Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • MP3 PDF

    Uploaded by

    Vlad Bucur
    14 views26 pages

    Original Title

    MP3.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    14 views26 pages

    MP3 PDF

    Uploaded by

    Vlad Bucur

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 26
    Hl, PATOLOGIA AMBIENTALA $I NUTRITIONAI PATOLOGIA AMBIENTALA PATOLOGIA NUTRITIONALA Leziunile induse de agen chimnici Deficientete nutrifionale Fumatul Malnutrtiaprotein-caloried Alcootul Obezitarea Drogurile Medicamentele ‘Aerul poluat 58 PATOLOGIA AMBIENTALA Patotogia ambientela cuprinde leziuile gi bolle rezutate in urma expunerii organism Ie _agengi exogeni, chimici si fizici, fie la locul de muncd, fie consecutiv expuneril voluntare. Deoarece ‘majoritatea leziunilor induse de agent fiziel detemins modificari ce consttuie i cea mai mare parte a cazurilor obiectul medicinit legale (traumatismele, degeritrile, arsutile, ete), tn cadrul patologiei ambientale vom expune doar leziunile induse de uni agen chimici LEZIUNILE INDUSE DE AGENT! CHIMIGI Potenfialul Jezional al unui agent toxic depinde de gradul stu de absorte, de gradul aacumuliri sale la locul de acjiune side durata de acfinne la acest nivel Agentii toxiei exogeni (xenobiotici) ajung tn organism prin ingestie, inhelare sau prin ontactal cu pielea gi apoi se distribuie in diverse organe, ict substanjele xenobiotice sunt ‘metabolizate cel mai adesea prin multiple ci enzimatice, rezultind o serie de produsi care pot fi ‘mai toxici sau mal putin toxiel decét compusii initial fig. 1). Fig.tI.1, Metabolizarea toxicelor exogene ‘Kumar, 2007) | ca 3 eosin oetners de eae ius Marea majoritste a agentilor xenobiotici sunt substanfe lipofitice, fapt ce Inlesneste transportares lor prin singe de citre lipoproteine $i penetrarea lor prin membranele lipidice, acumulndu-se preferenjal i jesutul adipos. Metabolizarea agenfilor xenobiotcilipofl in compusihidrofiici se face in dows faze. Intro Prima faz au loc react de hidrolizi, oxidare (de ex. oxidarea eitocrom P4S0 dependenti) $1 roductie rezultind o serie de metabolifi primar (de ex. prin eactii de oxidare rezuls radical liberi de oxigen). Acestia pot fi elimina (prin uring, bla gi sceune) stu intr tn cea dea doua fazd in care au Toe reatii de conjugare ou substraturiendogene, devenind malt mai hidrosolubik si implicit mai ugor de eliminat (fg11.2. “Metaboliti rezultajireacfioneaza cu o serie de macromolecule ,nts” (proteine, ADN) unde determink efecte toxice (genctice, carcinogens, etc). Tinta tovicitfii este de regula locul de Imetabolizare sau de excretie al produgilortoxici xenobiotic, 56 Figil.2. Motabolizarea agentilor xenobiotic! lpofill ae ne LL aes Nat pS je ee en i ‘Suan | sion Ee HUSU EXPUNEREA LA FUMAT Fumatul este asociat cu cea mai mare rata de morbiditate si moralitate din categoria agenfilor xenobiotei(fig.1.3). Fumul de figare contine peste 4000 de agenti toxici din care 43 3-au dovedit « avea sctiune cancerigend, Printre cele mai cunoseute substange cancerigeae se nam hridrocarburile sromatice policictice “(responsabile de inducerea caneerului,bronhopulmonar, Jarigian si al cavititii orale), metiinitrozamine-piridin-butanona (responsabila de_inducerea ccaneerului bronhopulmonar, laringian, pancreatic si al cavitigi orale}, nitrozoncrnicotina (cesponsabili de inducerea cancerului esofagian, si al cavitigi orale), poleniul 210 {responsabil de ingucerea cancerului bronhopulmonar, laringian si al cavitifit orale), amino-bifenik-nafilansina (responsabil