awe oo ee ee ee ee CICLUL VIET FAMILIALE SI ETAPELE CUPLULUI Cuprins 2.1, Introducere ... 2.2. Obiective .. 2.3. Durati 2.4. Ciclul vietii familiale . 2.4.1. Stadiile ciclului vietii de familie 2.4.2. Etapele ciclului vietii fami 2.4.3. Etapele specifice familiilor dupa divort .. 2.4.4, Fazele dezvoltarii vietii familiale .. 2.4.5. Caracteris Ie etapelor si stirilor specifice cuplului ... 2.4.6. Fazele dezvoltarii patenerilor in cadrul cuplului 2.5. Rezumat .. 2.6. Teste de autoevaluare Bil grafie recomandati 2.1. Introducere 23 24 24 24 25 26 28 30 32 34 41 42 Unitafiile de invatare 2 si 3 debuteaz& prin a defini ciclul vietii familiale si continu’ cu prezentarea dezvoltarii structurii familiale de-a hungul vietii. Sintetizeazé informatii stiintifice noi si relevante privind: stadiile ciclului vietii de familie la Olson & McCubbin, etapele ciclului vi ii familiale la Carter & McGregor, etapele specifice familiilor dupa divort, fazele dezvoltarii vietii familiale destise de Mucchielli, caracteristicile etapelor si starilor specifice cuplului (Fradot & Chinés, 2007) si fazele dezvoltarii patenerilor jn cadrul cuplului (modelul propus de terapeutii de cuplu Bader & Pearson).Laura-Elena Nastasa Psihologia familiei 2.2. Obie La sfarsitul acestor unitai de invatare, studenfii vor fi capabili: © sadefineasca conceptul “ciclul vietii familiale” si identifice stadiile ciclului vietii de familie «si descrie ctapele specifice familiilor dupa divort © si precizeze caracteristicile etapelor/ starilor vietii de cuplu © si analizeze comparativ dezvoltarea celor doi parteneri in cadrul cuplului © si argumenteze necesitatea dezvoltarii structurii familiale de-a Tungul vietii 2.3. Durata Parcurgerea unitatilor de invajare 2 si 3 fn cadrul studiului individual este de 4 ore. 2.4. Ciclul vietii familiale in viziunea autoarei Vasile (2006, pp. 41-42) sistemul familial este dinamic, se schimba de la un moment la altul, in functie de evenimentele interioare § i exterioare familiei, care provoaci membrii acesteia si se dezvolte si si evolueze impreund, addugand elemente noi ce imbogitese viata familiala. Restructurarea si reorganizarea sistemului se realizeaz in funotie de: © aparitia sau disparijia unora dintre membrii ei (nasterea copiilor si a nepotilor, decesul, cAsatoria copiilor, revenirea in familia de origine dupa un divort); ‘© cresterea si dezvolatarea membrilor (copilul mic, adolescentul, constientizarea rolului parental de cite parinte, inaintarea in vérsti); © aparitia unor evenimente asteptate sau neasteptate (intrarea copilului la grdinita/ scoala, divortul, pensionarea parijilor, obfinerea unui loc de munc& nou, o boalai). 24Laura-Elena Nastasa Psihologia familiei Orice schimbare ce are loc intr-o generatie atrage dupa sine schimbari si in celelalte generatii, transformarile care au loc intr-un subsistem familial influenteaza si celelalte subsisteme. Astfel, a aparut ideea ciclului de viata familialé, care presupune parcurgerea mai multor stadii sau etape. 2.4.1. Stadiile ciclului vietii de familie Olson & McCubbin (1989, p. 22) sustin urmatoarele sapte stadii ale ciclului vietii familiale: 1. Cuplul tana féire copii — partenerii sunt preocupati de comunicarea si negocierea obiectivelor personale si de cuplu, precum si de adoptarea unui stil de viaféi acceptabil mutual, 2. Familiile cu copii mici si prescolari — partenerii sunt centrati pe cresterea si asigurarea nevoilor propriilor copii. 3. Familiile cu copii de varstii scolard — parintii sunt focalizati asupra educatiei si dezvoltarii unor relatii benefice a copiilor cu ceilalti. 4, Familiile cu adolescensi — parinjii sunt provocati si se adapteze la pierderea parfiald a controlului parental, influenta prietenilor si emanciparea tinerilor. 5. Familiile "lansatoare” — familia este preocupati de lansarea social si profesionala a propriilor adolescenti. Tinerii se pregitesc si piriseasci mediul familial cu scopul de a-si stabili propriile identitati si roluri in afara familiei, ca urmare rolurile si regulile parentale sunt schimbate, 28Laura-Elena Nistasi Psihologia familiei 6. Cuiburile familiale "goale” — partenerii isi pistreazai ined unele roluri parentale dar sunt puternic orientati spre nevoile cuplului si stabilirea unor relafii mai diferentiate cu proprii copii si nepoti. 