a ae Unitatea de invitare 5 DEZVOLTAREA EMOTIONALA A FAMILIEL Cuprins 5.1. Introducere ... 59 5.2. Obiective .. 60 53. Durati 60 5.4. Competenta emotional 61 5.5. Inteligenta emotional 64 5.6. Cultivarea inteligenfei emofionale 66 5.7. Dezvoltarea inteligentei emotionale si relafiil 68 5.8. Rezumat .. 1 5.9. Teste de autoevaluare 2 Bibliografie recomandati 2 5.1. Introducere Cea de a cincea unitate de invaare ofera o imagine condensata asupra urmatoarelor doud concepte: competenta emotional si inteligenta emofionala. injelegerea, exprimarea si reglarea emotional, sunt cruciale pentru succesul persoanei, atat in perioada copilariei, cét si in sarcinile sociale ulterioare. fn absenta acestor abilititi, relationate cu competenjele sociale, nu putem vorbi de dezvoltarea inteligenjei emotionale la varsta adultd. Definita in termeni de constientizare, infelegere si exprimare a emofiilor, aceasta este considerata cea, care alituri de inteligenta cognitiva, ajuti o persoana si se adapteze cu mai multa usurinta situafiilor si provocarilor ce apar pe parcursul vietii personale si profesionale. Se subiniaza si se argumenteaz beneficiile cultivarii inteligenfei emotionale pornind de la relatarea rezultatele studiilorLaura-Elena Nastasi de specialitate care au vizat relajia dintre inteligen{a emotionala si calitatea relafiilor interpersonale. 5.2. Obiective La sfargitul acestei unitaiti de invatare, studentii vor fi capabili: ~ P si defineasca competenta emotionala si inteligenta emotional ‘si identifice competentele emotionale ale copiilor si descrie cele patru ramuri ale modelului propus de Mayer & Salovey privind inteligen{a emofionali a adultilor © si analizeze efectele aparute ca urmare a dezvoltarii inteligentei emofionale asupra relatiilor interpersonale din familie 5.3. Duratai Parcurgerea uniti{ii de invajare 5 in cadrul studiului individual este de 2 ore. Majoritatea cercetatorilor din domeniul psihologiei clinice, sociale, educationale si (Bar-On, 1997; Garner, 1983; Goleman, 1995; Mayer & psihologiei dezvolt Salovey, 1993, 1997; Saarni, 1990; Taylor, Bagby & Parker, 1997) sunt de parere ci persoanele inteligente din punct de vedere emotional sunt capabile si-si regleze, si perceapi si si genereze adecvat expresii emotionale si ci aceasta aptitudine se formeaza pe parcursul vietii. in sens larg, inteligenta emotionala presupune un set de abilititi pe baza cdrora o persoanii poate discrimina si monitoriza propriile emofii si ale celorlalti, precum si capacitatea acesteia de a utiliza informatiile astfel objinute pentru a-si ghida propria gandire si comportamentul, in vederea atingerii scopurilor propuse (Stefan & Kallay, 2010). Actualele controverse privind acest construct fac referire la faptul ca: ‘© nu se poate preciza deocamdati daci inteligenta emotional este o abilitate cognitiva sau noncognitiva; © daci presupune cunostin{e emotionale explicite sau implicite; 60Laura-Elena Nistasi Psihologia familiei * daca este o abilitate sau rezultatul unui context social si cultural specific (Zeidner, Matthwes & Roberts, 2001). Cert este faptul ci adaptarea cu succes la provocarile reali i este imposibilé fara achizitii fundamentale in domeniul cognitiv, social si al luarii deciziilor, achizitii care se subordoneazi domeniului emotional. fn viziunea ui Damasio & Yang (2007) invatarea cu succes in mediul academic sau in viata reali se bazeaza pe procese socio- emofionale in primul rand, corelate cu cele cognitive. ‘Acest termen nu poate fi separat de competentele emotionale, ale cArei baze se pun in copilarie, si care presupun cel putin influenfe de tipul temperamentului, reglarii emofionale si discursului emotional necesar autoreflectiei si autoevaluarii (Matthews, Roberts & Zeidner, 2004). 