Principiul contradictorialitatii este o realizare esentiala a procesului penal contem- poran. Acest principiu este o conditie iminenta pentru solutionarea unei cauze penale in cel mai just mod. El creeaza conditii de ordin procesual $i organizational maxim favorabile pentru examinarea completa si sub toate aspectele a cauzei si, ca efect, emiterea unei hotdrari judecdtoresti adecvate. Principiul contradictorialitatii este fh cipiu general al procesului penal si, in mod normal, ar trebui s& se aplice in tot al procesului penal. Prncipiul contradictorialitatii, desi nu este consacrat expres, poate fi dedus din art. 9, 19 ale Declaratiei Universale a Drepturilor Omului (din 10.12.1948), din art. 14 al Pactului cu privire la drepturile civile si politice (din 16. 12.1966), din art. 6 al Con- ventiei europene pentru protectia drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului (din 04.11.1950). in legislatia RSSM principiul contradictorialitatii nu a fost expres consfintit. Ast- fel, in c. proc.pen. din 24.03.1961 nu exista o reglementare expresd a contradictoria- litatii, desi la Capitolul XII “Conditii generale ale dezbaterilor judiciare”, art. 215 era prevazuta egalitatea partilor in privinta administrarii probelor la faza judecarii cauzei, dar aceast prevedere are o semnificatie minora pentru consacrarea si realizarea prin- cipiului contradictorialitatii. Abia o data cu adoptarea Legii cu privire la onganizarea Judecatoreascé (06.07.1995), in art. 10 al acestei legi a fost expres prevazut principiu contradictorialitatii. ; oec.proc pen. in vigoare a schimmbat radical stuatia mu dear per uae 24 prineipiul contradictonalitfit, dar $t fefnd o descriere ietorialitaiii observim fe In incerearea de a defini conjinutul principiului contradicto pecte care il definese: a eee tone procesuale $i exercitarca lor de diferite organe sau persoa- imputemicite; Hi » Eesha: ede a partilor, ce trebuie sd se manifesteze prin Pee tora cu posibilit3ti procesuale egale pentru sustinerea propri¢t pozitii procesuale, 3) Pozitia diriguitoare a instanjei de judecata si dreptul exclusiv al acesteia dealua hotardrea in cauza penal. . eee - Primul aspect - separarea functiilor procesuale - impune unele concretizari referi- tor la functiile procesuale. ae ‘Asadar, functiile procesuale*® nu sunt altceva decat directiile $i tipul activitati- lor subiectilor procesuali, determinate de scopul participarii si calitatea lor in cadrul procesului penal. Functiile procesuale realizarea carora duce la realizarea scopului procesului penal sunt functiile procesuale de baza: 1. Functia acuzarii 2. Funetia apararii 3.Functia judecarii cauzei. Mai exista functii procesuale subsidiare: functia de inaintare gi sustinere a actiunii civile in procesul penal (este apropiata de acuzare) si functia procesuala de respingere a actiunii civile inaintate (este apropiata de aparare). Separarea functiilor procesuale inseamna ca acestea nu pot fi concomitent exerci- tate (toate tei sau chiar doua dintre ele) de catre unul si acelasi organ sau persoana imputernicita. Concentrarea in mAinile uneia si aceleiasi persoane a mai multor functii procesuale duce inevitabil la abuzuri in procesul penal. Cel de-al doilea aspect determinant al principiului contradictorialitajii este egalita- tea in drepturi a partilor, aspect ce impune anumite concretizari, legalitatea in drepturi a partilor nu trebuie sa fie inteleas& ca o egalitate declarativa, ci ca una functionala. Egalitatea functional a partilor presupune ca functiile procesuale ale partilor sunt echivalente nu doar sub aspect cantitativ, dar si sub aspect calitativ. in cazul unei ega- litaji functionale parjile au posibilitati echivalente reale pentru a-si sustine interesele procesuale”!, Modul in care existé sau nu egalitatea functionala la toate fazele procesului penal disperseaza sistemele procesual penale in doua: unul de traditie anglo-saxona si altul de traditie continentala””, in prima categorie de state contradictorialitatea se realizeaz la toate fazele proce- sului penal, adic’ de la aparitia raportului procesual penal incipient pana la emitereapotérérii in cauz’. In aceste state apararea poate efectua 0 cercetarea independenta a cauzei, paraiela cu cea a acuzani, acumuland probe necesare sustineri propriei eects de traditie continentala, desi recunose principiul contradictorialitatii ca priacipiu fundamental al procesului penal, nu ascund ca egalitatea functional, ca as- pect determinant al contradictorizlitatii, isi gaseste realizare doar la faza judec&rii ca- uzei, fiind lipsa la faza de urmarire penala. Astfel, la faza prejudiciara procesul penal are trasaturi ale procesului penal inchizitorial. Procesul penal al Republicii Moldova face parte din aceasta ultima categorie de state. Cel de-al treilea aspect al principiului contradictorialitatii - rolul diriguitor al in- njei de judecata si dreptul exclusiv al acesteia de a solutiona cauza - solicit si el unele explicafii. Astfel, instanya de judecaté nu este un organ de urmirire penala si nici reprezentant al apararii. Instanja de judecata este independent, avand obligatia Ge a crea conditiile necesare pentru exercitarea drepturilor si obligatiilor procesuale ale pértilor, pentru examinarea obiectiva, completa si sub toate aspectele a cauzei. Independenta instantei de judecata nu inseamna cA ea nu se implica in nici un fel in activitatea procesuala a partilor, ci se implicd impartial cu scopul de a crea conditii echivalente de activitate pentru parti. Or, instanta nu va putea judeca persoana pentru 0 fapté mai grava decat o solicit acuzarea, precum si nu va solicita probe pentru apa- rare, dacé apararea nu le considera trebuincioase. Trebuie sé mentionam ca contradictorialitatea nu are numai sensul de principiu al procesului penal. Alte valente ale acestui termen sunt contradictorialitatea ca forma istorica a procesului penal si contradictorialitatea ca metoda de reglementare juridica a raporturilor procesual penale. Contradictorialitatea ca forma istorica a procesului penal na a existat int-o forma pura, elementele sale regasindu-se in multe alte modalitati istorice ale procesului pe- nal. Apare fireasca intrebare care dintre categoriile cercetate a aparut prima: contradic- torialitatea ca principiu sau ca formia a procesului penal. Concluzia care se impune este 4 forma istoric& a procesului penal a aparut inaintea principiului procesual. Pentru ca un principiu sa devin’ principiu este necesar sA se statorniceasca ca regula principal, imuabila si general recunoscuta. Aceast regula, in virtutea importantei sale, va fi sanctionata de catre stat. Deci, forma istorica a procesului penal, reprezentand cir- cumstantele in care apare si se statorniceste o astfel de regula, apare cu mult inaintea principiului. Contradictorialitatea ca metoda de reglementare a raporturilor procesual penale este totalitatea mijloacelor juridice prin care statul reglementeaza conduita subiectilor participani Ja raporturile juridice, contribuind la realizarea procesului penal contra- dictorial. Contradictorialitatea, ca metoda de reglementare a raporturilor procesual penale, include urmatoarele aspecte: pozitia partilor in raporturile reglementate, fap- tele juridice care genereaz’, modific& sau sting raporturile reglementate si modul de aparare a drepturilor lezate ale subiectilor raportului juridic. st