EDDA AST # Mal 2009 LIBREX we pres tem archoan saCoperta de 1 OPRISAN sin din 1760 2 Bde. copes 1, AV: stati ‘idl opiate Die da. Die Lieder der sogenanaten deren tis nebo einem Anhang: Die myhischen und ferosschen Ecihhingen der Snorra Bde, Sbeseet nd siuert von Hugo Suan, Lepeie und Wen, Bibiographicehos taste, (18957) Edina SAECULUM 1 0, ISBN 973-612-049-3 Toate depnuile sunt rezervate Edturii SAECULUM 1.0, EDDA ‘Traducere din limba germand de Magda Petculescu Co un ,cuvint inainte de Dan Grigoreseu itura SAECULUM LO. ‘Bucure, 2008tens Mane) fedprint Tecmo Cuvant inainte | tetosici’ posziei eurapene inesarea de mul vreme 2a lseasca o explicate a fenomenila produs la Tnceputal milo- Diu alI-lea in diverse ait de cultura cin apusul stdin nor Continentals fa sf fl avut vreo logins eviderth. inte, faligrai din Flanda 9 din Britania anglo-saxons, de pe vain Supeioarl a Dundsts din Spania sa Islanda su edunat in soris Cintecele epice care cieulasert in forma orala pe vaste tent fle cur din Secolele mai vecht-Unele dine aceste cintece Sliven fapele neasemite le unor ever cae wliora cu adevarat fu cu mult veme Inainte = Roland sau Bl Cid. fn alle rau Cvocaie intimplt mai de demult, contopite cu lependa ~ Nibelungit st povestea regelut Arthur st cavalenilor Messi RRotunde, Sau céntece In eae ison unul popor Ines €{esut Inolatt cx miologia, iar hotarele Iatre 201 gi muon! sant Spulberate - Canta invosfor & celior din Manda sau Edda Seandinova “Deve tocinai acum, in socolele al X1l-lea gi al XItIIea, Zu ie ‘nlande, de pilda, au socoti cu cals af consernneze in ‘cu toi caon’ hr scelgi timp, faptole adovarate tt i? Poste Inaipste ale unor erat din vremurle pa a Sigers ni. contemporsat = acest e- momenal fn care Spopoarcle europene su icept at debindeasc 0 consis a frat a proprieh identi san simgt indsmcall © sinc fine"! (Consists, fra india, adevsrat To pivingeclor fal mule ciniece ence le cbror manuserss dateu7A de Io sce! Thoeput de milena tea eacepia, free, = Mibolungtor, unde pportetul moral al regeldi honor « mai vrednic de admicaie Seca cele ale eroilor de seminge german’). $i ftancezul ‘Roland, i casianul Diag de Bovar g fretonul Galaad eel fr TP nd Fe Be Lane, 171 988Ge prihand, singural carn jee iegadule «8 contemple Sfintal ‘Graal, ilandezul Finn intropeaza in chip destvargt ideal ‘cavalenese al rem. Ceea ee nu Faspunde, evident, intrebirit pe are contin fo pun stor eran cde aun ope la cella al Europeh g-apurces in acelasi_ moment la ‘sunscreen unor texte ~ clteodata vente din marl vechimi ~ in ‘Gare plea regastpilditoareie Vit!” Poste cb © sugestie vrednict a hua ip seama © cea care se refer importante dobindits, in acea ctapd = civilizaic medieval de post. Ca gi bari calli, entionati de cilator de clrrirant greet cu mult inainiea epoci cresting, cntei Sopearcior ite pe kara eultrala'@ continental tn cea de~a ote jumaate print lenis erau prvig eu un move respect {Be contemporanl lor, =f nv uitim 8 tubadar din Provents, Se exemplar aesen mast feudal sau. chiae re ‘Va voce foarte malt vreme pin cind vechile poeme trce Vor bocure de neeeigi Iuare-aminte: ele vor continua Cireute ora de-a fungal integuiel Ev Mediu. Cavateri = i © ‘Meloge, pocti ariocratl de pe atuicl ~ vor 6, secale 1h 9 Sncinal de cto wemelorepioe, eu eare ecm egai in pivint rangulu gobilia Se socoteat uneort descendent at acestor vie ‘ope de gore; rd indoiala, mat cu seam edd, ssa cum jthainple nw dat soegt indepAra iain cra cea nto plamads zeasck. Penta ef, in general, lungile poeme paraive amestecau Tool istorn, legenda si mitologia: mai fizia In epoce modem end anizopologi istorii cult Vor inestes dea un eontur mal ear eredineloc acestor popeare Gn veshime, eredinge aoctnse indeobste de diverse oprelis ‘Shuale, vor roourge fot In intimplanle povestie de poemele ‘Groice|Aceste vompunes poctice care celebreaza faptee vitjes Se odiniosrd 1 contin crimpeie ale itoret si ale mitlor ‘primordial al noe poponte sine numite epostrt primare: ele su faut cteste, de cote tai multe or, de por anon sa tiansformai ~ ea Homer, de pildt — et taggin legend temeiurile lor vor tebui fie elutate in tadiile orale ale Incepututlor Spre deoosbire de eposurle secundare sau cute (Geajt sere In versuri dea poet care acorda sul 0 import ‘adetea precumoanitewre Mliada sau Oaiseea, se “pubs, sunt yepostst prmare", Sheuda © un yepus Secunda | (© asemenea bnpirire mu poate A, evident, docit abiva, rispurcind presantet nevor'de Inseriore, caracterticd isoret Ioraveadiionaliste.Atita vreme cat mu ce aie (3, eu sigur hy se ve gti niciodat®) daci Turoldus, al carat nume apare lull vers al Canarit fi Roland, sa Pet Aba, portent in (Cid, sunt numai copigtt unor manuserise mai vec, pietdut Su chisr sutorit versiunilor ajunse pnt in. cpocs’ moderna prit-an binecuvantat miracol, e feare prev sh casiny acoste ‘dout poeme in unt dintre cele dous eatewori. Edd pune probleme inca sj mai complicate De ‘opt, fon In care se Tnfitigcnzdaceastd eapodopert ‘culturtscandinave a indreptit si ea mole ire, ramase lincor_ Aa rhspuns. Sunt dou manuserse, améndous datas i Secolul al Xif-iea, slestute separat si iustrind genurt Iter ‘Gift: 0 antologie de versuri, mumitd Edda poetca (su cea seca) 0 alta Elda tn prozd (Sau cea noud). Cea di, edrcia Tse mai spune si Edda fui Saomunde, e, in vealitate, un Imanuscris mai non, din cea dew dous jumdtate a secolull sl ili-ia, dae care costo un maeral nara eret in epoct tat ‘echis ens conchiso8 ea se r-smeiank pe uncle perme cu subiort Iiologis sma ois, compuse de autor ngcysoscuft care au Et fn lunga periada dinte anil 800 st 1100" Tn general, dialogust multe ngevn stil concis.simpl, cu rezonanle aehaice, it contrast cu poezia raft skatsilr: Aces Vito al poeziet urls dominaiy inte secolele al [X-lea gi al Xilclen, cresin linea sandinava indeosebs pe ces din Norvegia Island, adic din acelasi Gnsturt unde se ivise pe atune: gi Eade, numele lor mai mall dintre et sunt cunoseass, eres lor, deserpava Prin exeeloniy abunds in metafore si metonimi