LYB Invest International SRL. GP, 1041, OP. 10, Bucuresti, Romania ‘Tidul editie originale Johanna Paungger - Thomas Poppe AUS EIGENER KRAFT © 1993 Wilhelm Goldmann Verlag GmbH, Miinchen Copyright © 1997 LVB Invest International SRL. pentru versiunea in limba romana Eatin T Coperta: Vad Macti Fotografia copertei: Gulliver Trade SRL. lunie 1997 ISBN 973- 981350% JOHANNA PAUNGGER - THOMAS POPPE Puterea Lunii Calea spre o viafa stinatoasi si catre desavarsirea spirituala, prin armonie cu natura i cu ritmurile Luni Colectivul de traducatori: Oana Chirita, ‘Bogdan Marchidan Mustragile: Hildegard Klepper-Paar LB. Bucuresti 1997De cum aim primit acest manuseris, wu bam mai Kasat din mana, Exceptionalul cuinul de informatis, extrem de bine sistematizate si din diverse domenii mi-a sauisficut pe deplin setea de cunoastere. Multe ‘dinice date le stiam 4i wzasem de ele in articole si in emisiunile de tele~ Gialune sau de rari, tn dizenile eu aceia care tmnt solicitau vreo consul- tayie. Insa trebule si spun ch cu eulesesem informatiile de ici, de colo, din gramovnicele de altadata, din manuale occidentale de astrologic, si, fu in ultimul rand, din folcloral rominesc bine conservat in sarele oasire; Ia fel, In scrierile de specialitate, depozitate la Biblioteca ‘Aeademiel, Cu asta vreau s4 spun c@.eu, una, nu am fnedlnit pang astaxd tun volum asemeni celui de fata, care s8 adune, !2 modul organiznt, sumedenie de informatii, provenite atit din priceperca cititorilor in stele mai mult smu mai putin scolit, c&t si din domeniul etnoiatrei, 1a fel, al medicinii care se sprjind consistent pe astrologic. $i cut asta am ‘consemnat si primul si cel mai important merit al volumulul pe care #1 prefiqer, i anume organizarea informatel ‘Chiar en riscul dea reveni pe urmele celot mai inainte spuse, am s8 notez ef al doilea merit ~ into emumerare aleatorie, eSci nu este defel Norba de o diminuare de importants ~ este dliversitatea informatie), kceea ce conduce la satisfacerea unui public eterogen, Vrean sf spun ex fasta cd att cineva foarte informat in asirologie, ¢&t si un ciitor obisnuit igtseste cite wn raspuns ila cnvfozitatea fui, dar 9, Ia mevoie, dicta de tur moment sau alt Gea de a treia calitate a scestel lucra este, fra doar si poate, acces bilitntes Fimbajului gi fata pent ee, sunt convins’, audienta ei la publi- cul cittor va fi maxima, Agadar, nu € nevoie de studii superioare ca si pricepi ca Luma trece pe parcursul n 80 de ste prin fecare zodie, inst ici un cercetitor, nici un specialist, nu va Misa eartea din mana dupa primele doua-rei pagini, Informagia este atat de suculents, de bogats, 5PUTEREA LUNI de inedita uneor, inci, Art st Hu retories, cred ca wali ar putea si se ‘nurebe cum de sa fieut ca nau avat, pind la aceasid ora, st asemenca volum in biblioteca lor. Despre Lund sau fnstifat multe. Sa spus cum e& ar fio bucata din Pamantul nostra, Sa spus-cum cé ar fi o Lund falsi, un satelit ads din alte spatil, pentru a servi drept baza extraterestrilor. Cea exclamat, de fapt, americanit, atunci cénd au pus piciorul pe Lund nu mai este un se- ‘ret pentru nimeni si uite-aga te ia lori de curioritate impletta cu team cind te gindesti cam ce ar putea sa se afle pe fata nevazuth a aacestul astru! Dar, indiferent de ea gi istoria recemta ~ recenth la scara cosmica, vreau si spun = a omenitii oatesta. Aceasta carte e chiar proba relatiei dintre om si Luna si nn mai implic aici nici lirica si nici beletrs- Se stie, de altel, ca exista 0 astrologie lunara. De sorginte asiatica Exist 51 studi de extractie occidentalé sean aparat tomuri sia no} ‘Atat de complete sunt uncle lucrari, mai ales pentru specialist, in vine s8 spui c4 nu mai ai nevoie de alte planete, céci Luna este TOTUL! a, dar asia este valabil doar pentru mn astrotog! Ramane publicul larg, care nu se descurea in calewle specifice, care nu are morbul astronomiei si care doreste doar atat: 8 stie, pur gi simphu, céind si ‘sAdeasch morcovil si cand sisi ia singe. Pentru acest public, repet, Aceastd carte € 0 mand cereasca, cu 0 conditie inst: af fe Finut la curemt cu fazele Luni, cu trecerea ei zilnica prin zodii si termeni (sectorizare a ‘unui semn zodiacal) de zodii, Caci ce nu poate face Luna? Ba, th primul rand, poate face copii ~ si medlicul ceh Jonas a aratat cum, a arte {at dec, ce nseamnt owulayiaastrologiet — Luna i arael cand faci fete ‘1 JH arard cand concepi baieti, si asta In functie de tranzitul ei prin semne zodiacale feminine s masculine. Luna ii arata cind sf te ope- ‘evi $i cind nu ~ gi in nici wn caz end e luna plind intervenyia chirw sicaid nu este recomandatt ~ Luna ffi spune cind agresivitatea oame- nilor este mai puternic: a oamenilor ~ si vezi, asasinarea, de pil, Ii Toan Luchian Mihalea, la faza de lund pling ~ saw a naturii ~ si veri recentele cutremure, dar s2 ne amintim si de teribilul seism din 197, ‘care tot la luna plina sa produ. Si, mai departe, Luna iti nrata cum este, de fap, o femeie, caci indiferent de sexe! solar al nasterti sale, ea se va comporta intorclea na, cel pujin atuinei céntd va fi vorba de telajile ct cu sextl ops, ase- PREKATA i meni femeilor nascute in zodia uncle este plasata la nasterea ei, Luma, Luna iy anata ce fel de femele i se potriveste nui barbat, cael semnul aodiacal in earé se afla en plasata la nasterea acestuia indica tipul de feminitate tare fi completeaza personalitatea. Si daca ar fi ea lames st axculte ce spun astrologis, omenirea gi viata ar fi mai echilibrave'si mult mai consonance cu vibracia Universilui. fata peutr eare motiv vokumnt de fiua are si o a paua calivate, aceea ce a incita fa Lectura in domeni si ar a eincea calitate, aceea de inedita carte de istorie a omeniri, 6 istorie scrisa cu ochii in stele, mai precis cu ochit Ia Lu. Care va fi fost istoria omeniii, awed cind Venus si nu Lana era satel natural al Pammfntulul ni stim foarte bine si va dati seama, stimayi cititori, ce inceresant va fi cind accasth earte Se va gisi, cack ea trebuie si existe uundeva, into bibliotecs de cristal. Dar piina st ne imtoascem la Venus, cind pe Pamsnt tian giant tue ea dol murori desccps! au ayut af nai deptewpin cle cle 9 fork come {ior lor neest instrument de Iucru ~ si asta este chiar esentiala calitate a dtcestui vohun - cid Incrul este chiar viaga de toate zilele. Deschizi facest manual al vietit perfecte si afi cind s@ ridici un acoperis, cand sa maandnei, ind sti faci o operatic sau cand sti produc! wi wemay act Luna este chiar mairicea omenirii, chiar daca planetete din invizi- bil sunt cu zeci mai multe decat le binecunoastem. ‘Aurora Invan{A fisinatos si deveni sindsot ~ prin propria putere. Despre aceasea va fi vorba in aceasta carte si in acest sens dori si va ajuram. Vrem si ya aducem la cunostints informatii care va pot insoti toata viata, care va Inlesnese drumul spre experienta personal a factoritor ce va fnedrese si va slabese trupul, spirital gi sufletol, fra ocolisurile unor sfavuri din partea tnorasazisi experi" sau .autoritai” ‘A se mentine sinatos sia se insinatosi; Intregul drum prin viatl, cu toate urcusurile fi cobordgurile sale, nu este In Tealtate nicl grew, ne complicat; nu trebuie s4 cuprinda nici dificult, nicl efort. Stintele moderne, mai ales medicina clasict gl psthologia,strins intrepatrunse ‘ca politica, biserica, economia, industria si publicitatea, au confucrat mult timp cu succes pentru a demonstra contrariul si pentru a ne ‘onvinge eh numai specialist, posedind cunostinte si limbaje secrete, tne poate vindeca sau cAlduct pe drumul unei vieti stnatoase si pline de fens, Acest lueru se urmaregte tn parte conjient, in parte inconstient, din mai multe motive: specialistit sunt de nefnlocuit, produsele lor ‘anaefusi $1 ideologii), de prisos in cea mai mare parte, continua s8 se ‘nda, far noi, consumatorii si destinatarii “faptetor tor bune" puter fi ‘xApdniti mai usor, cici eimanem dependenti si ipsti de discernamint. INe bucurdm 4 atdyia oameni au ales astazio alta cale. Dorinta noae wa este s4 contuibuim, cu toate forjele noastr, la acest proces lent de schimbare a mentaitiil. In acest seop, ne vom intoarce ssupra unor Ihierus care au funetionat dintotdeauna, asupra unor substanye de bard sia unor principi legate de o viayé sanatoasa, dinamica si demna dea fi {raid Vom reinvia naturalul, simplitatea si modestia, far& a nesocoti autenticele binefuceri aduse de vremurile moderne. Oricum, vitorul fm ne da de ales si atunci de ce simu facerm noi Ingine primi pai, eu ybucurie, de bund voie. Nunie din cea ce va ayteapta in paginile care unmeazi nu € o noultate. Este vorba despre cunostinge stravechi, veriPUTEREA LUNI cate dea lungul mileniilor si recanoscute ca valabile, eficiente $i vine decatoate:legile si ritmurile naturil, pe eare in pune decentilipste de (griiamn Invajat sf Te witam sau s8 le ignorim, Influenja ritrmuritor lunare si arta de a actiona la timpul potrivit,ritmorile corpului si cele biologice, o alimentatie sinatoasi, fara extremisme, stinta plantelor, 0 Jocuinja sanatoas, forta uml ideilor, infhuenta taturor acestor aspece asupra organism, spiritulai si sufletubui si inca multe atee’ Unele informadii nu se regisesc in nici wn manual, multe nicl naw fost publicate vreodatd, Poate de aceea, una sau alta ar putea parea, Ia prima lectura, incredibite san chiar de domeniul feyiunii ~ poate deoa- rece atti pentru prima data despre asemenea iucruri ori probabil cd respectiva informatie este impotriva convingerilor sau prejudecttilor dumneavoastra. ‘Si totus, fiecare informatie, fiecare regula, fiecare sfat se bazeaza pe eaperienia penouala, au nuunal a nos, el xf a mullor eamnent, spe~ cialigt in vindecare din trecut si prezent, incetul ex incetul, veli benef cia personal de aceasta experienta, caci respectarea gi vevficarea zilnica a regulilor cuprinse in aceasta carte va vor ascuti atentia cu privire la natura si fa ceea ce ne Tnconjoara; veti descoperi legiturt ascunse intse trp, suflet si lumea inconjuratoare. Aceste introspectiini va vor ajuta 8 depasiti legile rigide gi va vor apropia de o siare ce va va face si dleveniti imuni fata de influentele negative din jur. In orice caz, ne vom feri de banala incercare lea va mentine tn vreun fel de dependent psihied sau fizica Intuilia, introspectia si cunoasterea constitule cheia muitor aspecte din natura, pe care stinta nu te poate descifra, cu mijloacele ei imitate, din turnul de fildes in care sa inchis. Agadar, nu va ajteptati la un dictionar fundainentat stintific, a o eulegere de retete breveiate care sa va seuteascd de munca. Nu vrem s@ lans4m 0 moda noua, nu intentionam sa facem reclama nei noi diete sau unui nou mod de viata si nici sa va oferim inca.1n leac atotvindecator. Nu trebuie inocu- lata nimanui ideea cae obligat sa traiasea dupa anumite principil. Fiecare individ este unic, Ceea ce este folositor cuiva poate f imutil sau chiar nociv alteuiva, Cateodata, un anumit mijloc ort 0 anumita masa "Daca ati cit cartea vowsira .Despre vimpul posrvie (Eaitura Hugendubel. unchen, 1901), unele dintre acete iformatiw sunt fmiiare. Leam preluat si Aceastt carte, care se vreao continua a prime, Naw putu fevtte cite ‘peti e masura In eare conexianile ebule st Re clr. 10 CUVANT [NAINTE € de folos,altcori succes seontat nu ve produce. Nici o statistic a vin ect, nei o retet infaiibla nu vA ajutd, cfd ,ceea ce a ajuat dintot- Geauna” nu ave efect tocmai Ia dumneavoastra. Trebuic #8 vA yAsii pro- priuldrum, zlnicretnnoit. - ‘Ne atingem in intregime seopul daca reusim micar s4 va trexim aunintitea: daca ya amintqi e& posedati tot ceca ce vA trebuie ~ toate inijloacele, toate forjele si capacitaile ~ de-a duce 0 viagh care sisi me~ rite jntradevar numele, O viata plina de bucurie si putere. Plina de sulflet, pentru tine insu si pentru cei din jurul tau. Viatal Nu acea aker- nana intr agteptari gi dezamigiri, anestezie si durere, frca yi upurare, placere si frusirare, stress si calm, alternama pe care am fost obignuit 0 confunddim cu existenta pina de sens _ Nicio secunda, omul nu este un corp strain pe Pamant si in Univers Natura ms poartt @ luptk impotriva omenini, ci da tot ceca ‘cred este necesar, dact flecare tn parce invafa si traiasca in pace cu sine ‘cu natura, Aceastd pace nu poate fi niciodats legiferata. Este propria hhoastra realizare, propria