i Unitatea de invitare 4 DIMENSIUNEA AFECTIVA A FAMILIEI tt —IUBIREA SIINTIMITATEA- | i Cuprins : 4.1, Introducere .. 43 4.2. Obiective 44 5 4.3. Durati 44 z 4.4, Iubirea 44 ~ 4.4.1. Iubirea imatura vs. iubirea matura .. 46 4.4.2. Tiparele iubirii eguate 49 4.4.3. Telurile unei relafii bazate pe iubirea matura ... 53 4.5. Intimitatea 54 7 4,6. Rezumat .. 57 . 4.7. Teste de autoevaluare 57 Bibliografie recomandati .. 58 4.1. Introducere A patra unitate de invatare oferi o imagine de ansamblu asupra dimensiunii afective a familie - iubirea si intimitatea. Iubirea este sentimentul puternic de afectiune, atractie si unire a celor doi parteneri care formeazi cuplul (marital sau nu) si reprezinti principala motivajie pentru transformarea cuplurilor erotice in cupluri conjugale (cisatorie). Sunt prezentate cele cinci forme de . manifestare a jubirii, precum si caracteristicile iubirii adictive si a celei sinatoase. Se subiniazA si se argumenteazA beneficiile 7 transformarii iubirii imature intr-o iubire matura, pornind de la a analizarea tiparelor jubirii esuate, urmati de descrierea {elurilor 7 unei relatii bazate pe iubirea matura.Laura-Elena Nistasit Psihologia familici Intimitatea poate avea mai multe componente sau dimensiuni care difera. ca intensitate de la o persoani la alta: emotionali, psihologica, intelectuala, sexuala, fizica, spirituala, estetica, sociala si temporal. 4.2. Obiective P 4.3. Duratai 4.4. lubirea La sfargitul acestei unititi de invajare, studentii vor fi capabili: ‘© si defineasca iubirea si intimitatea © si identifice principalele forme de mainfestare a iubirii © si analizeze comparativ iubirea imatura si jubirea matura © si descrie caracteristicile persoanelor care se afl in relafii adictive s& enumere caracteristicile iubirii mature ‘ s& analizeze tiparele iubirii esuate ‘© sd identifice calitifile unei relatii sinditoase ‘© sa descrie dimensiunile intimitatii: Parcurgerea uniti{ii de invatare 4 in cadrul studiului individual este de 2 ore. Turliuc (2004) este de pirere ca iubirea poate fi definita ca o “atitudine personal care implicd atagamentul fafi de o alti persoand, sentimente pozitive puternice, ginduti preponderent pozitive si predispozitia de a reactiona comportamental pozitiv, toate acestea fiind puternic corelate si influentate de normele specifice privind jubirea, dintr-un anumit context socio-cultural” (pp. 135-136). in literatura de specialitate (Wheat, 1980; Vasile, 2006; Mitrofan & Ciuperca, 2009; Godeanu, 2015) sunt prezintate urmatoarele cinci forme de mainifestare a 44Pa eae el ele! ee) re ‘ Pot Pode iad Laura-Elena Nastasi Psihologia familiei (1) Epithumia — se refers la dorinta fizic’ puternicd exprimati reciproe prin dragoste sexuali plind de satisfactie (satisfacjia sexual reprezinti un indicator al sanatatii cuplului). (2) Eros — este o iubire pasionala, sentimental care implica’ romantismul si presupune ideca de contopire, unificare, fuziune cu fiinja iubit4 si dorinta de a poseda total (fizic, mintal si spiritual). Cel mai adesea, reprezinta punctul de plecare in cisnicie. (3) Storge — este 0 forma de dragoste, descrisa in casnicie ca relajie confortabila, care inglobeazi o afecjiune natural si sentimentul de apartenen{i reciproca. Se bazeaza pe loialitate mutuala si se manifesta in relafiile dintre sofi, parinti si copii, frati si surori, realiznd sentimentul de apartenenta la un grup unit, (4) Fileo — este genul de jubire care pretuieste pe cel iubit si se manifesta prin gingisie dar se asteapti intotdeauna un rispuns. Se traduce prin prietenie si reciprocitate. Presupune marturisirea si impartasirea