gl recurgen Is Norm prozodice foarte variate (au fost identifiate peste © sak de scheme ale ritmului,teate flosind o metic slabies strict, pre deoscbire de vere liters varibil al pooziei edie). Dest Je ext inerase prin lege, halal scriau si cantve de dragestc, specie pe care poet Eddet mu au ittograt-o niciodals in Compunsnile lor’ aspre. Prozodia lor complicatl cuprindea liter, rime intenoare, asonante care, de asemienes, tu a Sim pe contemporanit ior, anonimit autor ai Eddet” Chir st ‘oeabulant diferes: poemele de seunay™ (descter ale emelor | ati 2) co@ea2Qera > euoe ewe eo 2 @& ® sp” Iitoiogice incizate pe scutur), landele mesewusite inching Feellon,epitafunie gi genealogile eran serse de skalz in cuvinte Bese, chovind s4 dba subtle efecte muzicale Poecia edie avea 0 miretic aspet, cvocind tndimplari de un dramatison uneort sAlbatie din istoria legendard si din Inivlogi seandinavi. Cantuile Eadei poetice apart, = ‘one literati islandeze" ele au fost compuse si, mai tz, olese in acea insula, ert cel mai indepastat al cults Sculinave-tAcolo se ayeeasert in secoll al IX-lea aristocrat horwegieni care se refugiasera dip fa, despotismului regelu Farad 1 Harfager (ge ple frumos")- oft ierile angi de aici ‘nr avuc dest tiga 88 pond fa ordine Vesurle pe care le sia fs acesa, principle jutiice, prorocirle elorSnzesti cu harul estoy Vitloruli, cugetinie # indemnutle morale ale Tne lepaior Islanda nu era un pamént nla in Eval Mediu, asa cum sat putea rede. Descopenta in secolul al Vil-iea de calugan Flanges! cave erau depring cu Grumarile angi pe mare (despre tinal dine ei staretul Brendan, se spune cd, insotit de clive Sonahi sr fajuns, fot prin secolul al. ViT-lea In apcopieres {Brmunios acelat paint pe care i namin astiai America), ea {Tost colonizat fn jurul anulut 865 de norvegieni, dupa care a thmat o vast igang 4 scandingeilor ~ nu aumal narvegien is sueded! gi dane. Negutton si corabieri veneaw adesea din fiivere timuturl ale Europel ~firese, mat ales din nondul ‘ontinentulut si list de aici blanusi unturé de foc 31 fldes fe mores, Ma! tnechimoh ceria’ Navipstord ialandezi eat fe (Gide cutajoel i pricepal ea si cel din Norvepia: de sit a pleeat, in secotul’ af Xlea, vtewzal Erk cel Rogu care a olonizat Groenlanda: stot din Ilanda a plecat, in anu 1000, fru si, Les, intemeitost primel agezari'a uner europeni pe ‘Grima! Guia se spune ates America de Nord De prin sccolul al Xislea au Incepat soseasc4 tp Island calugin din mamastle anglo-raxone g ilandeze unde, cum 52 Sie ova caligraiel capitase 0 stalucie fra asemanare. Poate Gora lflusnya lor islandecit vor tenunta In sereres rund falositt de prin seool al TV-lea de popearcle genmanice din ‘nord, $1 vor adoptaalfsbenil latin. Textele for vor fi sctise th ISlandeed Cnt foarte purin diferet de nervegiand), aga inet Fa nen A Fry of Vlg, Ono 1965,» 206, ‘casa va deveni jlimba istoriogafic Nordulu™. Aces se ve intimpla ta seolul af Xll-ea, daa Ta gare ‘uni itorcl Sabllese Incepunirilehteraiur scree island, inseamnh, des 8 Budelo au fost prinireprimele document ale poesie $i pre) Sin aceasta fr. Pe de alt pene, navigator islandesi ajungeau adesea pina tn inutile din vestul gi din sudul Europe eontactele es cur de'acolo ru au ramas fara unnar. S-av identiicat, de exempt, lunle procedce prozodice de origine frances. Procompanitoate ‘mdz, Insd, olementele aparginind sriveshiafui tnchi al traditiler nord-germanice. Eda poetic, de fap, 0 antologie 3 temelor ce vin din cultura atlases seandinav Cie] Initologi ¢ repreventat de Volugpd (Presiceren vizionste) poem sonstind din aproximay 66 de stan seure, tating din Perspestiva cosmogonie! nordice,istoria lum zeilor, © mor Stilo sa oamenior, dint fnceputur pana la inspaimaneort "Ragnarok" (Prabusires scllor) In ciuda subectulespigin, postul pune clsr in lunind tafluente ereqtine, mai ales Drivinta imagistc. Peisijule, eu sigurangl, cel al Islandel si «| patere unanim imparigiti aosea ef versuile su foot comp ic tn jurul anulus 1000, cing ialsndesit gia dat seam ¢ sist Ja Tnfngerea 2elor lor la iniinives ‘eu. cresting Povesten e spst ce o batcina proroct, care se bascuse In lame siriveche 2 Urisslor, Cataclismmul cosmic, desers de ea eu un Eopleyitorsimt al tragiculi e 0 viziune sinibolict a piri tht fetmanice, Indreptandu-se spre dezasinu din cauza.grelelor Peate fipiaiie denpeitva de vei fe amen"? Dre ners alas fia urmn 0 acevirat Vast ce aur a oamenilo, st ail se vor reeage tn cdmpile fermecate ale Eide (in nele imerpretn, , Taramul tai Odin") TH urmenzi Havamal (Proverbele lui Har), © grupare de 164 de poeme gnomice ~ forme, sfaruri practice i formule magice aebuite mareul zeu Odin. Aiogputemicul 2eu al azboiuu, a frien niice ga! poeric,inzeatat cu haral gamanismuls, cel pe care, in mitologia germanilor dinspre miazaai Ml cheama NERS pn ron Laan ie rie en, Pasi eos ae ee aia sae tea ope reo oe Ret eo a Si peceadercouheneaty Emre tonne cee neta eat va Emre ea, SA Gen Sek ae ea es eae ao Pasa 8 Spa Ce ee oan ms sodas sis ate fate se pe Chaat Ray i ae rt Eat rms ie ea 8S at as ae wee Ae cree an ea Ps eater oes a cts ts Lor gatas athe Se sap a craton Seat ones aa toy See cea eee ties ates Trl So gr en a cee Cece pl de opie Freee is hen oes aes itn ii ee ct Tae pon in ‘ata, abunatoares Gudron @ despre Brynlild; aceasta dn wna ‘cupa un loe central in poemele edcce, de unde 0 vor plus Poot Mbehangtor, dec i vor emp eu mnt inperants ‘Sondath de scandinav! Gi tele sors horde, nse spune, ca iftsat cu insusile supranaturle le nel valk © fed Sn sublect de polemich inte comenttordacl accse call ‘Heboinice fest adsignte de uni post scancinavi sau acd Shient lor din versnen german © emishne tteonst Sigurd, fick indo nm dite fgule cle mat pros nents ale tera medieval. Speciaigtinet se tneahe dacs le un erou mie Sau doch «fost cums un persona) orc, Stor pres cit ot aevirs tn epoca merovingana, cin, dich nee anil 476 qi 75C\"” Dineolo, Ina, de oven Contovers, se cvine a obrervin vigoarea cu care #8 imps fn iterate epocilor