Unitatea de invatare 6 INTEGRAREA EMOTIILOR IN PROCESUL DE DEZVOLTARE A MEMBRILOR {N CADRUL FAMILIE Cuprins 6.1. Introducere 74 6.2. Obiective 5 6.3. Durati 5 6.4, Dezvoltarea competentelor emotionale .. 5 6.5. Validarea emotionala si dezvoltarea personalita a7 6.6. Inteligenta emotionalii in educatia copiilor si adolescengilor .. 8 6.7. Interventie psihologicd centrati pe dezvoltarea emofionali a copiilor, adolescentilor si parintilor lor . 82 6.8. Rezumat .. 88 6.9. Teste de autoevaluare .. 88 Bibliografie recomandati ... 89 6.1. Introducere Cea de a sasea unitate de invijare vizeazi importanja integrarii emofiilor in procesul de dezvoltare a membrilor in cadrul familiei. Validarea emofionali a copiilor de eatre pirinti contribuie la structurarea personalitijii acestora, prin confirmarea si intirirea increderii in sine. in cazul adultilor, validarea emotionala de caitre alte persoane ajuta la clarificarea sentimentelor, emotiilor, trairilor emofionale confuze, infelegerea adecvata a experienfelor traite si adaptarea la provocarile din viata personali si profesional. Interventia psihologica centrati pe dezvoltarea emotional a copiilor, adolescentilor si parinfilor propusé la finalul capitolului se bazeazi pe modelul celor patru_abilitii ale inteligenfei emotionaleLaura-Elena Nastasa Psihologia familiei care cuprinde: (1) perceptia si identificarea emotiilor, (2) facilitarea emotional a gandirii, (3) intelegerea emotiilor si (4) gestionarea emotiilor. 6.2. Obiective ee La sfirsitul acestei unitati de invatare, studenfii vor fi capabili: ~ * si defineasca validarea emotionala * s& analizeze comparativ personalitatea de tip sine fals si a cea de tip sine autentic * s& descrie caracteristicile parintilor inteligenti/ straluciti * si identifice beneficiile validarii emotionale la copii, adolescenti si adulti © si utilizeze adecvat activitatile propuse pentru dezvoltarea emofionala a copiilor, adolescentilor si parintilor * si adapteze aceste activititi la nevoile membrilor dintr-o familie 6.3. Durata Parcurgerea unitafii de invafare 6 in cadrul studiului individual este de 2 ore. 6.4. Dezvoltarea competentelor emotionale Dezvoltarea competentelor emotionale este influentati de tipul de relatie care se dezvolta intre copii si parintii lor. Goldberg (2000) susfine c& cele 3 tipuri majore de atasament (securizant, anxios si dezorganizat) se asociaz cu urmitoarele pattern-uri: (1) Copiii securizafi au invatat ci exprimarea emotionala (pozitiva/ negativa) este acceptabila pentru parintii lor, ca urmare se simt liberi si se exprime direct gi deschis. (2) Copiii evitativi tind sa aiba o istorie de respingeri repetate ale expresiilor lor emofionale, mai ales in cazul emofiilor negative, fata de care pirinfii lor rispund cel 75Laura-Elena Nistasi Psihologia familici mai putin. Astfel, ei isi dezvolti o strategie de ascundere a exprimarii emotionale pentru a nu fi ignorati sau dispretuiti. GB) Copi inconsistent. in consecinta ei is rezistenti au invatat ci propriilor expresii emofionale li se raspunde dezvolta o strategie de exprimare emotionala exagerati, mai ales pentru emofiile negative, deoarece acestea, in majoritatea cazurilor, provoaca atentia parin{ilor. fn viziunea autoarelor Botis & Mihalea (2007) parinfii si cadrele didactice contribuie semnificativ la dezvoltarea emotionala a copiilor prin: * reacpiile avute la emojiile exprimate de copii - modul in care reactioneaza adultii la exprimarea emotional a copiilor determina exprimarea sau inhibarea emotionala viitoare a acestora; © exprimarea propriilor emotii - expresivitatea emotional a adultilor devine un model pentru copii pe care acestia in utilizeazA cdnd au nevoie si se exprime emotional; ‘* discufiile despre emofii - modul in care adultii discuta problemele legate de emofii poate transmite sprijinul sau acceptarea lor si poate contribui la constientizarea de catre copii a diferitelor emotii experimentate. De asemenea, autoarele sintetizeazi rezultatele unor studii de specialitate care arata ca: 1. Tafii tind si manifeste mai mult interes fat de furia copiilor, iar mamele sunt mai preocupate de tristetea lor. 2, Mamele sunt mai tolerante in ceea ce priveste exprimarea emotiilor negative. 