7. Familiile de pensionari — partenerii si-au incheiat cariera profesionala si sunt preocupati de mentinerea cuplului si a relafiilor cu familia extinsa si cu prietenii. 2. Etapele ciclului viefii familiale Sociologii Duvall & Hill au aplicat un cadru de dezvoltare a familiilor din anii 1940, prin stabilirea unor etape discrete ale dezvoltarii sistemului familial, cu sarcini clare ce sunt necesare a fi indeplinite pentru fiecare etapa (Duvall, 1957; Hill & Rodgers, 1964). Apeland la orientarea multigenerafionali, terapeutii de familie Carter & McGregor (1980, 1999), au imbogatit acest cadru, recunoscand pattern-urile culturale diverse si avand in vedere etapele divortului si recisatoriei, Aceasta etapizare este considerati cea mai cuprinzitoare si demonstrata clinic (tabelul 2.1.) Tab. 2.1. Etapele ciclului vietii familiale (Carter & McGregor, 1980, 1999; Turliue, 2004; Nichols & Schwartz, 2005; Vasile, 2006; Acris, 2013) Etapele ciclului —Procesul emotional al Schimbari de gradul doi in statutul familiei necesare pentru a continua dezvoltarea acesteia principiile cheie BSE Acceptarea «© diferentierea sinelui fata de familia de origine & 5 2 responsabilitati © dezvoltarea relatiilor intime egale = My emofionale si financiare ¢ stabilirea eului profesional gi independenta financiar& = © pentru propria persoana 3 & ‘Angajamentul fat de © formarea sistemului marital/ conjugal z § nou sistem familial prin restabilirea relatiilor cu familia extinsd si prietenii > z A asumarea noilor pentru a include sotia/ soful ree ER & 26Laura-Elena Nastasa Psihologia familiei Etapele ciclului vietii de familie Procesul emotional al tranzi principiile cheie Schimbari de gradul doi in statutul familiei necesare pentru a continua dezvoltarea acesteia Familiile cu Familiile cw si Lansarea copittor Faniliile la adolescenti copii miei plecarea lor de varsta a treia cast Acceptarea noilor in familie Cresterea _flexibilitayii granijelor —_familiale pentru a permite independenta copiilor si vulnerabilitatile bunicilor ‘Acceptarea unei multitudini de intrari i iesiri in si din sistemul familial Acceptarea _ schimbi rolurilor generafionale ajustarea sistemului familial: crearea spatiului pentru copii © asumarea rolurilor parentale, angajarea in sarcinile financiare si gospodaresti « realinierea relafiilor cu familia extins& pentru a include rolurile parintilor $i bunicilor in vederea © modificarea relatiilor —_paringi-copi acceptirii intrarilor si iesirilor adolescentilor din sistemul familial refocalizarea partenerilor asupra_aspectelor maritate i profesionale + aparifia preocupacilor privind generafia mai varstnica ‘* renegocierea sistemului marital ca o diada © dezvoltarea relatiilor adult-adult intre parinti gi tineri « restabilirea relajiilor si includerea norei/ ginerelui si nepotilor © confruntarea cu bolile si moartea p&rintilor (bunicilor) « menfinerea functionarii si intereselor propri si/ sau ale cuplului in faja declinului psihologie: explorarea noilor optiuni privind rolurile familiale gi sociale « sprijin pentru un rol mai central al generafiei de mijloc ilizarea sistemului familial datorité infelepeiuni si experienjei celor mai in varsté, sprijinind generatia mai varstnicd fara suprasolicitare pentru ei # flexi « declansarea mecanismelor de coping in confruntarea cu pierderea partenerului, a rudelor, a prietenilor si pregatirea pentru propria moarte (revizuirea intregii vieti si integrarea) 7Laura-Elena Nastasi Psihologia familiei 2.4.3. Etapele specifice familiilor dup’ divort Pentru a se putea restabili si dezvolta, familiile in care apare divortul parcurg urmatoarele etape suplimentare ale cilului de viata familial’: 1. Decizia de a divorta presupune acceptarea incapacititii de a rezolva problemele maritale astfel incat relatia si poat continua, precum si acceptarea propriei contributii in esecul casnicis 2. Planificarea ruperii sistemului implica realizarea unor aranjamente viabile pentru toti membrii sistemului si cooperare in ceea ce priveste custodia, vizitele, finantele gi confruntarea cu familia extinsd in legaturd cu divortul. 3. Separarea necesita cooperare cu privire la copii si lucrul asupra rezolutiei atasamenului fata de partener/’, dar mai ales doliul de separare (pierdere a familici), restructurarea relatiilor dintre pi inti si copii, adaptarea la noul trai separat si realinierea relatiilor cu familia extinsa. 