gandurilor, sentimentelor si idealurilor, precum si impartirea timpului si a intereselor, cea ce conferi parteneriatului siguranti, atractivitate si recompense. (5) Agape — este dragostea completa, lipsiti de egoism, care are capacitatea de a oferi, fara a asteapta (aparenat) nimic la schimb, se pretuiese si se sustin neconditionat. Urmeazi modelul iubirii Christice, dincolo de emofii si sentimente pasionale, fiind profund infuzata spiritual, rod al unei optiuni constiente, al unei alegeri libere. Este 0 iubire a actiunii ce presupune a avea compasiune fata de celalalt si de a-I sustine. Mitrofan & Ciuperci (2009) susfin sase tipuri de indrigostiti — modele generalizate de comportament erotic si afectiv care, in viata reali, apar in combinatic unele cu altele. Acestea sunt: (1) Eroticul este un romatic care cauta partenerul ideal si crede ci exist’ numai unul singur, adevarat pentru el. (2) Ludicul este tipul de partener infidel care prefera mai multe relatii parteneriale. (3) Storgicul este un partener afectiv care se descoperi pe sine, treptat, prin intermediul dragostei (4) Maniacul este 0 persoana foarte dependent emotional si posesiva. 45Laura-Elena Nastasa Psihologia familiei (5) Agapicul este cel mai putin posesiv si cel care are capacitatea de a-l iubi si tolera pe partener, asa cum este acesta, fara a simti nevoia si-I schimbe. (6) Pragmaticul este persoana care procedeazi in dragoste ca si cum si-ar cauta un parteneriat care si-i aduca foloase. 4.4.1. lubirea imatura ys. iubirea matura Jubirea imaturé se caracterizeaza prin intensitate mare, print-un amestec de dependente si asteptari ca partenerul s satisfac multe din nevoile personale. Este 0 dragostea fuzionalé sau adictiva. Schaeffer (2012) considera ci aceasti iubire reprezinti dependenta de partener si cd este specifica unei persoane in stidinta ei de a rispunde propriilor nevoi nesatisficute, de a evita temeri sau suferinje personale, de a rezolva probleme sau de a-si mentine echilibrul emotional. Aceasti iubire apare ca urmare a incercarii de a obfine siguranti, putere, sentimentul de apartenenti si de sens in timp este 0 forma de pasivitate (persoana nu-si rezolva singura problemele, ci incerca si fi convinga pe ceilalti sa ti poarte de grija ei si problemelor sale). ii adictive sau nesdnditoase prezintd mai multe sau mai putine din urmatoarele caracteristi 1, se simt adesea mistuite; .. au dificultati in stabil ‘ea granifelor Eu-lui; . au tedinte masochiste; . se tem de riscuri, schimbiri si necunoscut; 2. 3. 4, prezinta dificultatea de a renunta la relatiis 5. 6. experimenteaza o crestere individual insuficienta; 7. . au dificultati in exprimarea intimitatii reale; 46Laura-Elena Nastasi Psihologia familie 8, joacd cu mare usurinta jocuri psihologice melodramatice; 9, diruiesc pentru a primi ceva la schimb; 10, se striduiese si-i schimbe pe ceilalti; 11, au nevoie de ceilalti pentru a se simti implinite; 12, aut solutii in afara sinelui; 13. _pretind si asteapta dragoste neconditionata; 14. refuza sau abuza de implicare; 15. asteapta de la ceilalti recunoastere si apreciere; 16. se tem cli vor fi abandonate cénd au loc despartiri de rutin’; 17, recreeazi sentimente negative familiare; 18. isi dorese aprecierea, desi se tem de ea; 19. isi asuma responsabilitatea starii de bine a partenerului; 20. proiecteazi umbra propriului sine asupra celorlalti, intemalizeazi proiectiile facute de acestia asupra lor si joaca jocuri de putere. Cel mai important motiv pentru care o persoana doreste si se elibereze de iubirea adicti ivi este ci aceasta ii limiteazi: © capacitatea de a se simfi mulfumita; « capacitatea de a