You are on page 1of 44
- ATNM reprezintstadializarea tumorii la autopsiere TO Carcinom in situ «Tamora (7) Ti-4 Cresterea dimensiumii tumorilos ‘Tx Tumora primitivd este necunoscuté += Ganglionii (N) NO Nu sunt implicafi ganglionitTimfatiet NI-4 Cresterea gradului de implicare « noduli fimfatic ‘Nx Implicarea nodului limfatic nu poate fi evaluat + Metastaze (M) MO Nu existé dovezi ale metastazelor la distant ML Prezenja metastazelor Ia diana. Fig.VI17, Stadializaroa THM (Kumar, 2004) 1 (onteimen temory rata de pice ‘Eagleotor tims) “Toners primers @] Ganon int 2, Erem ii Staditor pe baza grupurilor este cel de a generarea un rezultat Scopul definrii si ident reproductibil gi usor de comunicat, privind informatiile asupra stadiului bolii, Etapele sunt notate eu cif romane de la I la IV, corespunzitor eu extinderea bolii si, in general, cu agravarea prognosticului general (Bg VLI8): Fig VI.18. Stadt prognostice AJCC (btps:fen vikipedia.ore) ne dina 170 + Stadiul 0 Carcinom in sitw + Stadiul I Cancer limita 2 pesutul de orig + Stadiul Il Réspandirea local limitaté a cancerului + Stadiul ILL Raspandirea locala s regionala a cancerulul + Stadiul IV Metastaze ta distant Stadiul I indica in general cancere care sunt mai putin sau mai putin profund invazive local, dar fri boalé regionalé sau afectare ganglionard, Stadile Il si Il definese cazurile ou erestere a tumorii sau a gradului de afectare ganglionart, iar stadiul IV identifica pacenfii care prezinta metastaze la distant Termenul de stadiu 0 este folosit pentru a desemna carcinomul in situ (seu melanomul in situ) find determinat prin examinarea microscopica a tumorli primare i se consideré cA mu are un potential metastatic. Stadiile 1 pnd la 1V au la rdndul for subgrupuri marcate cu majuseule - ce exemplu, A, B sau C- tn functio de definitile grupurlor TNM gi sunt utlizate pentru a furniza informafii mai detaliate asupra prognosticul. Pentru unele tipuri de cancer, pe lings categorie 'T, N si M, sunt necesari factori de prognostic pentru a atribui unui anumit grup sau etap& De exemplu: gradul tumor (GI-G), vérsta la momentul diagnosticulu, tipul histologic (carcinom, sarcom, melanom, eto), rata mitoticl, markeri serici, receptorii hhormonali,factori ereditari, ec. Factorii prognostic sunt specifi localizarli cancerulu ‘Acesti_factori sunt utiizafi impreund cu categorile TNM pent: a aloca grupuri sau stadii prognostice. in unele cazuri, este previzu si o categorie X dae’ factoru] cdutat nu este disponibil. CLASIFICAREA TUMORILOR 1.TUMORI EPITELIALE # Tumorile epiteliului seuamos: = benigne: papilom, condilom; = maligne: carcinom scuamos, earcinom bazocelular, carcinom intermediar. + Tumorile epiteliulutcilindro-cubie si glandular: benigne: polip, adenom; + maligne: adenocarcinom. H.TUMOR! MEZENCHIMALE ‘ Tumorile fesutului fibro - benigne: fibromul, fasceita nodular si prolifecativa, miozita protiferant + tmalignitate intermediara: fibromatoze superficial si profunde (tumorile desmoide); = tmaligne: fibrosarcom. + Tumorile fibrobistiocitare: - benigne:histiocitomul fbros, xentogranuforl juvenil, eticulohistiocitomut, xantomuls > _ malignitate intermediar&s dermatofibrosarcomul —protuberans, tumora’ Bednar (Germatofibrosarcomul protuberans pigmentat); ~ maligne: histioeitoml fibres malign. « Tomorile jesutului adipos: - benigne: lipomut,fipoblastomul benign, angiomiolipomul, hibermomul; ~ maligne: liposarcomul. Tumorile fesutului muscular neted: + benigne: leiomioml; ~ maligne: leiomiosercom. # Tumorite fesutului muscular striat: = benigne: rabdomiomul adult si embrionar, 171 - maligne: rabdomiosarcomal. + Tumorile vaselor sanghine: -c0 origine in cella endotelialt: -benigne: hemangiomul solitar sau difuz (angiomatoza); cu malignitate intermediara: hemangioendoteliomul; maligne: angiosarcomul, sarcomul Kaposi. eu origine glomict: tumora glomic, glomangiomul, glomangiomiomul, hhemangiopericitomul. - maligne: limfangiosarcomul. # Tumori sinoviale: = benigne: tumors cu celute gigante localiza’ ale tecior tendinoase (sinovita nodular), turnora et elute gigante difuzaa teciortendinoase(Sinovita protieranta, oid), ~ maligne: tumora cu colule gigante maligna tecilortendinoase, sazcomul sinovial, + Tumori mezoteliale: mezoteliomul localiza sau difuz. + Tumori cartlaginoase: = benigne: condromul solitar, encondroame multiple (boala Oller), osteocondromul, condroblastomul benign, fibromul eondromixoid; ~ maligne: condrosarcomul. # Tumori osoase: ~ benigne: osteomul (spongios, compact), osteomul osteoid, osteoblastomul benign; + maligne: osteosarcomul. Hi. TUMORI NERVOASE # Tumorile nervilor perifericis = enjne:schwannomi near fibromul,neurfibromators, tumora cu celle granalare + maligne: schwannomul malign, neuroepiteliomul (neuroblastomul periferic). © Tumorile sistemului nervos simputie: neuroblastoraul, genglioneuroblastotomul, sganglioneuromul + Tumori structurilor peraganglionare: paraganglionl IV. TUMORILE SISTEMULUI MELANOCITAR + tumori benigne: nevi nevocelulari sau pigmentari (nevul jonctional, nevul compus, nevul intradermal); nevi forniati din melanocitele dermice (pata mongoloid’, nevul Ota, nevul albastru); nevi formal if tielanocitele epidermale (lentigo, melanaza cireumscris); ~ tumori maligne: melanomo! malign \V. FUMORI CU HISTOGENEZA NESIGURA ~Sateomul alveolar de pati mot; ~=sareomul epitelioid; + sarcomul cu celule clare (mielomel matign al fesuturilor moi); = mezenchimomul malign. V4. TUMORI DISEMBRIOPLAZICE © Hamartoame; # Coristoame; ° Tenlopme: imature (nediferentiate); mature (chistul scuamos, cordomul, chistul branbial, chistul dermoid) 172 PRINCIPALELE TIPURI DE TUMORI ‘TUMORILE EPITELIALE ‘TUMORILE EPITELIULUI SCUAMOS Papilomuleste tumora epitelialé bonigna care se dezvolth din epiteliul souamos si pe zoncle de metaplazic scuamoest. Lotelizirile cele mai fivevente sunt tegumentele, mucoasa buco-faringiand, laringiand, esofagiang, vulvo-vaginal, anal, et. ‘Mz excrescenfS cu baza de implantare tngusta (pediculaté) sau larg (sesilé), unied sau multip’, de culoare rozati, cu consistenfa moale gi dimensiuni tn general reduse, ‘mx epteliul souamos este ingrosat, cu crests de dimensiuni inegale, fiecare dispuse in jurul unui ax cconjunctivo-vascular. Mitozele sunt rae Sau absente, ar membrana bazalé este intact (fig. VI.19). Fig.VI-19. Papitom (Macfarlane, 2000) Epiteliol proliferat prezinti ingrosarea stratului malpighi (acantoza), a stratului granular (hipergranuloza) si acclui eomos (hipercheratoza). Un tip particular de papitom il constitu cel dezvoltat CK20 + identifick carcinoamele organetor situate sub diafragm (colorectal) si carcino Merkel +,CK7 +, CK20 +: identified carcinoamele tractului gastro-intestinal peridiafragmatice (pancreatic biliar si gastric) si carcinoamele urotcliale ~ CK7. CK20 «: identifica carcinoamele derivate din epiteli simple (exceptic colonul): hepatice, renale, rostatice gi cu celule neuroendocrine. Tabel V1.5. Rolul CK7 1 CX20 in dignosticul de sedis al carcinonmotor CRIICKA0+ CRIHCKOO (CRTICKIO+ ERTICK2O ee. ducte bifare ee. colon ce. prostatic ee, verieula Biiara ee. pancreas ce mamar ec. gastrle ee. suprarenala ee, uroteliat ee. endometrial dee. vezica wrinara ee. muciaes ovarian ee. esofagian ees endocervical ee. pulmonar” | ce: gh salivare ee. troidlan 180 Cocktatl-uri de CK ~ pentru a creste randamentul diagnosticului imunohistochimic, expresia CK este de obicei analizata prin amestecuri de CK, cunosoute sub numele de “cocktail- uri de CK": ~ ABV/AES (pan-CK) utilizat pentru prima linie de markeri, deoarece recunoaste atit LMWCK cit $i HMWCK, gi identifica practic toate tipurile de carcinoame, scuamoase $i non-scuamoase (exceptic: carcinoma hepatoceluat) SCams.2 este 0 complete pentra AEVAES, deoarece recunonyte acele carcinoame care sunt raate de ‘AEVAES, dar ma recumoastecarcinoral scuaros. ‘De menjonat ed CK sunt constant identiticate sin unele mori nonepiteliate eum sunt sarconul sinovial, cordom, sarcomul epitelioid si adamantinomal si mai rar in leiomiosarcom, tumorile maligne ale nervulul perferic malign (MPNST) si angiesarcomul epiteliid, ‘Alo markeride diferersiere epiteliola - EMA (antigen de membrani epiteliala) si CEA (antigen carcino-embrionar) reactioneaz& echivalent cu "LMWCK" gi pot fi markeri al epiteliflor glandulare = p63 reactioneazi ca "HMWCK" $i poate fi marker al epi bazale, market epitelialladjuventisdesmoplakina, desmogleina si E-cadherina (moleculd de adeziune). TLmunocoloraure: pentru CK ~ citoplasmaties, entra EMA - apical, pentru p63 ~ nuclear, desmoplakina ~ membranar si citoplasmaties,desmogleina - membranar, E-cadherina ~ membrana. Utilitate: «au god sidicat de specifictate si sensibiitate pentru diagnosticul de carcinom, dar expresia lor th cellele epteliale este dependenta de gradu de dferenfcre elular, "principela aplialie este cea de a diferentiacarcinoamele de tumorile non-epiteliale maligne (limfom, ‘melanom, sarcom, gliom), AEV/AE3, Cam5.2 si EMA fiind prima linie de anticorpi utilizati in acest sop. 1 scuamoase / uroteliale gi al celulelor TUMORILE MEZENCHIMALE ‘TUMORILE TESUTULUI FIBROS Fibvomategelecuprind un grup foarte divers de proliferiei benigne ale jesutulifibros. Ee se pot dezvotta superficial la nivelulfascillor si aponcvrozelor, sau profund la nivetul structurilor musculo- aponevrotice, cind poarta denumirea de tumori desmoide (fibromatoze agresive). ‘M: awaspectal unor noduli sau al unor formafiuni ferme, neincapsulate, prost delimitate, unice sau auliple. in localizavle peafnde, formatiunitetumorale ating dimensiuni mar i pt infitra esuturile din Jur ‘nc Sunt aleRtite din celule fusiforme, alungite, cu aspect uniform, inconjurate si soparate uncle de altele- prin fibre de’ colagen. Celulele tmorale au nuclei-mniei paliziy ou1-3 nucleoli. dar: Bie atipi Tumorile desmoide prezints in periferie zone unde proliferarea tiioralainfiltreaza fesutil muscular Evoluyia’ fibrometozelor “depinde’ de. localizare. ‘Formele: superficiale: dupis-o faz’ initial: de proliferare celular, siferd regresi¢:cotagend. Yn general ele nu recidiveda dup’ extirpare chirurgicald. Tumorile desmoide au un compoftament mai agresiv, ele recidiveaza dupa extimare chirurgicalé, dar ‘wansformarea lor malignd este exceptional, : : Fobrosarcomuad, este tumora maligna a fibroblastelor, fiind considerat ca: unul din’ cele mai, frecvente sarcoame de’ fesuturi moi. Tumori se pot dezvolta oriunde'tn organism, dar mai frecvent Ja nivelul: coapsei, genunchivJui, trunchiului, entebrajului, regionea cavitijilor nazate, a sinusurilor paranazale si nazofaringelui. 