriala sau ventricular sting. Embeli dino trombozi a sistemului venos periferie sau a cavitiilor cordulut drept ajung in arterial pulmonar » Embolié Lechgésunt mai rar intlnt, ind reprezentati de pictur de grisime sau de Vichidul amniotic Exemple: = plcturle dle grisime pot proven’ in urma fratuiloroaselor lung, in steatoza hepatic inwoducerea acidentalé a unor soli uleioase tn soop terapeutic, moblizaresgrdsimiiSubcutanate prin leziuni de strive care produc eliberarea picttwilor de grisime tn fluxul senghin, arsurile fegumentare care implick jsut gras subcutanat pot determina lisefierea grasimiler si eliberarea Jor in fluxul sanghin. = pitunderea lichidului amniotic cu toate componentele ui (cuame epitelite fetale, ple, grtsime din vex caseose, mucind din tact pasto-ntestinal in creulajia matema se face pin ruprura membranclor placentare ga vaselor uterine sali cervicele tn rma un trevalic Ieborios « Embolit-gauyoyt sunt derma, de pltrunderea accidental a aerui sau alkor gaze (ezotl, in sistem cirevtater. Exempler = fn timpul intervenor chirurgesle n ere se deschidvasele mari sanghine: +n timpal unui pneuotorax su al unui paeumoperitonen atficiay “in timp panejilr pleurale si pertonesle, toracoscope sau laparescopie: “in insufaia trompelor uterine, “In avoral minal prin pirunerea srulu th vasele endometrial; = in terapia itravenoasd, ~ boala de cheson; generale: moartea subité, cordul pulmonar scat, hipertensiunes arterial pulmonar, ccolapsul cardio-vascular; locale: dack organal sau fesutul intereset are o circulatie de tip terminal pot apare zone Timitate do necrozi ischemicd de tipul infarctolor albe {rinichi, splin8), gangrenei le nivelul cextremitiilar, ramolismentelor cerebrale; {a cazul in care organul interesat are 0 circulatie ‘anastomoticd sau o dublé circulatie leziunile vor fi de pul infarctelor rosii(imestin, plimn), © Embolia eu grisime trchida acfioneazd atat prin ocluzin mecanicd a ticrocirculatici pulmonate et si prin lezares toxic a endctelilor vasculare. Poate ff prezentl la aproximativ 90% dintre pacieait cu teumaiisme osoase, totusi numaé 1% prezinté manifestdei de tipul sindeomulu embolic (insuficienya pulmonara, simptome neurologice, anemie, trombocitopenie, fn 10 % din ccuzuri poate fi fatal. «© Embolia cu lichid amniotic este rar, dar ou o raté a mortalitiii de 86% © Embolia gazoasi se produce prin bule gazoaso care obstrueazA vasele (imei frecvent pulmonare si cerebrale) ca niste adevarate masetrombotice: + daci aerul a patruns pe cale venoasd sunt interesate asterele mici gi capilarele pulmonare, dar accu se poate gési sila nivelul cordului drept sau in vascle cevebrale (prin trversatea fitrulul pulmonar); ~ in cazul emboliei gazoase arteriale sunt interesateartorele miei peiferice,arerelelinguale, retiniene, coronare gi cerebrale. (© forma particularé de embolie gazoass o constitu cea din eadru bolii de cheson (boala de decompresiune) ce apare fa persoanele supuse anei schimbari beugte de presiune atmosferick. In azul in cate decompresia este rapid nitrogenul si heliul persisti sub formé gazcasi formind ‘emboli gazogi in vasele de singe. In forma acutd a bolii de cheson se produce obstructia vaselor ici de singe din jurul ariculajilor gi a musohilor scheletic, determindnd dureri puternice, Feniomene similare au loc la nivel pulmonar si cerebral, implicarea vaselor cerebrale putnd duce Ia ‘com si chiar fa deees. Forma cronica a bolii conduce ia aparitia focarelor de necroza ischemicd le niveluf scheletului, in special ls nivelu! fermurulu, tibiei, humerusuli, + Embolia septic& se produce prin emboli formati din colonit microbiene, fungi, sat prin fragmente de fesututi sau wombi ce congin microbi sau fungi. Acesti emboli se oprese in eapilarele sau arterele mici din diferte organo sau fesuuri unde pe ling leziun de tip obstructiv determing 0 reac inflametorie cu