5.4. Competenta emotional jn opinia lui Schaffer (2005) competenta emotionali desemneazi abilitatea copiilor de a-si gestiona propriile emofii, de a recunoaste emofiile celorlalti si de a se adapta la acestea, Saami (1999) susfine c& cele opt componente principale ale competemtei emotionale sunt: 1. constiin{a propriei stari emotionale; 2. abilitatea de a discerne emofiile altora; 3. abilitatea de a utiliza vocabularul emofiilor aflat la indemana in mod uzual in propria cultura; 4, capacitatea de implicare simpatetica in experientele emotionale ale altora; 5. abilitatea de a infelege ca starile emofionale inteme nu ¢ necesar si corespunda cu expresia extern’ (atat la sine cat si la alfii); 6. capacitatea de adaptare la emotiile aversive sau la cele care produc distres; 7. constiinfa cA relatiile sunt definite in general prin felul in care emotiile sunt comunicate si prin reciprocitatea emofiilor in interiorul relatiei; 8. capacitatea de auto-eficacitate emotionala — de a simfi ca define controlul asupra propriilor experiente emofionale si de a le accepta, 61Laura-Elena Nistasi Psihologia familiei Competenta emotional este in strins& legatura cu cea sociala, mai ales ci abilitatea copilului de a se adapta la propriile emotii si ale celorlalfi este central in cadrul_ procesului de formare a relafiilor sociale functionale cu ceilalti copii $i adulti din viafa lui (Halberstadt, Denham & Dunsmore, 2001). in acest sens, exist diverse studii (Fabes & Eisenberg, 1992; Murphy & Eisenberg, 1997; Calkins, Gill, Johnson & Smith, 1999) pe baza a ciror rezultate se pot sustine urmatoarele concluzi © Copiii care au dezvoltat 0 modalitate constructiva de a-si gestiona experientele emotionale (piistrarea cumpatului) au in general mai mult succes in relafiile cu alti copii. © Copiii priceputi in a semnaliza cu claritate starile emotionale celorlalti sunt mai placuti de ceilalti copii. * Copiii care au acuratefe mai mare in alegerea mesajelor emotionale potrivite tind sa fie mai popular. * Copiii care se exprima mai mult pozitiv au relafii mai bune alti copii decat cei care sunt expresivi in sens negativ. * Copiii care interpreteaz cu acuratefe mesajele emofionale ale celorlalti au cele mai mari scoruri la aprobarea sociala. * Co mult succes ca lideri si in general sunt mai competenti din punct de vedere care se pot adapta furiei in manier’i non-agresiva sunt mai plicufi, au mai social. in opinia autoarelor Stefan & Kallay (2010) competentele emotionale sunt impartite in trei categorii, astfel: (1) Experientierea (triirea) si exprimarea emofiilor care implicd, mai intdi constientizarea trairilor em ionale proprii, ulterior transmiterea adecvati a mesajelor cu incirctura emotional si manifestarea empatiei. (2) intelegerea si recunoasterea emotiilor presupune indentificarea emofiilor pe baza indicilor non-verbali, denumirea emotiilor si injelegerea cauzelor dar si a consecintelor. (3) Reglarea emotional — utilizarea strategiilor de reglare emotional adecvata varstei. 02Laura-Elena Nastasa Psihologia familiei Dezvoltarea emotionala a copiilor se reflect in achizitia unor abilitati specifice de prelucrare (codare), exprimare (verbalizare sau exprimare non-verbal) si management sau control emotional (reglare sau auto-reglare emotional’), Denham (2006) reduce aceste abilitati la urmatoarele trei dimensiuni importante: (1) Recunoasterea sau infelegerea emotionali consti in abilitatea de a identifica trairile emotionale, cauzele gi corelatele acestora. intelegerea emofiilor presupune evaluarea initiali a mesajului emotional transmis de celilalt, interpretarea acurati a acestuia si infelegerea sa prin intermediul constréngerilor impuse de regulile contextului social. (2) Expresivitatea emofionali