functiona si de a isi valorifica potentialul; @ receptivitatea la noi experiente; © posibilitatea de a trdi clipa si de a se bucura de ea; @ energia creatoare; © puterea personala si libertatea; © optiunea de a-i accepta pe ceilalti; ¢ dorinta de a ne infrunta temerile; © spontancitatea; ¢ nivelul constiinfei si potentialul spiritual; ¢ capacitatea de intimitate si iubire adevarati. Jubirea maturd apare odata cu maturizarea emotional, dezvaluirea reciprocd a partenerilor si dezvoltarea increderii in sine si in partener. Este mai putin intensa dar este mult mai profunda si implica incredere, respect, acceptare, admiratie si valorizarea partenerului asa cum este el (ffri tendinta de a-! schimba, a-1 controla sau manipula). Presupune c& persoana se poate bizui pe partener in orice situatic, indiferent daca este sau nu de acord cu ea, daca fi place sau nu (stie ca este acolo si o va ajuta in ceca ce face). Cei care experimenteazai o astfel de iubire sunt persoane: + capabile si se iubeasca si sii se accepte aga cum sunt in realitate si nu cum ar dori si fie; 47Laura-Elena Nistasi Psihologia familiei © cuun EU bine diferentiat; ‘autonome si totusi implicate emotional in relafia cu partenerul. Caracteristicile iubirii mature sunt diametral opuse celor care definesc relatiile adictive. in general, persoanele implicate in relatii sindtoase: 1. permit afirmarea individualitatii; 2. traiesc un sentiment de contopire, dar si de separare fata de ceilalti; 3. aduc la suprafat ce este mai bun din ele si din ceilaltis 4. accept ideca sfarsitului unei relafii (au puterea de a supravietui suferintei, de a ierta si de a iubi din now); 5. sunt receptive la nou si la schimb: 6. stimuleazd dezvoltarea celorlalti; 7. sunt capabile si experimenteze intimitatea adevarat’; 8. se simt libere si ceara deschis cea ce igi dorese; 9. dariuese si primese in acelasi mod; 10. evita si-i domine sau si-i controleze pe ceilalti; 11, incurajeazi autonomia celorlalti; 12. isi accepta propriile limite si pe cele ale celorlalti; 13. _renunfé si mai caute iubirea neconditionatai; 14, accept i respect implicarea; 15. avo stima de sine ridicata; 16. au incredere in amintirea celor jubiti si accept solitudinea; 17. isi exprima spontan sentimentele; 18, sunt domice de apropiere si dispuse sa riste sa devind vulnerabile; 19. iubese cu detasare; 20. isi afirma puterea personald 2012). fn viziunea lui Fromm (1985) transformarea iubiri i egalitatea fata de sine si ceilalti (Schaeffer, imature in iubire maturé presupune: © disciplind ~ angajarea responsabili a timpului si a EU-Iui personal; concentrare asupra partenerului, pentru a-1 putea cunoaste si infelege; ¢ rabdare — ¢ nevoie de exercitiu, in timp si treptat, pentru a invaja sa iubesti; # sensibilitate — legatd 48Laura-Elena Nastasi Psihologia familiei mult de constientizarea propriilor erori, fluctuatii de sentimente si autocontrol; # depasirea narcisismului — iesirea din propriile pliceri, din egocentrism si egoism si manifestarea modestiei si a disponibilitatii in relatie. 4.4.2. Tiparele iubirii esuate Gratch (2011) argumenteaz’ ca suferinfa in dragoste apare atunci cénd oamenii caut in relatiile adulte tipul de iubire pe care nu au primit-o suficient in copiliie. Pe baza experinejei obtinute in procesul de psihoterapie individual si a cuplului, el a elaborat sapte categorii sau tipuri ale iubirii esuate care provoaca suferinta doar daci persoana se incdpaténeazi si nu le vada drept ceea ce sunt, adicd fantezie, poezie, basm, o imagine pasionala a realitafii, dar nu realitatea in sine. (1) Dragostea nareisic& este specifica persoanei care isi iubeste