181 'M: formafiune rotunds sau polilobats, unic8, moale sau fermi, uneori incapsulatd, de culoare albicioasa-cenusie. : ‘m4 proliferiri de celule fusiforme atipice dispuse sub forma de fascicule, separate prin fibre de colagen, Celulele tumorale au o citoplasma siracd, imprecis delimitaté si nuclei in general cu aspect uniform. Cantitatea si orientarea fibrelor de colagen sunt puse in legitura cu gradul de diferentiere al tumorilor: - in formele bine diferentiate ale tumorilor celulele neoplazice fusiforme au aspect uniform 1 cordonat. Ele sunt dispuse sub forma de fascicule care se intorsecteaza si realizeaza aspeotul clasic de “schelet de peste”; ~ in formele slab diferente celulele tumorale au dimensiuni mai mici, o cantitate redusa de colagen si 0 dispozitie fasciculatS mai putin bine evidenjatd. Mitozele sunt de obieet numeroase, iar neoroza si hemoragia pot fi importante. Evoluyiotumorilor este marcaté de dezvoltarea local infiltrativa si distructiva, mai accentuat® in localiztile profinde, Metastazele se produc aproape exclusiv pe eale hematogend gi apar in special in pliman si Ia nivelul oasclor (vertebre, calott). Recidivele tumorale sunt cite in aproape jumatate din canurile operate. TUMORILE FIBROHISTIOCITARE Heattocttomul fibvoy benige (dermatofbcomul este © twmora benign’ aleatuith din fibroblast, histiocite si celule inflamatorii, cx un aranjament particular. Tumora poate apare la orice Natstd, localizarile cele mai obignuite fiind: tegumentele (subcutanat sau in derm) sau poate avea Jocalizare profunds, ia nivelul stracturilor moi si in onganole parechimatoase, ‘M:formatiuni nodulare unice care eres fent, cu dimensivni reduse si culoare rosieticd. 191i prolferare nodulard localizata de flbroblaste si histiocite eare au o dispozitie caractersticd, cu aspect storiform (.spiti de roats”). De asemenca, se observa prezenja de celule gigante multinucleate de comp strain sau velule Touton care au fagocitat lipide si hemosiderind, precum si celufe inflamatorii limfoide si celule xantomatoase, Stroma tumoral este redusa, de tip fibro-colagen, iar vasele tumorale Pot f capilarc limitate de celule endoteliale tumefiate sau alteari pot avea perctele intens hialinizat, Uzual activitatea mitotica este redusi, Evolugicr tumoritor se caracterizeazi print-o creslere lenti, ca rare recidive, mai ales in localizazile profinde, Dermatofibrosarcom protuberamyeste 0 tumort cu maligntateintermediara, care are 9 mare aseménénare histologicd cu histiocitomul, dar care recidivenzi frecvent si gcazional poate ‘metastaza, Localizarle cele mai freevente sunt trunchiul sé extremitiile proximale. M: nodul unie, de culoare gr-albicioass, cu diametra in jur de 5 em, care intereseazt pelea gi fesutul subcutanat, ‘ne proliferarea tumoral poate interesa dermul yi fesutul subcutanat, poate atinge epidermul, sau oate lisa neinteresatt o zona din derm. in portiunea centrala a tumorii se ‘pot observa aglomeriri de Abroblaste eu aranjeznent storiform, celule gigante, celule xantomatoase