tending la supuratio, + Embolia cu celle emceroase se poate intalni fa toate tumorile maligne. In cazul in care ms sunt distri, acesti emboli constituio cauza metastazelor. ISCHEMIA Ischemia (schein-a suprime, haima~singe) sau anemia Jocald reprezint& sofderea pln ta suprimare a ciculaiei arterale diat-o anumita regiune anatomied (organ, zon a unui organ sau 0 regiune a organismului), 1B7 Courger Ischemia are multiple cauze morfologice sau funcjionale, dintre care mal freevente sunt (fig.V.15): + obstruct vasculara printrun tromb, embol, placd de sterom, aterite, ec; sompresiune asupra perejilr arterili produs& de tumori, aderenfe stenozante, adenopati, Tigaturi vasculare; ~ existenja unor anastomoze care permit suntarea singelui arterial prin sisternul venoss + spasmml arterial cain rinichiul de goe; + hipotensiunea arterial = hipotermie. Consecinyele ischemici depind de gradul obstructiei arterial, rapiditatea en care se instaicaza ischemia, exisienja sau nu 2 unei circulayil colaterale si de sensibilitates jesuturitor interesate fa anoxie. Dintre acegtia factoral cel mai important care determin’ gravitatealeziunii este considerat a fi tipul de vascularzati al struct ischeriste Fig.V.18, Cauzete Ischemiel (Underwood, 2007) ‘Tromboza_——- Embolta Compresie Vaseutita Kf K A Spasm vascular Placa de aterom Eurt sangvin —_Hiperviscazitate in legttur ow factor observa urmitoaree aspect: * In fetie degrada de obsruie aval feta ischemin poate i (.V.16} = ichemie pala care antreneazA mec trofiee gi raeori termini infarct deoarece permite deschidereacrculaiorcolaterle, = ischemia complet (flat) care determind pari necrozeir tisulae de tipo! infarctetor sua gangrene. condijioneaza gravitatea leziuilor induse de ischemie s-au putut Pig.V.16. Tomb format pe paca de ateromt Ischemic pastiala (1) 91 complets (2) © Rapiditates,instalési ischeriei, brutalé sou progresiv8, poate avea consecinje diferte in structurite afectate. tn cazul instar une ischemii brutale cizulatia colateral nu are timp pentru a 138 realiza 0 suplinice eficace a ciculaiei pentru tevitorul ischemiat gi finalizeszk prin aparitia necrozelortisulare. «© Sensibiitstes fesutlui ischemic la anoxie este variabilé de Ia un fésut Ia altl si pentru celal fesut depinde de stara fumetionait a acestua. Dinttefesuturle cole mi sensbile la anoxie fac parte fosutul nerves si miocardul, tn timp ce fesutul muscular strat scheleal,conjanctv,piclea sunt mai rezistente fa lipsa de oxigenare, De asemenea fesuturile in plind stare de actvitate sunt vai sonsiile la anoxie «© Tipal de vascularzatic anatomicd a teritoiulu interesat poate fi: circulagie de tip terminal, circolagie cu colaterale larg anastomozante, circulatie anastomozsts cut colatrale insuticiente functional: ~ circulayia de tip terminal (splenicd, renal siretiniang) are un num redus de colaterate sau acestea sunt absente; ischemia acestorjesuturi se soldeaz8intotdeauna cu infarcte; = circulagia cu colaterale insufciente({esutul cerebral, miocardul) are un anumit name de colaterale, dar acestea au un diametru redus fiind insuficiente pentru menjine vitaiteten {esuturilorischemiat; cireulajia cu colaterale suficiente (mezenterie, polmonaré, membre superioare. si inferioare) poate determina accidente ischemice doar in condiile unor leziuni preexisteme ale vaselorcolatorale INFARCTUL Infarct (infartire=a ump) repre ita de necrozAishemicd determinaté de ‘obstrucia vascular brutal si complet dintr-un anurait teritoiu anatomic. Aproape toate infarctele ‘sunt consecinja obstrucie arterial, obsiicia Venoasa deterinand cel mai feovento hipo-anoxie indusi de ste, care poate fi ummaté de necrozi hemoragica(infarctizare). Infzctele venoase spat cel mai probabil ia structri cum sunt tstculul si ovarul, in eae imoarcerea venoast este sigur ddeun singor ram de seurgere venos. Cauger + Aproape in toate