nossa decizic, Alegerea va apartine imtot- ddeauna, ehiar daca alji va vor convinge de contrariu. Noi suntem cu {otii ~ oameni, animale, plante, stele, planete ~ in aceeagi bared, iar tunica scop al vietii noasire const in ane trezi unii peal stn a exist ‘onil pentru alti, indiferent eft mp Ti va mai trebui omeniri ca sai ‘dea seama de aceasta. Onl este cel mai bun medicament pentru sine Din fericire, multi oameni, pe intreg globu}, sunt astizi pe drumul cel bun, lasind in urma gndizea suela la care au fost supusi, care li a inocalat: raportarea la planul material, la confirmare si carer, la frien sisiguranja, la dobandirea puter la rot ceea ce alti oameni salt insti- {usil considerd normal si corect, fa ideologia plicisitoare 4 chteodata Lucigatoare: ,cred nummai ceea ce vid", la convingerea ameitaare si pa- ralvanta e4 ssingur nu poy face nimie*, Muli incep ari st trhiasea cu tun orizont mai largit, ct ingelepeiune, masura gi fel ei simt chta Ibucure, e&ta vsurare, efta pace interioara aduce cu sine o viay& wraith ‘in responsabilitate absolut faya de sine gi in independents interioart. (Cara ibavire adnca, autenticd simyi cand iti ocrotesti sementi si me- dul inconjurator ~ nu ca sl de viajd datorat une ideologit impuse stu ‘une! morale artficiale, ct unei introspectiuni im natura umana, Ce bucurie s4 traiesti dupa proprite simi, ce simpia si limpede devine atuneiviaja, chiar in mijlocul furuunilor destinului, Multi o gia deja: uPUTEREA LUNI sexist nceasth aclevarata natura a omului, la care poti apela in fiecare slipa a vieui, fara a te fi chimuit in prealabil cu interminable studi teo- Jogice, psihologice sau de suinte naturale, Tot ceea ce este actevarat si fesential e de fa natura simplu, accesibil fecaruia. Dumnezeu si nuine- rosii sti prieteni din lumea vizibila si invizibilé nu ne joaca feste. ‘Vremurile noastre nu au nevole de schimbavi dictate de aus, nici le noi legi, nici de predici morale, dar mai ales nu au nevoie de o tupta impotriva .rauluf', Cea ce le webule wemurilor noastre se poate for- imula foarte simpli: desteptarea fiectruia in parte, Nu vrem si v4 ofe- rim osabie, cio chete. Nici bluzele de plastic, nick azbestul, nici alimen- tele iradiate nu au vreo sansa, daca nu le va cumpara nimeni. Medici, profesorii, jurigti, politicienii, comerciantii care au sunt prieteni ai fomului ni ar axea vreo 0 sansi dacd nimeni mu ar asculta de ei Functionarii Comnnitagi Europene care vor sa stabileasca prin lege gradu! de eurbura a bananelor Fara sf plantat vreodata un pom, anga- {tii statului care ne risipesc banii prin transformarea codurilor poytale ‘lin patr, in cine cifre, poiiticient ~ fe ei crestin-democrati, ecologist, liberal, socialclemocrati sau nationalisti~ care vor st manipuleze senti- mentele, gindivea si activitatea oamenilor, dupa yointa si gradul fanatisomalut lor si dupa friea tor de viata, naw fie © sansa, daca nimeni iia ae st ae prosiiede eh ba aceasta carte ne vor Epot at intone: le ce se refera poate mai putin la fapte palpabile si mat nul la obisnue inia dea gid gi simfl cum vor alii, care ne-a fost inoculata si care las deeschisi calea unor influente negative, find un agent pacogen mult ‘nai pulernic decit orice virus, bacterie, otrava. Dorinja noastra #i scopul nostru sumt de a va trezi in primul rind ‘curaju) si voinja de neclintie de a avea Tneredere in proprile dumnen ‘voastr sentiment gi intuitii. Acesta e scopul nostru, drepcul si datoria, tuturor oamenilor odata ce se nasc. Nu putem decit si deschidem ui Dorinia de aventura si curajul de a depasi pragul va apaztin. $i nu uitayi niciodaca: vi sunt in joc trupul, sufletl sé viata, Nimeni nu poate si nu dre voie si va trtiasca propria existenta, Ceca ce simtii si vedi consti- tule ghidul dupa care trebuie s& trai, chiar daca nimeni altcineva mix va impariageste sentimentele, Simtirea despre care yorbim aici poate ff remarcati uncori cx 0 voce interioara” soptita. In vorbirea de toate zilele, ea este cunoscuta sub cele mai diferite nume: intuitie, initna, sentiment, presentiinent, 12 CUVANT INAINTE oe EE constinga, insti stu, alesea, al stslea sion, Forma de percopere de ‘eave se foloseste aceasta voce intesioara sti, in orice clipa, ce © ci wle- ‘arat bine pentru dumneavoastia, sulleteste si trupestes ea cunouste cu ‘exactitate cauzele si problemele bolilor. Vocea va spune ceea cv ¢ de fa cat peur a v4 vindeca, Va spune daca, pentrn propria vindessre, ete hecestr ajutorul unui prieten al oamenilor sau daca va pute vincleca Snguri, Fa spane cdnd trebuiie 3 inotifinpotriva curentihni sant odatt cu acesta. En spune ce va ajuta sam ce va dauneaz,adesea in contradic- tie eu gindurile, ama si speranta dunneavoastrs, Cu tots nes Iasat convinsi,constient saw inconstien, s4 luam hotriea = nu doar in time pire modeme ~ ce a ignora aceasta voce soptta, pur, care te poves teste despre toate aceste hverui. fn copilarie, ne era cel mai ban pricten Inger pizitor, wadndu-ne arareori 9 penn scur weme. Pe atv Se gon pees ah wes al din poverte, ot imparacal « gl De ce am lsat ca accasta voce 38 se stinga? Deoarece este nepprtini- toare, Deoarece ca spune adevirul, fara a tine seama de tang, sume si consecinte. Deoarece irvoraste din adevarul pur, pe care vesteste Findea no poate f influengata, manipula, Bindea nu gandeste nici zitiv, nici negativ, Fiindea ne infayigeaza o oglinda limpede si incorupiibila. Fiindea vede Incrurile asa cum sunt, ‘Acolo unde simtusile dan gres, vocea ne arath drunul cel bun. Ean fost con cave a sti in om ideea ee a cercera pericolul pe care! repre: rim, de exempht, azbestul penta sanauue, Ea este aceca care achuce nm in stayin dea sri fa govaiala tn apa, jgnordad teama, penn a salva cop eare se ineacd. Oare ce politica, ce ecouomie national, ce firma de publiciate, ce idcologie ar putea rezise azi in lumina orbitoare, tt cdmpul de actiame al adevinului? Newn obignuit atit de mult s2 confunelam pareven en sina, eran eu minciuna, ew realizarile intelectulu, ex wrlevel con- Tinuw al ganduvilor mai puternice decit adevarul, inc&t am sufocat aproape complet aceasta voce soptta. Preocupati st transforma ade varul in minciuna, nue ne dan seama can, fr crap, erupal wosten de ne lot mai vulnerabil, crednd cel mai propice teren penteis devegtt Dol, Ast uum pierdut iucrederca in acenstd yoee, prea des fi croare de vor! straine, de propria noastra voce, le vor ale sexpertilor” ‘Am rhinas in bezna ignoranjei, cit tn val fa fata ochilor, care nec vine im umbra vietii, 18Henao Noi va vom ajuca si deveniti mai cumpatagi si mal tieusi, pentru a va opr in linisce #4 ascutayi din nou aceasta voce sist va dati seama de Shelepcanes ci. In acest scop, este neve chteodaxd de ajutor, deoure- cevocea se deosebeste de celelalte tir din noi. Nu este un sentiment, {in sensul emotiei sau al instinct. Nu este o idee, in sensul de calcul planificare sat speranta. Cine 0 cunoaste, tie eX ea vine si pleact, fale Feriior, ca un scurt acord muzical Indepartat sau ca un puternie 496 Electric, Alteori, ea ne conduce prin bezna ca o torid ce arde ves Mai presus de toate, aceasta simjire nu poate fi invita ca o meserie Uneori, ¢ pur i simplu necesara o perioada de incerciri, cu gregeli de cele mai diverse forme, pentru a deosebi voces interioara de falsur, de dorinje siamagiri si pentra a o urma, Dorim inst s4 va Impartasim cu plicere o certitudine: daca sunteti ‘conving ca nu poseday! acest sini, carc mu gregerte niciodata, este daar pentru cf va lipseste curajul si dezvoleay gi st credet nel. Este excho- By o problems a curajului si a tnerederii fn sine. Accesul spre curaj Spre increderea in sine ji spre instinct trece prin acceptarea Tecondijionaté a responsabilitail pentru propria viati, pentru fiecare pas, gind, cuvint si fapta, acum 4 in vitor. Aste, succes nu se va ls Fsteprat, Domolirea furvunii din inima dumneavoasir gi linistea cea ‘urmeaz4 va vor ascusi auzul pentra vocea inimii. ‘Chiar daca simtirea vi indruma spre un e9ec, spre un insucces aparent, intro situajie neplicuté sau dureroasa, ea. ramane singural mera corect $1 posibil. Caci numai din greseli ~ comise sutd Ja suta eu Sntreaga inima; fark a cfuta mal tarziu vinovatul ~ putem intradevar st ‘nvayam si st evolam. ‘Asculténd de accasth voce, se poate transforma o viata din temelii Usa se deschide-spre o libertate pe care azi o gasim arareori si de care ne wemem ~0 libertate autentics, ce nu are nimic dea face cx liber- fates de a alege. Dimpotriva, este o libertate care ne scuteste de alegre! Ea ne va lisa s8 judecim atat de repede 9 atat de sigur, incit ‘mu va mai & timp pentru o alegere, deoarece actiunea corecta este evi- enti, in orice clips. Hotirarile pe care le vom la atunci se bazeazk pe creerttudine att de nezdruncinara, tncit uu va.lésa loc unei alterna- tive. Un astfel de om ¢ liber, chiar dact este jintuit inten scaun eu Fotile sau se afl in spatele zidurilor unei inchisori. Numai aceste per- Soane vor putea ajuta omenirea sh Infrunte toate provocirile pe care le “ ‘CUVANT ENAINTE © ace vitoral Stina yindecdi va fi tn vitor o imbogatire reiproct, 0 Moutopice a celor mai srivechi metode ce wamadtite cu ceea ce, are copes medicina moderna, © arti In care se vor contopt magic inasticament atingere fubitonre si bistariu, vindecare prin puterea gin. iui, ragaclune 4 meditate inteun intreg, dupa secole de renegare 9 ait taureg in care onmul este din now privit ca 0 endtate, Aceastt eesingura ale posibila. . segneta, tnerospectia si experdenta dircett leu aratat stramosilor nogtr drumal spre namiirile natu ale hum, spre o sini ce merce moe acceptatt cu recunostini. In aceast care, va Impariagim © parie din aceasta sina Johanna Paungger si Thomas PoppePUTEREA LUNIL (CEASUL STELAR Ceasul stelar De milioane de ani, Luna, bucatt de sinc sferie,Inconjoar sits sguraticd si nepasdtoare PamAntul, ascunzandwsi uneori existenta, f° Tana noua, edd me arata partea el neagra ca noaptea, iar alteori Facind 4 paleasca lumina stelelor, Ia lund plina, cind straluceste pe cerul noptl, Impramutind jumina Soarelvi. even deiner sborull aang fiecare punet al Pamaretu «t. prin aceasta, fiecare om, animal, planta, fiecare atom de on a cig ccc vere 4 prota c- rita fazelor Lunil sia trecerii ei prin semnele zodiacului ~ ne va fnsott {fn mule capitote ale cartii, dorim s8 vA povestim Is inceput despre nasterea si importanta ceasului lunar. Lainceputa fost perceptia __ Mien de rnd oamenit sau suaduit st talged tn armonie cx riumurile si legile naturli, pentru agi asigura supraviepnirea gi a cerecta intentiile lui Dursnezeu, pe care le descifrau din semnele naturii, di ser Soarel al Lun din fulger 9 arta, din alernanta osm puvilor. i ascultaa natura sl armonia dintre elementee cl lescoperin- Ein taincle. Experienta directa dobndita eu ajutoral simturilor ascu- te, credinga de nestrémutat Tnte-o forta superioard, incercarile sgrevelile par astazi lucruri de bun sims, legate direct cu actiunea forte- Jor naturale ~ toate acestea au constitit modalitai prin care cei din ve- chime an desopert gt determinate de aparitia ciclica a anuinitor ‘Oamenii ghefurilor vesnice, eschimosii, traiesc fn condinit nacurale deo duritace greu de imaginat, Limba lor contine aproximativ pacu- zeci de cuvinte pentru rApada si gheala, deoarece perceptia +a tnvatat 16 sa deoucbeascd patruzédi de sari diferite ale apel nghetate, Doar dows “Thue nceste patruzect ce felur de zapada si gheai se potrvess penn cay meta igtuvrilor, Desigur, indienil nord-americant poteau cit ¢ eosebi tn padue i preeri mult mai multe nuange de bran fi de werd ceore oeuttoni orayelor de axtzi Pete alt parte, oragenit au mult mai Potine dificult a se descurca fntrun ora strain echt eschimorii ran fn toate domenile vest, experienta gi necesitatea ne ascut perceptia. Gaul a observat relatia schimbatoare dintre aceasté stare si momen- aul observarit ~ oree zie, ilele huni, anotimpurile, positia Soaretul aa eralntelelor, Ela descoperit et mule evenimente naturale, fu) Mion, graviitatea, vremea, comportamencalanimaelor sf multe Siiee, sunt fn strins’ legstura cu: mermul Luni Stamos now S860 ae eal unor acta. mai mult sau mai putin cotkdiene depinde de aaa rib ale nail: intervene chirurgieale, waren de singe. aplicara i eficienta miloacelor de vindecare, teres lemneio. atic, aermertil spalatul st