si limfocite. Activitates mitotic® ste redusé, La periferie proliferarea tumoral patrunde in septurile dintre tobuliladiposi si determing aspect de “fagure de miero” Evoleg terran este mareath de recive mulliple care apar la peste jumatate din pacienti, der ‘etastazele liafo-hematogene sunt rare. Higttocttomul flbvoy malign este tumora malign’ fbrohistiocitaré. Este considerat ca find cel mai obisnuit neoplasm de origine mezenchimala, care se intélneste la varsnici, Printre localizrile 182 cele mai ficevente se mumiri extremitijile inferioare si cele superioare, precum si regiunea retroperitoneal’. 'M: formafiune nied, de consistent’ moale, multilobata, cu diametra in jur de 5-10 em, Pe suprafata de sectiune a tumorii se pot vedea zone brine-hemioragice, zone translucide-mucoide, zone galbene- inflamatori {nd se descriu mai multe forme: forma clasic& a tumorii este cea storiform-pleiomorf’, caracterizat& printr-o proliferare de celule fusiforme dispuse sub forma unor fascicule scurte ce realizeazd aspect storiform in jurul vaselor de sing ul mixoid prezinta in plus ari intinse mixoide; 7 pul giganto-celularasociaza gi celule gigante de tip osteoclastic, zone de necroza si hemoragie; Z"tipul inflamator este format caracteristic din celule histiocitare si inflamatori, principala ‘component a acestui tip find celula xantomatoast ""tipul angiomatoid prezint& proliferér histiocitare asociate cu spat pline de singe, inflamatie si fbroza. Evotie icerumoritor depinde in mare miisurk de tipul histologic, dar in general este considerat ca o varietate agresiva de sarcom. Aproape jumatate din tumori recidivenza si metastazeaza, Metastezele survin la aproximativ 2 ani de la stabilirea diagnosticului, find localizate mai ales fv: plaméni, ganglioni limfatic, ficat, oase. ‘TUMORILE TESUTULUT ADIPOS: Lepomual este twmora benignd a celulelor adipoase, care se poate dezvolta superficial sau profund, Lipoamele supecficiale sunt localizate mai frecvent pe faja dorsala a compulu, pe umar si cea, pe portiunea proximala a extremitalor, dar si pe Taf, scalp, gambe. Lipoamele profunde aper mei ales in ‘mediastinal anterior, retroperitoneal, paratesticula. ‘Mz mase turnoraie bine delimitate, cu consistenga moale st dimensiunt ce varia de fa ciiva mm pind la 20 em si mai mult. Au culoare gafben, pe sectiune find lobulate si unsuroase. ‘sunt alcdtute din adipocite asemindtoare celor normale, dar de dimensiuni mai mari, et aranjeament lobular (fig. VI.30). Fig. VI30. Lipom (Coats, 2006) Uncle Hpoame pezint& zone de fesut conjunetiv, adesea hialinizat, realizdnd aspectul de fibrolipom, sau pot prezenta zone intinse eu aspect mucoid, cind denumirea este de mixolipom. Atunci cénd rejeaua ‘vasculard a tumorii este semnificativa, realizeaz& aspectul de angiolipom. in tipoamele vechi pot apare zone de necrozi si hemoragie, precum si zone de metaplazie cartilaginoasé sau os0as 183 Evolea cartumorilor este favorabili, recdivele sunt rare si apar rai ales in Iocalizaile profunde, iar malignizarea este exceptional, Hebernomudeste timora benigné a fesutului gras imatur(grisimea brund), find localizat mai ales in regiunea scapulara gi interscapulara, coapsd, perete toracic. ‘M: formafiune circumscrisa, de culoare brun-rosietici, cu consistengi moale si dimensiuni variabile ymé format din celule rotunde sau ovelare cu citoplasma eozinofild, multivacuolara si nucleu