de inducerea cancerufui vevciiutinare). Fig. 11.3. Consecinfele fumatuksl asupra organismulut ‘pss ede gov) Cancere gee macolr c de vs Def songs nan mane sa crfiale Pec Oroiinge Ny = Anes Soc tse otek pce tila Coen that auc ws pies at pneu cand lake heels patel sir bine If Eee oie {tin eine sce) far sl Sai esp ~ Fata sh sn ieee ~ aster {in afara acester carcinogeni dovedi, in famul de tigare mai exista si metale (arsenic, niche, cadmiu 3icrom). promotori potengiali (acetaldehids, fenol), ivitan (dioxidal de. azar formaldehids), toxine ciliare (acidul cianidic), monoxidul de carbon si nicotina. Tansportai po diverse cli constituentit furului de jigare acfioneaza pe organole fintd si determing tn aibea cancerelor ou diverse localiziri so mare varitate de boli: ‘erdiovasculare: factor de rise major al steromatezei, boale arterelor coronare, infect ‘mioeardie, vasespasm coronarian, boli vasculare periferice, enevrism aortic, boala, Buerger, accident vascular cerebral, moarte subitit = respiratorii: trongiti cronies, emfizem, astm, pre sinuzite acute gi cronice; = ln femei induce menopauzi precoce, creste rata de incidenta 2 osteoporozei postmencpauzale, crests riscul avorturilor spontane si a mortalititi fetle intrauterine, poate fi cauza Ti dezvoltiri normale intrauterine, “induce premeturitate, rupfura prematurs. & membranelor, placenta preva, decolarea prematuri de placenti; ispozitie 1a infecfii_pulmonare, 7 = Ia copii ereste riscul sindromului morit subite infantil, sporeste numirul infecjilor calor respiatori superioare 3 al otitelor medi gi miresteriseul dezvoltart astm ALCOOLISMUL La nivel mondial, etanolul este agentul xenobiotic col mai larg eispdndit pi cu cea mai mare rata de expunere. Metabolismul aicooiuludé: Absotbit rapid Ia nivelul tractului gasttointestinal este rapid transportat in jesuturi. Picatulcetabotizeazs aproximativ 100mg de alcool pur / ord / kg corp. Ezanotul este catabolizat In acetaldchida cu ajutoru} til alcool dehidrogenaza din citosol, cu catalaza din peroxizomi si cu sistemul oxidant (citoorom P-450) din ceticulul endoplasmic neted. Acctaldchida este rapid oxidatd in acetil-coenzimra A care impretm cu NADH? sunt ulilizate in sinteza lipidclor. In final acetil-coenzima A este dogradaté in jesutul muscular in CO2 si H2O. ‘Toxicitatea aleoolului eilc se datoreazd urmnatoarelor mecanisme: ~ acetaldchida este un metabolit toxic al alcoolulu etilic care inhib sinteza proteinelor din ibozomi si mitocondri hipovitaminoze induse prin yhrinirealichidiana” cu alcool; sunt induse astfel deficiense cronice proteice 5 vitaminice, Indeosebi din gruput B, Consecinyele: sicoolismului supra diverselor organe (ig tl.4): Fig. 114, Consecintele atcoolismului asupra diverseto (hp dA surgical-patology com) ee s {stent tert pat \ Sea Stare sep on veers J «La nivel icatul este responsabil de inducerea: ~Steatozsi consecutiv: intensifcdri ratei de catabolizare a lipidelor din esuturile patifetice ew sporites afluxului de acizi grag liberi dire feat, simularea sintezei de lipide hepatocitare prin cresterea produce! de NADH; sciderearatei de oxidare mitocondriale a aciilor ara si prin scideresratei de transport extrahepatocitar de cite lioproteine consecutiv alert avelaldehidice a microtebuilor. ~ Hepatita acuth aleootiet apare ca rezutat st agresiuniitonice hepatocitare induse de deplegia de glutation, ezatea mitoconcilor, alterarea metaboliitii metionineh i eliberaril de tokine din celulele Kupffer. Copii Mallory sunt cansecingalezirit citoscheletului hepatoeitelo si atrag