3. in functie de genul copiilor, pirintii rispund in mod diferit acestora (fetele sunt incurajate sa exprime triste{ea, iar baiefii furia) si discutd diferit despre emofii (tind sa vorbeasci mai mult despre emotii cu fetele decat cu baietii). 4, Fetele sunt incurajate spre frica si renunfare, s manifeste mai putin comportament activ, furie si agresivitate fizicd, adic& si fie mai pasive si sa se focalizeze pe nevoile celorlalti. 5. Parintii rispund mai putin negativ la exprimarile de furie ale baiefilor. 16Laura-Elena Nastasi Psihologia familiei 6. Mamele vorbesc mai frecvent despre emotii (mai ales despre cele negative) cu fetele. 7. in discutia cu baietii, mamele se axeazi mai ales pe antecedentele si consecintele emofiilor decat pe experimentarea starilor emotionale in sine. 8. Tati recompenseazi fetele si pedepsese baietii pentru exprimarea tristetii si a fricii, 9. Mamele utilizeazi metode mai subtile si mai putin punitive pentru descurajarea exprimarii tristetii de catre baiefi (distrag sau minimalizeaza exprimarea acesteia). 6.5. Validarea emotionali si dezvoltarea personalititii Greenberg (2014) a aratat ca in copilarie, validarea emotional a copiilor de catre parinti contribuie la structurarea personalitafii acestora, prin confirmarea $i intirirea increderii in sine. Validarea emojionali inseamna a recunoaste prop! le emofii si ale altora si legitimitatea lor in diverse situati. in cazul aduljilor, validarea emotionala de cittre alte persoane ajutd * clarificarea sentimentelor, emotiilor, trairilor emotionale confuze; © infelegerea adecvata a experientelor traite: * adaptarea la provocarile din viata personala si profesional, Invalidarea propriilor trairi emotionale sau ale celorlalti este extrem de diunatoare din punct de vedere psihologic si reprezinta una dintre cele mai importante cauze ale tulburarilor emotionale, Cea mai simpli $i eficienté modalitate prin care parintii pot valida experienta unui copil/ adolescent este si-i comunice cd infelege cea ce simte gi cd aceasta are un sens in contextul viata pe care il traverseaza. in cele mai multe situafii, dacd mediul familial este unul opresiv, in care nevoile specifice copiilor, cu corelatele lor emotionale nu sunt recunoscute, intitite si susfinute, acestia isi vor forma o personalitate in dezacord cu sinele lor real, 0 ersonalitate de tip sine fals. Va fi 0 personalitate aparenta, care si ti va mulfumi pe parinti si pe ceilalji. fn spatele acestei personalitai se va ascunde sinele real, reprimat, inhibat, fragmentat, dezvoltat doar pe alocuri. Copiii/ adolesentii care si-au structurat 0 personalitate aparenti nu au posibilitatea si-si construiascd propriul sentiment de 1Laura-Elena Nastasa Psihologia fami securitate, deoarece acest sentiment nu se poate baza pe propriile emoii, pe care nu le- au trait prin incercare gi eroare si nu au cipatat simful nevoilor lor reale. Ca urmare, sunt instrainati de sine si, ca 0 consecingi a acestui fapt, vor deveni dependenti de altii: parinti, alte persoane, propriii copii. Daca nevoile copiilor sunt in mare masura recunoscute si trairile emotionale validate, acestia isi dezvolta 0 personalitate de tip sine autentic. Fi isi vor trai viata in multitudinea fajadelor ei cu vitalitate, cici numai contactul cu nevoile si emotiile proprii este in masurai sa ofere putere si stima de sine (Miller, 2013). r si adolescenfilor 6.6. Inteligenta emotional in educafia coy Elias, Tobias & Friedlander, specialisti in psihologia copilului, cercetatori si experfi in dezvoltarea emotional si socialé a acestuia, au publicat in 1999 lucrarea Emotionally Intelligent