partenerul pentru modul in care acesta o face si se simti iar aceast nevoie de a se simfi special este exagerati, Este foarte important si se diferentieze idealizarea sindtoasd, necesara si caracteristicd "lunii de miere” (la inceputul relatiei este firesc ca persoana indrigostita si se centreze pe ceea ce fi place si iubeste la partener) de cea idealizarea problematica care reprezinta o ultima incercare disperatd, inconstienta a persoanei de a igi regla stima de sine. (2) Dragostea virtuaki presupune angajarea intr-o relafie la distant, intermitenta sau online, Rational exist o piedica fizica a persoanei de a fi impreuna cu partenerul in viata de zi cu zi dar care favorizeazi o fantasma a perfectiunii partenerului. 49Laura-Elena Nastasa Psihologia familiei Aducerea in realitatea de zi cu zi a acestei relafii determina 0 mare dezamigire, drama sineincredere in propria capacitate de a iubi. (3) Dragostea unilaterala este experimentati de acea persoana a cirei dorinta fata de partener creste direct proportional cu indisonibilitatea acestuia de a se implica afectiv in relajie. Existd iluzia ci persoana va fi fericita si implinita daca partenerul fi impartigeste iubirea. Realitatea arati ci daci dragostea devine reciproca, de cele mai multe ori scade interesul pentru partener. (4) in dragostea interzisa pasiunea este alimentata de risc si chiar de pericol creat de obstacolele ce stau in calea relatiei. Exista iluzia ci dacd dragostea poate fi transpusi in realitate ea va dainui vesnic, Realitatea dovedeste c& obstacolul odati climinat atractia scade sau dispare si apare plictiseala. (5) Dragostea sexual este o relatie bazat doar pe dorinta sexuali ce poate apairea intr-o forma constientd (cei doi parteneri se implica intr-o explorare corporal far’ implicare emotionala) sau inconstientd (unul sau ambii partenerii se amagesc c& sunt indragostiti). (© Dragostea triunghiulard este experimentatd in relatia in care este adusi o alt persoani imaginara/ reali sau activitate preferata (persoana iti iubeste perechea ca pe un parinte in timp igi iubeste amanta/ amantul ca pe un partener sexual, igi iubeste sotia/ sotul dar prefera sa isi petreacd timpul cu mama/ prietenii/ la birou/ la schi/ pe facebook/ online). Indiferent cum se incheie, de cele mai multe ori persoana descoperdi cc intensa atractie a competitorului a fost o mare iluzie. (7) in dragostea androgina persoana se striduie si-si schimbe partenerul dorind ca el sa fie sensibil si mai feminin sau ea si fie puternica si mai masculin. Cand aceste roluri sunt cu adevarat polarizate, relatia devine dificil deoarece: © barbatul ajunge si disprefuiascd femeia care se comporti autoritar, ca un specialist in instructie fara sentimente; * femeia sfarseste in a desconsidera barbatul pasiv, lipsit de initiativa si care se plnge frecvent de situatia sa. 50Laura-Elena Nistasi Psihologia familiei ‘Autorul sustine c4 abilitatea de a iubi depinde de fiecare persoana in parte si nu de partenerul ei pentru c& ea fnseamna, inainte de toate, a oferi, nu a primi. Ca urmare, este extrem de important ca fiecare persoana sa-si ofere ei insasi ce isi doreste in loc sa caute satisfacerea nevoilor prin intermediul partenerului. Cu alte cuvinte, si investeasca in propria maturizare emotional pentru ca, in cele din urma, si gaseascd {in interiorul ei curajul pentru a se accepta neconditionat si dorinta de a deveni ceea ce este in realitate. Propune urmatorii trei pasi: @ recunoasterea propriului tipar, @ {infelegerea propriei ambivalente si ¢ rezolvarea acesteia acceptand-o. relatie buna este mai putin dramaticd decét una turbulenta si poate chiar mai plictisitoare, dar este mai durabila si sinatoasi pentru ci are majoritatea, dacs nu toate dintre urmatoarele calitati: 1. Un anumit grad de idealizare reciproca'— idealizarea poate creste si descreste intr- 6 relajie de duratt dar € necesar si existe in potential (prea mult denota o iubire narcisica dar lipsa ei indic’ o relatie mai putin special). 