Date initiale : © Turajien = Numiar cilindri i © Alezaj D © «CursiS ‘© Raport de comprimare & Parametri constructivi si marimi de bazi a) Cilindreea unitara V, b) Cilindreea total’ Vs ©) Volumul cilindrului V d) Volumul camerei de ardere Ve V, SE DER dm’ V, ©) Viteza medie a pistonului wp Pe baza acestor valori pot fi stabilite urmatoarele categs © motoare lente, cu valori ale wy situate in intervalul 4 ... 6 {m/s}; ‘© motoare de turafie medie, pentru valori ale w, de 6 ... 9 {m/s}; « motoare rapide, la care w, este intre 9 si 13 [m/s]. f) Valoarea raportului dintre cursa si alezaj y= S/D {in functie de valoarea acestui raport, motoarele cu ardere interna cu piston se clasificd in: © y <1, motoare subpitrate (S < Dy; © y= 1, motoare pitrate (S= D); © y> 1, motoare suprapatrate (S > D). MAS de constructie actual, sunt in general motoare subpaitrate, cu y= 0,57 ... 0,95 in timp ce MAC sunt, in general, suprapitrate, avand y = 1,05 ... 1,35. in funetie de destinatie, MAC-urile au y =0,9...1,2 pentru automobile si y= 1, 1 ... 1,3 pentru tractiune, . oe s g) Raza manivelei arborelui cotit r = 7” = > mm h) Raportul dintre raza manivelei si lungimea bielei (A) 1Este un parametra constructiv al motorului. Pentru motoarele de autot 1/3...1/3,8, iar pentru motoarele de autocamion A = 1/3,8...1/4,2. ide si rapide {) Unghiul de rotatie al arborelui cotit (0. ) reprezinta unghiul facut de manivela eu axa cilindrului, Originea unghiului 0: (ot = 0°) se alege corespunzator pozifiei pistonului in PML. O curs complet a pistonului corespunde la un unghi ct = 180° RAG, iar pentru 01 = 360° RAC arborele cotit efectueazi o rotajie completa in timp ce pistonul parcurge doud curse simple, j) Ciclul motor reprezint& succesiunea proceselor ( 4,C,D,E) care se repeti periodic in cilindrii motorului k) Timpul motor (+) reprezint& partea din ciclul motor care se efectueaza intr-o cursa simy pistonului. Calculul procesului de admisie a motoarelor in patru timpi Ipoteze de calcul. in cadrul acestui model se utilizeazd urmatoarele dou’ ipoteze de baz: ~ fluidul proaspat si gazele reziduale sunt considerate gaze ideale; — dupa intrarea in cilindru, energia cineticd a incaresturii proaspete se transforma integral in caildura. Condifiile inifiale de stare. Presiunea si temperatura fluidului proaspat la intrarea in motor, in cazul admisiei normale sunt presiunea si temperatura mediului ambiant po gi To, care pentru conditiile standardizate au valorile po = 0,1 [MPa] si To = 293 [K] (STAS 6635 ~ 87). Presiunea si temperatura gazelor reziduale, Presiunea acestor gaze, pr, numite si gaze arse restante, la motoarele in patru timpi, se consider c& este egal cu presiunea medie din colectorul de evacuare. Valorile pentru calculele aproximative relativ la diferite tipuri de motoare se pot adopta din recomandéirile urmatoare:— pr=(1,20... 1,25) po la MAS; Pr= (1,05 ... 1,15) po la MAC rapide; Presiunea gazelor reziduale variaz in functie de turatia motorului; pentru un calcul mai riguros, variafia sa se poate aprecia prin relajia, recomandata de [9] a Pata) = Po(035+C 107?) Pa in care: (p, | Py —1,035)-10° /n® p,(MPa] _—presiunea gazelor reziduale la turafia nominala; n [rpm] = turafia; considerat ca variabili in relafia pentru pray si ca turafie nominala la calculul constantei C. ‘Temperatura gazelor reziduale J; depinde de tipul motorului, de raportul de comprimare si de coeficientul excesului de aer; valorile uzuale ale temperaturii 7, pentru diverse motoare se pot aprecia intre urmatoarele limite: MAS cu carburator sau injectie MAC.. 100 ~ 1100 [K] 600-900 [K} 1000 2000 3000 ©4000 5000 1, rotmin Variajia coeficientilor 2, Ty Qpu si &: la mas. Cresterea de temperatura a fluidului proaspit, AT. Fluidul proaspat se incdlzeste in contact cu perefii sistemului de admisie si ai cilindrului precum si datorita gazelor reziduale. Cresterea de temperatura depinde in principal de viteza fluidului proaspat, de durata admisiei, de temperatura perefilor sia fluidului proaspat. in functie de tipul motorului, AT’ poate avea valorile urmatoare: MAS cu carburator 0-20 [°C]MAC nesupraalimentat 0-20 [°C] La MAS cu injectie de benzina, cresterea de temperatura a amestecului proaspiit este mai redus& decat in cazul carburatiei Variatia lui AT’ in functie de turafie, in vederea unui calcul mai complet, poate fi stabilit4 orientativ cu relafia 110-0,0125" 110-0,0125n,, AT(n) = AT, {K]}, in care ATy este cresterea de temperatura corespunzatoare valorii np a turatici nominale, in relatia prezentatd n fiind argumentul (variabila) functiei Presiunea din cilindru la sfarsitul cursei de admisie, pz , se poate exprima prin: Pa = Po—ApP, — (MPal, in care Ap, [bar] este c&derea de presiune si se poate deduce din relafia lui Bernoulli; dp, = (9° +é,) w, “Po 