cazurile, cauzele infaretelor sunt reprezentate de ocluzia vascularh trombotic sau embolicd. Se apreciaza ci in aproximatiy 99% din cazurile de infarct cauza 0 constituie ocluzia arterials aproape Tntotdeauma produsa printi-o tromboembolie. Exist totugi anumnite particulartii legate de freevenfa cu care aparinfarctle de cauzitromboticd sau embolicd in diverse organe. Exemple: ~ pentru miocard cauza cee ma freventd a infarctloro constiuaietromboza gi complicatile plicli de aterom, = infaretelecerebrale sunt cauzate in proporic egal att de trombozi, cits de emboli; a nivolalrinichivlu, splined si pliminului cauza oea mai frecventé a infercelor © constiuie embatia + Rateot infarctele pot avea alte cauze tn afara color mentionate, print care: ~ nele complica ale pci de aterom cum este hemoragia tn placa de aterom; + inflamfii ale peretelui vasculer, prin ef insdsi sau secundar dezvoltaii unor tromboze; + compresiunile vasculare prin torsionarea pedieulului vascular (ovar), torsionarea intestinelor sau hernia strangulad, aderenge peritoneal. Factori care condiioneaza dezvottarea infaetelor sunt reprezentai de: = tipul de vascularizatcalfesutusilor si organetor, + rapditatca instal ocluzil vasculare; = vulnerabilitatea stuctuior la anoxie, Dintre acest rolul cel mai inaportant in deavoltaree unui infarct 1! deyine modalitatea de vescularizafi a structurit ischemiate. De exemplu la nivel pulmonar unde existh 0 dubla vasculatizatie (pulmonaré si brongic8) ocluzia unui ram azteial pulmonar poate riméne fird consosinfe morfologice tn conditile uni circuleit brongice normale, Dimpotrivé, ocluzia unei artere de tip terminal cum sunt cele splenice sau renale se soldea2i intotdeauna cu apaiia infarctelor. 139 Morfologia. infurcelor, include vetietatea aspectlor macro si microscopice ate lezinilor, care varia in functie de timpulscurs de la instalare, de stactra in care se denvoli, ae Ad: aspectul infarctetor variazi: + In functie de culoarea lor infarcele se impart tn infarct albe (anernice) si infarct ros emoragica) (fg V.17). Exeaple?infarcel albe se produc pin ochzia arterial i organce cu structur compact 3 au circulate de tip terminal, cum sunt inim, splina si inch; inferecle reli se intdlnese in otganele cu tructuré spongioast cum sunt plimAni si itestinul, pe fondul ecusilor venoose (de x, ovartorsionat), In jsuturile cu vascularizaie dubl/bogaté in colaterale (eum sont plimdni intestinal subg), in sur cei pralabil au suet stad, le estabiies fhe sanghin a lock luni obstrucilareriale prealabile (de ex. fragmentarea imi embol ocluziv, angiplastia une! Jeziuni rombosice) Fig V.17, a. Infactul alb, b, Infaretul rosu ve 28 wt ‘Aceste aspecte corespund infarctelor constitute, deoarece in stadille incipient, toate infarotele suat sii datorita hiperemiei. * Forma intarctelor depinde de teritorul corespunzitor arerei obstuate Fig.V.48, Aspectul macrascople af infaretulul in funetio de tmpul scurs de ta instatars (Kumar, 2004): infarct paid recent a), infarct po eale de ‘organizare isreu de demarcate (b), infarct vechi icatricial (e) Exemple: : - forma geometric, iunghivlré sau trapezoidal, rintaté cu viel etre artera obstuatt sibaza ce petifei, Aceste aspects pot fi cbservate in iiaetle renal spenice, hepatcw ~ forma necegulatt, dar bine detimittd, aga cum se ubserva tn miocard. darth paciculatifilor angoaritecturae ~ infact cerebral este imprecs delimit, cw consistent ptstost, d cutoare initial pli poi hernorgte, dato partcularajilor structurale ele substanel nonvenee, 140 + Aspectul macroscopio al infrctelor varie gn ficte de tpl curs de fa instalare ssohemtel (83 V.18) ~ Infaretale recente sunt proeminente pe supafjs organeler, La citeva ove de la spare infarctle sunt in general prev de observat au eulore putin ma inchs i eu consistent mal fermi decdt cea a struct normale. Dupa 24 de ore de la insalare ele apar