4, Divorful presupune mai inti, depasirea aspectelor emotionale implicate (suferinta, furie, vinovatie, nesiguranti), iar ulterior realizarea doliului de separare si renuntare la sperantelele de reimpicare, retragerea visurilor si a asteptarilor investite in casatorie. 5. Parintele singur cu drept de custodie necesita sprijinirea contactului copiilor cu fostul partener si familia acestuia, precum si a responsabilitatilor financiare a acestuia. Reusita parcurgerii etapei implici aranjamente flexibile pentru vizite din partea fostului partener si a fami i acestuia, reconsiderarea propriilor resurse financiare gi reconstruirea propriei rejele sociale. 6. Parintele singur fard custodie implica menjinerea rela{iei cu fostul partener vizavi de copii si menfinerea relafici cu copii, gasirea unor modalitafi eficiente de a continua relatia cu copiii, menfinerea responsabilititii financiare si reconstruirea proprici rejele sociale (Carter & McGregor, 1988, p. 22). fn opinia lui Acris (2013), familiile care nu depun eforturi pentru a rezolva in mod adecvat aspectele emotionale ale divorfului, pot riméne blocate emotional pentru ani de zile, daci nu chiar pentru genera{ii intregi. Autoarea sustine ci procesele ‘emofionale ale familiei in trazitia cdtre recdsdtorire constau in luptele partenerilor cu: © teama de a investi inca o data intr-o alta casatorie si o noua familie; 28Laura-Elena Nastasit Psihologia familiei ‘© propriile frici, teama copiilor si cea a actualului partener; # incercarea de a face fata reactiilor ostile ale copiilor, ale famiilor extinse si a fostilor parteneri; # ambiguitatea noii structuri familiale, rolurilor si relatiilor; ‘© reaparitia unei intense invinovatiri parentale si a preocupairilor legate de binele copiilor; ‘© reactivarea vechiului atasament fati de fostul partener, intr-un mod pozitiv sau negativ. Este extrem de important ca actuala familie sa inventeze o noua formi de structurt familiala prin: ‘ renuntarea la vechiul model de familie si acceptarea complexititii noii structuris ‘* mentinerea unor granife permeabile care sa permit’ schimbarea apartenenfei la gospodirie; * depunerea unui efort pentru a stabili noi cdi de comunicare deschise intre parinti i bunici, copii sau nepoti. 29Laura-Elena Nistasi 2.4.4. Fazele dezvoltirii vie Mucchielli (1974, pp. 44-49) sustine ci o familie parcurge patru faze de dezvoltare, fiecare dintre acestea avand sarcini distincte (tabelul 2.2.). Tab. 2.2. Fazele dezvolti vietii fami iale (Mucchielli, 1974; 1 iliuc, 2004) Fai Caracteristici Sarcini specifice ”Luna de miere” (de la cateva siptamani la aprox. 1 an) ie a 5 Se $8 Pe 33 sé 23 ne 33 £2 = g& Be ae care cuplul ine& nu are copii) instalarea in statutul social de persoandi cAsatorita « idealizarea viitorului (trait cao eternizare a prezentului) * dezinteres pentru. lumea exterioard * comunicare nonverbal predominant, care exprima bucuria de a fi impreund * dorinta de a placea consti in uitarea de sine gi daruire pentru celilalt (dorinja eului de a exista pentru celalalt) «© reprezinti perioada de “rodaj” reintoarcerea la realism si reintegrarea in lumea social formularea primelor decizii in ceea ce priveste organizarea vietii in doi « intensificarea relajiilor afective si a comunicarii © intirirea si esentiale: de a plasa satisfactia celuilalt mai presus de propria satisfactie reafirmarea unei _promisiuni iscutarea clara, onest’ gi tratarea prin acordul ambiilor parteneri a diverselor aspecte ale vietii familiale (relatiile sexuale in scopul obfinerii satisfacfiei reciproce, organizarea muncii casnice, relajia cu de origine, activitatea profesionala a fiecaruia, planificarea familial, tabieturile, gestionarea bugetului si rezolvarea problemelor financiare, intimitatea fizicd ete.) realizarea unui proces de negociere intre autonomia si nevoile individuale si nevoile si existenfa in cuplu © experimentarea — capaciti interpersonal, de injelegere si a gradului de egalitate al partenerilor familiile de comunicare 30ul a ae ed Pe Laura-Elena Nistasi Psihologia familiei Faz fermen lung (intre 5-7 ani gi 15-20 ani de casatorie sau dupa ari pe fit yi organizén ti 3 & § 3 g Ambatranirea cuplului (dupa 15-20 ani de casatorie) S g Caracteristict ‘© necesitatea adaptarii la stadiul familial propriu- pe termen lung, in func} planurile profesionale ‘*cuplu isi planifica familiala in functie de esecurile si reusitele stadiului anterior © cuplu cauti: si atinga *viteza de croazieri”, dar