2. O puternicd identificare cu celdlalt — abilitatea persoanei de a se lega de ceva important din experienta de viati a partenerului. 3. Un echilibru de aseménari si deosebiri in ceea ce privesc trésditurile de ersonalitate ~ similaritatea si compatibilitatea privind valorile si dorinjele personale sunt esentiale (prea mult devin plictisitoare si nu prezinti oportunitatea de a experimenta jubirea pentru celilalt). in majoritatea cazurilor contrariile se trag si se completeaz, dar cand sunt prea multe diferente acestea sunt cu greutate manageriate si pot determina conflicte greu de gestionat. slLaura-Elena Nastasi Psihologia familiei 4, Disponibilitatea persoanei de a comunica partenerului propriile sentimente, ganduri si decizii care pot afecta viata cuplului, dar si de a conversa pe diverse teme (arti, sport, politica, psihologie, etc). 5. Satisfactia sexual ~ in cadrul relatiilor afective sexul (extins pentru a include dinamicile atractiei, afectiunea si curtarea) este esential deoarece iubirea romantica implica si componenta sexualai (pentru unele cupluri o relatie fara sex poate fi resimita cao condamnare la moarte). 6. Tolerarea si rezolvarea conflictelor — este extrem de dificil’ comunicarea sentimentelor ca mania si dezamagirea, precum si gestionarea acestora in cadrul unui conflict dar sunt capitale alituri de cunoasterea si dorinta de a-1 rezolva pentru a continua relatia. 7. Stabilirea unor limite domestice implicite si explicite — certurile sunt inevitabile si pot fi constructive facilitind schimbarile si indicdnd diferenjele de prioritati, nevoi si opinii. Dar este absolut necesar si existe o infelegere reciprocd (discutati si asumata) ci anumite comportamente sunt dincolo de granite si ci ele nu pot fi acceptate (abuz verbal, sex etraconjugal, violenta fizica) . 8. Gestionarea emojiilor puternice si reglarea impulsului — abilitatea persoanei de a- si identifica propriile emofii, de a le accepta, de a intelege cum ele fi influenteaza procesul de luare a deciziilor, si mai ales, de a le gestiona intr-o maniera sdnitoasi cu atét mai mult cu cat partenerul ei se lasa coplesit de emofii. 9. Capacitatea individuala de reinventare a eului — e necesar ca fiecare partener si manifeste jubire de sine si motivatie pentru a: (1) se angaja in propriul proces de dezvoltare emofionala, (2) evita si devind un satelit care graviteaz in jurul celuilalt si (3) a minimaliza dependenta nesinitoasi. Astfel, fiecare partener se reinventeazi periodic ceea ce reprezinta o strategie esentiala pentru a face fati provocdrilor vieti, crizelor si factorilor stresori prezenti in orice relatie. 10. Un proiect generativ impreunc mai important decat sinele — implicare comun in ceva, altceva decat ei insisi (angajament fata de nasterea si cresterea unor copii sinatosi gi fericiti, 0 cauzi comun’, munca pentru comunitate, etc.) altfel va exista 52Laura-Elena Nastasi Psihologia familiei prea multi cerere pentru bucurie si plicere unul de la celdlalt (0 centrare narcisica pe propria relatie). 