altele. Operate i medicamentaya aplicate 19 sai rie se arta chucodata eficiente, iain alte ile, ele erat tot jauule sau ebiar daunatoare ~ independent de coza si callttea (ral mentului sau de priceperea celul care vindeca, rata eu dobandired unel vic aerate, oamenil de pe tnreage pls- nosh siau dat seama ch pe suprafaja PAmfntolul actioneazt energ afer de In 2 la 2i, a chror cunoagtere era hotériuoare penta inet aera pgriitea @ recolazea cu succes a roaelor paméntulil. Pe aarenenea, antumiceleyburi medicinale, cules fn anumite perioade. s0/% weivemat ehciente dectt daca sant colese fn alte momente, Roadele ‘Mnanate in anuimitezile se dezwol mai repede x devin ma rersiente re seurt,efecele une activa mu se bazeazt. doar pe capactslle necesare st pe metodete de Iueru, el i pe momentul acini care ee deo important majord. ca covects in momentil inoportun ‘poate perielita suecesul scontat. Ae eerjoase construc ale veehllor egipten}, greci, romani, inden attonteny sia marturie pentra importanta pe care sramosli nol roam observ ceruiu i calculéni exacte a waleetorel porpuor aeivgi Stadia leghtarit dintre anctimp, vreme # poditia compurlor erent, precum si corelarea influentelor positive sau negative, ci uPUTEREA LUNIL reusita planarilor propuse, teebuiau si se tmbine intrun instrument util axdt momenuului, e&¢ si generatiilor viitoare, Exa necesara folosirea unor denumiri clare pentru influenjele si legile observate. Inainte de toate, trebuia elaborat un sistem preci, var labil oriunde 3 oricand, care si poata sa prevedea influentele vitoare Intrucat sa constatat 4 anumite forte se aflau in armonic cu anotim- purile si eu pozifin corpurilor ceresti, era evident& necesitatea {ntocmirii unui calendar care st inregistreze an de an aceste impulsui, Soarele, Luna si stelcle, cadrul exterior dat de natura, sau transfor- ‘mat astfel in limbile si cadranal unui ceas cerese, Motivul este evident: dacd un anumit impuls ~ potrivit pentru recoltarea tunei anumite ier- bburi medicinale, tratarea unui anumit organ sau depositarea roadelor pamantului ~ dureazd intze dowd si trei alle pe lund, iar Luna parcunge in aceastd perioada de timp aceleagi constelati, Intotdeauna, atunci se poate trage concluzia c& aceste stele dispersate trebuian in mod congtient cuprinse intro constelati, a Girei denumire si descrie pro- prietatile influentei respective. Pe tanga multe alte forte si legititi ale naturi, stAmosii nostri au delimitat douasprezece impulsuri de fora de tipuri si culoré dierite, ‘care se repetd in ritmul traiectoriei Soarelui si a Lunié. Constelayitor parcurse de Soare ~ de-a lungul unui an - side Luna ~ in decursul unei Juni ii sau dat douasprezece nume: Berbec, Taur, Gemeni, Rac, Lets, Fecioara, Balanta, Scorpion, Sigetitor, Capricorn, Varsitor s Pest, Pe baza perceptiilor sale si a observarii comparate a ,batailor de puls" ale naturis, oul ska ereat un ceas stelar cu ajucorul edruia putea calcula ce va aduce viitoral in privinta influentelor poaitive si negative asupra actiunilor sale, Aceste calendare au eliberat in mare parte aml de spaima faya de fortele naturii, care actioneaza, aparent, fara sens si arbitrar, Mule activtati necesare stpravietuirit puteaw fide acuun intre- prinse in mod planificat, cu: mai multe sanse de sueces ~ insamanjatul si plantatu, ingrijical st ingrasacul, recoltaut si depozitatl, dar mai ales, ‘multe dintre masurile terapeutice ale vindecdtorilor unui popor putea, uurma anumite sepere temporale. Numeroase calendlare ale trecutulu! au Inceput #8 s¢ orlenteze dupa mersul Luni. deoarece fortele anunqate de firele Tani gi de pozitia ei in zodiac sunt rault mai importante deeat cele determinate de Soare. Ca si acum mii de ani, multe sarbatori sunt si azi planificate in funciie de pouitia Luni, Pastele, de pilda, se strbatoreste, inca de la sfaryitul seeo- GEASUL STELAR Jului al doilea dup Christos, In prima duminich dupa prima iun& pling, dupa echinoxul de primavara, $i astizi, multe calendare populare contin zodile parcurse de Lum, O fort uitata in zilele noastre fin doar céteva secole, stinja despre influentele datorace pozitiel Lnii a ajuns sf fie aproape uitatd, in asa masura, inet mul oameni ‘eactioneszA axi cu wimire si retinere cand aud despre ea. Motivele sunt diverse, dar unul dintre cele mai puternice este desigur aparitia, acum teva sute de ani, a unei metode noi, radicale, de abordare a navurii, care ar fi putut aproape 88 impinga metodele anterioare de cunoagtere fn zona superstiiei. ‘PAnd atunci, doringa innascuta de cercetare a stramosilor nostti sa lisat ghidati milenii de-a rindul de un concept adinc faradacinat: ci stiau c& nimic in natura nu este rezultatul ciocniri si inaintarii dea val- Init a unor forte ce actioneazs fart noima. Nimic nu este intimplare, Popoaré intregi tree prin inflorire, decidere si se scufunda in negura itoriei; dar totul se petrece cu un scop plin de sens si dé importanta pentru om in sine si pentru omenire, sub influenta unci forse mult prea mareje ca 58 posta fi mésurata de o capacitate de representare a uunei perioade scurte de timp sia planului material. Chiar daca voinia vind a actionat din cand in cand pe plan individuat fra mila, cumphit, stramogii nostri nu sau indoit niclodat’ de existenja ei. Constatarea .Domnul a dat, Domnul a luat* simbotizeaza afirmarea neconditionata a acestei vointe si atestt ci toti oamenil sunt guvernayi de 0 unicé vointa, Nenumarate generatit au trait si au actionat dupa aceasta convingere, pana cind oamenilor li s2 impus o nowa privire asupra realitayil. Spirital cercetator al omului, stinja ~ in special cea occidentala ~ #a decis voit, in studiul naturi, pentru o abordare si o ‘metodi foarte precise, declarand totodatd invalide cetelalte modalitati de cunvajtcre. Aceasta sliingd a descoperit cum pot fi privite separat tuna de cealalta o mukitudine de forte implicate fn fenomenele natu rale; ea a reugit 83 supuna aceste forte, st repete anumite incimplasi si ‘=i prevada exact anumite rezulate,PUTEREA Li am CEASUL STELAR Aparent, peste noapte, In Univers nu a mai rimas loc pentru 0 voinga superioara, Fenomenele se petree, dupa cum stiinja a vrut st convinga lumea, in cadral unui gol fara sens $i fir8 scop. Universul nu arfi nimic altceva decit o masindrie gigantica ce functioneaza automat. Pentru Dumnezeu si pentru voinga libera pe care El a daruit-a omului ‘nu mai era loc, deoarece trecutul, prezentul si viitorul sunt doar ri duri inteun scenariy scris demult®. Nici evenimente intimplitoare nu mai existau, Unde guverncaza legile mecanice nu au ce cauta voinja si intengia. Fara influenta ocrotitoare ji calauzitoare a unei forve aflate in afara automatisimulii viefii, Universul ar urma, inur-o buna zi, si ‘opreasea mersul ca un ceas sau si explodeze, Tot ca 0 masinarie ~ asa suna noul ,erez* ~ individul ar fi un produs obligatoriu al mostenitii sale genetice si al amprentei trecutului stu, El are dreptul de a nu purta Belo raspundere pentru sine, deoarece marine mu poseda libertatea vointet Oamenil de stiinta se considerau creatorii unui altfel de vitor pen- teu omenie, ai unei noi ordini mondiale, fra supersie 5 fird credin- 18, dominate de echilibru, ratiune, emancipare. lar ceea ce nu putea fi dovedic cu uneltele rec, lipsite de sentimente ale singel, nu exista, Mai presus de toate, cao dovada a valabilitay acestei conceptii, siinia Aceasta saracita a putut gi poate consemna succese imense, chiar si in medicing. Cu totii am jucat acest joc, mutrind convingerea ca un titht de profesor in chimie confer fiecarui cuvdat al purtitorului si, oricdt ar fide lipsit de sens, greutate sl valabilitat, oriedt ar fi somitatea de straina de lumea reala, Astfel sa Incetafenit eu timpul ceca ce azi ‘numim orbire organizata: .ceea ce nu are voie si fie, nu poate &", ‘nilateralitatea abordrii kumi, stiinsa a aruncat i copilul odata ‘cu laturile. Ea se comporta ca un om caresi spune: ,leri am batut cu succes primul cui, deci trebuie s8 pot repara cu ciocanul si acest ceas..", Tehnica $1 medicina moderna ne-au promis rezolvarea mai rapida a tuturor problemelor vietii de zi cu zi si ne-at Misa pan astizi 8 dormim cu convingerea inselatoare & se vor sine de cuvant; daca nu “aai, macar maine. Aproape deodata, observarea si luarea in considerare ariumurilor naturii§1 a multor alte legitaji au parut de prisos. Se credea else poate renunga in primul rind la ribdare, una dintre cele mai importante tnsusiri ale confruntarii intre om si naturk. Stiinta despre vata in fntregul ei a supravietuit totusi, numai in oaze de fericire, care ‘nu sau supus ritmului general de industralizare si progres", si nici ivinizarit viziunii gtingifiee a lumii; a supravietuit acolo unde legatura cu natura, perceptia directs, intutia gi eredinga au imunizat Impotriva inAiueniei egoiste, a unilateralitai, a calcululut rece sia fasilor profes ‘Unii medici sau Hisat sedusi de convingerea cé prin succesele rapi- de, prin cadlourile publicitare ale chimici si farmaceuticit, pot negli, ‘ari a Gi asi la raspundere, migcarea ondulatorie-a view ca intreg. Cine repart masini trebuie si se preocupe la urma urmel doar de parfi com- ponents gplese de schimb. Inldturarca rapids a darertlor is simp. tomelor, “repararea” unel parti a omulni craw deja considerate succese terapeutice, dupa care se putea sta cu miinile tn sin, Gine considera o vezicabiliard ca sursa independenta de dereglare si Incearca +0 repare se poate multumi, alituri de pacient, cu convingerca ingelétoare ef a sindecat ceva ce nu are nimic de-a face cu omul céruia fi apartine acea verica biliara, A invaya pacientii sa se ajute singuri, profilaxia si cerce- tarea eauzelor, rabdarea si disponibiliiatea de a colabora, de Ia om ca Intteg, la om ca intreg, in relatia metlicpacient ~ toate acestea au tre- ‘cut mut timp pe plan secund, Exist o speranta intemeiaca ci ne aflam 4n fata unei schimbari, Ne bucurdm astizi cA multi medici au recunos- ‘qut semnele timpului, parte prin propria putere, parte ajutati de pacienti intelepti, care au recunoscut ci nut se mai pot muljumi cu ‘izitainte-un atelier de ,reparat” organe Multi medici acsioneaza astazi ca s1 medicik-preosi, vindecatorii, sainanii, vracii strAmosilor nostri, conform convingerii c&. oamenii mu ‘sunt niste masinari, Ca sunt mai mult decdt un sistem de oase, nervi, mugchi si organe’care functioneaza de bine, de riu, prin intrepatrun- dere, pase Inofalta la intdmplare. Ca trupul, spirtul si sufletal compan © unitate inseparabilf cu sine si cu tot ce ne Inconjoara ~ cu ceilali ‘oameni, cu natura gi chiar cu stelele, Bi recunosc Incetul cu incetul cd bolile s¢ nase atunci cand omnul, indiferent din ce motiv, nu mai poate ‘menfiné echilibrul viu, curgétor, intre numeroasele elemente ale viet tensiune gi relaxare, egoism natural si altruism, urcugurile si coboriqurile necesare ale destinului, Unit dintre ei stn chiar ca cel mai ‘bun medicament pentru om este dragostea. Conceptia acestor medici Conduice astazi inapol, spre metode werapeutive integtale, In care rugie ciunea si meditatia, magia si atingerea vindecétoare au un rang egal, alsturi de aplicarea plantelor medicinale, a tehnicii moderne de anali- ze, alaturi de intervengile chirurgicale gi de fizioterapie, a1PUTEREA LUNI Domenii vaste ale stintei vindecatoare a strimogilor nostri nu s-au regisit inc locul in medicina oficiala: actiunea ritmurilor Lumnit poate fi oricind observata, dar nu poate fi fundamentatA prin metodele stiintfice actuale. intrebarea de ce o interventie pe cord are mai putine sanse de succes cind Luna este in semnul Leului nui poate gist rispuns deocamdata; un motiy suficient, in mintea unor medici, de a ‘gnora complet astfel de informapi. [Nu doar stiinta, ci noi toti intoarcem spatele, cu inima usoara, la ‘one intinse ale cuncasterii traditionale ~ in primul rind pentru ci acordim cea mai mare important’ confortului pe termen scurt, in ddauna rayiunil, a masuri i @ scopului propus, in dauna actiuni bazate ppe rabdare si anticipare. In harababura si agitatia vremurilor noastre, ‘indurile noastre baleiaza incontimau intre bucuriile sau durerile tre Cutului si sperantele sau temerile unui viitor imaginar. Momentul prezent, singurul punct in care viaya se desfasoara efectiv, in care s¢ poate dezvolta pacea interioara, se pierde in spatele