implici exprimarea emotiilor intr-o manierd avantajoasi pentru interactiunea sociala, dar si pentru men{inerea relatiilor interpersonale. Din acest punct de vedere, a fi competent inseamna: * a constientiza faptul ca trebuie transmis un mesaj emotional; * a sti care expresie emotional este adecvata pentru situatia social in cauzi; © atransmite mesajul intr-o maniera convingiitoare; * atransmite mesajul afectiv {indnd cont de regulile impuse (Denham, 2002). @) Rey aparitia, intensitatea trairilor subiective si proceselor fiziologice care acompaniazi rea emofionali se refera la abilitatea de a initia, menjine si modula emotia, in timp ce reglarea comportamentali presupune abilitatea de a controla comportamentul declansat de o emotie. fn majoritatea cazurilor, copiii invati si-si tegleze emofiile si comportamentul descoperind diverse modalititi de a tolera frustrarea, de a face fafi fricii, de a se aptira, de a tolera singuriitatea si de a negocia prietenia. fnvatarea reglirii emotionale se realizeaz prin experientele de interactiune cu ceilalti, modelare comportamentala si prin alte contexte de invajare din mediu. Copiii invaji si isi inhibe impulsurile de naturi emotional’ si si améne recompensarea, in timp ce fnvaji si internalizeazi norme si standarde comportamentale. Astfel, infelegerea, exprimarea si reglarea emotional’, sunt cruciale pentru succesul persoanei, atat in perioada copillriei, cat si in sarcinile sociale ulterioare 683Laura-Elena Nastasi Psihologia familiei (Denham, 2007). in absenja acestor abilitati, relationate cu competenfele sociale, nu putem vorbi de dezvoltarea inteligentei emotionale la varsta adulta. 5.5. Inteligenta emotional ‘Mayer & Salovey (1997) definese inteligenta emotionala ca fiind ,,capacitatea de a percepe, a evalua si de a exprima emotiile; de a accesa si genera sentimente cand acestea faciliteazi géndirea; de a infelege emofia si informatia de tip emotional; si de a regla sentimentele pentru dezvoltarea afectiva si intelectuala” (cit. in Caruso, Mayer & Salovey, 2002, p. 306). Teoria autorilor afirma ci inteligenta emotional opereaza atét {in cadrul sistemului cognitiv, cét si in cadrul celui emotional. in ceea mai mare parte functioneaza in mod unitar, dar este totusi subdivizata in patru ramuri, astfel: (1) Perceptia si identificarea emotiilor se referd la abilitatea persoanci de a percepe si de a exprima emofiile cu precizie si implica: * decodarea corecta a acestora in expresii faciale, in tonul vocii si in exprimari artistice; © procesarea ulterioar a informatici emotionale cu trimiteri la rezolvarea de probleme. (2) Facilitarea emofionali a gandirii, in general, presupune folosirea emofiilor pentru ameliorarea proceselor cognitive. Aceasta abilitate se concentreaza pe modul in care emofiile intra in sistemul cognitiv si functioneazA in armonie cu rajiunca 64Laura-Elena Nistasi Psihologia familiei (transforma cunoasterea pentru a ajuta gandirea). De asemenea, schimbii perspectiva persoanei permitndu-i si priveascd lumea intr-un mod diferit si s infeleaga ce simt ceilalfi. Exemple: utilizarea emofiilor pentru a redirectiona atenfia spre evenimentele importante, generarea emofiilor pentru a usura luarea deciziilor, folosirea schimbarilor de dispozitie ca mijloc de a evalua diferite puncte de vedere, utilizarea emotiilor pentru a incuraja diferite solutii pentru rezolvarea de probleme (a folosi starea de fericire pentru generarea unor idei noi sau pentru activarea creativitatii). (3) intelegerea emofiilor implici procesarea cognitivi a emotiilor si include abilitatea de a: © infelege sentimentele complexe si modul in care evolucazi emotiile de la o etapa la alta; * recunoaste cauzele diferitelor emotii si infelege relatiile dintre