rapid In jurul lor neuroflle. Zona necrticé dezvolats va fi substituité i tmp deo fbroeR, inal pericontolobular cu aspect de plas de rai. -Ciroza alcoolicl find rezultaul distractet progresive etanolice a hepatocitelor si @ canalculilorbilari ce vor fi inlocuii cu fesut fibros ce va inconjura nodult miei de hepatocite regenerate, Fbroza extensivi din ciroza alcoolicd este rezultatl stimula sintezel de colagen de 58 ‘itze celulele Ito (cellelestelate peisinusoidale) consecutiv efectului toxic ditect al etanolulu, al _melaboliilor si sau sunt consecinja acfuni citkineloreiberate, «a nivelul sister nervos induce: ~ in itoxicafile acute induce amejel, com stop resprato = Efecte depresive acute si dependent ca urmare a fuidiari fosflipidelor memibranare si alter ctilortansductorii, ~ Aleoolismul cronic prin deficit de tiamink induce: degenerescenfe neuronal, glical reactivé, atrofii ale cerebelului si nervilor priterici. = Sindrom KorsakofT cu pierderi severe de memorie dezvoltat la acoolieii eronici cu importante defcitenotrijonale consecutiv efectului toric al acoolfui gi dficitului de tiamind. ‘© La nivel! sistemului cardiovascular: + Cardiomsiopatie dilatatva datorts efectului toxic al etanoluui asupra miocardociteor. =HITA secundord efectulal vasopresor al eianolului mediat prin descBrcarce ds catevolamine, © Lanivell tractutu digestive ~ Sindrom Mallory-Weiss; Sindrom Boerhaave (riptura esofagului distal) 51 varie esofagiene (in eroza aleoolica consecutiv dezvoltihipertensiuni portale; ~ Gastrité aca sub afiunea directs toxic a etanolului ~ Pancreatite acute si cronice cu distrugerea parenchimulu si consecut 1maldigesti gi malabsoryi cu deficitenutrijonale gi catenfevitaminice. + La nivelul muschilor scheletici = Prin acjiunea toxica directa asupra mugchilor scheletci se dezvolt#: slabiciune muscular, durere, gi struct ale mioglobinei «+ La nivel sistemulai reproducator: = Consumul cronie duce la atrofie testicular Ia soderea Feria = Rise de avortspontans =Sindromul alcoolismului fetal caracterizat prin defecte de crestere si dezvolars, Juzind microcefalie, dismorfologi faciale, malformajitnleereierului, sistemului cardiovascular si_sistemului_genitourinac. Copii nascuti din mame alcootice prezinté retardare mintal, jcrocefalie, defect septal atrial, fént’ palpebral ingusti hipoplazia maxilaroui si alte aromali minore. Toate aceste efecte para se datoraacctaldchidei care traverseazi placenta « Lannivetl singelui: ~Anemie megaloblasticd consecutiv deficituui de folayi si anemie cAstigata sideroblasticd; Hiposlicemie; ~ Acidozi metabolic prin producere de acid lactic, hidroxibutiri si cetoaceties ~ Hiperuricerie,hipertrglicridemsc. + Relafa alcoolism-cencer. ~Alecolici au rise erescut de dezvolta cancere in sfera caviii orale, feringeu ésofagulu, featului gi glandet mamare, Metabolital etanoului, rspectiv actaldehida actionesz3 ‘ea.un promotor tumoral fn hus etanotul inhibit detoxificateacarcinogenilor chimici (de exemplu nitrozaminelo) fapt ce faclitenzk deavolarea carcincameler la nivelultractului superior digestiv. =Consumul in canttéqi mari strage dupa sine un sinergism cu infecifle eu virusurile ‘epatitice de tip B sau C predispunind la dezvotares carcinomului hepstocelular. eu dezvoltarea de EXPUNEREA LA DROGURI fn ultima jumatate de secol sbuzal de droguri a devenit o problema important de sinatate publicé, in aceasté categorie sunt incluse © gama larga de compusi care afecteaz functille creierului,flind consumate in vederea schimbéri stiri de dispozitie si perceptie. Principalele categorii de droguri, tintole molecular si efectele lor sunt redate fn tabel IL. si fig. 15. 