unei perdele de fum, compusi din obighuitele sabloane ale minti. {n al doilea rind, ignoram ceea ce a fost valabil si corect timp de mi de ani, dintein motiv cum nu se poate mai simplu: pentru ci ne este necunoscut, Poate ci faceti parte - interesati fiind de propria sinatate si de cea a semenilor vostri sam in calitate de vindecatori profesionist ~ isle acei pionieri ce doresc si recucereasca aceasta cunoastere, incet, ‘ira grab, putin cise puyin, Cict nu este tn nici un caz prea tiraiu pen- tru a reinvia aceasta arta straveche, chiar dact oamenti vor incerca intotdeauna si va convinga ci individul nu are nici o influenta asupra propriei sanacayi si bundstari sau asupra restaurarii mediului inconjura- tor, Fiecare gind conteazi, fiecare actiuine, oricit de marunta, Sunteti ‘mult mai puternicl decit va inchipuit. Ocomoara de descoperit ‘Toate regulile 41 sugestiile prezentate in aceasta carte igi au ‘idicinile numai in experienta noastrd — inclusiv regulile privind ciclul lunar, Observatia precisé asupra Omului si a naturii a facut din strimosii nostri iste maestri ai artei sincronismului, Near fi fost nicio- (CEASUL STELAR data posibili receptarea acestei cunoasteri si transmiterea ei mai eparte ch succes, dact fiecare generatie succesiva ar f urmat pur si simplu regulile, fra s& te prinda ingelesul, fard st le ale confirmarea in viata de ai cu zi, Aceste reguli gi legi sunt adevarate ajutoare ale memo- rie, caci legile adevarate i2vordsc intotdeauna din adevar, in contextul realtattzlnice a navurli sia Omulul, ele indicdnd, pe de alta parte ~in aaul principillor morale sau religioase ~ calea spre potenyialul de dea soltare a omer Bxista £irA indoials multe alte itmuri si multi ali factor! de influ- enya In natura, dar in cadeul acestei cirti ne yom restringe la propriile cunostinge sila experienta personala legate mai ales de foryele ee Lana in eresiere Luna puna Luna in deserestere Poritia Lunii in semnele zodiacale Dupa cum se stie, cercetarea cauzelor s¢ afla inca Ta stadiul de spe- cexfafi, pireri si convingert, dar sa subilit de mutta yreme wn limbaj ‘conventional privind influentele lunare. Se spune, de pila e& ,semaul Festilor influenteaza pictoarele” sau e& ,Luna plina influenjeaza senti- rmentcle*. Pe aproape tot parcursul cart am folosit asemenea expresis, penta: simplificare, chiar daca ele nu reflect cu perfects acurateye as- pectele reale ~fn special faptul ci Luna actioneaza ca limba unui ceas, Dea lungul orbitei sale de aproximativ 28 de zile in jurul Panvin- tului, Luna se intoarce intotdeauna spre el cu aceeasi fa’. CAnd Luna ajunge exact intre Pamant si Soare, fata ti este cw totul fnvaluiea in Intineric, Ea nu este vaihila atuinci, cAci in tnpul zlel ea este aproape ahwari de Soave, Pe Pamant, suntem tn hind noua, In calendare, ex este fnsemnata de obicei sub forma unui dise negra, Predomina 6 scurta perioada de influente speciale asupra oamenilor, a animalelor si a plancelor: de pilda, cine posteste o zi in acest ristimp, va evita bolile, ‘cc capacitatca de dezintoxicare a organismului este maxima. Impulsurile ailelor de lana nous nu sunt resimtite art de puternie st ‘prompt ca cele de luna pling, céci reorientarea forrelor dinspre Luna In descrestere spre ced in exestete nu are loc att de violent ca in tim- ppul luni pline. 28PUTEREA LUNI Dupa doar céteva ore de la Luna noua, poate fi vinuth partea pe care Luna o arata Soarelui; apare, ca 0 secera find, Lunia in erestere, C0 influentele sile specitice, Calatoria de aproape dowa sapeimini pid tn ‘Luna plina trece prin primul gi al doilea patrar, Tot ceea ce primeste ‘organismal in aceasta perioad, pentru deavottare si tntarire, isi dublea ‘a efecuul timp de doua saptamani, Pe de alta parte, pe masura ce Lama ‘reste, conditille pentra operati si vindecarea ranilor sume din ce in ce sai nefavorabile. ‘La un moment dat, Luna tsi tncheie jumatate din calavoria fn jurul Pamnintului. Partea intoarsa catre Soare se arata ca un discrovand, lumi fos, pe eer: Luna plina, In calendare, Luna plina ese marca cv um tise lb, Aste, aceste cdteva ore exerci o forta palpabila asupra oame- nilor, animalelor i plantelor. Somnambulli merg fa tmpul nopai, rank fe singereazd mai abundeat ca de obicei,ierburile medicinale culese in aeeaets perioada no pater! porite, iar measele au mai mult de tuera, ‘Luna avanseaza Incet; ncepe faza luni in descrestere (al wellea si al patnilea ptrar), de circa palsprezece ale. Le datoram din now mul Initi sirabunilor, pentru descoperirea unor influente specific, in acest ntcrval de timp: operatille au mai mare succes, chiar si cei care tmandined mai mult ca de obicel nu se vor Ingrasa atit de repede; orice serveste la eliminarea toxinelor din organism are 0 aejiune mat eficace decit in timpul fazel de crestere luni in dpa calStoviei de un an a Pawnuulu in jurot Soarelut,acesta din urma-— vaeut din punetul nestew de vedere ~ zAboveste cite o lund fin Heeare dintre seminele zodiaculul. Luna strabate aceleasi semne pe durata de 28 de rile a orbite sale n jurul Paumdntului; dar ea poposesce doar doaa sau ti rile in fieeare ser, Poztia Luni in zodine exercita pentru noi, oamienii, influente speciale asupra regiunilor si organelor orpului; acestea vor fi diseutate fn deta Sh capitolele urmatoare, in aceasta carte, dorim dle asemenea sf v4 familiarizam eu o serie de siumusi speciale: regali pentru anumite zie ale anului cave sunt ex total independence de pozitia luni, Acestea fac parte dintee cle mai inex. plicabile aspecte din cer side pe pamént. Cum van putea explica de {ese pastreaza unghie de la uitini sf de la picioare sinatoase si puter- hice, daca sunt thiate vinerea, dupa apusul soavelui? Speram ca se vor ‘gas clttori destal de interesati i de cutiosi sa ineerce macar aplicaren Acestor legi tuimitoare, Sunt la fel de valabile €a tonte celelate Teg. 2 CEASUL STELAR, Momentul contactului Exist o tntrebare eared preocupa pe mnulyl gameni. C daca momentul efectuarii nel acjiuni, de pilda a unei operati. este torect ales, se produc deseori efecte pozitive decisive, chiar iin cazutt de disfuncjionalitate eroniea, in timp ce, la scurt imp dupa aceea, © influenta negativa devine preponderenta, ceea ce, pe timp tndelungar, are ca fect enuatea respeciivei operati. Nu este posibil ca erergia poz tive 21.0 elimine pe cea negativa? De exemplu, daca o operatic In fata se face eu putin tinp inainte de Luna noua, are un succes cu mult mal nare-decit dach se face cu eBteva zile mai trziu, pe ednd Lana este fe crestere Poste cf rispunsul la aceste intrebari pare pun misterios, dar este tnglobat in principie! fundamental al ,artei slegerii momenculu moment! atingerit este factorul decsi. Atingerea implica ,apuearea; contactel, concentrarea, conten pare, prinderea". Oricdnd vol intra in contact, prin partite mele exter Foare sau interioare, cu tn obiect sau o finga intrun anusmit nomen, Ghar dach acest lucru se intampla prin intermediul mainilor mele, tuneltelor utele sau giindurilor mele, in acel moment eu transmit forrd $i energid subtle. Aces lucru se intémpla in ficeare secu a vi hele, Scopul aefiunii mele, yelul final pe caret wrmarese cu mntinile sa on giadurile—indiferent daca este porii sau negati ~va devent intot eauna vizibil in humea materials, poate asci, poate mine san poate Me zece ani, Fortele earacterizate de un anumit moment de dap — fete Luni si poritin Lunii in zodiac ~ funetionewza wneori ca o lop’, orelanduintintentile si permiginduemi st obgin wm efect mai puternic eet cel pe care bg fi obtinut daca ar fost separate. ‘Awnel cand un chirurg atinge™ pacieneal cx bisturiul {a timpul si Sperayi, a efecele #1 success acesteln concur ipeulenuna #t : r turi de glnducile dociorului, de dite rgonca lu pent sana si pentru pacient multe alte forte, mai sunt sienergiile indicate. de. pozitia Luni in geet moment. Anunel cind un gradinar wade wn pom frnctifer, forvele shonefice sau negative ale poaltie! lwnii sunt prencente ia acthunea Iu. Contact are toe atunci edd ws maseur bun framnanta cu foarte mare | grija muschit ientului sau, cid o pisica tonrce gi se freaex de pleloa 5i \ i } f \ PUTEREA LUNIL rele tale, absorbind radiatia negativa, cfnd gatesti si te ragoste la persoanele eare vor consuma mfncarurile, edn 0 sea cea toare ffi aminteste de doringa inimié tale. Factorul decisv in orice contact const fn aceea ca, mia devreme sats mai tarziu, intengia interioara a contact iese ta suprafaya ~ nu gel exterior, presuspus sau inventat, Daca eu fi ofer cuiva un cao, dar it interior port in minte imaginea unei tranzacti in care marfa de selianls éste recunostinta celui care primeste cadoul, in final influent interest 1a so pesca ope oi es Ai cand cineva aslnge din dragosie, genereara intoldeauna drigoste. Cid cinevt ifoge din teres, hu are loc nimic alteewa dct o tranzactie (sa poate chiar nic at) ‘Nenusnarate experienje inexplicable si contradiciori din via de 2i ‘cu 2i~in medicina, in gracina sau in natura, chiar si In gospodaie ~ 93 tyne v explicate plausible fn aceat fypy ln cure 26 nang five Ciclice indicate de pozitia Lunii. Un exemplu este faptul cd operagile lx tunul dintre golduri reusese deseori mai bine decit la celalalt. Principia contactului se poate aplica tn azul tuturor regulilor pe care vi le vorn prezenta. Singura unealt Probabil A stitl deja 4 Singurul ,tnijloc tehnic™ necesar pent cunoasterea ritmutilor naturale si lunare este un calendar lunar ~ wn calendar care aratd fazele Luni $i pozitia ei in zodiac. Veti gasi un astfet dle calendar inchis ta sfrstal ea. Din mile de scrsoni primite din Intreaga lume (cartile noastre au fost traduse pina acum in noua limi) eam cat seaina ce Hi intereseazA pe eiitort In legatura cu aceste calendare ji ce cunostinte au acunnulat ei, folosindwe de-a hingul anilor, Acum putem si va impartasim din experienta lor. '® Calendarul nostru hunar este calcwlat in funesie de pozitia Lanii in zodiac. Toate recomandarile folositoare pe care te facem In caryile noastre ~ fi dumeniile medicinei 51 al lerbustlor medicinale, al ¢ stryefiilor ecologice, al gradinaritului, agriculturit si tnereginerii piidurilor ~ se bazeaza pe acest calendar, Nu cunoastem vreun loc din Tume unde sf nn fie valabil, Cum aceasta carte va fi cititt peste tot in 26 Iie, perioadele de lund plina sf Tuna nowa nm au fost incluse aii, pen- tr ch cle $e schimba de la un fus orar la altul, Momentele exacte, care sunt importante ih cazul wnor actviayi sunt notate in multe dintre €a- Jendarele conventiosiale,astel inet le veti putea fla cu siguranta. ‘e Am primit multe inteebiri in Segatura cu mici diferente care apar tn unele calendare lunare regionale fata de calendarul nos, Nu te Duie sf va faceti probleme: cea mai mare parte dintre aceste diferente se datoreard faptului ck multe dintre calendarele lunare au fost Gntocmite de astrologi sau astronomi, fara a tine cont de ritmurile funare, care le sunt, in cea mai mare parte, necunoscute. Daci ave{i ‘reo indoialé in privints valabilitaii calendarulai, faceti experimente euambele calendare pina cind vet fisiguri, tn fine, diferengele extrem de mici intre ealendare nu conteazi foarte mult, dintr-un motiv foarte simplu: tranzitia Intre forte se face, Ge ape, teptat, nu de fa un mint alt, a8 cum vos uncle ealendare {@ vA fact 44 credi.Influenjele indicate de poritia Iunil fa zodiac se Suprapun 31 se contopesc, rua ales atunci cind calendarul arata acelagi fem zodiacal tei zile In rand, Aton, forta zodiei apropiate poate fi nea simita in prima 7, sax deja simfith Ta a treia zi, Dumnezeu nu Iucreazd int-un mod atit de strict inet s& ne forjeze si facem 0 operee fie, Incununatd de succes, pnd la ora 10,36 dimineaia, dupa care noceas! operatie s fie condamnata si eyuere. Ei a ordonat nacura in aga fel, incie penwr fiecare moment pierdut sau sespat din pricina vremii te, existe suficiente alternative care s& duct Ja rezultate aproape fh fel de bune, Atunci ¢énd este vorba despre o operatic a cirel datt pone fi sabilitd de cftre pacient, atunci el ar trebui pur si simplu st “Eaute © perioada cu luna in sedidere si alata cu mult in afara semnului yodiacal care guverneaza partea corpulul asupra cArein urmesza st se “pfecuveze operatia, Aturc, diferentele intre calendare nu mai pot avea ‘ici o influent’. ‘Oricum, oamenii care