ele; * transpune emofiile intr-un limbaj accesibil. (4) Gestionarea emofiilor vizeazi autoreglarea emotional si managementul emofiilor altor persoane. Ea presupune ci in momentul in care are o traire, persoana 0 resimte si in loc sa o reprime, utilizeazi emofia in vederea luarii celei mai potrivite decizii. Mai precis, persoana inteligenta emotional are abilitatea de a lucra cu emotiile intr-o maniera chibzuita, logica, mai degraba decét obisnuinta de a se lisa in voia lor si de a actiona in conformitate cu ele, fara a se gandi la rezultate. Ca urmare a diferitelor popularizari, dar si ca o consecin{a a presiunilor societitii de reglare a emotiilor, de multe ori, inteligenta emotional este identificati in primul rand cu aceasta ramura (Mayer, Salovey & Caruso, 2011; Caruso & Salovey, 2012). 65Laura-Elena Nistasi Psihologia familiei 5.6. Cultivarea inteligentei emotionale Cultivarea inteligentei emotionale este esentiala pentru viafa si stnditatea persoanei sia propriei familii, ajuta la stabilirea si mentinerea relatiilor interpersonale trainice si armonioase si garanteazi succesul in viati (Segal, 1999). Implicdndu-se intr-un program de cercetare privind rolul jucat de emotii in vindecarea pacientilor bolnavi de cancer, autoarea a observat ca: ‘© Majoritatea pacientilor care au supraviefuit cancerului erau constienti de propriile emofii sau de cele ale altora si nu s-au temut de ele chiar daca erau foarte puternice. ‘© Acesti pacienti aveau trei caracteristici comune: (1) capacitatea de a constientiza ceea ce simfeau, (2) capacitatea de a-si accepta sentimentele indiferent de intensitatea lor si (3) capacitatea de a cultiva informatiile emofionale. Ca urmare, propune metode practice privind dezvoltarea inteligenjei emotionale parcurgénd patra pasi, asociati de autoare cu etapele scolare: Pasul 1: Constientizarea emofiilor (scoala primara) presupune trairea autentica a propriilor emotii prin exercitii specifice de constientizare a senzatiilor corporale. Pasul 2: Acceptarea emofiilor (liceul) vizeaz asumarea responsabilitaii propriilor trairi fective. Dup’ constientizarea propriilor emofii un pas foarte important este acceptarea lor, atat a celor plicute cAt si a celor neplicute. Pasul 3: Constientizarea activi’ a stérilor afective (facultatea) consti in exteriorizarea emotiilor si constientizarea starilor afective, a cauzelor acestora, a realitatii contextuale si existenta unui echilibru interior al persoanci. 66lena Nastasa Psihologia fami Pasul 4: Empatia (absolvirea) presupune trairea propriei experiente emotionale dar raportatd la sentimentele si la nevoile celorlalji. Ea vizeazi infelegerea celuilalt, participarea la problemele sale emotionale fuird implicarea in rezolvarea acestora. De asemenea, Segal prezinti modalitatea in care nivelul de dezvoltare al inteligentei emotionale influenjeaza viaja in cuplu si in familie (tabelul 5.1.). Tab. 5.1. Influenga coeficientului emotional in dragoste si in familie Persoana cu EQ ridicat Caracteristicile persoanei Parintele Partenerul de cuplu Membrul unei familii * stie c& nu poate impartisii ceea ce gtie daca el nu oferd un bun exemplu ‘ este receptiv sd invefe de la proprii copii * este atent si nu promoveze aceleasi greseli # recunoaste fata de copii céind greseste +» oferd siguranta, afectiune si fericire ‘*pretuieste toate sentimentele pe care le are fati de partener ‘* mentine buna-dispoziie in euplu + isi exprima cu usuringé emoyiile fata de partener * acorda dragoste si sprijin partenerului ‘*foloseste schimbarea ca find 0 oportunitate de consolidare a relatiei © participa activ la consolidarea cuplului ‘ere scuze céind greseste ‘© recunoaste si ¢ denota empatie fata de partener * transforma obstacolele in oportunitaji nu