crizele interne pot subrezi unitatea marital # disocierea afectiva se poate stabili in forma cronicd, deschisi sau ascunsi, cceea ce favorizeaza aparitia unor ‘comportamente compensatoare, a unei —_existenfe—_paralele extraconjugale sau a divorfului si organizarii de facut’ sau © existenta cuplului nu mai este pusd sub semnul intrebarii * partenerii accepti definitiv ideea imbatranirii impreund si construirea unor proiecte pe termen scurt problemele sunt exterioare si provoac’ o reactie comun’ a cuplului fra a—provoca scinziunea © sunt impartasite durerea si tristefea, grijile si bucuria loc 0 intr-o fazi atunci cand a avut disociere afectiva anterioara ce nu a fost urmati de divort, comunicarea este grav perturbata iar existenfele celor doi parteneri se strucureaz& in mod paralel Sarcini specifice © discutarea oportunitatilor privind carierele profesionale, formarea, promovarea si mai ale Yele acestora asupra organizarii materiale definitive sau durabile care vor deveni proprietate comuni si a planului prin care se va accede la ele © redefinirea responsabilitatilor privind copiii, educajia lor gi a reactiilor la problemele multiple pe care ei le ridicd # formularea asteptarilor reciproce rolurilor familiale si asumarea « protejarea intimitatii cuplului si a familiei fata de familiile de origine prin stabilirea unor granite * gestionarea conflictelor din exteriorul fa interiorul sau «© sustinerea parinjilor care pierd din autonomie datorita imbatrdnirii si prin instalarea dependentei de anturaj © sprijinirea propriilor copii care se afl in momentul de a-si decide viitorul personal si profesional ‘© gestionarea muncii caznice sia bunurilor dobandite + cariera profesionala si pensionarea © preocupirile privind —sindtatea__ambiilor parteneri 31Laura-Elena Nistasi Psihologia familiei in general, crizele cuplului pot interveni in trecerea dintr-o faz in cealalta si pot cpata valente pozitive si fecunde. Ele au rolul de a ajuta cuplul sd infeleaga tipurile de frustrare, radacinile ascunse si profunde ale dezacordului dintre cei doi, a asteptirilor si nevoilor individuale cu scopul redefinirii regulilor sau a solutiilor anterioare. Dac sunt refulate sau doar provizoriu depasite, amintirile lor toxice si emofiile distructive se acumuleazi si vor capata sensuri si dimensiuni diferite la cei doi parteneri, minand si distrugénd lent unitatea cuplului. 2.4.5. Caracteristicile etapelor si stirilor specifice cuplului Fradot & Chinés (2007, pp. 58-65) sunt de pirere c& un cuplu, in evolutia sa, traverseaz toate etapele copiliriei si "le recileazi sub forma de bucle”, remanierile avand loc pe toata durata vietii comune. Oricare ar fi forta intalnirii celor doi parteneri cu iubirea, este absolut necesar s8 purifice, fiecare in parte si impreund, conduita adoptata pe parcursul drumului in doi. Este un proces care se realizeazi treptat, pe parcursul anilor, in asa fel incdt cAminul cuplului si devina tot mai mult cel la care viseaza ambii parteneri. Autoarele mentioneazi ci multe cupluri isi fixeaza traiectoria, inconstient sau involuntar, la una dintre cele trei etape: de dependenjii, anti-dependenta si interdependenya. in acest caz, cuplurile se inrddacineazi intr-una dintre urmatoarele stiri: dependenya alienatoare, anti-dependenjai maladivt sau independent extrema (tabelul 2.3.). 32Laura-Elena Nastasi Psihologia familiei Tab. 2.3. Caracteristicile etapelor si starilor specifice cuplului (Fradot & Chinés, 2007) Etapa Stare DEPENDENTA DEPENDENTA ALIENATOARE imediat dup intdlnire, 0 perioada de fuziune, mai scurta sau mai lung’, este sindtoasd si indispensabila pentru consolidarea legaturii de iubire fiecare partener actualizeazi in cuplu o fixatie relationala asuprafigurilor _parentale: partenera/ul reprezinta personificarea actuala a unui membru din familia de origine, ‘cu care s-au format (in copilarie) primele atasamente (0 legituré de dependenta afectiva) ANTI-DEPENDENTA cu timpul, iluzia amoroasi a primelor momente se indreapt spre d * aceastt deziluzie ar putea fi beneficd, aducind cu sine 0 transformare a relatiei in directia interdependentei wie ‘© partenerii care, nu a avut parte in copilarie de un spafiu securizant in interiorul ciruia si se fi simtit pentru mult timp iubifi, iubitori si demni de iubire, ca adulfi, vor deveni nesiguri si cu anxietate de abandon itatea relatiilor afective vor fi de natura