do mai ts; 9h dash © adevita ch ak ales Siegtied al Nibelungtlor germani din sud fost cl care 153 inspiat pe poet fi pe misiclenl vremurlor moderne, i ‘gore fits en dann So, rama te in Cast snorum 3 ait 0 asemenesirulape dea Tung etree Ey Medi, canoscat ma ine vasunea sandinav, masva Iucrae 4 asst curr (ot © biogafie cbacurs) Find. wreme ‘de ai ule scol, sing sure intone, «legendslor #4 ‘iseroior din nordul Europe. ‘Eid fos descoperilabia.jn 1642, ta Biblotece Regsls lin. Copentaga, int-un tanutcls pe pergament davenit de tune elebrd Coder regis (2865) datas, met raul ‘St sigur, de pe la sri ecole ull-lea, ado ¢ whence pers lal Sexo. Cal care Ia deacopert,epacopul Brynjlt Sweinsson, a porancit et | se fach 0 copie iw dat wy aro foarte mus vere, iva demu pe istorii Herat Scainave ~ Edda Soommnd: Multis, Bai Soom ce intlep, name pisvat de majortes copistilor Eade! poetic: ‘S's dovedit na, o8 Soomund Sisson, on rit slander in seco al ile, na fost mick tora cdr it c= care Tova adinat lao nici micar mu cla fox cel care adsl ‘mele inegul epee. Spocialigat avest sh consate ch din mansrsul descopect TE Yes amend ene oo p10 1H, Veg fae Pus Come ec pi 130 27oOo aoe @ wp es awww es © @ &= Be@wmnwenmoerweqc & 2 EDDA {ec cpiscopul Sweinsson lipsea o sof inreagh (mumral 297), Sich mai mult de-opt pagini, un flagment consistent din povesten lai Siguré, Plerderea e syplinitt in mare parte de us ‘nanaseris islander din secolul al XUl-ies, Vplunga. Aceast © ‘Cea mal cumoseuta sage ilandeza din categoria nuit for Mldarsegur saga din tanpit save), ea ei prima opera (be acest fel care fost conseranath in scis, Conte versiuncs ‘Scandinava @ Nibelungilor ~ poveste lui Sigurd, nepot al Iki Volsung, 1 tragic episod al nimicini butgunzilon, ea © Ihnemensisy cu sigurntl, pe poemele eroice din Edda, pe care Te repovedegte in proat. O vreme s-a erezut chiar ca ar ft tin fagment din Edda tr prozd (Eda cea aout"), atibuitt Inod traditional Iai © om Starluson. Tot episcopul Sweinsson & fost cel care a pus pe scams iui Sno ‘creares acestci upodopere, el era convins of manuscriul pe care tl gasise in Tibliotece de la Copenhaga er in ansambiul si, un fragment nao operd tai de demolt si ef restul se pierduse. Cees ce omne, de fap un samibure 4e adevar se ghe e8 manuscrisal Sescoperit ie 1642 consemna un dine aumeroassle versiun, fn vetsu sau in pros, ale unr efaturt primitive care circu {Us mute secole fn hunea scandinava. Dare sigur ck nu s exist hil un manusers anterior celui past de epscop. ‘Se poate infelege de ce acess credea C4 Snort at fi autorul culegeri de vochi povestis poe, istoric (Gi, duph uni, get de {Hb}. Snore © personalitatea cen mal procminentl a culturi Islandeze de fa sfirptalsecolulul al XtI-iea i inceputal celui Cimiloe Renumele stu le matrece pe cele ale aruror cout fanulor S81 gf Swension putea soc0! 8 © oper de asemenca Jmplosre 9) inscinnaiate nu avea cum sa aba un alt autor, ‘Shmparabil in wreun fel ew Snom CArturarul se nascuse in 1179 ingore ator din sland; ura dine smog fra un mare poet, Egil Skallagrimston, ero al unuia dite e Shai tapertante eyes ale Evtul Mea islandee, Saga ta gil. De la varsta detrei ani, Snori a exescut in orByelal Ossi, {ace I 36m Loptsson, cea mai puter dine eapeenile de {ib ale Islandel acelet vremi, De la el ni se spune,a dobindit Som deopotriv 0 profundi cunoastere a tailor islandene fa culturlcuropene. In 1199, soa easatort cu moytenitoarea faci tai avery aise uni nobif iflasse, © personals de eo b cama 2 viett police « tit vreme de mull ani, Snort va lun cu tenachae s2-st sporeasca zesreaprimiti dela sore! SU! va_devoni unul dintre eel mai boga si mai putemish ropricas de piminurt in snd. In 1206, ns, se va rettage la Reykjahole un mic tig iolat, si-se va consacra seviulul st eur va recunoseut rept cel fat de seam erudit din ara; Taye 1215-18 91 1222-32 frima It va face sa fie ales ta fruntes Toaliel Curia Leglor din Telanda, Tne timp, isa, nu gia pAdsit preocuparile poctice x erurdregs se consider of gina compus operele cele msi reprezentative tntre 1223 1285, adied tocmal th periosds in care ra solicit gi de tndatorrile sale sociale. Prestigiu! fui Ioa Tndemnat pe foarte tind reg: Halon al 1V=let (Ge 85% pe cura ut) si-T cheme in 1218 la curtea sain Norwogin. Afi 4, sjuns acolo, ol sve implicet cu pasiuae (ern #1 um abil fiplomat fn vaia poled @ Norvegiet I-a convins pe Haakon fe ar putea dovent s rege al Islands, cao dovads a eredntel {a de vitorul monarh, {-a recunoscur suzeraniatca asupra futuror pamaaturler sae de aces, S-a iors in Island In 1220; pare, inst, ajuns la Reykjcholt, uit de toate planuile ale police gi s-2 daruit cu tou! scrsulu. Relate sale cu regele howvegion s-au Tacit foarte repede i, ih cele din uma, dambijosul suveran saa socott dak. a porunca Iu, Shor & fost atsinat fm 124115 Hnakon me va renunaIeplanunte sa i in 1262, va uni Islinds i Groenlanda sub seep si, Dinge toste scrierile care i-au fort aibute, Soom © cu iguana sional coll iniaate rfetmefringia, (roi Tue 5:16 in jural anului 1220. 0 colectie de saga al cor roi sunt ei dint regi ai Norvegie, unii dint et legendar. Prism, Yaglinga Saga, taseazt descendents dinastie! din Odin, pe care Snow inftpgeaza ca pe un persona) storie, un mare Cuceitr 1 velior, venit-de-pe tirmurile Marit Negre in Peainsuls Scandinava, unde cupoasterea runclor si a magiei i-au dat pterea de a devenit span gi cirmutor peste tnregu gnut Ir Imnatoarele cintu, sunt povestte viele © 16 dint cet mai de ‘seam regi ai fii; sunt cupeinse etapele une stort agitate, din SSE Lee Ett: 4 yr of Hs Sc nt rt Er Ga Stna eos ‘input ipousiunilor pdsinice ale viinglor pa Ia ere aR ganas dup agezarce Tor definta in cee oc, fa Uiigeare’ fpucteares Noregtel, Aproape o-weime din atria Ccorsacast doromst 13 ani (1O1S-28) a oi Gea teen, Horabeon, supramumit wel Mare st col Stine facut in 995, «lust pat, io print ani at domnil, a Sxpodiile vkinglor incercind sf impund eu fora crestinarea SSpustor sd tnvins’do mobil norveens pag spin de {Slt eat Mare, rege al Danerareet al Angel = refit vwept a Novgorod, eo sural corsa incest acs ‘Rencrtsc wn nan in tou, fost usin up. Cale ioe aie replor” sunt presente in forms pescurat, dae ‘Getdaisaceing! simp al dromatsma,acceag For de = da CKenimenclor © nigga funtaies. ‘De aceon, cunoseind cee ccs doves de Helmstringta, episcopal Sweinsson ‘on convine ok Ede (cae, ¢ device, ae mule esemanss, uvaccste povesti ae region) ma put sit apa dec ht Shout 'A@buile cae seole deva randul, nu a fox pusk ls ‘Eklund Gop, int. bile specs sun ot mat Weovonte, mul isonet evar consvlera ast dda (530 ‘Rigee) ca pe una énte opereleanooime ale Bvubii Med Th ceca Le prveyte da fol Sno” eae pezentats desea ca sn manu de poste (aga cum eriu nemumfrate manuals Se LANEt mee cpoct in care canoanele prozodicetadtonale SE inocste cu alice, mul ma complicate. Coneeputl ca wn Gir co sm aeie terior por, seal pad part “Sc famizeze en divenele ramur i sowctn Hatktst sq cum aplreat ck In poses veuulor saz. Pe Jo Peas canes aici ack fe cameni epock cretine $5 imldagt subicecie mioloice tates la cae se face alse IB'peemele de demu Eada can now const dint-un Prolog 2 ReF"socbuni dout dinte acesea ~ Skaldskaparma (Lin ‘pocziei), discutind complexele metafore gi perifraze din poezia Siiset ‘Hora on isthe at smurr), dind 102 creme de tur pe care le eunogea Sot ~ se arse woesere, dack nu chiar exchsi, specialigiln, posi s Sockeicnl Cen\de-a tet seine, Gpdaginnng (Amaiges Mt Rip cousepald sub forma unel Slog, povetete sos I ui cps al cadealn te Acpac,coutea zor Ea tera ee eet aapand vorbiado-) despe mitre Nordult ee i Eppa bs ‘Atienza Facerea lumi, iprivile ~ citeodata wagice «sine teroase, ateori comice ~ ale zeilor ini i sfirial care fe © ‘menit ~ Ragnarok. Povegtile sunt spuse cu o-dexinvoll ard & ffecelor uagice, alteor eu exuberant sav ct mr. Spre deosebire de cnurile eroice din Eide pootios ~ plstrind, sproape toate, 9 rezonanga atbaica ~ textul in poe Bcibult jut Snore sexs intr-un ritm viol, plin de culoae. Lingvish islinderi au dovedit cf versuri din episoadsis narative sparta anor epost diferte, despite adesca de citevs Sccole. Dar toate se spun acelorss! canaane.composivonale are demonsteaza persisiona idllor postice dove Iangul pului, Stofa martursese inflenia fanceza (poate §1 prover- S215/4"en © compusd din sase sau opt versun, cu ssteme d ‘Sime sa da asonante foarte complicate, demonatiind ¢ mare viruoaitate. fn Nibelingi germanilor de a miszk-zi se va crea © sto cu tots diferita, desi nu incape indoila cei au preua: fiementele cele mai semnificaive ale povegti eros, tagice © Tu! Siegtied din valmsagul de fapte erade, de cragoste ie izbunati ale lui Sigmod in Fada Unele clinoce eddice sau uansmis in forme diferte tn poeza altor popeare, unde au fost remodelate de tiparele stabil de alte taditt decit cele care se impusesera, de-a.lungul stcolelor, in epica seandinavi. Dack se compart cintecle mei ‘ech din Ela cu cele mat recente, se eonstats eX forma nataiva (Cedind, in panctele culminante, local dialoguul) e, tn ansar Diu, acevagi gfe, desi stucturaepict se modifica foarte putin, efecicle slistee difera. CA acess dverstate nu eo consecint? Inerent a evolites formel tify de fat, poetnul mal vesh! © mal sobra gi mai poetic, pe end cel nou, a putin energie. Se lstinge pringo mai tare ford de plitundere psthologics 5 pro adevarataesipa a detalulor. Boul pamelor elu = rupune ou intrasigentd codulul aspru al eavalrtrmul, cult ‘sehmosilr, are conn indatorinforinflowibile fa de clan = ‘siete intro lume violent a izbunari, in care semmul suprem al valor einfringerea si ucideea dusmanolu. In poem mal ‘oi, se nftiseaza un erow insingurat,eundat adesea in props univers lauatrc, deeoperind lumes din ala eu 0 senabiizte tare il fice sso smth ostndit la sufering Racine ter tmarilor epopel swechevale se regia, icone dine cele te “> ao aw = i a =e 2 @ ee ag @& ie> Bemowwocnoea® 6 eo. ‘ori, in grandionsa Fulda scandinave; dace Richard Wagner rfl canoseut mai bine aceasta capodoperd a uadiilor ger- mmanice, ar f great 0 oper inuutorel comparabila cu Znelul ‘Nibelungttor ele dout Ealde reprezit gio surst, mai bogaté chiar dec operele germanice din su, »informatilloc privind cultura veche arpopultilor germane, Coca ee, de allmiver, e fires: In autunile scandinave, campania resin Impotriva credinfelor st Stualurior phgine sa declangar mult mai ticciu, apt Inet patrimonil raion t-a plseat pnd Ta fnceputil celut deal {llea milenia, Cate sfirgitul secolu al X0X-Hea, unit enudit horvegint si islander! au lansat ipoteza e8 multe dine miturile horeice ar f dou: reinterpret ale leyendelor crestine sau ale [elon ecktve, pe care seandinavil e-ne eunescut tn expediil tor de pra fa insulele Branice!®. Nu eebuie wim, Ins 8 acese expedi au taceput abia in secolal al VITIles, pe in tontebe seandinaye (inclusty, se intelege, in Eda, = identifies deoporriv’ forme lesieale gi shozt la tradi elturale (82 mul anterfoare acest dae. i tsi, pe de ald parte, nu > ‘noi putin adevirat ck. in cet mal veehe oezieskaldich horvegiant, inainte chiar de colonizarea Tslandei se surprind Uels paraile eu efnturle Eddet, mai ales in ceea ce prives hnitlogia, Nu incape indoisl, isd, cf textele seandinave, in {rma in care au ajuns pan’ la nceputl milenulu al Ties, Dstt numel partes shifologe!athalee; unele echival inte Emile stavech ale germanilor de ail si cele roman au fost Sebilte mult mat arsta deeit decprinderen vikingloe din Tunchial germanie din miata. Elementele crgine dint ‘nes seat now im e Vu nu condue, oti, a cone (Grel nu arf fost compas in epoca paging; dimpotivs,analizele ‘Somparetive au dovedt et islanders eare a ses text! in seco SI Xen 8 prelverat, de fap, un eftee al vremurilorarhaice. Pe de ala parte, §-a consatt e8 ritologia germand a sufeit transformant ocesive sub inluena islandezilor (si probabil, 2 horvegienilon, altel nu s-ar putea infeleze de ce, tn uncie povestn, sau ivit-gheta sf (MiMi Inconjurate. de_spele Ceanute Mai mul, in unele legeade