au folosit calendarul lunar timp indelungat pentru a prinde momentul cel mai potsvie pentru acfunil tor nicl mu fai trebuie, de multe ori, st consulte calendarul, pentru ed in nacuré Exit uusneroase semne eare indie trecerea de la o zodie la alta si et vata s4 le deosebeasct: lumina puternic& din timpul semaelor de aer (Gemeni, Balanta, Varsator), circulaia activa in perioada trecerit prin godia Leului, felurile diferite in care geamurile se alvuresc in timpal© GEASUL STELAR PUTEREA LUNIL $e ¢ edind vorbim despre Luna in desoresterc”, ne veferim la sernnelor de:ap iden, oars eurere de cp a sairea Berienifp vorou cht vorbis despre ara 2 Ter em cae frestaen eigen nel minicar rie tn cimpel Geienlor, Balane psoas dime Lana pn te to ad vorbimn despre Narsdoralu si mite altele. Oameni inzestrai en inti, degete Crexcre, ne veftim Ia pericada dintre Luna nous 9 Lama versi", cum li se mai spune, se ghidearA deseor! ineonstient dupa toaulii's "here de forma de pe cer sau din calendar. actaessemins cate te aruda Wa tuna cale Seat, ‘La urma urnei, ¢ pur si simplu 0 chestiune de bun simp, Infor- Nara se a post frat nin stem it wveran ein aceaua carte rebule pie fn pil nd enw sinaent ajutorul unui set de formule aflae la indemina, chiar daca o parte dif'SPY" O'stacorie in umea riumurilor naturale gi lunave, Construtiva noi, mat leness, ar dori acest Iueru, Noi eonsideram cA asia este und oO.” Socccema, prin tncerciri si experimente. Veyi descopert Ainire ele mal frumonse oon datatoare de vias alt ale nnunlpoP"2 EXPevTenIa. ot MneerTAG | SOE rate anol ives Ceara lar ete war pres nm pin, dae lw wpe armen lung st Cu gD mal evans ga p> cSt aidt, Nu tree foloslt cn talorultr peatrh expericnla See card a ceacants amined ea (icdercusea propa, Din conte, pate Bo Sic ker asolizng OED SARETICSDE Gecat ob ATTE NA vm propriei voastre constiinte. Rezultatul acestei experiente poate fi Tore folodhenre ta tome apeetlevesl wots ‘Suro cate. © Nota pentm cititori emisferei sudice: ‘Toave regulile privind riumurite tunare si naturale sunt la fel de val bile'st pentru voi - din America de Sud pan in Africa de Sud, pina in ‘Australia si Nowa Zeeland, Cele citeya except deriva in principal din faptul eA, acolo nde vi ‘fla, anotimpurile sunt inversate. larna noastrd este vara penta voi, iar cind la voi, fn zonele temperate, cad frunzele, Ia hoi adie primul ‘int de primavara. Acest fuer este de cea mai mare important fo agri: cultura, gradinavit si iniretinerea padurilor, de pilda in cazul alegerii snomensuloi eptim pentru tdierea copacilor. Acest Iucru trebuie Rent in principal atunei cdnd seva se orliineste ~ in reginnile reci sau ten- perate din sual, intre 21 iunie si 6 julie, iar fn cele tropicale in perionda cu Gen mai snare cdldurd si seceta. Cu ajutorul chtona experimente, toate recomandasile din earte pot & aplicate Murl efort si in emisfera sudicd, ale earei anotimpuri au ordinea inverst. Poate cea mai semnificativa diferenid pentru voi, wots, este forma ‘externa in care Luna cregte saw scade pe cerul vostru, in emistera 4 nordicd, Luna ereste de la dreapta la stanga, in cea sudica, de la sting Jn dreapta, Cum probabil novazec Ia sutd din cittorii nostri trtiese in ‘anisfera nordica, am ltustrac simbolurtie luni! in crestere stn deseres- reve aga cum poate fi ea observats in emisfera nordica exact invers fart de,cum o vedeti voi, Pentru a simplifies Mucrutile, ind despre ce 81. DIN CAP PANA-N PICIOARE iN RITMUL LUNIL -Prupet nar eo ge sgrnar levine Fie ons set we ss seen tft "Sut ap eels So wcpert it sing de ist Sai inpdebesc a me Sola agin din tena ‘Sousa outa cas voles, ‘ru cinta tat puters. (ition Shakepeore~Orhello) Multi dintre cititori au tendinia de a ignora iniroducerea unei cart, pentru a ajunge direet in miezul problemei, fara a nai zabovi asupra a ceca ce este .de prisos". Daca si dumneavoastra ati sit peste introdu- cere, dorim s8 vl rug si va faceti timp si s1 0 citi chiar acum. Va rnigtin 52 va kisagiinsoyit pe pareuesul ineregii carpi de sentimentele caress gasese inspiratia acolo. Multe dintre informatile concrete si sfox turlle pe care le veri gasi in paginile care urmenza vor avea 0 complexi- tate diferia Miseare in echilibru fh atara, cowl este rtm, sunet, respiratie, Lunia yi vibrate. In Univers, otal este in miscare,nimic nu ¢ fix, permanent, neschimbi- tor. De la plante pina la.cea mai mica celula ~ votul se naste, crest, 2 ' 31[DIN CAP PANAN PICIOARE IN RITMUL LUNIL ge Ie maturitate 41 apol mode, doar pentru a Se trex din now le aja ng, a hid, Act Wer se ape & 2, oamenilor. noua, camen ra cuen, tn acest nagtere sl monte perpecd, wu ‘este legat ou tot restul, Nici o picduur& de ploaie mi cade fae © cehete alata la yn an Tuinind s4 mu se winezeazca. Nici un gand re coved uirme: uncleva, pe wn astry indepartat, Safloreste o floare ~ wr eniar afl, in propria dumneavoastragridina. Atonel cit de puser vaeeceste in ftenia asupra noastrd a ritmulul constant al calatoril Lunt fn jurul PamAncui? Vaneo!Innar bate pi & nivel euler livid Aide 91 imprima tuturor ereaturitor vil o migcare vibravorie. Pricsperse vs Simtiacest Iucru si de a devent o corabie condust de aceasta brs poste ajuca mult Ja stabilirea vn fl de viata sinats, bo itt Sintra echilibru armoni ' ‘O -wiata echilibrata* fnseamnd e& persoand nu ignor’ contin Fit nuaile ielige Ia care este SUpus cOrpul most sau nw inewares terns, vaervoate tmmpotrva curenulas. Inseam slinierea rabdatonre te Sune naan, ale anotimpuritor si ale propriului corp, inseanns saneth a le inelegi semnele sate adapta armonios, ca un surfer bus anigunile si coboriqurle valurilor. Este o indemtsare nepreputs pent, vnava care doreste ah infrunte furtunile pe care vata nl fe apeazA we roam ne mc at dares absolut vAnturilr si valurlor 9 traiol dupa eatendiar sau dupe wirte ceasorniculul, © regularitate rigid, inertia, deriva inceath, ae rond, in ape calai, in afara cimpalui si m viel, sunt contrare marr, Doze masurate de abatere; excescle ocavionale viguronse $f pine de vesele, nops intregi de anc firica — toate essen mt el Frtin la fel de imporanue pentru sintiae ¢ mentinerea ¢! Pw ra ordonals, Fiecare organ, fecare wituitoare, are nevoie din cin saesnd de stinnuli mentall si fizici, de gocurl, ca s8 spuncnt as, Dents in Phidica lmitele propriului potential de dezvolar, spre a inflor in iudinea care ia fost hardeit. - Bleue or eeu eat ctor pri ia ee ov a6 ors ae Nuera aniausat. Aparent, poate saporta timp de decent wus Jaana neadecrata,lipsa de exercitiu, sues, intolerant, comic, ex sethoo! qi nicouing si ignorareaTndelungatt a ritmusilor kal naturale, 82 MISCARE IN ECHILIBRU Totus, aceastd cobusteye ni este fn intregime fi avantajul nostry, fn chmpul haotic de tensiuni dintre treent si itor, memoria noastea scurta ne permite sa trecem repecle peste indisporitt minore, peste boli si peste semnale importante ale corpuli, Deseori, ele wee la fel de repede cunt au venit, su ig fe cu greu loc in constiinta noastrs init = wi proces ajutat mule de medicamentele cave elimina saw inde- parccara repede acestesitaptome minore: © migrend aici, o durere c= dai in zona stomacului. Asifel Tnedt, pentru noi nu este Usor sa devenim constienti de semnalele corpului nostri, st cautam ade- waratele cauze sisi ne schimbam felul de viaya. Acesta.a devenit o rati- fa conforiabila autt de previts, incat nu vrem si renungam la ea si preferim peticolul unei anestezit envotionale gi riscul unor boli grave deca sa invatda 8 ueceptam necondivionat lecile corpus ale des tinulul. Educayia noastra moderna ~ cx ajutorul ignorantei provenite din teorii nenaturale s ilogice si al pseudo-cunoasteri oferite de sind si de maseinedia = ne-a ascuns atiten informa vitale si nea impayat ul ative ‘cunostinge de prisos, ineét azi stim inai multe despre fumejionarea unei masini sau a unui sapermagazin decit stim despre funetionarea unui organ al corpuli. Nu favajam nie cui 38 inter pretam semnatele corpului, nici cum 4241 ingrijim si s8 cvitam bolle, €& si nit nial vorbim cle aflarea ritmurilor carel influenyewza, de felul in care acceptam o buala fizica si so Interpretim dept un mess) sl 0 leciie i cuin s& discernensinjelesul predestinat care se ascundle uncor in spatele lor. Atiuudinea noastra in faa boli ne face #8 ne: inbolnavimn, i toate astea in ciuda fapiitul ea, in Vest, am trait le curind © perioada de manie a formei fziee. Intotdeamua gata, intordeauna intro forma excelenta; accasta era, si inca mai este, kt ordine ile, fn Joe de stimularea cunoasterii propriului corp. acest ideal a fost wunsforinat Intro dectaratie de rizboi impotriva naturi, Corputite noastre nw pot Intotdeauna sa fed eforturi extraorinare sist He intro forma excelen ta, fn bunatatea si generoaitatea ej, aura ne-a tat si pauze Tntre velit, limp s0 ne reeapaiam rasullarea, imp pentru regenesare si insatare, $i am face bine s8 ajuigem s4 apreciem acest lucru. In zilele noastre, © cu Sdevirat nevoie de curaj pentrit a inframta cu mintea limpede si en calm momentele de etdlere ~ perioadele de slabiciune si de bowls, egeciile fn vita profesionalt sau particular, Imbatrinivea, loviuri ale dlestinului — pentrs a accepta aceste lueruri fara a ne opune, fara.a ne 33 Fiictcitahn inteDIN CAP PANAN PICIOARE IN RITMUL LUNE pierde eu firea si Ria ne Infiria‘Trebuie st fim constienti cd un asifel de cura) este Intotdeauna 0 reatizare In fatregime personal, indlivid- ala. Curajul imprumutas, prin drogurt saw false cuvinte de tmbarbatare, este 0 iluzie, ‘0 datorie fundamentala pe care o avemn de la intrarea noastra in aceasti lume este s8 fim ateni la corpul nostru si si dim Iucrurite de care are nevoie, Oricine petrece mai puyin de treizeci de imate znic indeplinind nevoile propriului corp isi va petrece probabil o mai mare parte din viagd bolnav decat va fi sinatos. Acesta este adevarul, chiar daca poate suna dur. “Totusi, scopul acestei carti este sd arate cit de wyor si de placut este ste lagi fnvauit de ritmucite naturil, din prietenie fara de tine fasui, din umilinya fara de transcendenta beneficd a tuuror fintelor si Incr rilor. Multor oament le place sa predice .iubesteti aproapele!"; in incer~ carea de ai tine pe ceilali sub control, omit en ipocriaie sirsiul per ceptulvi y». 6a pe tine fnsusi, Ei nu fa fn seam legea nacuri: nina cel ce ts este siesi cel mai bun prieten poate fi si prietenut altor oameni. Si singural om care se poate numi prieten este cel care nut pune nici o ; nici asupra lut insasi, nick asupra oréearui cunoscut {La inceputul discutiei noastre despre ritimurile lunare si cele ale cor pli, tabelul de la pagina 85 este un mjloc important care v4 ofera 0 clasificare a diverselor efecte indicate de pozitia Iunii intr-un amuinit ‘seinn zodiacal ~ influenta ssupra partilor coxpulul, a calitatii rane, etc. El contine cele mai raspindite simboluri pentre usurarea ciiti diverselor calendare si tecbuie eonsulcat pe tot parcursul acestei cit, Taniodecembac —Decenibrictame Tipe aE TSTE — FEAST “Octombreaprlie Aprilicoctombric rane geniale, wretra Mathoiembre Tene deeeaae ‘Sistemal — Apa CarBont —Naiembriornar ~~ Organe For pion Tan cariowae ay —Troieiae Pacer TaMe ~_Gpide ina Pulpe, de sung ~Cemunehi, ease, —Gireulayia Pama incheiewri,picle Cana, ‘Seiemul — Aer vene endocrin, ae ts Somer gS Rb EaRT — Mg TEDTAIC Ss1. Dela lund plina pana Ja Iund plina sul unui circuit complet de la o luna plina pana la urmi- so eee act tetera mats ign Cae deel perioade sunt hina in descrestere si luna in crestere, iar in plus, cele ‘citeva ore in care luna este plina ¢i noua sunt caracterizate de forte spe- cial, a caror cunoastere poate 6 extrem de folositoare. Luna in descrestere de aproximativ paisprezece zile in care Luna aiken dees dena pi prac de and ‘now, aaupra corpului actioneazi o forfa care spina anu- mite intengit precum si anumite masuri preventive si curative; in acelasi timp, actioneaza cao frina si are o influenta nefavorabité anupraaltora, De retinut sunt urmitoarete: Jama in scidere dezintoxict si spali, elimin’ si curiti, usued, con- Jolideaza, indeamna la acfiune st la folosirea energie. Forfa este cu ‘tit mai mare, cu c&t luna now este mai aproape.