Parenting. How to Raise a Self-disciplined, Responsible, Socially Skilled Child. Scopul acesteia, declarat de autori, era de a-i ajuta pe cei care intervin in educatia copiilor (pirini, cadre didactice si diversi specialisti) si foloseasca principiile inteligentei emotionale cu ribdare si perseverenji. fn opinia autorilor, infelegerea si managementul emofiilor cuplate cu abilititile sociale de a relationa efectiv cu ceilalti, de a negocia, de a rezolva creativ problemele sociale, de a fi lideri si/ sau colaboratori, de a fi asertivi si responsabili sunt competente sociale si emofionale. Acestea pot fi invitate si dezvoltate la orice varsti, dar alfabetizarea 8Laura-Elena Nastasi Psihologia familie emotional a copiilor este bine si fie inceputi de la o varsta cat mai mica si si fie realizat atat de parinti cat si de educatori, invatatori si profesori. Desigur, aceasta ar presupune un nivel adecvat de dezvoltare a inteligenjei emotionale si la adulfi, insa de multe ori acestia sunt sub influenta mesajelor negative primite in copilirie din familie si societate. Ca urmare, sunt necesare programe de formare a parintilor si cadrelor didactice cu dublu scop: * de a ajuta la constientizarea propriilor emofii si a importanfei dezvoltarii inteligentei emotionale a copiilor; * de a-i echipa cu metode si instrumente simple si eficiente pentru a actiona in mod pozitiv asupra copiilor. Educatia bazatd pe inteligent’i emotional foloseste tehnici specifice, simple dar importante si reprezinté rezultatul unor cercetari realizate de autori in colaborare cu Goleman in care au implicat numerosi parinti, educatori si profesori. Fora metodei consti in practicarea de catre parinfi si/ sau cadre didactice a unor schimbari marunte, repetate zi de zi, in relatiile cu proprii copii/ elevi. Cele cinei principii promovate sur 1. constientizarea propriilor sentimente si ale celorlalti; 2. empatia si infelegerea punctelor de vedere ale celorlalti; 3. echilibrul si stipanirea propriilor impulsuri emofionale si comportamentale; 4, construirea unor scoputi si planuri pozitive; 5. adoptarea unor atitudini sociale pozitive in relafiile cu ceilalfi (Elias, Tobias & Friedlander, 2002). Un an mai térziu, ei au publicat o a doua lucrare Raising Emotionally Intelligent Teenagers. Parenting with Love, Laughter and Limits cu intentia de a ajuta parintii si cadrele didactice si-si asume rolurile necesare in educarea adolescentilor. in viziuanea acestora parintele si/ sau profesorul nu este doar un bun confident, un bun ascultitor al adolescentului ci si instanja care impune regulile si limitele necesare. Este important ca aceste roluri si fie insofite de afectiune, infelegere si umor (Elias, Tobias & Friedlander, 2003). in anul 2003, Cury publica lucrarea cu titlul sugestiv Pais brilhantes, professores ‘fascinantes, prin care impartiseste pasiunea sa pentru educatie, oferind parintilor si 7”Laura-Elena Nastas Psihologia familiei cadrelor didactice instrumentele necesare pentru: @ a promova formarea de oameni care géndesc, @ a educa emofia, ¢ a Lirgi orizonturile inteligentei si @ a crea o viaji de calitate. Acesta este medic psihiatru, educator, psihoterapeut, scriitor si cercetitor in domeniul calitatii vietii si dezvoltarii inteligentei, care abordeaz’ natura, constructia si dinamica emotiei si a gandurilor. El a dezvoltat conceptul de inteligenta multifocala si sustine numeroase conferinje nationale si internationale. Autorul susfine ci formarea copiilor si tinerilor sociabili, fericiji, liberi si intreprinzatori este 0 mare provocare pe care si-o pot asuma doar pirintii striluciti gi profesorii fascinanti. El subliniaza diferenta dintre parinjii buni si parin{ii inteligenti/ stralucifi, ast (1) Paring dezvolta la proprii copii si tineri: stima de sine, protectia emotiei, capacitatea de a face buni ofert cadouri, parinyii inteligenti isi déiruiese propria fiinta — fata