se vorbeyte de vulean: ohm ta Tan cet Gotan eng eo ‘awe oblate peal alandaz, dar care wa Rone nile gemini in sa Zo et mal de scant seandinavilor sau tot eet i miologci genmane de inabics rigraior, doar numele le era schirnate: pe Wotan I chem {i non! Odin, pe Donar Thor, pe Fria ~ Frige pe Zin = Tyr Name oy Zia nod. chara uot fpa sens ‘le panto scandinav a fost dessert in scp dee Peglesrmitior gure mee in ful cesta. eposl primar gomanic se intores in pimntl stu de obityic, dps ce tecuse, vreme’ de cates Secole prin Scandinavia g indepartata Islnd Gp Seite SNOUT au att ca umate odcera uae mas versa a Tevicules pi perspective! din care ea var legend ovginalt dar, in pivings porte erie, 8 veutloe fleusuruior ler, 2 acontlor tapes 9) comise carl insole Unita textelr era dea drepl winoare. Gen mal apropiagt 4 arma primar cpl germane meray, © por reat pe ertril Jt de oesine ch sparst pardon uns emp oa depart, i nda. Bde wet ave cr ‘Eeamanie, nu nara In prvinga dal clnd's fos sero ein ‘ceca a pattinoniul de credinf, obicektt i valog” morale, plstrte mai bine in acle futur ade nu au giana Feat de satin geo eine cm ‘mi de mul, un ‘comentaor al poesiel epice a seminler Eeamanie, win Edde pot 8 descopetite cele din porte idesle fle viejior in cultra germanica. Poste in cultura medieval Anes Europe. tn ogg cor Smit en at mal vs Siete dn Mbetungte™ Dan GRIGORESCLIntroducere 1, Literatura nordicd veche (nordica veche inseamnd fn sens traditional limba veche a tiburitor seaninave de vet ss 4 eler norvegiene in care a fost sensi) este in fond una islandezi ‘Acistocmti norvegien’ care in ces dea dou jmtates seco al DX-lea, pentru a se sutrage subjugart de cate regele Harald Schénhaer au colonizat insula, au dspus aici de suftcient az, jn timpul indelangstlor fermi, 84 tanserie gst ordonezs YVersurle aduse cu ei sie tansforme In oper national. LLegendele zeilor si ale eoilor patil, seieile despre tasfor~ male polities, care eu zguduit-o fi care au provorat suferinte calor mai noble ful au fost povesite de paring flor, [a fe ‘a fost wane gi vechileprinetpjuridie, eunoginele despre Istria Jor, despre Beeare tl. O data cu wecereatimpululy ‘ povesit total nepotulut# acest integ bags) de eunogtinis 2 redat din generate in generate ia fost pasta ca ceva de move pret. La fel de preocupai au fost =8 pasteze sist transmit mat Sepante total despre evenimentele cele mai importante peecute in timpul si dupa colonizares Islande, ca vege sduse ce ‘eguston sin seu de a lr din Norvegia, Danemnarca, Suedia Angi La tneeputal secoluki al Xtl-lea, ishndezit au unmet cexemplol anglo-saxonilor $3 an renungat la veehile rune adop ‘td scrirea latina pe pergaument, mai aecesibill, Spre deoschire de gormana voche, care aa ovientat wtal dupt Jasna in transerieren epopeior, et a folosto Timba propre sau devenit ste) istoriografit nordulai. Intemeetorul iteratuni islandeze, ‘ri Porgisson, cal atoatetnter, mort in 1148, a sers o cacte “despre storia Veshe a Islande, dusa pana in anit cénd a tai el: ‘Sin plcate di = 2 psteat Jour un fagmont Sour, sri fot 4 el Farina, tot el fost col eare 4 pus bazele operclor Se Constitie acum Fundamental iteraurit universal, @ Istorict2 Eno Scions nandei (Landaa). La Ft de sigur este cbt: ere taat cl cares inueprine eres fa dome tort Somegiens chiar dai in principal noma! ewonologi, cere pe cae svau putt bazatenitor de mat zu rapa stu facst sel. Dupa cum era de ssepat reocuparea principal fost acordaa tone Norvegie aa {er eale mal pul on ca una arepiloe In raper ov ale fap. fp Isunds fost consemnasfotsdaia 5 sta color sor alc. Norvegiet (Jim insilele Feroe sl Orly) sau cca Danemarcch Dine evenimentele inteme cel rat imporant & ‘et socoit reyinarea desist de-Alhing Parlameatul vans Toad, dupa smulte lupe, Find pencipaltl eveniment, peroad Merde fost preconstaeno biograe a epscoplr elt inporani; tai apar descopentea Grocolandet 18 EOI Viniund (ontinetl nordcamerican), flcute cu poi tmp thainte Legendele care nareazh eeste evenimente fa: parte din wnat Islendingaspaur, aGick overt, al ror subiect i constitas destil unl tslndez de vaza (Geseon unl poet) S20‘! fa iandeze onan, fete ms dens St respecaree strc adearult tori, cf eombindnd poesia Sk hatvani coca ce face co une din ele a ie ealifiete dre ‘mang isoice » des i sine sont 0 Sud mapertand pent Ethoasieea vet gr obceinilor veelilor nod ‘Site munonan ot nara Soe toe oe fins spogeul in Temabringla ii Snow Seartuson (0 calegere d= UMonmafit ale ror nervepiend, mi mai fost culvate tale ment stingice, nel alee erephl pestra cae estat an ince ie A smn, oor iamaicaT® Pe angh lterature erga, lrg rape aa fost si ecucoe, ma ales sone bibles sh ogendele bier calc, ‘Grnancie avalos oovidenale, nuvelele orn, Tose em oowible si color nchviial: Din sccatl curd shift reise cl fora lances veche concurs on roductile tere le aloe rn incepta ept poesia nordick veche, dar ea ma fost la nimen prozet Siandei lea lat-o inate norveginior 4 in aces domenis, Est sigur cf in Norvega poesia era {ovtoae cu mult nate fs Brag cel Baan (i Jor sul 7 gm se pio ec in Ma '300) gic ea a folosit majoriatea fOrmelor mentee. SA nw vit (f acolo au ait skalzi cu renume in secolele al [X-lea $i Xlea prinie care Thjdolt von Hin, Thorbjom Hombiost s Eywind Finsson, dar se pare ef sufu! poetical norvegienir 3 Secat cu timpal.Islandezi, ca in multe alte rindury au fost cet Care au transmis posterorg sora rior nordice, la fel ces ‘oot islander, care au preamirt in balade malestite (Drapus) faptele prinilor. La curte din Nidaros sau Upsala, Lejre su Dublin, pe hnteg tantoril seandinay risunan cantarile for, ds, cle puicau f asculiate pind ta corle englezior. Eas Drettindeni musefit bine! primi. Bani minuitor: spade, e {unogteau la fel de bine si arta edntulu. Oriande aparen o east hordies, pe mare sau pe uscat, ca avea in preaima 1 cdntiroy ‘sanded ‘SETI pomenim doer pe cei mai vest: Egil Skallagrimsson (mort fn 990), exponeatul perfect al skaldalat migrato, donc de aventura, care 4 fost de partea regelui