mic, situat central, Celulele tumorale au dispoztie lobular, lobulittumorali find separa prin fascicule de fibre de colagen. Evolg tatemorii nu este marcati de recidive, iar malignizarea nu a fost citati, Liposarcowual este tumora malign a adipocitelor, find cel mai frecvent sarcom al adultul Localizitile cele mai obignuite sunt: trunchiul (retroperitoneal, inghinal), extremitiileinferioare (coapsa, soldul), extremitajle superioare (um, axa, brat), capul si gatul, Mtamorie tind si fie bine circumscrse, lobulate, cu consistent moale, de dimensiunt tn general ‘medi (5-10 em), dar uneor pot fi enorme, Pot aveaculor ce variaza de laalb-cenusiu, Ja galben pal, pind la portocaliu Fig, VIL34. Liposarcom pleiomort (Macterlane, 2000) ‘tcaspoct variet ce depinde de forma celulelor neoplazice si gradu! celutarit ; liposacomul-mixoid: prolfeare de tpoblaste tumoral in stadiivatate de diferenyer, prin prezenja ‘nel refelecapilae cu aspect plexiform si a unei mattci mixoide abundente; « liposarcomul rotundocelular: varietate slab diferenfiaté a formei anterioare, alcatuita din celule tumorale mici,rotinde; en dispozitie uniforma: - ~ lposarcormul bine diferenfiat poate avea aspect aseminitor lipomuli, dar cu prezenfa aipilor Imecleare sia invazei(lipoma-ike), sau poate asocia zone intnse de bcoz ipl selerozant) sau aller poate asocia 0 component inflamatere (tial inflamator); ; lipesarconsl plelomort:proliferarecelulark dezordonaté eu celle esemindtoare eelordescrse pentra celelaltetipuri, la care se adauga prezenfa de cehulepigante bizare (fig.VI31), Fvoitgicy este tmarcati do recidive ffecvente, in special in localizarea retroperitoneald. Metastazele's mortalitatea sunt mai frecvente in tipal rotundocelular gi pleiomor, liposarcoaniele bine ‘iferentiate metastazind extrem de rar. Sedial metastazelor variaza ou tipul histologic. formele- sles iferenjiate ‘metastazeazd mai ales pulmonar, forma mixoidl di metastaze pleural, pericardice, Giaftagmatice: 184 ‘TUMORILE TESUTULUI MUSCULAR NETED Letoméomuil este tumors benignd a fesutului muscular neted. Tumorile sunt focalizate mai frecvent [a nivelultractului genito-urinar, gastro-inestinal gi mai pofin obignuit fa nivelul tegumentelor gi al fesuturitor moi profunde, M: formatiune bine circumscrisi, unio8 sau multipla, de culoare gri-albicioasé si consistent ia general fermi, Pe sectiune poate prezerta zone chistice, zone dure de precipitiri caleare, zone gelatinoase de transformare mixoid. ‘mz celule alungite eu citoplasma eozinofilé si nuclei in general uniformi, dispuse sub formi de fascicule care se intersecteazS regulat (fig, Vi.32). Unele leiomioame pot prezenta zone de transformare chisticd, mixoids, fibroze, calificdri si mai rer osficdri. Evoley ice tumoritor este favorabild, fra recive, Fig. V1.32. Leiomiom (Mecfarlane, 2000) Seaway eee Lecomfosarcomel este tumora maligna a fesutului muscular neted, situdndu-se pe locul al treilea ca fieevent’ in cacul sarcoamelor adultului (dupé liposarcoame si histicitoamele maligne). Localizarite cele mai frecvente sunt: tubul digestiv, retroperitoneal, organele genitale feminine, tegumente, etc. 