59 A. Principatele categoril de droguri, fintete moteculare gi ofectole lor ‘CATEGORIA DE FINTA BFECIE DROGURT MOLECULARA, Narcotice opioide | Reeeptorii opioid | ~ analgezc, sedare,tlburini compartamentaler heroing, dilaudinul, | (agonist) + grealh, deprese reapiratorie; oxieoatia, metadons) = dependenta,covalsl stop exedlorespirators Receptorii GABA | ~sedare, schderea anzietiis (barbiturice, tana | (agons0) toleranis + coma yi stop cardiorespirators = _intensifich metsbolismul ator droguri [dicumaro,teteaciling, digoxin) ‘Siimatanie ~ enforieinfensk de seurtl duratie psiiomotori inert + abuzul cron: insomnie, eresterea anvietij (coeaina) (antagonist) paranoia si halucinafis Reveptori serotoninict | -supradepa: stop eardiae si respirator ‘Drogurt fncitidinice | Canatal receptoruli | -anestexies, amejeall, dezorienlare, parcoiaie (fencictdina, glutamat NMDA | nistagmus; coma etaming) {efect antagonist ‘Cunabinoide Roveptorii CBI | -pslnedelice W haluclaogenieey maritwana, hasis) | eanabinoiziagonist)_| -tulburiri ale funefilr cognitive i wiotort Halucinogene (LSD-| Reeeptoral SH acidul geri) loot Jn afara efectelor directe consecutive abuzutul de droguri acestea mai pot induce o serie de ccomplicai in functie de cales lor de administrare. . Principatele localiziril ale efectelor drogurilor (htpz/ors surgicabpathology-som) Patmonae slate FY eatin Astfl, asa numitele ,narcotice pulmonare” induc complicaii nespecifice acute pulmonare ‘rite depresiei respirator, pneumnopetie de aspiajiegnstricd st infec espiratori Infecfilletransmise parenteral, in funofie de loculinjecttil pot fi imtradermie: abeese,celuit, uleer; -subeutan sau intramuscular predispun la tetanos; intravenes: tromboflebite, endocardite bacteriene, instmanjiri bacteriene pulmonate, renale, cetebrale, meningeale, oscase, infecfi cu HIV si virsuri hepattice, glomerulonefiite, angeite necrozante si anevrisiie micotice. In plus injectarea intravenoass de tale (folosit pentrs dilvarea Grogurilor pure) determink granuloame de corp stréin pulmonate, fbroza pulmonars difuct, ‘tomboza venelor pulmonar, hipertensiunea ereriala pulinonara gi cord pulmonar cronie, EXPUNERI JATROGENE (MEDICAMENTOASE) Reacfile adverse. medicamentoase definesc rispunsurile toxice sau nedorite produse la administrarea unui medicament cu scopul prevenii, diagnostcaii sau tratirit nei boli. Astfel de reacfi sunt dostul de freoventintdinite,eproximativ 2-5% din pacienti spitalizati dezvoltindu-l, iar la 2-12% dintre acestia poate surveni chiar decesul. Acesteefecte adverse pot fi rezultatul = supradozaiul fi = unor mecanisme de hipersensibiitate; * interaciunii eu alte medicamente; = altor factori necunoscu Tintele gi efectuladministrrit diversetor clase de medicamente sunt redate in abel 1.2. Tabetul 1 cle si efectul administrarll diversolor clase dle medicamente ‘ORGANUE ECTE TINTA Tract “hiperplazie gingivalis ‘gastrointestinal | -gastrite hemoragice eu anemily | -asipirina, antinflamstoare “Culeere peptces Besteroidiene /stervidiene; “enterocolite preedomembeancase; | -antibiotice eu speetrw largs “panereatie + diuretice azidice Ticter eolestatey “fenotiazinice, tranchilizants, steroid shepatite,eiroze; anabolizanty vadenoame halotaa, zania2ids, propiltlouraet: -abur de contraceptive orale Tien nanos "AVE -anticongulante si contraceptive orale ‘Sistem nervos | -erize convullive, — Gisfuncfil | fenotiazinice i psihotropk extrapiramidale,diskinezie