se yoUK), go, UZURA DENTARA Usura dentara se prezinta sub dou’ forme: . loge Pomme ra fil ssa Upura ficiologicd sau atritia este determinaty . . déemului stomatognat in conditii fiziologice 7) jaan since gaumirea de atrifie dentard. : a Uqura patologicd: este denumita si abraziune dentaré si ea apare nsecutiv prin exercitarea unor parafunctii cum ar fi ticurile profesionale (apiter, croitor), a unor obiceiuri vicioase (consumatorii de seminfe) unde ire este limitaté Ja un grup restrans de dinti. Uzura dentara apare ftecvent teadul unor profesiuni cum ar fi instrumentisti sufltor,tapifer oroitori, ef fiind localizata in special Ja nivelul marginilor incizale ale dinfilor nntal, avand aspectul unei ancose. . , Abraciunie de origine emia au variate forme de mani eek tbicelurile locale. Ele pot aparea sub forma aie dure sau tek maxilare si mandibulare prin U A Je din Asia de SE ii itiante (nuci de betel). Alte grupuri cum & “ Scanned with CamScanner1, Burn, C.Moransst___—— 1 negru, iar grupyyy utilizand tus z Putile 5 oroanele Sea dinfi din considerente esteiog’ “Mig : in igi ab 4 deci rezultatul unei Soliciti; iy, 1u al tuturor fetelor ocluzale, Aty., “e anifetate a nivel Un0T8 Sa in bruxism gi eo Cage generalizatl la intreaga arcada apare I ep a Be idufui, Clinic se observa transformare, ‘arsta biologics individului. Clinic s n narea md = I apa diverse orientari, atenuarea reliefului ochys. “Sil incizale in disparitia sa cu reducerea jnaltimii coronare. Diferitele stadii ale abet i fost clasificate astfel: : . GradulI — afecteaza doar stratul o sai gradul *- aparifia unor insule de d lentina; ee : radul I — intre insulele de dentin apar punt Cs unire tot in dning Fatt IV — dentina apare uniforma pe 0 suprafafa intinst, fing , delimitata la exterior de un inel de smalt; gradul V — deschiderea camerei pulpare. Curbele de ocluzie se orizontalizeazi sau chiar se Pot inves A asemeni se modifica orientarea planului de ocluzie. Dimensiunea vert” etajului inferior al fefei poate raméne constanta in mod compensatgy ; Hy fenomenul de eruptie fiziologica. : Ackermann descrie abraziunea elicoidalé \ocalizaté |g nivel grupului molar si intereseaza cuspizii vestibulari ai primului Tok mandibular, cuspizii orali ai molarului al doilea mandibular si cusp vestibulari ai molarului de minte mandibular, avand aspect de lice (helicoidul lui Ackermann). Se mai intalneste o forma clinica de abraziune ad palatum, localiza pe fata palatinal a dinfilor frontali maxilari. Indltimea dintilor nu ese modificata dar se reduce: grosimea vestibulo-orali Ja nivelul fetei palatinale care prezinti fafete sau concavitati de uzura cu extensie pin spre colet. Astfel se produce modificarea pantei retro-incisive a ghidajului anterior cu limitarea sau pierderea acestuia in timp. Abraziunea determina aparitia intr-o prima faz a Satetelor de uur, care sunt suprafefe netede, lucioase, localizate la nivelul smalfului, cu 0 anumit orientare determinaté de aparitia contactului prematur sau @ interferenfei ocluzale. Fiecare fateta isi are corespondentul sau pe dintele antagonist, jar analiza orientarii permite aprecierea directiei in cart + mandibula deviaza pentru a ocoli Contactul prematur respectiv. : __,/Swedar, abrazia generalizaté presupune o forta musculard excesivé solicitarea supraliminala a tuturor dintilor (in relatie centrica sau excentti coloreaza ey d , jurul golfului Ton! : ‘Abraziunea _reprezin Scanned with CamScanner/ | jar abrazia localizatg inscamng "Oboe ae ag ; ‘it jandibulei. ‘ont ott? wat ith absenta interferentelo, ae chia ot interfora cu misczrije fimo (lj oon igier® Hot rn itt jonale 0° vor a 'a originea abrazo; ta pres: ae ja eliminarea interfere; 8 Mobilit say nl ate A qe » 7 f ft" ee sta justifica de ce in cazal echt sen d ce premature nu puma M relatic centieg cj A tebuie so, tthe ont mnisoarile ee ont dentar, Aceag, j in le contac: a : as are eventuale! lacte Premature SAU interfe re hs t noe, inate printr-o wun u Fe rnetional, in ace: elm tiparului de dinamicy Flac r area “ mandibul : vo! sha erice, dezechilibrate si solicitare de sone contract ii s lent asi nx ees all, Omen, yas elt nie si evolutie morfologice, constatim modifies Peat junction? dento-parodontale, Apare _8xedar 0 distinctions egal” ¢ menfionate (muschi, articulatie, dinfi, os alveolar) glementelor | ia determina pierderea succesiva a straturilor de smalt care nu see rocese reparatorii. La nivelul dentinei care se abrazeazi au loc Be cotective care permit depunerea de dentin secundari si : egulaté) pentru a preveni expunerea pulpei dentare, oo astant a dentinei duce la formarea dentinei sclerotice a calcificarea tubulilor dentinari i obliterarea lor. acte Ste situatii suai SUP storie reparaie qraumatizare: caracterizata PI E Scanned with CamScanner