'M: mase tumorale de dimensiuni mari, invazive, de culoare albicioast-cenusie si consistent rmoale, e&moasé. Pe secfiune au zone de necroza, zone de hemoragie si formatiunichistce. ty celulele tumorale au fori alungit, citoplasma abundent®, eozinofila $i nuclew mare, alungit eu capetele-rouunjite Gr forma de: trabuc”), situat central 34 hipercrom. fn citoplasma se pot vedea vvacuolizat perinucleare si numeroase mofibeile orienate in axl fang al celulelor tumorale. Apar mitoze pice i atipice gi-rareord sunt predente zone de necroza, hialinizare: sau aspecte mixoide. Celulcle acoplazice’ sunt dispuse sub forma de fascicule care se imersecteaza dezordanet. Unele lelomioame: pot prezenta zone de transformare chistiet, mixoida, fibroze, calcified i ai rar ost Un- criteria: important tn aprecierea: agresivitait tumorilor 11 eonstitaie acti Astfel, cu panda mitozelcdimp sunt considerate ca potential mialigne, in special dacd sunt mar, au zone. de necroza importanta si prezinta atipie semnificativa. Peste 5 mitoze/cémp tumorile sunt considerate maligne, cu prognostic nefavorabil Evolugiovtumoritor este agresiv prin invazie local gi metastaze la distant, in special hepatices pulmonare, > 185 ee. fatea lor mitotic TUMORILE TESUTULUI MUSCULAR STRIAT Rabdomiowu este tumora benign’ a fesutulai muscular strat, Principalele localizivi sunt: laringele, faringele, baza limbi, cordu, vulva, vaginul, M: tumora este bine delimitats, rotund sau usor lobulati, de dimensiuni reduse si culoare ce variaza de la cenusiu-galbui pant la brun-roscat. mé sunt deserise 2 tipu ~ tipul adult. aleituit din celule rotunde sau poligonale, cu citoplasma acidofila, fin granular si tunul sau doi nuctei dispusi periferic. Unele celule pot fi vacuolizae, citoplasma centrald find legatl de Perifere prin filamente subjiri(“pinz8 de plianjen"); - tipul fetal-alcatut din celule primitive ovalare sau fusiforme cu aspect nediferenfat,alaturi de care existi fibre musculare state cu diferte grade de difereniere, situate intro matrice mixoida bine reprezentata. Evolug cactumorilor este bunk en rare recidive, iar malignizarea nu a fost cites, Rabdouiicsarcomul este wmora malign’ a muschilor strat, fiind cel mai frecvent sarcom de fesuturi moi al copiilor si adolescenyilor. Print localizaile cele mai frecvente se numard: capul si zétul (orbita, cavititile nazale, regiunea nazo-faringiand, urechea), trunchiul ({ractul genito-urinan, retroperitoneu!, regiunca paratesticulara), extremitafil ‘M:tumorite sunt delimitate, lobulate sau multinodular, cu suprafata acted, iucioas’ si consistenta last, Culcarea lor este variati, cenuse-rozata, cu zone de necroza si hemoragie. ‘nz sunt deserise mai multe aspecte ale rabdomiosarcoamelor: + forma embrionard se caracterizeazi print-o proliferaze de rabdomioblaste neoplazice, eu grade variate de diferenjiere, dispuse in zone dens celulae, ce altereaza cu zone paucicelvlare; ~ forma alveolar este formatd din grupuri de celule tumoral slab difereniate, separate prin septuri fibroase dense, adesea hialinizate; - forma pleiomorfi asociaza prolferisi de celule miei si mari, rotunde sau pleiomorfe, unele cu citoplasma intens acidofil, int-un aranjament afeator. THC, tumorile sunt positive pentru vimenting, desmins, miozina gi mioglobing (in peste 6096 din cazuri. Evolugia tumoritor este agresivi, cu tending a recidive si metastaze, Metastazele sunt ma freoventlocalizate: pulmonar, in ganglion linmfatici in maduva spinasi, cord, cries, meninge, pancreas. TUMORILE VASELOR SANGHINE Ht couual este considerat tumora benign’ a vaselor de singe. Trebuie menfionat faptul cat este dificil de fncadra aceste leziuni ca