fuzionala, confuzionalé, obscura si nediferentiata © iubirea celuilalt va fi o iubire infantila si imatura, in care ura nu va fi departe de iubire, iar respingerea nu va fi departe de posesivitate (partenerii au nevoie unul de altul pentru a exista, pentru a isi construi o identitate) © maj © aceastiperioad’ depageste uneori cu. mult primele uni de dupa intalnire iar cei doi parteneri se agafi unul de altul, isi consacré unul altuia prea mult timp, suport cu dificultate momentele de separare, solicita in mod ‘exagerat prezenta celuilalt ANTI-DEPENDENTA MALADIVA. ‘© este 0 forma inversat& a dependentei deoarece const {in dezlipirea si delimitarea de celatalt prin intermediul acuzelor, opozitiei, ostilittii, respingerii, fara o libertate individuala autentica « partenerii aleg un teritoriu care este in afara cuplului: angajarea intr-o activitate profesional solicitanta sau aderarea la o migcare sociald, sportiva. sau politica dezaprobati de celalalt sau implicarea intt-o relatie extraconjugali 33Laura-Elena Nastasi Psihologia familiei Etapa INTERDEPENDENTA © apare atunci end cuplul nu rimane blocat intr-una din ctapele anterioare, ci a putut si Stare INDEPENDENTA EXTREMA ‘© este 0 fazi narcisicd, in care fiecare partener isi ‘intireste defensiva « fiecare partener se centreaza asupra propriei persoane, le depaseasca cu succes © partenerii isi ofer’ capacitatea de a da sia primi, de a fi ispunzitori pentru propriile nevoi si atenti la dorintele celuilalt, de a cere ajutor si de a ajuta «in functie de situatie, fiecare dintre cei doi poate la un moment dat, fir teama, si se arate puternic sau vulnerabil, are grija de sine, in manierd individualista si separat de celalalt, se preocup’ in primul rind sau exclusiv de propriile nevoi, dorinfe, afinitati si nu se teme si actioneze cum crede de cuvinta: schimbarea profesiei fra consultarea celuilalt, schimbarea__ stilului vestimentar sia celui de viaf’, construirea unei noi refele sociale numai pentru sine curajos sau afectat, sisi manifeste dorinfele sau si se ocupe de celalalt 2.4.6. Fazele dezvoltirii patenerilor in cadrul cuplului in cadrul unui model interesant, Bader & Pearson (1988) folosesc etapele de dezvoltare timpurie subliniate de Mahler et al. (1975) ca descrieri si metafore ale procesului prin care trec cuplurile pe parcursul istoriei lor parteneriale. Fi promoveazi 6 perspectiva care s-a dovedit a fi de folos pentru majoritatea cuplurilor in intelegerea tensiunilor dintre ei, ce apar datorita schimbarilor asteptarilor si nevoilor personale din cadrul relatiei parteneriale. Pentru diagnosticarea dificultatilor din cuplu ct si pentru planificarea psihoterapiei, autorii folosesc acest model care cuprinde urmatorele patru etape: 1. Faza de simbiozé sau "faza luni de miere” este cruciali pentru stabilirea legaturilor afective. in acest stadiu cuplurile cauta similaritati, le accentueaza si evita 34\ i ‘ nom en on on on ee el oe eel ee ee eee Laura-Elena Nistasi Psihologia familici diferenticrile dintre ei. Cand cele dou’ persoane sunt de acord si formeze un cuplu, 0 bund fundamentare a atasamentului le permite sa testeze si urmatoarea fazi, cea de diferenfiere. Daca aceasti etapa nu este stipanitd cu succes, cuplul va riméne in mod simbiotic legat si pot apairea doua forme posibile de disfuncti prima caracterizat prin fuzionare si evitarea conflictului, iar a doua dependenta ostili unde domind mania si conflictul, Prea ingrozit sii incheie relatia si insuficient de matur pentru a pune capat conflictelor, cuplul ramane inchis ,,intr-o serie de suferinte provocate reciproc” (p. 10). ‘Aceastai relatie poate fi caracterizati de urmatoarea frazi: "Nu pot sd tréiiesc cu tine, dar nici fara tine”. Orice conflict sau diferenji sunt minimalizate si cuplul functioneazii ca o unitate, fri ideea de identitati separate: "Dorinja ta e sia mea”. 2, Faza de diferentiere reprezinta stadiul de diferentiere ca persoane distincte. Pe misuri ce apare diferentierea, ceva din idealizarea de la inceput dispare, partenerii incep prin a dori spafiu si vor si-si restabilease& propriile granite. Este foarte important ca terapeutul s& sustind nevoia fiecarui partener de a se individualiza. Poate fi adesea tun proces dureros pentru persoanele care descoperd cd presupunerea lor initiald ca cealalta persoani este perfect de acord cu ele in majoritatea problemelor era doar 0 iluzie sustinuta de ambii parteneri in faza “lunii de miere”. Este necesar ca cei doi si fnvefe si negocieze un nou mod de relationare care implica respect pentru nevoile individului. Daca un partener are dificultiti nerezolvate legate de abandon, cuplul se poate impotmoli in aceasti fazi: unui partener fiindu-i mereu teami cf va fi abandonat, in timp ce celalalt se simte incoltit $i constrdns si rimana simbiotic. 