10° ripal, 2 in care: ~ este coeficientul de reducere a vitezei in sectiunea minima a sistemului de admisie (diametrul minim al seefiunii de trecere al supapei de admisie — d); ~ &, este coeficientul de rezistenfi gazodinamicd al sistemului de admisie raportat la sectiunea minima a sistemului de admisie; —w, [m/s] reprezinta viteza fluidului proaspat prin secfiunea minima a sistemului de admisie, stabilita pentru viteza maxima a pistonului; ~ p» [kg/m’] — densitatea fluidului proaspit ( pentru presiunea po). s. A constanta care depinde de viteza medie a pistonului, aria pistonului, n coursa, aria seofiunii de trecere a gazelor pe sub supapa et. “py? 10% 2 dp, =(0 +é,)- An [MPa] Pentru motoarele de automobil, fa regim nominal, rezisten{a gazodinamica totala si viteza medie a fluidului proaspat, se pot alege astfel: (@' + E)=2,5... 4 51 Wa= 50... 130 [m/s] Valorile densiti{ii aerului la presiune atmosfericd in functie de temperatura w, =4,-n=> 4 t PC} =20 [0 10 | 20 180 T IK] 253,15 | 273,15 | 283,15 | 293,15 | 313,15 | 333,15 | 353.15 po [kg/m] 1,365 | 1,252 [1,206 | 1,164 1,025. | 0,968 Coeficientul gazelor reziduale, 7, se defineste prin raportul: 120M in care: v, (kmol/ciclu] ~ numiirul de kmoli de gaze reziduale pe ciclu; vp [kmol/ciclu] ~ numarul de kmoli de fluid proaspat pe ciclu 4Valorile coeficientului gazelor reziduale pentru diferite tipuri de motoare, se situeaz in mod curent intre limitele de mai jos: MAS cu carburator sau injectie 0,04 ~ 0,10 MAC nesupraalimentat 0,02 ~ 0,05 MAC supraalimentat 0,00 — 0,03 T,+AT. Pp. : =p) Po Pr ‘Temperatura la sfarsitul cursei de admisie, Tz, se poate determina din relajia bilanfulut termic aplicat fluidului proaspat inainte si dupa amestecare cu gazele arse. Daci se considera ci amestecarea se produce la presiune constantd, iar capacitatea calorica specifica a amestecului este egal cu a fluidului proaspat, temperatura 7, se calculeaza cu relatia: p otAlrent a l+y, unde {= Cy/Cyp » iat Cyr $1 Cop Sunt caldurile specifice la presiune constantd a gazelor reziduale, respectiv a fluidului proaspat.; ¢= 1 1a motoarele cu formarea exterioard a amestecului, valoare care se poate utiliza, cu aproximatie, si la celelalte motoare. IK}, Gradul de umplere, 7, denumit si randament al umplerii, coeficient de umplere, sau chiar randament volumetric este definit prin raportul dintre cantitatea (masicd, gravificd, molara, volumica) de fluid proaspat refinutd in cilindru la sfirgitul admisiei si cantitatea posibila de a fi introdusé in cilindreea Vs, in condifiile de presiune si temperatura de la intrarea in motor, adicd fri pierderi. Paty _€ 1 aS Po Ty €-11- Py + 1%, incare @y = AV, /¥y reprezints gradul de postumplere sau raportul dintre numarul de kmoli de fluid proaspat care patrunde in cilindru dupa PME (dupa terminarea cursei de admisie) si mumarul total de kmoli de fluid proaspat refinut in cilindru, Pentru motoarele in patru timp, la sarcini ridicate gp de turatie gi de perfectiunea umplerii. ,08... 0,25, valorile fiind dependente Bu. = 0,50,..0,65 JA...1.2)np 000 rovmin Parametrul | U.M. my Mp ymax ar oC Apa MPa pa MPa ie = Ta K a. = Tr K pr MPaCalculul procesului de comprimare Presiunea gi temperatura la sfargitul comprimarii se pot calcula, aproximand comprimarea eu 0 evolufie politropici cu exponent constant me: Pe = Paé”™ [MPa] T.Pe ep, (Kl in functie de tipul motorului aceste valori se pot situa intre urmatoarele limite : MAS MAC nesupraalimentat .. Motoare supraalimentate. pe=0,9-2,0 [MPa]; 7.= 600-800 [K]; Pe=3,5-5,5 [MPa]; 7-= 750-900 [K]; ‘Pe = 5,0 10,0 [MPa]; T.= 900 ~ 1100 [K]. Exponentul me reprezinti de fapt 0 valoare medie pe durata procesului de comprimare. Valorile exponentului politropie mediu depind de schimbul de caldur& dintre fluidul motor si peretii cilindrului. Dintre tofi factorii de influent, ponderea principala o are turajia; la eresterea turafiei, me are o crestere important, Motoarele ricite cu lichid au un regim termic mai redus deeat cele ricite eu er si, ca urmare, au valori pentru m, mai mici. Influenfa turafiei poate fi introdust printr-o relafie experimental de tipul: m, e144. n unde constanta A= 100 ... 250, valorile mari corespunzdnd motoarelor cu turafii maxime mai reduse . [Alfi autori recomandai determinarea exponentului mediu m. pe baza exponentului adiabatic de comprimare ne. Valotile lui n, se determing, din nomograma din fig. Exponentul m. se apreciazi pe baza aproximatiilor urmaitoare: MAS ... MAC nesupraalimentate .. sme = (Me~ 0,00) «+ (Ne~ 0,04); sme = (Ne + 0,02) «.. (Me~ 0,04). Parametrul | UM. | Minin mM, mp Tv mas Be z Te K Me - Pe MPa Te K : (te) (oC)Ne 1,390 1,385 1,380 1,375 1,345 1,340 I L 14 16) «(18 Fig. Nomograma pentru determinarea exponentului adiabatic de comprimare mw