neoplazi, hamartoame saut malformafi. Sunt printre cele mai freevente tumor ale fesaturlor mei, fiind focalizate preferential la nivelul: tegumentelor $i mucoaselor (in ‘pes ale capuu sgh, mips, oslo, dr lm sore (et cor, cre, ub digs, rinichi). Mi: formatiuni plane sau ugor proeininente, cu forma neregulaté, dar bine delimitate si de culoare variatarosie-violacee. +. WAC%n funefie de steatura vaselor tumoral, se distin ~ hemangioamele capilare formate din vase de tip eapilar, colabate sau pline eu hematit,eAptusite de celule endoteliale tumefiate (fig, 133). Stroma tumoral este reprezentata de o cantitate variabld de fibre de colagen si reticulind, in funcfie de vechimea teziuni 186 = hemangioamele cavernoase sum formate din spafii vasculsre mari ditetate, pline en singe, cSptusite de un endoteliu apltizat. Pereii vasculari pot f ingrogatt prin ffbro2i, iar in lumenul vascular se pot vedea trombi organizaf i calcificati(fleboif)s ~ hemangioamele arterio-venoase (racemoase, cirsoide) co dimensiuni medi asociate intim unete cu altel = homangioamele venoase sunt aledtuite din vase cu perefii grosi si putin organizai, care se amestect haotic eu structurile invecinate; ~ hemangiomul epitelioid (histiocitoid) apare format din vase de tip capilar cfptusite de celule endoteliale cu marginile festonate, care procmind fn lumenul vascular. structura lor artere si yene de V1.3. Memangiom eapitar {Chuaqui, 1996) Evolujéevhemangioamelor este caracterizataprint-o perioadé de erestee, dupa care majoritatea formelor prezintt tendinja de 2 regresa. Hemangioamele epiteioide recidiveaza uneori dup extirpare chirurgica, Angiosarcomubeste tumora malign’ a endotelitor vasculare, Poate ayce orice localizare tn organism, dar se dezvolté mai frecvent la nivelul tegumentelor, mamelei, osulu, cordulu, orbitei ete. M: noduli de dimensiuni mic, rliefti, de culoare rosie-violacee. Tumorile de dimensiuni mari pot fi acoperite de tegumente uleerate. ‘imé in formele diferentiate ale twmorilor se observa formarea de tumene vasculare captusite de celule endoteliele tutite, cu nuclei mari tahicromatici, care invadea7& structutile adiacente, In formele slab diferenfiate lumenele vasculare sunt mai pufin evident, iar celulele endoteliale maligne formeaz’ structuri papilare care umplu lumen Evoluycovtumoritor este nefavorabila, aproximativ 40% din paciengi decedeaza fie ca mare a extensiel locale, fie prin metastaze la distanfé. Metastazele survin mai ales in pliméni, ficat si in ganglion liméatici regional Angiosarcomul Kapow este 0 tumor’ maligna cu originea in fesutul primitiv vascular. ‘Tumora poate avea caracter endemic in unele zone geogratice si se asociaza frecvent cu SIDA. ‘M:-multiple leziuni cutanate care epar mai freevent 1a nivelul porjiuni distale a extremitajilor inferioare, Initial are aspectul imor noduli de euloare rosie-albistruie, ulterior apar sub forma de leziuni iultple ¢e conflueazd gi realizeazi plici sau excrescente polipoide, cu tending la uleerare. MU asociere de zone fusocelulare cu zone angiomatoase periferice, Zonele fusocelulare au aspects! ‘umul:fibrosarcom care conyin spafii vaseulare Inguste tapetate de endotelii iar zonele angiomatoase sunt formate din spatit vasculare bine definite. inconjurate de celule aseménatoarefibroblastelor. “Evoluylovtamorilor se caracterizewzA prin: forme agresive local, care evolueaza infitrativ si

You might also like