11. O ineredere personalii de nezdruncinat in valoarea angajamentului — e necesar ca ambii parteneri s& isi impiirtagesc& convingerea c& sunt dispusi si se angajeze in mod constient si responsabil in constrirea si mentinerea propriei relafii, altfel nu exista motiy intemeiat ca unul sau ambii s4 nu mai caute o relatie mai buna peste cAtiva ani. 4.4.3. Telurile unei relatii bazate pe maturd fn opinia lui Beck (2012) felurile unei relafii reale si de durat sunt: (1) stiduinta ambiilor parteneri de a objine 0 baz solidi de incredere, loialitate, respect si securitate, (2) cultivarea partii plicute si tandre a relajiei (sensibilitate, respect, infelegere si dovezi de afectiune) si (3) consolidarea parteneriatului dintre cei doi prin dezvoltarea ideilor de cooperare, respect si compromis. El provoacé partenerii si invefe cum pot: © corecta tiparele autoditrugitoare ale gandirii si comportamentele contraproductive, © imbunatatii comunicarea, ajuta la clarificarea si modificarea problemelor partenerului, Doar in acest fel partenerii pot experimenta iubirea matura si mai ales au posibilitatea si depiseascd una sau mai multe din urmatoarele dificultati des intalnite intr-o relatie de durata: * puterea gandirii negative — modul in care perceptiile negative pot coplesi aspectele pozitive ale unui cuplu; © trecerea de la idealizare la dezamagire — motivele ce stau la baza schimbarii imaginii partenerului de la ”totul merge bine” la ”totul merge rau”; © inclestarea dintre diferitele perspective — modul in care partenerii percep un eveniment si se percep reciproc intr-un mod total diferit unul de altul; + impunerea de expectante si reguli rigide — modul in care stabilirea de standarde fixe duce la frustrare si furie; © bruiajul comunicarii — felul in care partenerii nu aud ce se spune si, deseori, aud Iucruri care nu s-au spus;Laura-Elena Nastasi Psihologia fami © conflictele cu privire la luarea unor decizii importante si incilearea parteneriatului—modul in care prejudecatile personale si imobilitatea ii perturba functionarea; « rolul géndurilor automate care preced furia si comportamentul autodistrugator ~ modul in care gandirea negativa duce la iritare si furie; « ideile disfunctionale si pirtinitoare care sunt nucleul problemei — modul in care functioneaza distorsiunile cognitive; « ostilitatea care separa cuplul. 4.5. Intimitatea Stancu (2011) considera ca intimitatea poate fi definiti ca “un liant emotional constituit intre dou persoane in cadrul uni proces de autodezvaluire reciproca” (p. 11). Experienta intimitaii consti in dezviluirea celor mai profunde gdnduri si sentimente, conectarea autenticd a celor doi parteneri, fara masti sau defense. Ea presupune fineredere, acceptare, umor, comunicare, ascultare, atingere, tandreje, siguranta, pasiune, interdependenti, limite, infelegere, dezvaluirea vulnerabilitatilor, emoti, liniste, responsabilitate, diferente, valorizare si suport. Intimitatea poate avea mai multe componente sau dimensiuni care diferi ca intensitate de la o persoani la alta: emotional’, psihologic’, intelectuala, sexualé, fizicd (nonsexuald), spirituald, esteticd, sociald si temporala. Diferentele existente intre diversele componente ale intimitatii pentru cei doi parteneri pot determina o parte din problemele cuplului. s4 teenieLaura-Elena Nastasi Psihologia familiei (1) Intimitatea emofionaléi reprezinti nevoia de a comunica si impirtisi cu partenerul toate sentimentele, att pe cele pozitive, cat si pe cele negative. Exista cdteva limite care pot influenja manifestarea acestui tip de intimitate: @ credinta ci numai sentimentele pozitive pot fi manifestate, sau dimpotriva cA, doar cele negative, pentru a sti ce e necesar si fie imbunatafit; © credinta ci doar anumite tipuri de sentimente pozitive sau negative pot fi exprimate (doar bucuria si iubirea, dar nu si fericirea sau excitarea; sau doar tristejea