tardiva; | -agen{i chi de tial “neuropatie periferias ineristine lorochinetor, Piale Taence, aricare, erltem nodes iamentul corionic de lung duraliy ~alopecies ‘penielling sulfonamide, harbiturice; | “dermatica exfliativa, —necroliza | toxies“opidermals, sindromut ohnson ide, fenilbutazond. Cord propranolol, preesinamidi, “insuficiens cardized congestivs; | tiroxindy “eardiomlopati; scortcosterois} $i supraincirearen “infarct miocardic | ichidiang cu sofuti perfuzabile; -doxorubicings, Sing emi aplastegy -elorannfeni depresii ale unor _precursori | -agengiantineoplazicl, sulfonamide, Hematopoleiei (agranulocitors, | harbiturice; ‘rombocitopenie); -penicilin, chinding, eefalosporine; anemic hemolitis antoimund; | -antagonisitacidulul folie (metrorrexat, snemie megaloblastied ifent) Plant ~alveolitt acutl toxic ew progresie | -hleomicing, busuifan, cilofortamidl, spre fibroza interstitial: smetrotrexai, amiodaron’, nitrofurantol slafecti -antinflamatorii —nesteroidiene 7 “trombembotism pulmonar ‘orticosteroizis contraceptive orale Rinieht “mesroal —tubulard —aeutl ew ‘pak gentamicin, Insuficientarenala acut3; -sindrom nefrotie 6 "Rinicht circ i] analgeice eceoza papilar Bhagehi yroase | -miopatisibici | “asteoporoas Sindroame | -reaefi anafllatices boala seraluly Imunologice | -ascuites = propiltouraci si barbitur ‘sindroms Tapaslike “Akdratazina, procainamid 35 bdantoin ‘Modiicari | -hipereslcemie; “aupradozaj cu vitamin D, tazidics imetabotice | -porfir, “harbitaries,hidantoina i sulfonamide iperuricemie $i nefropatia cu | -agentiantineoplazici; wrath “hiponatremie, hi catcerl EXPUNERE LA AERUL POLUAT Poluanjii astmosferici sunt reprezentati de o serie de substange prezente tit in mediut ambiental exterior ct sn interior spafiilor amengjate pentru locuit. Poluanfii tmosfericl reprezint& a important& problem de séndtate mi ales in frile puternic industralizate, Plimanii si edile seapiratorit sunt qintele de predileaio ale acestor agent toxici, cei nai yulnerabli Sind copii, asmatiii si perscanele cu boli cronice pulmonare sau eardiace, Cel nai Fmportanf’agenfi poluani stmosferei impreund ca efetele for sunt redas in tabelul 13. ‘Tabel Il,3. Agentl poluant atmosferici gi efectete for POUUANTL ‘GRUPE DE RISC ERECTE ‘Geonut “adi snstoi, copie “ale Tmauncitorie¢ laereaza in | sead cearenceu!eliars exterior, stad capaciates de eforts -asmati inivese rata spitalirailor “dizoWwarea fn upit di nagiere Ta acizi ce Tezeari | ‘plea eilor respirator inducind la persoane! Sindtoaseo cretee a reactvtiti brongiee Biowidnl de rot | aul sf Diowidul deaxot | aamatie eprimarea funefiel respirator “ingreste frecventainfetitor respirators Diowidul de suit | au sitoph ~aibsorbit a niveluleiilor respiratori elibereal Tpolnavit eu” afessiuni | H+, HSO3" gi SO3' cu efeet irtativy ‘roniee pulmonare -ereste rate spitalizitilor gia mortality “erejte freevenjainfectilorrespiratoriiz Fecoval acter [ada wanicoh capi” [- irtangt ab epitelalui respirator si alteread functia de clearence ciiar; reste freeventa infectilor respirator, “eprint funesiarespicatorie capi deprink fumelinrespiratrie i ereye ecvenhs fcjiani —_pulmonare | infetilor respirator ‘ron sereste rata mortalitig jozeie mich sead capachatea de efor! # Fariicuile sincere | T Wonavidol de opi carbon ‘agravenzA ischemia migcardiet; dozsle mari produc intosiatie Farmal aia | Cop eregte feeevenfainfctilo respivator arderea tomnulut Formaldehida | adolf sicopit “Iria oeutare 91 ae Wactalal respirators “exacerbeazd astmul Radonul adi sin eancer pulmonar, Fibrele