Branie Adelstan in lpia impotiva scogeniior si care ica salvat pelea in Za fartunosului Eide Blutaxt pring-un canes Je slav8, sens ‘noaptea in pusctrie; Einar Skaliglamm, care preamaie in Vellekia vitora. den Hjorangawag 986), el insust Tuptind alstud de far! Hiakon; Hallred Orarsson, un fel al repels (lat Tryggwason, a canal moar Gr 1000) a depline—o in eatin. s3; Gunnlaug Schlangensunge, eunosout pent iubirea Tul f! se frumoasa Helga, pe care ie furatoo printr-in fietic in alt poet, Hrafn Onundarson (cei doi s-au wets recipe luptine pent ea: Sighwat Lhrodarson, care * lpat airs Ge San) Olay ga preamarit in versur vicina gi dobindirea coroane: 2 Noregiel (1013), devenit ai inai_vestit prin Inelep sir Certain care Ina averizat de prea mulls duntate pe fl Is Oat, Magnus, caruia tote! in gsc numele; Thormod Bersason Shel shyjitor al Sfineaiut Olav st care sia futat moerten pe ampal de lupe dupa ee iubitot a roge a zits cdr ta 3 ‘yrut sh supravietuiases (1030); Thjodolf Amorsson, un poet preocupat de forma si foarte prolife, ale carat versuri sunt © SUIS importanté pentu itorct (de plda cele despre bitlia din 1056 de la Standfordbridge, unde Harald al Wiciea sia gisit ears), In sry cel mengionat mal sus, Snort Sturluson (1178-1241) prim care ara skaulor 8 sale din now poaw2 woos Sear visnc, dupa un good in care no dius nie important Seu Cini Hata un cnt olay tnchinat reel akon kona ss socrl aces, Jnl Sha Bardason; fecare din Heke avlt enc prs in-in ale e picor de vers ca {in model penou cola skal Sporn ia sven access au 2°fox zadamich. Soo» ‘caf soot mat ales tn propria sx fai, din care ment Pt uoein pe cet dol nepot, Ola Thovdarson Howitaskald Suir "Taen forth (DE). Col din ‘umb, eave = x at wor pe regete Halon pe fil acess, Magnus PreSoat prea de soi nce epoca skalzlr ear, Seeolel SS es sat crea imporsante nama) in plan clips. Este Shei st pomenin ce al impoant gece il Bintin ASgemoson, 0 mesa Unie in 100 de sto, sonotit Ee eh proofs ira waversall a gel pin dicta Seetuitonre 9 pam ineriviare eee Canna Eade, pasate cx anon, apatin ert inane in masa fn cave a fost “ulrse st cise acolo, Limb itMeare nevau fow Gunenibe ome anders care = mas BS apoupe dented cx veches norvegiand pant Ta alle See ae Re timpuriua ovat dalete prope, ar specialist Me aed decscbres inte ilandezt si norvegias. Camunle {Ere in marae ren lana. Cela ec el aoe er eptrepe acolalal EX-lea ~ au fst create 1D Se oe ea aa fost Pomsloiba, Hpvamdl, Grimntoml NOReSE intpole in Island, HarbarPsifo, pote s Baldr GuGie Sr Seemsmph ape din beladee eroice cu sgwran Felina cele pat fragmente reunite de ealegior Tlgdiniba PprarPesonar, spo! Helgabiba Hundingsbana 1 Ham-Diompl sh Gronaspngr pase in Edda. io proc Glisten include Rgsbuia ce pare « fl orgiard din full topene sou lantern Groen runt sent seegtee deg aparin unr poe crite. Prine cele mai ech aaa iandeos put ates Vpapp, care ar webu so data Serf sre scl l Xe a oe oma ree Susan Cripspp 1 Oddramargratr,sise probabil hse ete ecpunl secoluus al Xiees, un slandee ecaneset aun! sinunie cunoseut deo tun voli. wpaaeigina nu son pastas fost ot al a fot cel cae ¢ ‘laguna incedacerea.cpfogu qi fazeleiniermesiare fn proc Boo a {oat ess in majoriates ctrl, ielasiv ele dowd bust in pros de sin nator, care se regasese fm madres mes chmumercie 19 4 28 Calimai vec simi protios manuscis al cfntlor Eder este Codex resis (or. 2365) st seat la iblonea Rega din Copentiags sens spre fir seco al Xill-ten in gan. [Ene un mamsers pe pergament seis ov Grodoktav, care ‘conine aren majorkate' cholo, ole se regtseo numerotate fn madoceren mea dup cu uimneast: 1, 11, 89, 1, 6.4 5,3, 15,10, 17, 16, 18-28. Mat ipsese din mantucrs el putin pt agin sa pleréut asl un Tragment desl de mare. din intrle lat Sipard. Poenderea exe suplini intro Onecare {isu avid in were ch Plog ten laloada in con de ‘oun junta a seco al Xilciea a cunosoutaceste cnt Sle comine i prox. ‘Codes rept fst redescoperit abla secoul al XViI~ea de epacopal biynjolf Sweinsson. Ela ordonat 8 t 20 cd Sovie si adbagat pe tl els Eda fad Sdmmcnd col Igelept (Eke Stemindl niulésel, nome plstat apo! Ae majortatea Scitoror culeger de cant, deq cele mat ot cece st Govedit et Stmmund Sigfusson, un inva istandez din secoll SXicle, ma fost colegStora lor (sn poste sutoral)efonuor Sick nic demamiven de Edda nu i apaine. Bye a rest Erenind ea Zlda tn prozt a ial Shor Sturiuson merth acest {ita conform color perate pin in late nonstre,ch ef Vorb lou deur Bogner dr openers vec gan boner confines acele ent Ale ff pos pe cesta in legstart cu Sturtason a fost o at roar, expicabila prin aceea cd aura acest mume 0 depige pe cea # tur clorlaes iia at fa incermat sh auibwie.sciele anomie unela smart emoane, poste chiar mice, Ta afet ut Orfen, in sacohl Slices Ra Saimund ier inal IX-ew oi Kmberg. sn Suackad: Diopuner seta de ofotocopiefacsimil a Codex resus feu de Lage: F. A. Wimmer 9 inne Hansson (Copeniags, 890. ‘Un al doles manuscris pe pergament, sers tot in Islnd, dc cova sna ran docit Cove regius, se peste Ia Biblotect ‘Ainamagnsicd in Copenhogn este Codex 748, cate contin it Siocgnee minal cAourle S'8 yi din caducerce nowt, (ota ma,Beweseaoecrtuacu a» p04 2 Drecum si figmente din 6, 7, 8 1 15. Ne 12 sa pista uml In Coder Wormianus (Amam. 442 in folio, manuseris islandez ela mijlocal secaluul al XV~Iea). Nz. 13'se geste aumai ta ‘Flateyjarbok (nr. 1005 in folio, la aca Bibliotect Regalé din Copenhagn, manusoris ‘slander dela fincle secoluui al Sales). Ne | mal existh gn HawsbSe (Aram. $44, atibut {slandecilor, acum in parte #) norvegtenilr, scris pe pergament jn szcolul ai XIV—Iea), socalito versiune a manuscrstlat Codex regins, Ne14 s-a pistat mums ia copit rai pe hire (de Ia ‘Groin 29a), Numeroase stofe din culegerea noastr sunt cate ig Sra Bde, Vou Saga Noragets ders i ake ce nr. 15-35 ay) fost tparite de Fr. M. v. d. Hagen (Wroclaw, 1812) gi mr. 15-26 Berlin, 1815) au fost waduse ‘cxeslent de fag Grimm, prima editie complet # apart Ia Copenhnga la Instuaal