* ‘Toate masurile a eiror punere Tn aplicare nu depinde de un moment dat si cate au ea scop dezintoxiearea corpului trebuie luate intotdeauna pe parcursul eelor doua siptamani de luna in deserestere. © dezintoxicare eave are loc primivara, de exemplv, cu ceai de ment, are si un efect puternic de purificare, ce deseori se mentine pe tot par- ‘eweal anului, pe end acecasi misura, luata in imp ce funa este tn crestere, nu are nici un efect san are unul mult redus. Efectul unit tn scadere se poate observa pina sin casa: curaenia, lustruivea si spaarea a LUNA IN DESCRESTERE ier an ‘efectuate ia acest timp sunt mult mai eficiente si decurg cu mult nai puitine probleme deci daca se fac atunci cand luna este in crestere. ‘Odata cu punerea pe un piedestal a specialistlor, secolul nostra nea facut sa pierdem din vedere imaginea de ansamblu, Dact, de exemplu, eineva cu 6 infectie a sinusurilor merge la un specialist in ORL, sunt mari ganse ca doctorul s msi dea seama ea boala isi are ‘cauza Intro infectie dentaré ~ probabil un molar de pe maxilarul supe- slor pur gi simplu pentru ca radiografia lui se opreste la baza nasulu Foarte multe boli, dereglari fice si mentale, sunt simptome exclusive ale otravirli sau iradierii intreguiui corp, pornind dintrunul sau din ‘mai mnalte puncte ale corpului ori din mediu, Mulji dintre cei internat {in spitale psiliatrice sunt vietime ale unei ascmenea otriviri si ar putea ‘wal viaya normala, plina de realizari, daca cineva lear face favoarea Ge ai dezintoxica eu atente ‘Toti medicii practicieni — cle ta domigt pina bn pecialig in ortope die ~ar webu deci st se gindeasc si la masuri de dezintoxicare pentru ‘ecare dintze pacieni lor, eel putin ea supliment la terapiile orientate ‘citre parti specifice ale corpului. Care sofer sar gandi vreadat 38 toame ulei proaspit peste cel urat, an dupa an, sa si indepateze rugi- ha prin spalare? La ce mir folosi o aspiring, daca singele mie plin de ‘mercur din plombele dentare? La ce bun s& iau wranchilizamte, dach inoxicarea eu plumb ma ficut hiperactiv? Ce folos ar avea psihovers- Pia daca ex: ag continua si locuiese intro zon’ zgomotoast care inia dleclangat problema psihica? fncereatis& va bazaii mai putin pe alti si mai onult pe instinct! gi bunul simt: dezintoxieagiva - de preferinta atunc} cind luna este tn scddere, pentru a obfine cele mai bune reaultate. Pe parcursul acestei Arti vei afla o mulkime de feluri yi mijloace prin eaze puteti realiza aceasta. Un alt aspect important al luli fn scidlere este faptul ca, in aceasta perioada, operapile au sanse mai mari de succes, iar vindecarea este inai rapid. Ranile nu singercaza atat de profund: sechetele care DBlocheaza fuxul. de energie in corp sunt mult mai rare, Acest subiect ‘este aut de important, incdt este tratat Intrun intreg capitol (vezi pag a 151). | |DE LA LUNA PLINA PANA LA LUNA PLINA Luna noua Capacitatea de derintoxicare a corpului este maxima fn ziua In care c lund nowa. Oricine face o regula din 4 avea 0 zi de post de fiecare dati cind este luna noua, face foarte mule pentru a preveni boli variate. ‘nacctasi mod, aceasta neste potrivta pentru a incepe activtiy nol, ca Punct de pornire pentru dezvajarea de obiceiuri proaste, cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de cafea si alcool. Simprome de reactie in timpul abstinentet (care uneori se pot face resimtite chiar sin cazul ‘enunlarii la cafea) sunt, In general, pinute in fr: chiar gi din punce de vedere psihie oamenii reactioneaza cu calm la spierdere ~ Iueru itnportant, eae pana si renuntarea Ia obiceiuri daunatoare poate avea descori efecte psihice periculoase. Pe lings accate in(ossasi extrem de utile, teebUle $4 mal stig C8 Obi- ceiurile rele sunt deseori ,rele* doar pencrut c4 oamenii ne-au convins si gindim despre ele car fi rele. Nu incercim s& promiovém sorbiul la ‘masi, dar acesia poate fi un bun exemplu despre cum o activtate sensi- bila 9 importanca a corpului a cézut vietima unor reguli sociale co nu au nimic comun cu natura, Nu neam sorbi supa in public, dar in pacea silinistea camerei noastce chiar facem asta din cind in eAnd, pentru e& acest obicei .prost” are si o explicatie (vezi pag. ). De asemenea, deseori, obiceiurite proaste sunt expresia exterioara a lunor forte dezorientate care aw nevoie doar de wn nou tel pentru a event folositoare si valoroase pentru noi, si pentru ceilalti oameni, Daca doriti si renuntati fa un obicei, privitid cu calm si in liniste in fag si suudiag} pe toate partle. Nu huagt in seama opiniile celor din jurul dumneavoastea. Dacd sunteti hotarit sa renuntati ta el, mu mai ‘clutati mot. Este vointa dumneavoastra si asta tot. Punct. Alegeti poi o 2i cu luna nowa ca punet de pornire pentru jnowa viata", Va va ajuta in ducerea la bun sfargt a scopurilor propuse. LUNA IN CRESTERE Luna in crestere Luna in crestere:este vreinea regencrarli, a absorbtci i a aprovizionai idiom. luna fn creptere sprovisioneasd, planifics, absoarhe, dezvolta, frist rel de care ee : sea ak deere Toate simptomele de deficiensa pot fi remedi i : remedies eu mut sul in luna een centers dec atin clea ea ee Ih Peni, mineaee# viaminele nn ins a ee epic pe be de gnc cc gfereoea e ‘oate ci dumneavoastra sau doctoral ati observat deja ca rezultatele fer te Seo importa deosebita pentru femelle pravide, cre metic SA urmeze atent instructiunile, mai ales crescre, | NeM* instructiunile, mai ales atunel cdnd luna eow te Sunt mult mal puternice acumultvle de apa tn corp stn \picloare in ese mult mai dicila climinarea acesiora en aja. Aliuretice. Toate simptomele de otravire, de leDE LA LUNA PLINA PANA LA LUNA PLINA picarura din proptia saliva vat poate face si uitati de 0 ingepaturs de "Foto ntunel clad luna ene eremere compl shaonybe mult mai bine (ot fell de substante vindecatoare. : Ci na pli ete mal spoape, eu at ase drei ale ‘operatilor sead, vindecarile sunt mai lente, iar sansa ramaneritcicat cllor este mai pronunaa. Luna plina fin ziva cand Este de asemenea avantajos s& postesti in zi Juna este plina, exact pentru ca imapul absoarbe ati de hin ide sn — ic muperonle adaosuri artificiale din mincarea ee meee i, apa se acumulesza repede tn tesutue, iar tesueal muscular devin Bie Easuegl setae tiers pent ter perloada cea mai putin favorabila iar ranile singereaza mal mult decat in ate perce Experiengele legate de vaccinari arath c& acestea nu stole i tele wile inne uni plies ai al pt a an lina. De asemenes, este important #8 tratafi copit vaccinati pe Gtera seen cit ear afta in comealescent ol trebuie shy Tack sports eforuu fice, st nu alerge desculti pe suprafetle rec. as be Fazele lunii in viaga de toate zilele estes stint deci, tn: mare, influentele Fundamentale ale fazelor te aun a au ode anne ee er dover extraordinar de profitabile penta deavoltasen, sees ae Suyshiea nara & co comogiaye despre efecree farelor Vani, Smamodernsar puts ie ona peta te Totusi, este suficient ea dumneavoastra interiorul dumneavoaste3, deveniti treptat congtient de etectele diferite 40 FAZELE LUNITIN VIATADE TOATE ZILELR ale cclor doua faze tiajore ale Luni, vet putea st a consteul!aruionos de ai cu zi, Este foarte simplu: dezintoxicayiva Guns! clad lunave tn seadere, fortfica auuncl cand e in erestere Gu toate acestea, ma trebuie si luati de-a gata ceea ce cate ners tq Sceasta carte: observayi, urmariti si aflati dumneavoatra Ins Ke $i le veri putea recunoaste, Vs faceti o baie fierbinte cind luna este in sca decat dlaca o faceti cand este in crestere? purile moderne este greu pentru oricine st se adapteze tami asemenea riun. Aproape toate acuinultrile de evenimente: ob Gein elualusi, in vita particulara si profesionala, nu inal lash nie done a aPulsuilor inerenteale-naturl; mule prea des cedamn sub pre Sune. ¢! Ne list convingi cit suntem evoiti a8 igniorin gi 3a uitdne de Seinnele naturale, dle {nstinetul nacural si de bunul sim, Dar o as snen Sonaudugere este, de cele mai multe of, pur imaginara, Pentru inceput, exiid eel putin un luer pe eare tl pute fice: toate quite tilnice dice si toate hobbyarile (care ia allele noasire fegenereart de multe ori fn munch grea) care nu sunt legate dee daa {isa trebuie amanate pana cind Luna ajunge in scadere, Nu rene iin Incet, putin cite putin, observind eu atenicefectele acest! net luni, pentru c4 nimie au este mai convingatar deci Ceput aceaus reactc, ett suntein tnea tines’ $i ne putem seanee ie clectele negative precuin rata de apa, sa pur si smplu ne tee ea ‘epirina, Dar, iacewal eu fncetnt, acesteimpulsari se aduatd, deeded fe Iimholnavet grave. Din acest inouy vrei sh v8 reamiin ch atesate sarte nu este o carte de vindectri,plina de remedil rapide: Eleene ignore rtumuion #98 Tn acelasi mod electele post. {heal wet tk contonansa ew aceste rim apa lent. Dach ota po 4, va oprith in sa aflagi care eimere activiuagile zilnice Poste arimonizata cu ritmurile hunare, vei gas ew siguranta sf sole 4‘DE LA LUNA PLINA PANA LA LUNA PLINA -vorbi despre un standard pe care webuie tanger despre {mnpa aint de obsenace, are deshide drumul ete acon torent, pur dnp, tale un er Cele doui sau wei zile pe care Luna le petrece in fecare dinue cele douasprevece semne ale zocliacului sunt insotite de diferite forte, care {si fac simtita prezenga peste ot tn lumea eelor vil, Influenta lor asipra plantelor, aninalelor $ oamenilor este foarte usor de observat, mal ates jn cazul influentelor asupra corpului omenesc si al sinaeayii. Muli aimeni sunt capabill s8 simck pina si fea de tranzitie dinwe dous erine, de pitda usoara presitine din zona capului auunel edd Luni jwece in Berbec, zodlie ee influenteaza capul, san durerea din degewt mare al piciorului cind Luna este in Pest In timpurile veehi, cei care practican medicina urmarean ex strictete sincronizarea poritiei lunii eu evolutiatinel boli~ un fap care ‘nu apare, in mod suiprinzator, in niei o Iuerare de intorie medicata, Dintre acestia, Hipocrate, parintele tuuuror doctorilor, sia totul despre foriele lunare si isi insteuia studentii, dindite teguli clace: .Oricine ‘Practica medicine gi nia tn Seana miscarea seledor este 0 peroana fra jute. sata” Sa: .Nu operat niiodata asupra aclor pant ale cpu gucernate de senrvul zoiacal prin care tee Laon i acl moment 4 tabelul de la pagina 85, pateti vedea esim Rectrul semn sodiacal {i sunt asociate zone si organe specifice ale coxpului in general a spunie of o anumita zodie .patroneaza" amuinite parti ale corpului. Aceasté domninatie anypra unor part specilice dint crup mnerge pind acolo, incat embrionul din wer creste in etape cave urmarese poritia Lis capul in Berbec, gitul in Taur, bratele si mainile in Geineni si ‘asa mai departe, pe perionda a zece orbive lunare pline din zodine, Perini medicine! modeme se ghidan, in privinta pozitiel lunll iu 2odiac, dupa urmatoarele principii: ® Tot ceca ce se face pentru bunistarea partilor din corp si organe- 4BGALATORIE PRIN CORPULUMAN ‘Exemplu: masijul zonelor sensible ale picioarclor cad luna este in Pest. 2 ‘0 Tot ceea ce aduce o presiume sau o povara special asupra acelor ‘organe parti ale corpului patronate de semnul zodiacal prin care Juna ¢rece int-un anumit moment are efecte de dows ori mai niefavorabile sau chiar distrugitoare. ‘Exemplu:o ricealé in zona gatului cine tuna este in Tau. ‘Operatile chirurgicale in aceste zone trebuiese evitate pe eat posibil in cele aile, eu exceptia celor ce trebuie facute de urgent®. ‘@ Daca luna eare (rece printr-tin anumit semn zodiacal este in ‘restere, Coate masurile Iuate pentrw hrinirea si intirirea regiunll ‘corpului patronate de zodia respectiva sunt mult mai eficiente decit daca luna ar fi in seadere. Suck Lome cote fn easconn, atunct toate masurile de dezintoxicare i purificare a zonel respective sunt mai eficente decit acd luna ar Blin crestere. No conteaza forma efectiva de terapie folosita ~ medicina, masa), imnastica, hidroteraple etc. ~ atéta vreme cit scopurile finale: sunt Lunnate prin aceste mijloace Deosebit de interesanta este observatia urmmavoares dach s¢ iat cunostintele despre partie corpului patronate de semnele zodincale si Gatele din tabelul di pag. 85, Smpreuna cu traiectoria anualA a tne prin zodliae gi legile exuntate mai sus rezulth in mod logic faprul cd Faasdrile uate pentrn vindecarea unor anninite organe si part ale cor plu vor avea efecte diferite In fecare dintre cele dou juma ale anual. ‘De exemphu: inasurile pentru dezintoxicarea wnt ficat bolnaw (care cate givemat de zodia