pierderilor, frustrarilor si stresului, de a dialoga si de a asculta. (2) Parintii buni hranese corpul, périnjii inteligenti alimenteaza personalitatea dezvolta la proprii copii si tineri: spiritul de observatie, sentimentul de siguranta, curajul, optimismul, capacitatea de a fi lider, de a depasi teama si de a preveni conflictele. (3) Paringii buni corecteazit greselile, parinyii inteligenti isi invaya copii cum sii gandeascé —> dezvolti la proprii copii si tineri: constiinja analitica, deprinderea de a gandi inainte de a reactiona, fidelitatea, cinstea, capacitatea de a pune intrebiiri gi responsabilitatea social. (4) Paringii buni isi pregatese copiii pentru aplauze, parintii inteligenti isi pregatesc copiii pentru esecuri (fi inva si aprecieze momentele simple si forta care izvoriste din pierderi) > dezvoltd la proprii copii si tineri: motivatia, indrizneala, ribdarea, perseverenta, capacitatea de a depisi obstacolele, abilitatea de a crea oportunitati si de a le valorifica. (5) Parinjii buni vorbesc, parinjii inteligenti dialogheaza ca niste prieteni > dezvolti la proprii copii si tineri: solidaritatea, sociabilitatea, bucuria de a trai, optimismul, capacitatea de a-i injelege pe ceilalti. 80Laura-Elena Nistasi Psihologia familiei (©) Paringii buni oferdi informatii, parinsii inteligensi povestese istorioare (captiveaza copiii prin inteligenta si afectiune, nu prin autoritate, bani sau putere) > dezvolti la proprii copii si tineri: creativitatea, inventivitatea, perspicacitatea, rafionamentul schematic, capacitatea de a gisi solutii in situafii tensionate. (1) Paringii buni ofera oportunitati, parinyii inteligenyi nu renunjdi niciodatct (seamana idei si nu controleaza viata copiilor) > dezvolt& la proprii copii si tineri: capacitatea de a prefui viata, speranta, perseverenta, motivatia, fermitatea, capacitatea de autoanaliza, de a depisi diverse obstacole si esecuri. De asemenea, atrage atenia asupra celor sapte greseli (,picate capitale”) ale pirinfilor si anume: ¢ a corecta in public, * a exprima autoritatea in mod agresiv, © a fi excesiv de critic, a obstructiona copiliria celui educat, » a pedepsi la furie si a pune limite fara a oferi explicat © afi neribdator si a renunta si mai faci educatie, ¢ a promite fara sd se find de cuvant, « a distruge speranta si visele (Cury, 2005). e 2. Alegefi 5 caracteristici ale pirin(ilor striluciti din cele 7 prezentate TODO: | de A. Cury gi descriefi impactul acestora asupra calitifi relatilor dintre membrii familie’Laura-Elena Nistasi Psihologia familiei 6.7. Interventie psihologic’ centrati pe dezvoltarea emo’ adolescentilor si pirintilor lor Urmatoarele activitii sunt centrate pe dezvoltarea abilitatilor cmotionale ale copiilor, adolescentilor si adultilor in cadrul familiei. Ele pot fi realizate atat cu membrii unei singure familii, cAt si cu un grup format din 4-6 familii, Indiferent de alegere, pentru a-si atinge scopul, ele au nevoie de anumite condifii de desfasurare: © crearea unui climat favorabil de injelegere, apreciere, acceptare si incurajare a tuturor membrilor din familie; © stabilirea si negocierea unor reguli: seriozitate, confidenfialitate, punctualitate, rabdare, respect fafi de celalalt, sinceritate, dreptul la propria parere, efficient’; © existen{a unor calitati ale consilierului: responsabilitatea, cunoasterea de sine si maturitatea emotional, deschiderea citre noi experiente, dorinta de a ajuta pe alfii, prezenfa si capacitatea empatica, acceptarea unor stiluri de viata si valori diferite, increderea in eficienta acestor metode si a proceselor de grup, inventivitatea, simjul umorului, curajul (acceptarea propriilor vulnerabilitati), vigoarea (energie fizica si forya psihologica). 