Amamagnaie in ie! volume in evar, priml dinve ele a apérut in 1787, ir ultimal in T8238. Au urmat por ediile sconce de N. Ke. Nask (Stocktolm, 1818), PA. Slanch(Chastania, 1247), H. Lining (Zirsch, 1859, cu fxplicatl gt glosar) gi Th, Mobius (Levpzig, 1860). Un’ text, fandamentl, care se baza pe toate manusensele, este cel scos| Ge Sopts Bugge (Christiana, 1967), folost de toi ce care iat format Ediia manuseris coast In Copenihaga fh 1868 st 1874 ( Svend Gnundivig este valoroas® prin observatile gi aparatl| ‘rive Intocmit eu grit de Karl Hildebrand (Padetbom, 1876 co ‘loser! de 1. Gesing,reedats in 1887). Mica edige ful Finnur SEneowns Cali, 1986-00) 0 urmat ea tl sveion covers Versuri, cum a fost ca predatt de Ed. Siovers. Din ediic Inmiecis eB Simons, ex un ample comentarit su Aiosonar. ns a eparut desit pra pare din peiml velum (all, ro 4,'Este inuil sh mat subliniem imponsnta e&nulor Fae ca surstincpuizabild 4 veehii nitologit germnnice, dei aia now scowl valoare inestmabill a fost aincati de unit specials Soph Bugs in Studi privipare la parila legondeior despre Ger si ero nordict (aaduse in germant de O. rennet, Miinches, 1880) Incereat $3 susfial e@ numeroase miter onlise sunt numai remodel ale legendelor cretine sit ale ser flo Evite Medi, 20 care nordic ar A ven‘ In Contact in timpul earpaniloe for de pradseiuni §t cuceriri tn insulelebrtnio (ele au Tnceputabia spre sfx seco al ita, Hand Hugo Meyer W. Goer aif adopt est hi Pe masura ce sudiex mai tent toa, potezele tui Bugee, cendnte — spunea el — duph descopeea uor partie SKurpinetoar’ tse par din cei ce ta nepiaussbe. Buck ar Gindevarte, aunch omen de inredereinandesi ai viknglor ‘ofa! tebuie si fst farts Tamilaeai na noma cv iterstira Intind, dar sou @ panes cole! geceat, ei uebule ai faut foarte bine spoplle si Homer ese series de Vir, fm ps “in mare mumar de mitogsii sco comentato da i pe Hyginus, Dares si Dictys pe Apoliodor g oraoolul sibilints, ‘pot pe langh Vechil si Now Testomere, toate sviaie spaces fe, Teapot ef arf out la ft de ava ca iaugi Soph SSuage. Da i rebui at Fat moreu present otal momar, stn i dni, pt nope Yen tania sk sucieze/" Teor hi Dugae este conus pi Go fp acetal vecht aki mong’ din seco at DE-tes spur acces! miflogieca incite Ede, care su pur Spires dose in deur) eitrva. ceceni Mal exe infants ‘entra clo mare parte figure sunt simp de dessa pin SSmbolisica natn (cum af el lat Bade, wigs Hytrin ‘peut Lids dack no-ar nau illo hs Bugae, sie arama Inisterioase. Nu puter Bde acord ef ypatericele va Sts epoca vikingloe fu feat Sf aparh naga miele pas: in tadie® oe gue doar cl vane spurt nu cont mica Muti tomo exprimst mien cf by compare = ‘ultiadhnes legendelor roves (upd cur o arse mesa Sai co nis par dabioae, ca arf fost cars ai boys ‘nilogi gomtans pasted exe foane sarc dis € SShplisd. Expicaja ose simpity Goran sick au rms Settisies “de misionast cron ce ml Snomiea mie Fopomcior tiny Ce seco fanatcnsl cumplt a prectlor mani nine foes stent a Gmmgh os ce exe ps | tinp cf in nord docs fungulprimuluttileniu au fox ebldia sens ron au ena rena le $8 fos nei dips converts ia roti 0 8 dlaman mis ‘i ae Simal mircalos ete cd credinn germand si cos noi si runt simile i seenla ao Tocunongs ca surnames important ze at rimas sceeag in ad, ea th nor26 008 ‘Wootan-Odin, Donar-Thon, Ziv-Tye, Frja-Frigs, dar 9 wn SEsundar adic dt minors gendtm sant aoeeag. Este Car Nenhus a fui Tocitag a fos probabil sora nodies! Njord 9 Ride sigur este deg! Bugge’comest, ct Baldur v fost un 208 fem le gernani de sud co Apollo (Secarece ,Phol exe Roollos pu Paulus) qed el ene iden cw nordcul Bale Neetica lodyn a fost ropisits pe pietele funerare germane din erenda roman ce Hdasa gt mumal eineva cu ide precon- Bepute si muse ge cin ce motive a putt sf creadl cB acest Stine a fo tlnipmete cimologiel pent Latona, $a podem a reeunosovt ef in -Alaisiagen” este vorba de walkie Bode i Funilne gi pn (igure de mick importa, cum ie Filla cameners fj, apare = Germania ea 00a Fret ‘apt ch conseltia‘eilor german este siilars eu coe 8 ordi este nestat gi de alte nume, certificate prin dover Meru sau cpigafice: Tanfina.Nehalennia, Hetil Ma- trea, Regunlvatani se, Dact ma recungem oc cea Egy soul precum Vphpp a acu aflucae eee, sean Gi eigea S exe vou Pn un nd ef 3 8 Teehethe aprospe terial tn Shestobrunner Ceber*, deci am Sites fresupune ed ilandenul care a canscriscAnfal in secofal SVSCIEa a preluorat gi adGogat un text ativechi, ‘Gon cate of milogta tutrot gemanilor « suferit in mal mule Windus, tansformnan i iano« prin intemediul sand Thuile vest, deoarece diverse. mitur aot lar e& au putt ‘oiren numa Snuun Gn nordic, cu must st ghar # ct ‘mint Tneonjurat de mare. Da, versunes final legendel 1a Pgiinu putea ft prtectata deci in Islnd, deoarece mel nick fr putie 6 observe acviag? vuleanoe, ait de prezentc in ingens ; TAnaliza valorit pocice a cintuilor nonstre este indc- penser de ittbarea Gacs mitre sunt sau nu auentice. For Brcaoure a fanteziet nowice ar apres poate fi mai lar daca Sin puta plowa dela tera cd Greafle or cults tine a fost ftir de bine insugite si prefurate confor spintalu lor ‘Deoaree canturie manuncheaie aici apartin unor persoane sicpon fete, ene normal casi valomea asta sh fle dite, Testi ea gunn moderne it prea spune imc nomenclature SSE Arma aE ae ae Tigi din VayPrbnismpl, Grimnismpl sau Abvismpl, laf nich ‘erificares cuprinsulst Grips). Sal antc de oie, concis 4 fied part poate, pecum este cel_din Prymshviba, cu Felutinle unor nojiun formule precise, carateistice de altiel tutor senerilor vec (prezente gin Vélundariviba ca dovezi 2 ce fer eae spa 9 mora or baal nl ‘eremonios al Vpluspp tii gregese nian tn ile nae ‘Fymishviba, cu prefernga ol pentru perftaze, tn cae ea sisi poszia solemnd ® skalziloe, represing un cureat de crea, ca Si prima HelgakviPa Fundingsbana gi Reginsmpl. Lokasenna si “Harbarbrljop, ca i Siscutile in coneadictorss din ctr daspre Helgi sunt exemple deosebit de interesante indlnite gi gusta, conform