3, Faza practica presupune experimentarea in viata reali a diferentelor observate, ca urmare, membrii cuplului se distanfeaza si mai mult, Este foarte posibil ca cei doi si inceteze a mai fi de acord mereu $i igi indreapti atentia spre autonomie. Acest lucru coincide de obicei cu aparitia copilului si/ sau avansarea rapida in carier’ (datorita de a petrece mai mult timp 1a munca sau in cAlatorii profesionale). in disponibilitay acest stadiu al relatiei, partenerii incep s& exploreze interesele individuale si ¢ posibil sii tind’ spre dezvoltare personal si profesional, Iucru care fi conduce in directii diferite pe cei doi parteneri. Pe misuri ce noutatea relatiei incepe si pileascd, 35Laura-Elena Nastasi Psihologia familiei Partenerii sunt din ce in ce mai putin dispusi si petreacd timp unul cu altul, in schimb sunt preocupati si consolideze alte aspecte ale vietii lor. 4. Faza de apropiere apare atunci cénd exist un sim{ dezvoltat al identitatii, iar Partenerii isi permit si redevina vulnerabili din punct de vedere emotional. Este caracterizata prin exprimarea alternativa a intimitatii si independentei, oferind ocazia Partenerilor adulti si rezolve dificultatile de apropiere versus abandonare sau teama de afundare in relatie. Rezolvarea acestora ar permite imbogatirea si aprofundarea relatiei in care acum existi atat siguranti, cat si libertatea dezvoltarii personale, Partenerii aflati in acest stadiu se confrunta adesea cu renegocierea procesului de apropiere fir a-si sacrifica nevoile si interesele individuale. Este posibil s& apard resentimente dupa anii de experimentare, mai ales daci unul dintre parteneri se simte lsat in urma de interesele si dezvoltarea personalii a celuilalt sau exclus din cercul de pricteni. in acest stadiu, sarcina cuplului este si revind impreuna intr-un nou mod pentru a se bucura de intimitate menfinandu-si fiecare, propriul sim al identitatii, Aceste faze a se pot combina atéta timp cat procesul de maturizare a celor doi parteneri nu este intotdeauna in mod egal realizat, un partener se poate afla intr-un anumit stadiu al relajiei, in timp ce celdlalt se poate afla intr-un stadiu timpuriu sau ulterior (tabelul 2.4.). De cele mai multe ori, céind sunt prezente asemenea discrepante va exista un conflict inevitabil de valori si interese in interiorul cuplului, deoarece Partenerii vor avea pareri diferite despre imaginea doriti a unei relafii. Tab. 2.4, Combinatia fazelor specifice cuplului (Bader & Pearson, 1988) Faz Deseriere simbiotic — simbiotic "Suntem una si aceeasi persoand” © este stadiu de “a fi indragostit” * stabileste idea de cuplu gi este caract ideea de similitudine * include pierderea individualitajii, teama de abandon si pasivitatea procesului de experimentare 8 prin apropiere i © terapia implica constientizarea diferenticrii si incurajarea partenerilor sa realizeze ca prezen{a unui conflict nu inseamna pierderea iubirii 36| Laura-Elena Nastasi Psihologia familiei Fara Deseriere simbiotic — simbiotic "Nu pot trai cu tine, dar nici fré tine” sau * este o manifestare a stadiului destul de problematica deoarece ostil — dependent nar cic fantezia simbioticd incepe s& paleasca este caracteri vinovatiei ita prin exprimari deschise ale méniei si © partenerii aflafi in aceasta situatie se confrunti cu teama de abandon care se afl in conflict cu dorinfa de independent (cei doi se invinovajese reciproc de abandon in momentele in care au mai mare nevoi de celalalt sau de a nu fi sprijinit dorina de independent a ei/ lui) © aceasti ambivalenta rezulti din nerezolvarea procesului de separare din perioada copilariei si adolescentei * scopul principal al terapiei este si se descopere sursa conflictului partenerii s& aiba incredere intr-un viitor mai bun Pa a a a ee imbiotic — diferit “Nu md trada” © unul dintre parteneri incepe un proces de diferentiere, in timp ce altul opune rezistenta © este necesar ca partenerii si invefe sd riste si exprime aceasti diferentiere Puta © dificultatea consta