1. Marioneta emofiilor Obiective: in urma acestei activitiji membrii familiei vor fi capabili: © si-si identifice propriile emotii © si identifice emotiile celuilalt © si exprime nonverbal emotia identificata © si sesizeze diferite modalitati de exprimare a emofiilor Resurse: © marionete din lemn, bilefele de hartie Etape: (1) Copiii/ adolescentii si parintii sunt asezati in forma de cere, pe fundal se aude 0 muzica plicutd. 82a t a Laura-Elena Nistasi Psihologia famil (2) Sunt invitati si asculte muzica, si se conecteze la proriile nevoi si stiri lemofionale si si noteze pe un biletel propria emotie identificaté, avand mare grija cal ceilalfi si nu vada ce scrie ea/el. (3) Apoi, fiecare este solicitat si modeleze 0 marioneta in asa fel incat s exprime starea afectiva notata pe biletel. (4) Ceilalti sunt provocati sé numeasca emofia exprimata de marioneta. (5) La final, cea/ cel care a modelat marioneta ofera feed-back tuturor. (6) Se continua pana ce tofi membrii familiei au modelat marioneta si le-au fost identificate emotiile. (7) Apoi, participantii sunt provocati si rispunda la urmitoarele intrebari: © Ce v-a ajutat si identificati propria emotie si apoi si o exprimati?Ce v-a creat dificultati in identificarea propriei emofii si / sau in exprimarea ei? © Cev-a pliicut? Ce v-a displacut? © Cum v-ati simit in pielea celei/ celui care a modelat marioneta? © Cum a fost cand ceilalti participanti va identificau corect sau nu emofia? 2. Ghicitul in palma Obiective: in urma acestei activititi membrii fami vor fi capabili: © sii identifice propria capacitate empatica © si sesizeze notele personale caracteristice ° si identifice emofiile celuilalt © si exprime in scris emofiile identificate © si descopere imaginea pe care o au ceilalfi din familie despre ei Resurse: © CD-player, piese muzicale, coli de hartie si instrumente de scris 83Laura-Elena Nastasi tape: (1) Copiii, adolescenjii si parintii sunt provocati si se plimbe prin camera, sa asculte muzica si si-i priveasca cu atentie pe toti cei din jur: cum sunt imbracati (gros' ‘sau subtire), cu ce culori (predomina una anume, sunt foarte diverse, sunt asortate intre| cle), care le este pozitia corporal, dinamica lor (se plimba calmi prin sala si in liniste| sau sunt mai agitati, gesticuleaz, isi misc’ mAnile fri un scop anume); daci simt! nevoia ii pot atinge (au mana rece sau din contra este calda, au o piele find sau mai aspra, ete.). (2) Apoi, le se solicita si aseze ména stngi pe coala de hartie si si-i traseze| conturul. (3) Se scrie pe cAte un bilejel numele fiecdrui membru, se string toate intr-o cutie |de unde fiecare din cei prezenti extrage un bilet evitandu-se propriul nume. (4) Dupa ce si iu urmarit cu atentie pe tofi ceilalfi, participantii vor nota in interiorul fiecdrui deget, cate o stare afectiva caracteristicd persoanei a carui nume |-au| extras. (5) Foile nu se semneaza si sunt adunate. ©) Consilierul citeste pe rand cele cinci emofii urmand ca membrii familiei si intuiasci despre cine este vorba. (7) Se continua pana ce sunt citite toate palmele si sunt identificati toti participantii. (8) La final, copiii, adolescentii si parinjii sunt provocafi si rispunda la urmatoarele intrebari: © Ce v-a ajutat si identificati emotia celuilalt si apoi sii o exprimati? © Ce v-a creat dificultiti in identificarea emotiei celuilalt si/ sau in exprimarea ei? © Ce v-aplacut in acest exercitiu? Ce v-a displacut? ‘© Cum v-a{i simfit cand ati completat palma pentru fiica/ fiu, mama/ tatil, sora/ fratele, sofia/ soful dvs.? © Dar end se prezenta palma realizata de un membru al familiei privind propriile jemotii? co Cum a fost cAnd ceilalti va identificau corect sau nu? 4——eeeeee eee Se Laura-Elena Nastasa Psihologia familiei 3. Floarea sentimentelor Objective: in urma acestei activitati membrii familiei vor fi capabili: © si exprime verbal informafii emotionale mai subtile © si descopere modalitatea in care se combini diversele emofii © si-si dezvolte vocabularul emotional Resurse: © coli de hartie A3, petale de floare realizate din hartie colorata, cerculeje din hartie pentru mijlocul de