Racului) vor da reaultate mai bane dach sine nate inure lunile inlie gi ianuarie (chine Luna este tn seaidere In Rac) decit dact sunt inate in celalalna jumatate a anului, De aceea, fiecare semm rodiacal arc la dispozitie forte care ajuth ta eliminaren oudivurilor timp de 0 jumaiate de-an sila alimentarea cu mnateriale mutritive Ta cealata jumidtate, Aceastd legauura a fost dedust lin suuistiee momentelori eare o anumith actiune a fost eficienta sau ‘aval put si simplu un efeet bun, La fel, au adunat observatil despre ‘Cazuri in care o meioda bund, aplicata intro faza potrvita a huni sau in timpul semsutui zodiacal cuvenit nam dat rezultatele scontate, Dupa PROGRAMUL CALATORIED soul ani de observa 6 ajuns la nul i is Ia concluzia c@ toamna, de exemple, anu ode darn ai be dei vrs cr Gi cine descoperit ace: an, poate api fra efor principal kor orgune gi part! ale corpului. F Programul calatoriei prin trupul nostru Principiile, punetele d wn lena peas ara ae pce d's Se spss on gE poeta rloreiveeertl teat ss Putinté din calendarul lunar. eoeen eertrreeeene a ta sop a a pee imul acestei ealstori, st i seals , suuctura capitolelor eare au ca subiect semnele Predisporitia psihica © bela trupessca sau o derega 0 dereglare ext, in multe ear, ec, con sein pom exter we! atin Serene de nin tes rep, de pls uate dvi impale asepan su fat und, Dsl ee fmol vii care verde intr oe bil alain tuen pihia, buruienle nedorive ce erese tn para vrai lun i de iat nega mae (MG doare caput", ani sa ints somacul i Ma dou = il pe doe, smi flere stn- gin evn expen canoe etn anc Sant det cea dine miianl re dreds fae snk eo conan de lege dine aude nro nie, cine amen pea edo opt onl decent pare a nel bate ep imp va mai tree pana cand medicina oficial sea lsa inflenata de aceasta certudineinterioar, pe care o purtim eu tot_——— ‘CALATORIE PRIN CORPUL UMAN ‘Un exemplu: ulcerul, asteiul, reumacismul ete, sunt considerate “moyteniri genetice”, Acest lueru ni este aproape niciodata adevarat, Tel pusin mu in sonsul cA tendinja eatre boala ar fl © mostenire geneti- fa. Stina se ocupa de studiul continucolat nucteulul eelulelor noasere dfoar pentru ci are nevoie de bani pentru cercetae!# finde oamenii tte ina incearcd s4 controleze aspecte ale vit pe care not nu le vom putea controla niciodats, din moment ce Dumnezeu ese cel care le fovereaza, Asfel de oarent nut iu in seam faptal 8 in 959 dinure Seite presupuse a fi mostenite genetic nu sa transmis un defect fic fe tendinta paihotogict, Multi pacienti imbratiyeaza cu bucurie concluzi- fe cercetatorilor, pentru e@ asta Inseamna cd mu vor treba st priveascA fn fara adevaratele cause, Adevirul este urmitorul; fa principal este vorba de boli induse de atitudini faa de viasd, de prejudecat st de sno- Guri de gindize, care sunt (ransmize copiilor, ei nt de gene genera: toare de bali ‘Doel sigurana noastrsinterioard nu se pierde prinire vaturi: use itor, ea va f conslientizatt si va duce cause o vizune clara: disfunctions: ile corpulul gi botile sunt apronpe intotdeauna cauzate de not nse, Noi tnsine, nimeni altcineva, purtam raspunderea pentru staren propriului nostra corp. eonstientizarea treptati a acestei legaturi si recunoagterea ade varauclor cauze ale problemelor noasise stimesc aproape inevitabil sex inente de antictate si de vinowatie qi de snulte ori fi fae pe oameni sk refuze aceasta congtientizare si chiar #0 respings cu violent. ‘Panetul de pleeare penta tot ce ain scris fn nceasta carte este Gorin ta duinneavoastr sincerd de af sindtosi sau dea redevent sintow, De eeea, pentna a ne duce intentile la bun sfrgit, twebuie «4 vi amintin idevarmele conexiuni dintre corp, pe de © parte, si bosls i sanacate, sminte si suflet, pe de alta parte, ‘Un exempla, priitre multe alele: tai indragostit de cineva care neji cunoaste inch sentimentele- Acest lncru se intimpla de cdteva s4p- nda, Poste cA al avuit fact o¢azia 88 io spui, poate e& al fost prea timid san nai reusit din alte motive siti dedlari sentimentele, Intro #i, te tntorei casa extenuat, cu tamplele pulsind #i te gandest: »Douk Sepirine, wn dug #1 apat dicect in pat, Nimic nu mar face a les in ort writs asta, Telefon sun este chiar persoana pe eave © adori In {aina gi te invita s merged! st dansayiin oray, PROGRAMUL CALATORIED Cee se tutdmy oboseala? Pes co gh sn Tk i ai fs asta cna ein sk swe frees teen sto prin opie lr Gt conn cee cones i ninco de naga ee soso io inne mee cenit paranoia N ‘ue aaah teers, olen ple nem pe saga grea seem pe nm tel oe ae aes chen sn pea pel dnd penis deaa tons, daca va gindiy al bine, ar webu #8 unged sae bu ie rari, Doar 0 viaja In afara custit cee ‘ustii auto-construite merita intradevir Sentimentele de vinovayie vinovaie int renal generate de conceptele morale artifiiale de bun sf 18, tla! wr control manip atl eee ie paces confortabila — boli ay te ,¢lin senin", es vn cider neferite santa leonora fee fl our bint de gd: Puen ha impo pe fon sine nos, dn a ede parte en : | recuroascé propria contribute la imbolnavire is mai lunes per note ee Jui insusi, —a cet ‘curaj si va uitagi In oglinda inl ¥8 ca singur sepine de denon daa va sede pocspie taint eae ae ceilalji. (Nimeni ‘nu Se asteapth sdf pul seta ¢ 2 cera eke eas Sr). em ni fice et lasttogen pin prope efor st dent un el de eas, ae ola ek Geant de etn pone Diien i de dunaceroa nae eat pata dct sta, peice ede eva tie i ua esl itl ma depart: Nar feito plerdere de inp : il ete ci rare ne laf sia: rent es ete intone vom st dereglari fizice ale organismului, care ganduri pli Intro fractiune de secunda eu duretea ta de cap, eu lunor aecese de ipocrizie @‘CALATORIE PRIN CORPUL UMAN’ si atinudini ne pot inabolnavi — predispozitia psihies, mai mutt sais mai ppt ascuns, pe care o trimitem boli. Constientizarea acestor ginditi identificarea legatusil dintse ele si dereglarile oxganisinudni pot ta wulte cazuri sa accelereze procesul de vindecare. Masuri ajutatoure, preventive fi de fortificare ‘Asa euin am mai spus, masurile de dezintoxicare si de fortfieare late asupra reginnit corpului patronate de semul zodiacal prin care Luna trece intrun anumit moinent sunt de oud ori mai eficiente, Care sunt acele masuri de precautie aplicate cu regularitate care, din experienia noastra, dau cele mai bune rezultate intron anumit ea? Asemene exemple sunt foarte multe. ‘Yon mal vurbi sf despre scalltatex lle!” Ap obocrvut vteuelata eat aceleasi conditii de temperatura, wmiditate si presiune exterioara, in zile diferice simtiti diferit atmosfera de afara? Uncori ne punem ‘ochélarii de soare fara sa stam pe ginduri, desi cerul ¢ innorat, far une ori ne place sa ne ayezaim pe tn botavan sau pe iar, in timp ce alteori ‘mu team ayeza pe jos pentru ca simtim ca arf eumva nepotrivit. Solutia acestai mister poate fi dad de calitaile zlelor ~ caracterisi- cile speciale ale unei zile care sunt legate de semnul zodiacal curent. Cumoasterea acestor calitti ponte f extrem de folositoare tn ingrjiren si pastrarea stray Yorbim de ile nade, zite de for acumei efndl hina este Berhec, Lew si Saget Aceste zile sunt deseori powrivive pentru exeursii tn acr liber, lar ‘omperntura este pleut, chiar dict ecru] este imaorat, Intro anfel de chu 34 fit surpei Ini insetat deel de obi sei. Zi) a Mm Lin cole lost. saa. wei e-ale Leului, care ¢ eel mai_useat semn din zodline, In zlele Leului sxisia descori pericolul apariticl neagepiate a fuciupiler, cu consecintie neplicute, fn special dupa lungi perioadeé caniculare (fustunile cu ‘sriudina), ‘Zolee twnninis se alle de ar sant cele in.cwre luna este tn Geweni, ‘Balangs sau Varstior. aces a i aula lumina decit de object, iar efectul asupra noastra este nul pi otiile S14, Acros binecto. ostbil sa_nu se sims bine oamen lari de soare chi i ind cen este tanorat sae Schelatt de soare chiar s auanei cad ceri eo oes ‘Puwerea omni este deranjantae cai ‘edict este mai mare, ee Bee: eae on si Pest ~ 94 asd piciodata pam! sa Sie cer ar ea Sea or eat tndintle spre precipita suit aecenwsate, Daet indi sti mengeti la un pienic saat va manag Te aust, cebu s4.0 fee cu pridem ec 9.882 Perk gad uciule a we ene en, Schimbarile bruste in starea vremtt sa (ana i Sunt posibile in special pe Blinds pe nna nous tinpul Gemenlor y Seen pete Mt Ajulor ponte insinatogie ihe emmpamnesat ig Pentru n indeparta fictori cure favorizeaza anuanite boli yen ee cau ime lor, _ i" it metodelor cae as Ia baat plane, ve gal nner urmatontea pares enti eae on Imomente penis ealogerea!preparaen lon te CY Mal Dune « asemenea, vont prezenta multe meiode di culoare, Oricine es insusi re sep {uloare, Oncine ene congient deel fi! p'de media nae ‘ce eféct uriag au culorile, asociariile coloristice flor 49CALATORIE PRIN CORPUL UMAN unestecuri de culori say nuanje pastel. in diseutia despre seinnele 2odi- ncale vom artta ce culoare corespunde nel anuunite zodil, De exem- plu: Scorpionului (organele sexuale, uretra) fi corespumde roqul. Putett Tolos aceste informatii pencru a vé imagina regiunea respectiva a eor- pului infasurata fn culoarea cares apariine, saw pentru a purta raciminte de aceasta culoare in a atte me ‘li, neestea se refera la culorile hainelor pe care le le caz, de preferinta deasupra regiunti paral caoaren. corespnaatoare direct piele, de pilda lenjeria, san peste haine de alte evlori. Efectul ee kines pe pele este mai petemnic, dar culoarea vith de och fe un efect Ia fel de puternic asupra deregiari in cauza, in py, orice tation lb! eae sani pours psn eta de pat si pentru pfamale, pentru ef astfel corpul poate absorb liber ‘absatile anaduitoare din peeajma. Pe de alea parte, negrul este otra ‘carat, pentru €@ ecraneaza vibrajile, penta anumie puteté purta intr-un astfel de respeative. Nu conteara dact aura chestivni importante ante da teeperea eter: ‘# tn prinvul rand; este posibil ca, dupa parcurgerea urmatoraui caplet pote gas cu pecacbosla su deregiares fia 3 ore nul de care suferiti dumneavoastra sau persoanele apropiate. Nu am davut intentia de a pune la punct un lexicon medical si chiar dintsun astfel de lexicon, deseori nu pot 6 obtinute informatit complete, Cu toate acestea, daca apticati fn eazul dumneavoastra mumeroasele reguli fundamentale pentra mentinerea si recapatarea sinatauit prin eforturi propri, care at fost 4 vor fiseise tn aceasia carte, vei cletne sufciente Informa: pentra a ice ceea va propunet: 59 eliminag factorl eae alt tnenteaz’ problema, sa dezintoxicati organismul si s& intarithsistemul imu et ma mate sri, acne nur wk suficiente pent ‘chide calea spre anueliorarea bolt siinsinatosire ae eat doles hadi aproape tous care nara a cu fete ese ‘au, intro prima Fizd, ca renultat deteriorarea inijiall a start paciente iui, Dupa aplicarea wnor remedii naturale eficiente, masaje sat alte ‘masui, boala st durerile se agravenza ~ in special in exaurile msuritor hhomeopatice sau ale masajclor in zonele rellexogene. Acest fapt este 50 PROGRAMUL CALATORIEL ‘deseori explicat inadecvat chiar si de e&tre unit mediel compevemti. Ca lurmare, mulli dintre pacientii nepregatti pentew asa ceva reactioneaea ‘on anxietate si pierderea increderii in persoana si metodele celui care Uwebuie sad vindece $i chiar igi cautd un alt doctor care ,stie mai bine ce inva ajuta”. Nuva pierdeti speranta: aceasta inrautajire aparenta este {ntordeauna un sere 8 trapul reactioneaza, cf terapia este eficienta si ‘4 sunt mari ganse ca suecesul pe termen hung s8 fie asiguat. © fn al tellea rand: wanzitia intre doua seinne zodiacale are Tntot- aeauna loc treptat, Cind, spre exempl, influenta Berbecului se apro- pic de sflrsit, puterea zodiei urmatoare, Taurul, isi fice deja simita prevenia, iar in primele ore ale Taurului, energia Berbecului mai per- sist civ timp, Desigur, schimbarea fortelor poate fi sabilita matemae tie pana ta minute, asa cum fac mute dintre calendarele tunare; dar ‘ete mule mai important of aii ea acinml zodiacal tectE Mal AY 0 ine Suenia pentru efwva timp in semnul zodiacal urmiator sted uneori forie- Je-se combina ~ informatie importants, tn special atunei cfd trebuie ales momental unei operatii {veri pag. 145). Poate ct acesta este 51 ‘motivudl pentru care multe dintre calendarele calculate incorect dau ‘ouusi renultate bune: increderea Tn ele si suprapunerea fortelor duc In © Si, In sfarst fn timp ce eit aceasta carte, vA rug 