in lipsa echilibrului si teama de traidare a uunuia, in timp ce, partenerul aflat in proces de diferentiere simte minie si vina © terapia presupune ca partenerii si invefe si respecte diferenfele si s3 tolereze mania * partenerul care opune rezistenfa poate fi confruntat cu sarcina de a dezvolta 0 mai mare incredere in sine, in timp ce celalalt este necesar si inveje cum s& echilibreze ideea de a rimane grijuliu gi intim cu doringa de explorare a sinelui diferit — diferit “Ma voi schimba daca si tu te schimbi * ambii parteneri se lupti pentru a gestiona cét mai bine diferengele i este necesar 8 invefe cum si lupte cu succes * ‘erapia 1 ajutd si descopere regulile ce guverneazi lupta corecti (lupta cu o singura problema pe rind), dar mai ales, ii provoaca pe cei doi parteneri s& se implice in mod constient si = responsabil intr-un proces de diferenjiere (att de familia de = origine eat si in cadrul cuplului) Yi el 37Laura-Elena Nastasi Psihologia fami Faz Descriere simbiotic — *Nu ma parasi, laséi-mé in pace” experimental ** partenerii se afld la dowd stadii diferent, ea urmare problemele devin exagerate * in timp ce partenerul simbiotie tanjeste dupa fuzionare, cel experimental a pierdut din empatia pentru nevoia celuilalt si ‘ncearca s& scape de afundarea in relayie * terapia ce centreaza pe clarificarea scopurilor discrepante: © partenerul simbiotic este incurajat s& devind preocupat mai mult de sine © cel experimental si se reangajeze in mod empatic in relatie * primordiala este rezolvarea conflictelor intrapsihice din perioada copilériei pentru a se ajunge cu succes la rezolvarea problemei experimental — Eu vreau sa fiu ev experimental este caracterizata prin lupte pentru putere si teama cd o mai mare intimitate va duce la pierderea propriei persoane + terapia se focuseaza pe proces si nu pe continutul conflictelor (este primordial ca partenerii si rezolve vulnerabilit timpul copilariei si si adopte cu responsabilitate pro * desi turbulemte, aceste Iupte dintre parteneri sunt mai acceptabile si vor duce la o rezolvare mai rapid’ decat exprimarile ostil-dependente de furie din fazele anterioare © avantajul consti in faptul ct ambii parteneri se confrunta cu provocdti similare in relatie si este mult mai probabil ca unul dintre ei si fie mai empatic fafa de dilema celuilalt © posibile dificultati intimpinate in aceasta faz: prapastia dintre cei doi creste pe masura ce fiecare isi urmeazi calea sau poate apairca competitia intre ei "Ew voi reusi dacd gi tu reusesti” experimental — "Cu un picior induntru si cu unul afard” ‘apropiere * partenerul aflat in stadiul de apropiere doreste sa se intoarca la intimitatea si suportul emotional al relat manifeste propria vulnerabilitate usuring * ferapia implic& gisirea unei modali ambilor parteneri de vreme ce unul dintre parteneri i, isi permite si-si i negociaza cu 0 mai mare inc maiLaura-Elena Nistasi Psihologia familiei Faza Descriere ‘cut Si-gi stabileascd propria identitate apropiere — apropiere *Catre casi” © existi o alianj& intre parteneri care sunt dispusi si se reangajeze in relatie, dar ca persoane cu individualititi separate * ficcare este constient de propria identitate si nu se mai simt ameninjati de un sentiment de apropiere * in acest stadiu avansat al relafiei, stres-ul apare de obicei mai degraba din cauza unor surse exteme decat din cauza tensiunilor din cadrul relajiei * terapia urmareste invijarea strategiilor de relaxare si analizarea efectelor stres-ului asupra unuia sau ambilor parteneri Pee ee ee a a ale Modelul furnizat de Bader & Person este util pentru intelegerea dinamicii cuplului si alegerea celor mai potrivite tehnici psihoterapeutice. in diagnosticarea unui cuplu, autorii recunosc validitatea tuturor acestor combinatii posibile, fiecare cu punctele sale tari si slabe, ca urmare terapeutul poate identifica stadiul unei relafii si poate fi alertat in legatura cu posibilele conflicte si nevoi. Pentru terapia cuplului de scurt& durati, 0 asemenea perspectiva este valoroasi deoarece poate usura infelegerea procesului de tre parteneri. Mai mult decét ata, le permite acestora reformularea conflictelor, fi poate ajuta in parcurgerea drumului ciitre individualizare si separare, fairi a pierde siguranta si intimitatea din cadrul unei relatii parteneriale. Poate fi reconfortant pentru parteneri si realizeze ci si alte cupluri tind si traiascd