si frustrarea, dar nu si furia sau ura). (2) Intimitatea psihologica reprezint nevoia de a comunica, impartisi si conecta cu o alta fiintt umana prin dezvaluirea caracteristicilor propriului sine, caracteristici semnificative si foarte personale, cum ar fi sperantele, visele, fanteziile, aspiratiile, dar si propriile indoieli, nemulyumiri, temeri, probleme, insecuritafi, conflicte interioare. Acest tip de intimitate necesiti o mare putere interioari a celui care impartageste, deoarece el devine in astfel de momente foarte vulnerabil, dar si o mare capacitate de susfinere a celui care asculta pentru a nu-| rani pe partenerul sau. De aceea, increderea reciproca este foarte important pentru ca aceasta forma de intimitate si se manifeste. (3) Intimitatea intelectuald este nevoia de a comunica si impartasi cu celilalt ideile importante, gandurile, credinfele. Ea nu presupune intelectualizare sau rajionalizare (mecanisme de aparare), orgoliu sau demonstrarea superiorititii, sau cererea de lauda, recunoastere sau adulatie deoarece toate acestea vor crea distan{a intre parteneri si in nici un caz intimitate. Dimpotriva ea presupune capacitatea unui partener de a vedea lumea prin ochii celuilalt, indiferent daca este sau nu de acord cu aceasti perspectiva. (4) Intimitatea sexualé reprezinti nevoia de a comunica, impartasi si exprima cu partenerul acele ganduri, sentimente, dorinfe i fantezii de natura senzualai si sexuala. Ea duce la trezirea dorinei sexuale, dar nu e obligatoriu si se ajunga la actul sexual. Acest tip de intimitate presupune siruturi, imbratisari, atingeri, dans, jocuri erotice, imbaierea impreuna. Ea este conectaté profund cu dragostea eroticd, nu cu cea parinteasca, fraterma, amicali sau cea narcisic’. De asemenea, dragostea erotic are nevoie si ajunga la maturitate pentru a facilita intimitatea sexual. 55Laura-Elena Nastasi Psihologia familiei (5) Intimitatea fizicd (nonsexuald) reprezinti nevoia de apropiere fizicd de partener, fri a avea vreo tent sexual’. Presupune atingere sau simple imbratisari, mersul de mana, dans, masaje nonsexuale, etc. (©) Intimitatea spiritual presupune nevoia de a impartisi partenerului gindurile, sentimentele, credinjele si experienjele referitoare la religie, supranatural, valori morale si aspectele spirituale ale existenfei, viafd, moarte, etc. Este nevoie de o mare deschidere din partea ambilor parteneri pentru a ajunge la acest tip de intimitate, deoarece ea nu inseamni ci cei doi impiirtagessc aceleasi valori, idei, practici. (1) Intimitatea esteticd reprezint’ nevoia si dorinta de a impartisi cu partenerul sentimentele, gandurile, credinjele, valorile, experienjele pe care persoana le consider frumoase, la care sufletul rezoneaz sau inspird. Minunile naturi, simple (un fulg de nea) sau complexe (cosmosul), pot fi baza unei asemenea intimititi. Alte exemple sunt muzica, poezia, literatura, pictura, sculptura arhitectura si alte forme de expresie attisticd. Acest tip de intimitate nu se asociaza si nu este preludiu pentru nici un alt ip de intimitate, ci este o experientS care se traieste, se implineste prin ea insisi. (8) Intimitatea sociald si recreationali este nevoia de a se angaja in activitati si experienfe plicute si de joc cu partenerul. Include activitati precum: schimbul de lume si povestiri haioase, impartasirea evenimentelor curente de viaté, luatul meselor jmpreund, practicarea de sporturi si jocuri, dansatul de placere, etc. (9) Intimitatea temporala implici timpul pe care fiecare partener va dori si il petreaci zilnie cu celalalt pentru activititi imtime. Aceastd cantitate de timp va fi diferita pentru