in probleme ‘are grija de propria sandtate pentru a putea avea grija de ceilalti © este un bun ascultator dacd vrea si fie si el auzit + pledeaza pentru dreptul de a alege © promoveaza generozitatea asumai responsabilitatea pentru cea ce comunica nonverbal ‘mu incearcé si rezolve problemele in locul celorlalt membrii + impresioneaza prin fapte nu numai prin vorbe 07Laura-Elena Nastasi Psihologia familiei Persoana cu EQ ridieat Caracteristicile persoanei « igi recunoaste propriile greseli fata de cei ‘* descopera de ce are nevoie fiecare ‘* este generos cénd ofera dovezi de iubire 5.7. Dezvoltarea inteligenfei emofionale si relatiile interpersonale Sustinatorii inteligenjei_emofionale sunt de parere c& abilitatile emotionale au un rol important in aproape toate compartimentele vietii unei persoane, de la succesul in cariera si pnd la a fi plicuti de ceilalti, in acest sens, Lopes, Salovey & Straus (2003) au realizat 0 cercetare in care au implicat studengi cirora li s-a solicitat si completeze MSCEIT-ul (Mayer, Salovey and Caruso Emotional Intelligence Test) si chestionare care stabileau satisfactia personala in relatiile sociale. Participantii care au avut un scor mare la MSCEIT au declarat ci au avut relajii pozitive cu ceilalti, incluzand sprijinul inelegator al pirintilor si mai pufine interactiuni negative cu prietenii apropiati. Studentii cu scoruri ridicate in ceea ce priveste managementul emotiilor erau mai placuti si mai apreciati de cei de celilalt sex. Un an mai tarziu, Lopes, Brakett, Nezlek, Schutz, Sellin & Salovey au cercetat relajia dintre inteligenta emotional a subiectilor si declaratiile ficute de semeni cu privire la calitiqile lor. Studenfii americani au completat MSCEIT-ul si apoi li s-a cerut ca doi dintre prietenii lor apropiati si intocmeasca o lista cu calititile lor personale. Participantii care au avut rezultate mari la MSCEIT au primit o evaluare pozitiva de la vedere emotional pot avea capacitatea de a creste favorabil reciprocitatea intr-o relatie. intr-un alt studiu, autorii menfionafi au solicitat unui grup de studenti germani sa tind un jurnal cu interactiunile lor sociale zilnice. Studentii care au avut un scor mai mare Ja MSCEIT au anunjat un succes mai mare in interactiunile sociale cu membrii de sex opus: au declarat ci au ajuns si fie impreund printr-o modalitate competent’ si atractiva si cd partenerul lor de sex opus fi percep ca avnd calitai dezirabile precum inteligenta si prietenia (Lopes et al., 2004, apud Salovey, Grewal, 2005). 68Laura-Elena Nastasi Psihologia familiei intr-o cercetare, in care s-a urmarit identificarea relajici intre inteligenta emotionala si modul in care adolescentul este perceput de colegii sai, au fost implicati 100 de adolescenti, cu o medie de varsti de 16 ani, dintre care 69 fete si 39 baieti. Subiectilor li s-a aplicat individual bateria de teste pentru evaluarea nivelului de dezvoltare al fiecirei componente a inteligentei emotionale si realizarea profilului inteligentei emotionale ~ BTPIE, testul pentru evaluarea inteligenjei emotionale — TIE Si chestionarul sociometric. Rezultatele au indicat faptul cA adolescentii cu inteligena De asemenea, modalitatea in care un adolescent este perceput de catre cei de varsta lui emotionala ridicata sunt perceputi ca fiind mai populari in réndul colegilor este influentati de nivelul de dezvoltare al componentelor inteligentei emotionale Gautoreglarea, constiinja de sine, motivatia si empatia) mai pujin de cel al abilititilor sociale (Nastasi, Pohribeanu, 2007). Gohm, Corser & Dalsky (2004) au aratat ca inteligenta emoionala relationeazi ozitiv cu managementul stresului pentru studentii care si-au identificat emotiile experimentate, s-au distantat si si-au intelectualizat