5 nut ulcagl ea suntefl 0 persoana libera i indlependenta, Noi nu prescriem sn dain instructiuni; nu presupiinem cd stim ceea ce este bun si thu pentru, ‘dumneavoastra, Lvati toate informayite din aceasta carte pur si simplu ‘un material ce poate servi drept baza pentru proprile dummneavoas- (ua experienje. Ciutati un doctor care este prieten al wnanitayi, Trebu- le st existe o asemenea persoana in apropicrea dumneavoastrt. EI nu ar wece cu un zimbet superior peste ceea ce sil cris tn paginile urma- toare, Ar céuta ea, impreund ct. dumneavoastra, st gaseasc cea mai buna cale pentru a va ajuta si depasi situate diffcile, dereglarile dureroase ale organismului sau chiar bolite ~ cw sau fara ajiorul ex nostinelor ce se pot gisi in aceasta carte, In ultima instanta, decizia va apariine dummeavoasta, nu nowa, {in concluzie, pe scuets in privinfa riscurilor si efectelor secundare ale acestei cart, trebuie si faceti ape! ta bun sim, stCALATORIE PRIN CORPUL UMAN Luna in Berbec - din crestetul capului pana Janas i i mia dintre forcle din nileteBerbecufi invents ya dnte i pana sub nas. Multi oameni sime tranzitia de I Pest Bate co's Inasiane uaitcy Shanta fone i np 1 de apa al Pestilor (eare are efect in regiunea Virdoe) rat ctons ease Wisionl at oF fe 3 Tuneori Incapatinat al Berbécului, a carui influenta incepe din nou. sus, fn zona eapulu. © Tot even ce facet in cole doui sau tei zile ale Berbecului pentru reglunea capulul, ochilor si nasulut are un efect pozidv dublu, pre- ventiv si de vindecare, eu exceptia operatilor chirurgicale in aceasti © Tot ceea ce influenfeazi negativ capul, ochii si nasul in zilele Berbecului are un efect mai puternic decit in alte zile, : Deck pets slege da pero o operate exp, nae om oc {indicat si evita ailele Berbecului si perioada 20 martie ~ 20 aprilie ‘is alegetio perioada cu luna in scidere, mos é sunt a Calitatea ziletor = A fn silele Berbeclu: sunt le de foc, cake. - inca etn clare: hidgo nu seta, Varn sent decor ile potrivite pentru excursii; se poate sta pe pimint timp indelungat | prea mare de raceal | . Eanrommin oniciot combat deo de cp hi (Slur) si a problemelor la nas sila sinusurile frontale si naza aca sunt sirknse in zilele Berbeculul, In cazul dereglarilor ce se mani festa cu regularitate, este important momentul strangerii ierbutilor. Pest patrie ia! Tadetungae, Jebus ele enlee co pa SS OE at pet ik asta se intimpla sau nu sub influenta ui. “ ono vere! oe nertbditoar x Beecall, haps ik esr des de eap x migrene. Cum cea hung! npa eam eis Gaels WA de coer Sours, ecm tan apes ee secintele acestet negiijente. 52 LUNA IN BERBEC ~ DIN CRESTETUL CAPULUE PANA LA NAS Dureri de cap, migrene Preps pehica penta die de cap: mai mult deckt pot supor- ‘2°; Ce vanzoleala cumplita, mi se invarte capul”; ,Citeodata am senti- ‘mentul e8 nu smal stint proprin! meu suapin"; .Me teaa cd nu mi vot ‘idica Ia Tnaijimea astepeariion”; ,Persoana sau eliesiuiiea aceasta soa deprim cu adevarat Un remediu eficient impotriva efectelor negative ale acest torent {fe Bindi asupra stnatayit este pur si simpiu a8 accepii ca un anuinie incru este prea mudt pentru tine, fn Joe ai inceret sat elimini gi #8 ne full cul, Este constientizarea fapiului ed nu sunt deedt doutaee! Ptrn de ove tnuro 2, mu te poi fmpard in patra oat vinsles, {jSblid el panica vin din interior tau, mu dia fara, Gbservatied pe lumneavoastedTnsiva si facet! tor posibilil sa nu avest matiow de meter seu: de neitine i alle Berbeculul. Dach acest luera nu este posto, Pr si simpli lath Iucrusietn voia lor. Oricum sar ssi near ot ng ‘oste eapal, Ge pute fee: de multe or, 0 oxravire ugoara, mental sat feed, ewe iG 0 cauzd a dures de cap. Unele combinatii de indnearurl por dleclansa o migrent, de exemply carnea combivata cu cofelna sau beans m1 cu vou pot fi uneori greu de digerat. Efectele is lac cunosearg Dfezen In corp sin mint, rexinteta ia dares de ap 3 la inigrene fate Seizt,iar pe uermen lung subieetal poate cleveniagresy gi ner ator: Ambele combinayit su au ict un efeet asupra mnulior ournen Gar pentru unil consecintele sunt serioase, cw atte ial inult en ot relatia de eauraltate este aproape necunosaats. © imasuca eficienta. pentrn prevenirea migrenei este consumarca lunel mari cantitay de apa in zlcle Berbecuful si tn general abjineree de ia cafea, clocolata, zal si albus de ou (posibil declangator al ‘nigréne!). Tosi, acese recomandari sunt folositoare doar dact afi {nvat saver incredere io semnalele proprului corp. Oricne a reupt inicleagt Hinbajul propriuli comp poate sii formeze o imagine Clara despre lucrurile care-i sunt folositonre sau daunatoare, Penters singura dereglare a sinatatii ngastec, mill de sfaturt Dune # biog intentionate curg din toate partie, iii de medicamente, infu amestecuri ar putea si ne (ie de ajutor. Dar, diet prvi in interiora! umnneavoastrs, doar unul dintre aceste remecli va fi de ajuns; uneori 58‘CALATORIE PRIN CORPUL UMAN men lung, ce este mai avantajos: sforaital, sau un som eu Tritrerupert In flecare noapte? ‘Adenite | Brdispate pica pron deni: ,Nu pot sparta tensunea ds aer ‘Ar fl bine st ma jin deoparte #134 nu stat fn calea nimanul”, Copili care sufera de adenite provin deseori din familii in care exist tensiuni si multe sentimente negative nevostite, Nu este suficiennt ste prefac in fata unl copil ca este dort daca el nu este intradevar Jubit far sentimental adevarat nx este de visare in nici un magazin de jucaii span ss) we sa See eareeemereercas ns in Berbec sau fn Taur. Succesul ar fi de scurta durata, iar adenitele ar recidiva. in unele cazuri, deplasarea celei dea patra vertebre a gltul ee ee ee ees Riceli Presper pT ea strat in as, iat iia pied pentru reali: -Toemai mia strtnutat in ‘scum am Iuat si cu riceala”; ,Racese cle trei ori in ficeare iarna; .Mia ajunst"; .E prea mult pentru mine, nu ma pot horari"; ,Ce a spus mat Aris pal ee wae asa snd care 0 persoana ae gindeste ou precizie .1ram cuin si-nu ricese", gind care netezeste de fapt drwmul edtze racealS sau gripa. Mai mult, orice forma de indecizie si de falsa mandsie poate avea ca efect o rceata. ‘Trebule a ehacasi ou adevbnt tol factor tants de a uo deeizie”, dar daca ducetio astfel de gindire pnd ta extrem, wu vet hia Se eek nestonem fae ice circumstanyele implicate intro decizie. Fars incvedeve si Grd instinet, ‘LUNA IN BERBEC~ DIN GRESTETUL CAPULUL PANA LA NAS flecare deczie devine o torturt. $i oare ce altceva ne fice 8 tim mai intens deat ceva neasteptat? “net hat fate: O madsurd normale de prevedere, aplicat eu regulatt- inte sau oricind se tatimpl $2 te gandest la ea, ar fi si va incorday, sdogetele de Ia picioare in pantofi ca si cind ati vren st apical ceva ex le. Acest Iucru ereea24 0 presiuiie puternica, uneori dureroasa, ea wn ‘Masa asupra unor puncte de pe varfurile degetelor de la picioare, Presiunea stimuleaza circulatia energiei prin corp, fapt care are us fect favorabil asupra ricelilor care sunt in faza incipient sau care sunt insailate de putina vreme. Hainele de euloare rosie (ciorapi, lenjere, hainele de 1a suprafata) sunt indicate pentra riceli grave si repeate ‘ae'tu si in stari feb). In general lime nu nic un eect asupr racelitor ee toate pu: sive i vindeeatoare ale celor msi multe frucie de pe prs fe WW trecut mai mult de dou ile de cand frucel es \bolndviri fn timpul unei epideaii de gripa este jmexistent, Nu te imbolaavesti pentru cé ai luat raceala, ci mai degraba ‘el raceala pentru cA esti deja .bolnav” ~ eu alte cuvinte, deoarece six {emul wu iimunitar a fost deja slabic Inuvan alt nod. Oriee intarese sis, {emul imunitar este cea mai buna aparare tinpoteiva ipl a ree, [diarea de singe poate fi binevenita impotrva febre, in a 26a 2i dupa {un noua si, pentru fortificare, ina 12a, a 18a sia 21a 2 dupa Land noua. (Atenile mare la metocin te calcul! Veai pag. 105), Probleme cx sinusurile Preispoiia pihica pentru protleme cv sinasurite: nate de deregli suit eseori sinpromele fizice ale unei irtari ascunse generac de 0 Persoana din apropiere: 4MA calea pe nervil", Sunt mide solutil post bile torusi, nu existk nici una pe care $0 pritesi aplica de la o 21 lal 1 afara cull in care un sfat de genul .invaya si jubest! pe cella Yine pe un teren favorabil. Dragostea iis sc poate ivi 1a comanda, ‘Trebuie 28 rezolvatl problemele privind Iucrurile tn faa, Care sunt ‘asteprarile pe care vi les ingelat persoania in cauza? Ce couditit wrebuie‘CALATORIE PRIN GORPUL UMAN #4 fie indeplinite pentru ca necazurite dumneavoastra sa dispara? Ce se {nvimpla daca remunjagi la asteptarile $i condigile dumneavoastra? Cx pute face: in special in cazul problemelor cronice la sinusurile frontale si nazale, wna din cauze poate fi si o zona defavorabila tn partea dinspre cap a patului (vezi pag. 271). De asemenea, poate fi o infectie necunoscuta fn dintele al saptelea din maxilarul superior sau inferior. De miulte oti, un tratament stomatologic complet se dovedeste de ajutorin astfel de cazuri. Sinuzita este, in general, consecinta fest tn aer liber eu parul ud, in tinereje, Nimeni nu «rebuie st iast din cast cx pairul ud, in special iarna. Problemele la sinusurile nazale igi au deseor! cauza ~ ca si nenumarate alte deregiari fizice ale organismului ~ in vertebre deplasate de la locul lor (a dowa vertebra a gitului), Un medic experi- rmentat va putea indrepia hucruril, Probleme eu ochit Prodispoaitia psihicd pentru problenele cu ochii; »Mi-am pierdut tehul in | Miata si mie teama de viitor"(miopie); .N-amn curaj 88 privesc coea ce este aproape si obignuit. Prezentul mu-mi oferd nimic" (hipermetropie); Cea ce vad ma infurie” (afectiuni ale glandet lacrimale). Reneiii: Perceperea prezentului asa cum este el, fie c& e incredibil de frumos, fie cumplit de urat, fie ambele, simultan. Recunoasterea fap- ‘ului ca vitorul imaginat de mine devine realitate doar daca il gandese intrun anume fel, printro predispozitie psihiea, asumandwvini astfel twate consecinjele bune sau rele care ar putea deriva de aici. Ge pret face: exercitile pentru ochi gi vedere, cate se pot gasi in humeroase cirti, sunt uneori de ajutor ca masuri preventive pentru fochit dabip, chiar si tn cayurile tn care este necesar’ purtarea ochelaric Jor, De multe ori, ochelarii permanentizeazt o slbichune a vederii care ar fi pntut i usor indepartata prin exercitille potrivite si prin capaci- tatea dea privi incrurile in fata, [LUNA IN BERBEG ~ DIN CRESTETUL CAPULUI PANA LA NAS Un gemediu vechi si cficiene pentru ochii obo ‘st€_umezirea pleoapelor cu propria saliva, dimineaa, ina 4 Fungile de sub ochi pot fi acute sa dispard rapid daca fnainte de micul din sconsuinddaut habe de piper Deregiarile vederii sunt descori simptome care insolese o vertebra deplasara (a dowa vertebra a gatului), In astfel de cazuri, un medic ‘experimentat poate de multe ori si rezolve problemele printro singura sedinta, Conjunetivita si urcioarele Pradishritin pthion pent conjunctivitay! uncivare: Sunt Curios Weak ‘magit de ceea ce vad dar, ineapabil s8 intreprind ceva", Furia si dezamagirea sunt intotdeauna proprille dumneavoastré creatii. Nici o alta persoana sau situatie nu este de vind. Ambele sunt imotdeauna aga cum ne-am fi asteptat s8 fie, chiar daci reciunoagiem sau nu, (Ce pu fate: conjunctivita este deseori un simptom al functionacii insuficiente.a rinichitor. Trebuie si va asiguragi cd afi consumat suf siente lichide, de preferinta doar apa, in special in zilele Berbeculul (pentru mai multe remedii posible (veri pag. 83). Se intimpla nu rareori ca tesutul conjuncti sa fie ranit de pral; lovi- ‘uri sau frig puternic. Compresele oculare eu 0 infuzie célduya de silur ot indeparia rapid problema. Dact nu aveti, apa calda cle In robinet (nu ¢ necesar s fierber!) va fide ajutor, Astfel de comprese dau rezul- tate bune ind luna este in scadere gi in zilele Berbecului, in special acd planta a fost culeasa cind hina era in crestere, tot in zilele Berbecului, Compresele eu muejel mu sunt defet potrvite pentru ochi, eoatece induc un proces de vindecare prea rapid si de multe ovi se [pot forma coji de puroi. Cu accasta exceptie, musetelul este o plants ‘medicinala eficiemta pentru toate felurile de inflamatii, Aceste obscr- ‘aii se aplca si in cazul urciowretor gi inflamatilor purulente si nepu rlente ale glandelor sebacee ale pleoapelor, * 59