experienta unei astfel de secvente de dezvoltare a personalitatii si, mai ales cd nu sunt singuri in lupta lor. 39Laura-Elena Nastasa Psihologia fami 2.5, Rezumat Familia este un sistem dinamic, care suferi transformari permanente deoarece membrii ei se dezvolti si evolueazi impreund, adaugand noi elemente ce imbogitesc viata familiala. Cuplul, in momentul casatoriei, exist doar ca potential, ca urmare necesiti mult efort, daruire, rabdare si toleranfa pentru a fi construit si consolidat in timp prin implicarea responsabila a celor doi parteneri. Succesiunea de stadii prin care are loc dezvoltarea structurii familiale formeaza ciclul vietii de familie. Olson & MeCubbin (1989) sustin ca exist sapte stadii ale ciclului viefii familiale, in timp ce, Carter & McGregor (1980, 1999) au dezvoltat un model ce confine sase etape. Familiile care trec prin divort parcurg, in cadrul procesului de reabilitare si dezvoltare, urmatoarele etape suplimentare: decizia de a divorta, planificarea ruperii sistemului, separarea, divortul, parintele singur cu drept de custodie sau pirintele singur firi custodie (Carter & McGregor, 1988). Familiile care nu depun eforturi pentru a rezolva in mod adecvat aspectele emotionale ale divortului, pot ramdne blocate emotional pentru ani de zile, dac& nu chiar pentru generatii intregi (Acris, 2013). in viziunea lui Mucchielli (1974), o familie parcurge patru faze de dezvoltare, fiecare cu dintre acestea avand sarcini distincte. 40Laura-Elena Nastasa Psihologia familiei Fradot & Chinés (2007) mentioneaza cf multe cupluri isi fixeazi traiectoria, inconstient sau involuntar, la una dintre cele trei etape: de dependenta, anti-dependent’ si interdependent’. in acest caz, intr-una dintre urmatoarele stiri: dependenti alienatoare, _anti-dependen{i_-maladiva sau independenta extrema. Pornind de la experienta profesionala dobandita in practicarea psihoterapiei de cuplu, Bader & Pearson (1988) au propus un model ce cuprinde patru faze prin care pot trece partenerii in cadrul procesului de dezvoltare ce are loc in gi prin intalnirea cu celailalt in cadul cuplului. Ordinea in care familiile si/ sau partenerii parcurg acest proces este comuni, Realitatea trait’ in interiorul sistemului familial si/ sau partenerial poate fi extrem de diferita deoarece reprezinta produsul uunei construcfii care implic& griji, insatisfactii si numeroase conflict. Dificultatiile intampinate sunt firesti iar modalitatea de a le face fata si de a le depisi determina directia evolutiei unitatit conjugale si familiale. 2.6. Teste de autoevaluare 1. Analizafi modelele propuse de autorii prezentafi si descriefi succint contributiile si limitele fiecaruia. 2. Caracterizati succint fiecare stadiu prin care a trecut familia in care ati crescut. Gasiti-va un coleg si impartasiti-va notijele. Ce similaritati si ce diferente constatati in experientele din fiecare stadiu aparfindnd celor doud familii. 3. Descrieti stadiul in care se afl propria relafie parteneriala si mentionati care sunt provocarile pe care le intémpinati. 4, Explicafi afirmatia: "Fericirea in cuplu se construieste in doi si se trétieste in prezent.” 41 Tee eee ee eee eo ee ee a el oeLaura-Elena Nastasi Psihologia familiei Bibliografie recomandati Acris, C. (2013). Cuplul in impas: repere teoretice si aplicative. Bucuresti: Ed. Sper. Bader, E. & Pearson, P.T. (1988). Jn Quest of the Mythical Mate: A Developmental Approach To Diagnosis And Treatment In Couples Therapy. New York: Brunner-Routledge. Carter, B. & Goldrick, M. (1988). The Channging Family Life Cycle. A Framework for Family Therapy. New York: Gardner Press. Fradot, M. & Chinés, D. (2007). De ce el? De ce ea? Forfa vindecdtoare a cuplului. Bucuresti: Elena Francisc Publishing. Mucchielli, R. (1974). Psychologie de la vie conjugale. Paris: Ed. ESF. Nastasi, L.E. (coord).(2015). Consilierea familiei aflate in impas — © abordare psihologicai si educationala. Bucuresti: Ed. Eikon. Nichols, M.P., Schwartz, R.C. (2005). Terapia de familie. Concepte si metode, Pearson Education, Inc. Editia a sasea. Olson, D.H. & McCubbin, H.I. (1989). FAMILIES. What Makes them Work?. Newbury Park, London, New Deli: Sage Publication. Turliuc, M.N. (2004). Psihologia Samiliei si a cuplului. Yasi: Ed. Performantica. Vasile, D.L. (2006). Introducere in psihologia familiei si psihosexologie. Bucuresti: Ed. Fundatiei Roménia de maine.