sentimentele. Inteligenta emotionala nu a reprezentat un avantaj pentru. studentii care au experimentat emofii reduse sau cei care s-au lasat coplesiti de acestea (Gohm, Corser & Dalsky, 2004, apud Mayer, Salovey, Caruso, 2004). Bloomfield, studiind relatia dintre inteligenta emofionala si calitatea relatiilor interpersonale din cuplu si/ sau familie, a constatat ci motivul pentru care cele mai multe cupluri se despart este tocmai faptul c& acestia nu depun eforturi si afle ce este cu adevirat necesar pentru ca dragostea lor si fie reusita. In viziunea Mihaelei Roco ceea ce face ca o relatie de dragoste si functioneze este inteligenta emotional pe care © considera ,abilitatea de a se exprima in limbajul iubirii”(Roco, 2004, p. 183). Ca urmare, dezvoltarea inteligentei emotionale poate imbundtatii relatiile dintre cei doi parteneri ai unui cuplu. Brackett, Cox, Gaines & Salovey (2005) au studiat inteligenta emojionalti a 180 cupluri de studenji cirora le-au cerut si completeze MSCEIT-ul si apoi si rispunda la intrebiiri despre calitatea relatiilor lor. Cuplurile au fost clasificate dupa rezultatele la MSCEIT fn trei grupe, astfel: 69Laura-Elena Nastasi Psihologia familiei (J) cuplurile in care ambii parteneri au obinut un scor mic declarau ci erau foarte nefericifi cu partenerul in comparaie cu evaluarea de fericire a celorlalte doud grupe; (2) cuplurile in care ambii parteneri aveau inteligenta emotional ridicati erau foarte fericiti si declarau cd se injeleg si se susfin reciproc; (3) cuplurile in care doar un partener avea inteligen{a emojionala mare aveau tendinta sa se plaseze intre celelalte dou’ grupe (Brackett, Cox, Gaines, Salovey, 2005, apud Salovey, Grewal, 2005). Gottman (1999) foloseste termenul de mariaje sau casatorii inteligente din punct de vedere emotional. in opinia sa, inteligenta emojionali a devenit un important predictor al succesului in cuplu, $i anume: cu cat un cuplu este inteligent din punct de vedere emotional, adica fiecare din cei doi parteneri sunt capabili si se infeleaga, si se cinsteasca si si se respecte reciproc, cu atat cresc sansele ca ei si triiasci fericiti si implinigi pentru tot restul vietii. Pornind de la studiile prezentate anterior, s-a desfasurat o cercetare cu scopul de a identifica existenta unei relajii intre inteligenta emotionala si satisfactia marital’. Au fost implicate 154 de cupluri, edte 30 din urmatoarele categorii: necisitorite care nu locuiesc impreund, necisatorite care locuiesc impreund, csitorite intre 1 si 3 ani fara copii, cisitorite intre 1 si 3 ani cu copii si cdsatorite intre 10 si 15 ani cu copii (exceptic fac cuplurile casitorite intre 10 si 15 ani faird copii care au fost doar 4). Metodele de cercetare aplicate au cuprins: * patra probe psihologice ce au urmarit evaluarea inteligentei emotionale (BIPIE, TIE, TQE si EIS); © The Couple's Relationship Satisfaction Inventory — CRSI (Eckstein, Cohen, 1998) care a fost tradus, adaptat pentru populatia romdneasca si validat pe un lot de 70 de cupluri cAsatorite (140 de subiecti). S-au objinut valori ridicate ale coeficienjilor Afpha Cronbach pentru dimensiunile Evaluarea personala — 8167, Evaluarea realizati de partener — .8346, ceea ce indicé 0 consistenta interna gi o valoare predictiva ridicati a chestionarului. Rezultatele sustin faptul ci nivelul de dezvoltare al inteligenjei emotionale masurat prin EIS (Schutte et al., 1998) coreleaza semnificativ cu satisfactia maritala r 0Laura-Elena Nastasi Psihologia familiei 165 la un p <.004. Cuplurile inteligente din punct de vedere emotional prezinta un nivel ridicat al satisfactiei maritale faja de cuplurile cu un nivel sc&zut al inteligentei emotionale. Ca urmare, se poate afirma ci prin dezvoltarea inteligenjei emotionale, gradul de satisfactie maritala intr-un cuplu creste semnificativ. Aceste concluzii pot provoca specialistii sa i itieze si si propund programe centrate pe dezvoltarea inteligenjei emofionale destinate cuplurilor ce vor viza imbundtitirea gradului de satisfactie maritala si ameliorarea relafiei parinti-copii (Pantaziu, Nastas, 2008). 