net delimiet fh de structurle stnitoase, iar culoarea for so modified. La citeve zle de ta intalarea chemi infarctele palide capaté o culcare albicioasi-galbuie, tn timp ce culoarea infarctelor rogii nu se tmodifick. Limitele ambelor Gpuri de infct sunt net conturate Gator hiperemie 5 Hzeroulul infamator de demarcatie. upd siptiména « down do la produceres infarctlui ineepe rezorbia i drenist snnteriall necrotic sb concomitent eu scexes polferaeafesutulu de granaaie de ia perifern lez n aces fel zona do necroz8 va f subsist ou ocestrcefbro-colagend. = Infrtcle voc do dimensiuni miei so ot eicatiza comple, in imp ce infarctele mari se civsrizeazk numa In perifere lar zona cetralé do necrra se deshtratezd se mpregneazi cu calcu, Cicericea de infarct plstreeza Forma feat infietuli, dar are volum mami i este elrcumserise sau ee eee ee ‘incapsulate Me tamorile beni + Forma lor este in Jegiturd cu strueturile in care se dezvolti gi care tind si le modeleze. Astfel, tumorile benigne care se formeazi in organele parechimatoase au form rotunda sau ovalard. Cele dezvoltate pe tegumente sau in organele cavitare au aspectul unor proeminenje ramificate, sesile sau pediculate (de exemplu polipul, papilomul) (fig.V1.2). Fig. V1.2, Tumora benignd, forme macroscopice (Cnderwood, 2007) Papilar + Sunt ffecyent formatiuni nice, dar pot fi pi multiple + Dimensiunile Jor sunt: foarte variate, in Teutura mai-ales cu-precocitatea depistarii Jor. Desi ‘umarile benigne sunt de obieci de dimensiuni reduse, ele pot atinge in timp dimensiuni enorme. Uncle intro primi steps, imediat cups rupcrea membranei bazale si jpitrunderea primelor éelile ceanceroase in fesutl conjunctiv subjacent se declenseazi o reacte inflamatorte: : ulterior, in eadrul unui proces de organizare apare un fesu de granulafie cae se va mata’ va ‘naliza peinte-un fesut conjunctiv now format; : } 153 = concomitent cu acesta va hua nastere si refeaua vascular tumoral sub acyiunes unor factori angiogenici (factorul de crestere al fibroblastilor - bFGF, factorul de erestere al endoteliului vascular- VEGF, factorul de nocrozi tumorali - éTNF), produsi att de celulele tumorale cAt gi de cftre celulele inflamatori care infiltreaza tumora. Sub actiunea acestor factori se va forma refeaua vasculatd tumorall care are aspectul unei refele eapilare rudimentare conectaté la vasele extratumorale (fig, VI) Fig. Vi. . Vascularizatia tumorilor (Underwood, 2007) Dimenstune tumor Wy Se Cetutt | “Nodal Tumor Ramo, Aransiormati Gomoral yaaetietyg vasularratl ca avaveular snecrora central Yariettile stromei tamorale. Stroma tumoral® constitita din structurile amintite poart& denumirea de stroma banal. In uncle situatii ea poate prezenta modificari cantitative si calitative care ii schimbi aspect + Stroma poate prezenta unui infiltrat inflamator abundent al c&rui aspect difera in funetie de tipul $i localizarea carcinomulai Exemple: in cazulcarcinoamelor gastrice apare un infiltratinflamator predominant leucocitar, ia seminom acesta este predominant limfocitar, iar in cazul unor carcinoame scuamoase cu aspect ganulomates giganto-celuar. + Stroma poate include zone de degenerescenté hiaind sau amiloid. Exempler in carcinoamele schiroase se pot observa aspeete de degenerescenta hialind ale stromei ‘umorale, in timp ce in carcinoamele medulare tiroidiene apare aspect de degenerescenté amiloidé a stromei. + Este descrist stroma cu zone de impregnare cu hemosiderind sau cu calciu Exemple: in carcinoamele troidiene si ovariene pot apate precpitri calcare. SARCOAMELE Parenchimul seurcoamelor este constiuit din proliferates maligna a celulelorfesuturlor mezenchimale, In formele diferenfate colulele sarcomatoase sunt asemnatoare cu cole ale jesutului de ‘origine, uncoti chiar elaboreaza produsele caracterstice varetailor respective de fesut. In formele slab

    You might also like