floare, lipici, creioane colorate /Etape: (1) Se noteazi pe fiecare mijloc de floare céte un sentiment din urmatoarele: fingrijorare, dragoste, uimire, anticipare, mulfumire, acceptare, dispref, vind, turbare, rusine, urd, dezamagire, remuscare, calm, gelozie, neliniste, nostalgic. (2) Se formeaza grupuri de cate 2-3 participanti care primesc cate o coal’ A3, petale de floare realizate din hartie colorati, lipici si isi aleg céte un mijloc de floare. (3) Membrii fiecarui grup sunt solicitati si identifice emofiile care prin combinare| determina sentimentul notat pe mijlocul de floare ales. (4) Apoi, sunt invitati sa identifice o modalitate creativa de a isi prezenta floarea| sentimentelor realizata astfel incAt si-i provoace pe ceilalti sa experimenteze emotiile| identificate de ei. (5) La final, se discut& despre cat de usor sau de greu le-a fost cand au identificat! lemofiile componente ale sentimentului ales si ce i-a ajutat sau le-a creat dificultati. 4. Trifoiul reusitei Obiective: in urma acestei activitiji membrii familiei vor fi capabi © siigi dezvolte capacitatea de a lucra cu emofia intr-o manierd chibzuiti © si igi aprecieze obiectiv resursele personale © si recunoasca propriile vulnerabilitati © si isi asume responsabilitatea propriei reusite in relatie cu ceilalti 85Laura-Elena Nistasi Psihologia familiei Resurse: © coli de hartie si instrumente de scris Etape: (1) Se pomeste de la ideea cf trifoiul cu patru foi aduce noroc. (2) Se pregatesc bilejele pe care sunt notate diverse emotii: fericire, implinire, {furie, ingrijorare, nemulfumire, bucurie, tristete, surpriza, dezgust, confuzie, umilint’, regret, mandrie, admiratie, invidie, gelozie, dispret, enervare. (3) Sunt solicitati copiii, adolescentii si parintii lor si deseneze fiecare pe cate 0 coal conturul unui trifoi cu patru petale si cineva din familie si extraga un bilefel cu 0 jemotie. (4) Individual, fiecare membru al familiei este provocat si-si aminteascd (cu lux ide amanunte) o situatie in care a experimentat emotia de pe biletel si sii completeze| propriul trifoi, dup’ cum urmeaza: co fn prima petala vor scrie 2-3 calitati proprii care fi ajuta sa utilizeze respectival ‘raire/stare de spirit in luarea unei decizii sau rezolvarea unei probleme ce nu poate fi amanata. © fn a doua petali vor nota 2-3 defecte pe care le au si care le pot crea dificultati iin a valorifica respectiva traire/stare de spirit in Iuarea unei decizii sau rezolvarea unei) probleme extrem de urgente. co ina treia petal vor scrie 3 scopuri (realizabile pe termen scurt, mediu si lung) privind dezvoltarea propriei capacitii de a lucra cu emofia intr-o manierd chibzuiti, logica si nu de a reactiona sub influenta ei fari a se géndi la rezultate si/ sau la consecinte. (5) in a patra petali vor completa ceilalti membrii ai familiei cu cfte 1-2 comportamente observate la posesorul trifoiului si care-1 pot ajuta pe acesta si-si ating’ scopurile propuse. (6) Apoi, fiecare participant reciteste propriul trifoi si noteaz& sub el prima ideea care ii vine in minte (cuvant, sugestie, proverb, etc.). 86Laura-Elena Nastasi Psihologia familiei (7) La final, se dicuti in ce misuri reusita personal fine de noroc, de sansa si ce| alti factori sunt implicafi — asumarea responsabilitatii propriei reusite in objinerea| ‘unor relafii interumane satisfticitoare. 