5.8. Rezumat Dezvoltarea emotional este esenjiali pentru viata si stinatatea persoanei si a propriei familii, favorizeazA stabilirea si mentinerea relajiilor interpersonale trainice si armonioase. Majoritatea cercetitorilor din domeniul psihologiei clinice, sociale, educationale si psihologiei dezvoltarii sunt de piirere ca persoanele inteligente din punct de vedere emotional sunt capabile si-si regleze, si perceapa si si genereze adecvat expresii emotionale si cc& aceasta aptitudine se formeazA pe parcursul vietii. De asemenea, exist mai multe studii care sustin c& prin dezvoltarea inteligentei 1Laura-Elena Nastasi Psihologia familiei Z emotionale, gradul de satisfactie marital intr-un cuplu creste semnificativ. Aceste concluzii pot provoca specialistii si initieze si si propund programe centrate pe dezvoltarea inteligentei emofionale destinate cuplurilor/ familiei ce vor viza imbunatatirea gradului de satisfactie marital, ameliorarea relafiei parin{i-copii $i dezvoltarea competentelor emotionale a copiilor/ adolescentilor : din familie. 5.9. Teste de autoevaluare 1. Definiti conceptele — competenta emofionala si inteligenta emotionala, subliniind consecintele acestora asupra procesului de dezvoltare a membrilor unei familii. 2. Identificafi competentele emofionale ale copiilor si beneficiile lor. 3. Prezentafi succint fiecare din cele patru ramuri ale modelului propus de Mayer & Salovey privind inteligenta emotionali a adultilor. 4, Cum afi convinge un grup de cupluri tinere fara copii si unul format din parinfi si participe la un program centrat pe dezvoltarea inteligenjei emofionale a adulfilor. Notati cu lux de amanunte argumentele oferite acestora. Bibliografie recomandati Caruso, D.R., Mayer, J:D., & Salovey, P. (2002). Relation of L Ability Measure of Emotional Intelligence to Personality. Journal of Personality Assessment, 79 (2), 306-320. : Caruso, D.R., & Salovey, P. (2012). Inteligenfa emoionala — cum ‘sd dezvolfi si sii folosesti principiile esengiale ale conducerit cu ajutorul inteligenjei emorionale. Bucuresti: Ed. Business Tech International. Denham, $. A. (2006). Emotional competence in preschoolers: nLaura-Elena Nistasi Psihologia familiei Implications for social functioning. in J. Luby (Ed.), Handbook of preschool mental health: Development, disorders and treatment (23-44). New York: Guilford. Mayer, J., Salovey, P., & Caruso, D., (2011). Inteligenta emotionala ca Zeitgeist, personalitate si aptitudine mental. in R. Barn-On & J.D.A, Parker (eds). Manual de inteligentii emorionalli: teorie, dezvoltare, evaluare si aplicafii in viata de familie, la scoalté si la locul de muncé (101-123). Bucuresti: Ed, Curtea Veche. Nastasa, LE. (coord).(2015). Consilierea familiei aflate in impas © abordare psihologicit si educationala. Bucuresti: Ed. Eikon. Pantaziu, C.E., & Nastasi, L.E. (2008). Emotional Intelligence and Marital Satisfaction. in Petroleum ~ Gas University of Ploiesti Buletin, Educational Sciences Series. vol. LX. no. 1 B, 59-64. Roco, M. (2004). Inteligenta emorionala si creativitatea. Iasi: Ed. Polirom. Schaffer, H.R. (2005). Introducere in psihologia copilului. Cluj- Napoca: Ed. ASCR. Segal J. (1999). Dezvoltarea inteligenjei emotionale. Bucuresti: Ed. Teora. Stefan, C.A., & Kallay, E., (2010). Dezvoltarea competenjelor emotionale si sociale la prescolari. Ghid practic pentru éirinti. Cluj-Napoca: Ed. ASCR B