de azbest” | -nuneitori ce luereazd cu [- eancer pulmonar ji mezoteliom faseel de materiale Bioaeroselt adult i copit ini alergice (isigionella pa din “exacerbarea crizelorastmatice 2 iH PATOLOGIA NUTRITIONALA fn pre lumii ieia mainstrifiaproi-calorc® ese 0 paclogie fiecventt in imp ce in - tirte puterie industrinliate multe din bolile frecvent Tnthite (wterioloscleroza, cancer, Giabetl gi hipestensunes) au o important component patogenicd nations, ( diet ectliratatebue s cond “ sbstane enerpetice de ipl earbohieailr,grésimior gi protenelor a = substanfeplastice necsae sinteei proteineor si lipidelorstroctrale i funetionale sub forma de anoacti ese ssc rap, vitamine gi minerale ee fanctimenc8 in organi oe gi coenzime sau hormon metabolic sau ean azul calculi festailor dept componente structural importante in matnutia primara una sau toate acete componente pot lps din des in timp ce in rmiinutcijia seundart aportl mitrifonl ete adeovat, dar nendecvat ext absorbjia muenilot ialabsoryic, metabolizares sav stocajul lor, piererile excesive stu nevoile exagerate ale orgeizmului pen aceta calle (MALNUTRITIA PROTEIN-CALORICA OMS defineste mainutriia drept un dezechitibral celular tetre aportul si cererile ‘organismului de nutrienji si energie necesare cresterii,intrfineri gi funcfilor specifice, Termentl de malnutttie protein-calorick se referd la un grup de boli nutrifionale ce ipclude: marasmul, lkwashiorkor si statusul intermediar acestora marasmus-kwashiorkor. Mawasmual ar reprezente un rispuns adaptativ la infometare, find o forma de malnutryie ‘calories cauzats de un aport extrem de scizut nutrifional caloric. Indivizii eu marasm au o seadere ponderald de peste 60% ajustaté fa fimetie de greutate gi sex, Copii cu marasm au retardare $i pierdere de masi musculard. Cu timpul sunt afectate 51 depozitele energetice subcutanate fapt ce determin subjierea extremitajilor in contrast ca capul ce pare prea mare pontru acest corp (6g.6). Datorité deficienfelor mulkivitaminice asociate, bolnavii cu marasm au si anemic, iar consecutiv deficienelor imune, In special pe linia imunitajt mediate celular de cre limfocitele T dezvolti gi diverse infecfii oportuniste. Fig.t1.6. Marasrnut ‘(Urserwood, 2007) Kwashiorkoruleste 0 forma mult mai sever de malmutite, reprezentind un raspuns adaptativ pros a infometare, deprivarea proteicd find mai mare decétreducerea total caloricd. Spre deosehire de marasm, Kwashiorkorel dezvolti o pierdere excesiva la nivelul compartimentului proteic visceral cu hipoalbuminemie consecutiva urmata de dezvoltarea unui cedem generalizat. Acest fapt face si mascheze pierderea in greutate a acestor pacienti, care de 6 reguld este de 20-40% din greutatea normal Totodatd fat de marasm in kwashiorkor fesutul ‘celular subcutanst gi masa muscular sunt foarte pujn afeciate. “Tipic copii cu acest tip do malnutite au aspect pitat togumentar, cu zone hiperpigmentare altemnd cu zone descuamate si hipopigmentate. La nivelul firclor de par se constatd deselorme ompleti sau meje altermative de pir decolorat si pir inchis la culoare, indreptarea ji schimbarce {xu calvifi, Flcatul este mirt ou modifctri de tip steatoic. La nivel intestinul subjine se ezvoltiatrofia mucoasei,pierdereavililor gi microvillo, cu dezvoltare consecutiv’ de sindeoorse de maldigestie si malabsorbfe. $i aici ca wrmare a dficitelor imune se dezvoltlinfeciisecundars (aig, Figll.7. Kwashiorkorul oderwaod.2007) Foe arise westrointestinae sau vérscieit slip 51 imobitizai la pat © lung perioada de ive

    You might also like