5. Statuia familiei mele Obiective: a sfarsitul acestei activitati participantii vor fi capabili: © si identifice propriile emotii © si exprime verbal si/ sau nonverbal o emotie © si manifeste spirit de echipa © si analizeze beneficiile personale aparute ca urmare a participarii in cadrul familici la un astfel de program Resurse: © CD-player, piese muzicale, coli de hartie si instrumente de scris /Etape: (1) Se pregitesc 4 piese muzicale (diverse genuri) care si provoace copi adolescent si parintii la reflectie si 4 coli de hartie numerotate @) Membrii familiei sunt poftiti si se plimbe prin camera, s& asculte muzica si si reflecteze la intreaga activitate desftigurat’. (3) Dupa 4-5 minute consilierul opreste muzica si invita fiecare participant saj noteze pe una din cele 4 foi primul cuvant care fi vine in minte, ) Se repeta punctul (2) si (3) pana end fiecare copil, adolescent si adult a scris pe toate cele 4 coli. (6) Se impart membrii familiei in doud grupe egale. (© Fiecare grupa primeste doua coli de hartie pe care sunt notate gandurile tuturor si au sarcina si creeze un feed-back al activitatii sub forma unei povesti, poezii sau! piese de teatru, a unui dialog, etc. folosind toate cuvintele scise si apoi si! prezinte. (7 La final, se solicit copiilor, adolescentilor si parintilor si aleagi o emotic comuna tuturor (a intregii familii) pe care si o exprime nonverbal formand din ropriile trupuri o statuie (care va fi pozata si familia va decide ce va face cu pozal respectiva). 87Laura-Elena Nastasa Psihologia familici 6.8. Rezumat Dezvoltarea competentelor emotionale este influenfati de tipul de relatie care se dezvolta intre copii si parintii lor. Goldberg susfine ci cele 3 tipuri majore de atasament se asociaz’ cu urmatoarele patter-uri: © copiii securizati, © evitativi si © rezistenti. in viziunea autoarelor Botis & Mihalca parinfii si cadrele didactice conitribuie semnificativ la dezvoltarea emotional a copiilor prin: reacfiile avute la emotiile exprimate de copii, exprimarea propriilor emofii si discufiile despre emotii, Validarea emotionala inseamna ‘a recunoaste propriile emofii si ale altora si legitimitatea lor in diverse situatii. Invalidarea propriilor trairi emotionale sau ale celorlalti este extrem de daunatoare din punct de vedere psihologic si reprezintd o una dintre cele mai importante cauze ale tulburarilor emotionale. Cea mai simpli si eficient’ modalitate prin care pirintii pot valida experienja unui copil/ adolescent este si-i comunice ci injelege cea ce simte si ci aceasta are un sens in contextul viafi pe care il traverseazi. Formarea copiilor si tinerilor sociabili, fericiti, liberi si intreprinzatori este o mare provocare pe care si-o pot asuma doar parin{ii straluciti si profesorii fascinanti. 6.9. Teste de autoevaluare 1. Definiti conceptele validare si invalidare emotional. Analizati efectele pozitive sau negative ale acestora asupra procesului de dezvoltare a membrilor unei famili 2. Descriefi succint personalitatea de tip sine autentic si personalitatea de tip sine fals. 3. Identificati ce avantaje au parinfii inteligenti sau straluciti fara de parintii buni. 4, Construifi, dup’ modelele oferite, 3-5 activititi centrate pe dezyoltarea emotionali a copiilor, adolescentilor si adultilor in 88Laura-Elena Nistasi cadrul familiei. jografie recomandati Botis, A., & Mihalca, L. (2007). Despre dezvoltarea abilititilor emotionale si sociale ale copiilor, fete si biesi, cu varsta Pani in 7 ani. Ghid pentru cadrele didactice din invatdimantul prescolar, Buziu: Alpha MDN. Cury, A. (2005). Parinyi straluciti, profesori fascinanti. Cum si formam tineri fericiti si inteligenti. Bucuresti: Ed. For You. Elias, M.J., Tobias, S.E., & Friedlander, B.S. (2002). Inteligenja emotional in educatia copiilor. Bucuresti: Ed. Curtea Veche. Elias, MJ., Tobias, S.E., & Friedlander, B.S. (2003). Stimularea inteligenjei emotionale a adolescentilor. Bucuresti: Ed. Curtea Veche. Goldberg, S. (2000). Attachment and Development. London: Amold. Greenberg, L. (2014). Terapia centratét pe emofii. Bucuresti: Ed. Gestalt Books. Miller, A. (2013). Drama copilului dotat. in cautarea adevaratului sine, Bucuresti: Ed, Herald. ‘Nisstasi, L-E. (coord).(2015). Consilierea familiei aflate in impas — © abordare psihologica si educationald. Bucuresti: Ed. Eikon, ‘Vernon, A. (2006). Consilierea in scoalei: Dezvoltarea inteligenjei emotionale prin educatie_—_rafional-emotiva si comportamentald. Cluj-Napoca: ASCR. 89