cei doi parteneri — pentru unele persoane 15-20 de minute pot fi suficiente, in timp ce pentru altele nu ajung doua ore (Bagarozzi, 2001; Turliue, 2004; Vasile, 2006; Stancu, 2011; Acris, 2013). in viziunea lui Leleu (2003) intimitatea in cuplu reprezinti un fundament pentru intimitatea familiali si presupune: © autocunoasterea, # increderea in sine $i increderea cu sine, © a trai in prezent, © indepartarea barierelor fizice (mirosuri neplicute, atmosferd neprielnica, eliminarea sau diminuarea complexclor corporale), @ indeptirtarea barierelor psihice (mai ales temerile) si @ crearea cadrului pentru dezvoltarea si manifestarea senzualitati. 56Laura-Elena Nastasa Psihologia familie 4.6, Rezumat Tubirea poate fi definiti ca fiind o atitudine personal care implica atasamentul fafa de un partener, sentimente puternice, ganduri si predispozitia de a reactiona comportamental pozitiv fafa de acesta. Iubirea imaturd se caracterizeazi prin intensitate mare, print-un amestec de dependenfe si asteptiri ca partenerul sa satisfact multe din nevoile personale. Odati cu maturizarea emotional, dezvaluirea reciproca a partenerilor si dezvoltarea increderii in sine si in partener apare iubirea matura, Aceasta este mai putin intensa dar este mult mai profunda si implica incredere, respect, acceptare, admiratie si valorizarea partenerului aya cum este el. Intimitatea consti in dezvaluirea celor mai profunde ganduri si sentimente, conectarea autentici a celor doi parteneri si presupune incredere, acceptare, umor, comunicare, ascultare, atingere, tandrefe, siguranfé, pasiune, interdependenta, limite, infelegere, dezvaluirea vulnerabilititilor, emofii, liniste, responsabilitate, diferente, valorizare si suport. Ea poate avea mai multe componente sau dimensiuni care diferd ca intensitate de la o persoand 1a alta: emofionala, psihologica, intelectuala, sexual, fizicd, spiritual, estetic’, sociala si temporala. 4.7. Teste de autoevaluare 1. Realizati propria definifie pentru fiecare din urmitoarele concepte: iubirea si intimitatea. 2. Descrieti cele cinci forme de manifestare a iubirii si cele sase tipuri de indragostifi. Ce legdtura observati? 3. Creionaji profilul unei persoanei care se afl intr-o relatie ) nestinatoasi si explicafi cum iubirea adictiva creeaz limite in viata acesteia.‘Laura-Elena Nastasi Psihologia famili 4, Evaluafi intensitatea dimensiunilor intimitajii specifice propriului cuplu sau a unui cuplu pe care fl cunoasteti foarte bine. Bibliografie recomandat Acris, C. (2013). Cuplul in impas: repere teoretice si aplicative. Bucuresti: SPER. Beck, A. (2012) Iubirea nu este de ajuns — cum rezolvi problemele de cuplu cu ajutorul terapiei cognitive. Bucuresti: Ed. Trei. Fromm, E. (1985). Arta de a iubi. Bucuresti: Ed. Anima. Godeanu, A.S. (2015). Manualul de psihologia cuplului si a familie’. id. SPER. Gratch, A. (2011) Dacd dragostea ar putea gandi — cum sé-fi Bucures {folosesti mintea pentru a-ji ghida inima, Bucuresti: Ed. Trei. Leleu, G. (2003). Cum séi fim fericifi in cuplu. Intre fidelitate si infidelitate. Bucuresti: Ed. Trei. Mitrofan, I. & Ciuperca, C. (2009). Psihologia relatiei de cuplu. Abordare teoretica si aplicativd. Bucuresti: Ed. SPER. Schaeffer, B. (2012). Dragoste sau dependenja? Cum sci recunosti iubirea séndtoasit. Bucuresti: Ed. Trei. Stancu, I. (2011). Mecanismele intimitafii in relatia de cuplu: evaluare si interventie terapeuticd. Bucuresti: Ed. SPER. Turliuc, MN. (2004). Psihologia familiei si a cuplului. Tasi: Ed. Performantica. Vasile, DL. (2006). Introducere in psihologia familiei si psihosexologie. Bucuresti: Ed. Fundatiei Romania de maine. 58