doversioristrice, inca din anichitae gi de gemant suc fn cimecele de glloeava sau ionice, asemifoare cu cele lmprovizate asi de ciobanit gi vanttri din Alp, Aceluifacrs fst valabil penis poezia gnomes, la fl de gust, mga cam este fx present In Hwa unde, pe Hing tnvagumints, arm 2st Si itumeroase pilde g sfitun penta vist, Banal poetic al. cinturdor teies, ca jeotatindeai, daca snaiiaim pofts de fubiee sau sufernge,provocatt de ex: dora Selor ce iubese si fericiea reins lor dup multe peripett une foarte bine surprinse tn Skimnismpl si FJolsvinsmél, ar tfueren provocsta de iubitespierduis mu este nicer mai furmos fexprimata ca In flagmentcle ‘celei de» doun Helpakviba Thidingrban. cares atestat Vociea cred abi ce dinuie fi dupa toast, prezonts pe paint german satin sufeinia Goarunet La fel de mitestts este 9 creaflaacell poet, care a ‘Sects fara ferneil urmazite de ‘gslosie camo" gisim tn SigurBarkuda shanna. 6. Inplogerea deplina a metricii nordice ne-a fost posibilt sabia’ dups cercetirle fcute de Eduard. Siovers, pe care le Fecamand celor oe ver ai afi mai mult (Conzribufle Ini Paul Braone, vol 5, 6s 8) Eu mt vo! limita Ta uncle obsevai Invelnturle Edel daca facem abstactie de HarbarPslio2, serie intro proc’ matt fd hiclo regula fit a mentine lar fic legen nordica ‘ pastani stwofe) sunt folosite nual el fnisun de vers: Fornyislag, Malahat gi Liddahédr. Primele sdoud sunt flosite tn povestir™, cea de a ea in poedia gnomsict fF dislogett, 2 a ml ahr par, Aad amo mei ‘Se combat ce Pomsasovoaoenue Bewewcuae Comun tunuror celor te picioare de vers este 8 ele sunt folosite Ia strofe formate din pata versuri, un nurmar de randush ce va fi depagit g eae, asement tutaror crestor vehi poczi onde, foloses alterata. Prin aliteratie se ingelegeaeela! grup, format din dout sau mai multe slabe accentuate ce snd dente, Ingen vers; toate voealcle i 1oW diftonsil sunt soci sunet> ‘vind acecag slcatire, ce pot f apo aliterate itr ee, in timp ‘Se consoana rimeaza ca tine. De pila: Met tinkt Mime / lam Morgen tglich - Mine bee met / in fecare dimineata (Vol 55) Mat tebute adiupa cd legtturle consonance ssp 81S Sunt socotite un singur sunt, ce pot ft alterate doar tre cle, adica nurnai cus (a eu, sk sa sp). Am observat gl aceastt lege: fm cavintele germane ce mu au avut sk, 8 apr g, am tout rimeze nual eu eh desi entomologi, Ia oriaine ese fie un sk mai vechi fie un Tost s De pildt: Wie seid ibr so Sturm / i stolzin Goer // De ce suntef ait de musi / vo, ei aga de mina (Lokas, 1). Consret despre ecle ‘ei peioare se poate remares: Srofele serse in FomyrOislag (mai demi numiti incorect ight) s1 Malahice sunt formate din patra versu lung, din ‘are ficcare eat impli de o cezura in doud mai scure;feeare ‘ers seart contine dou silabe accennate. S-ar pulea ex aceste ‘Sout masur de vers ff parut dine~un metru mat vechi, unde Shuméral siabelor versult scurt nu era, gabilt cu precizie, ‘oseilind ine 3-5 (6au mai multe?) silabe®. In Forayrbisiag $1 1 Milhitt print mmr de lhe ete repeat see CoG af does cinctslabe, Avand in vedere ef cuvintle limbié nordice vechi aveau in genere mai putine siabe, decit fle noaste, clin germans. fous de sus nu exist silabe fccentuate, mi ese posbil un itm ascendent s! descendent Pentru a deosebi vers! hung de col scurt nu a exisat alt mjc, ‘decat de & permite enistenla a el aceentute! fm vers seu 7. Casi Simrock gi eu ain fezervat un capitol special povestirlor eroice din sya~numita Bdda cou noud, ceca ce eu Eiguranta va gist audienia general, deoarece cle reprezindl o ‘Sompletare s cintanlor imposil ds omis. Aceast afa-nuill ‘care, intiulsts Edda (adied stfbuna). fird ca noi sh putem ‘xplca motivul, Inet din sorenile vechi, potivt scopula i Un ccnp eee ei el ee Pda initial, constinie de fapt 0 ereabe a itodografulei «| poswiui Sot Sturluson, de unde gi denumirea de Shorra Edda! re un ‘manual peniraskati, deci 0 poetic. Are wet par: 8) Gplfagininng (Amiigirea lad Gyif) 0 chia a iver nordice savecki despre zi sub form dialogatt. Nomele :e cexplicd prin patina nordica dail de autor, respectiy este regele Suedez Gy care a plecat in Azgard, unde Asenit ian expicat ‘para Tumi 1 destinele zeilor Un apenice fl repreanc. Brogaredur (Povesirile lui Brag), vende Dragi, el. anct pootice, i dessinuie 2eului mans Agi diverse miturs despre Odin gi Thar. 1b) Skaléstaparmal (Limba seu modul de esprimare al arti ‘Poctice) ext> 0 culegere. de descreni poctice (Kenningar) 3 ‘Synonyma (tend Hein) cu numeroase exemple din poezis| hordica veche, cu precdere cea a skalzilor gi (daoarece sonsst limb bogat in metonimil st antonomaze gi-a bazat forma legendele-zelor gi eroilo) cu digresiun mitologice mat se ‘stu mai longi ‘2) Hirata, cant de sleva al lui Snosei mentionat mais cu un am hn comentaru in proza, care ara earaceral nic 3! ficclrei sof, dar nu al lui Snort; a fost sors de un alt autor din Tnsirinarea acestua. Forma final a fost cit st adauget) pessonal de Snort inte manuscrisele Suorra Bald, sate neteminate de ator si care de aceee aur suferit in decurssl vremrlor modifica = ompletiri, codexul scris pe pergament ty secolul al XIII-icw Sh Upsala (Delayard 12, tm wet) ene soe eel cae Je Sse recumoascd cel mal clar fomma inal @ opere. Losin fost ea baz de traducore, webuie st recunose fst cf tpl ‘waducert am tneeput 58 am rezerve dact ar facut bine. Se cf copistl codex se face vinovat de multe omisioniy i Dent! compietre true spela a celellte dovk manvserse r= Pergament din secolul al XIV-lea, Wormlanus (Aram, 242 ¢@ {folio)§ Regus (col. Gao 2367). Mi se pare inst § in ale Jocuri unde pana acum se. vedea un merit al manuscrislor Wormiamas st Regius prin intexpolare, ebuie s8 se considere lun mints al manuschsuiut Cpsalenss, deci al neliente opis. Capitotul 8 din Skildskaparmdl, care confirms doar DEE: seinasnis din Upeala = 3 feat inclu dup redactare mt ‘ndelungata ~ este singurul care confine cAntal de la moar,pa eon ‘Snorra Bida a fost sparia penus prima oart de P. J Fresenius (Copenhaga, 1665), apoi de J. Gdransson (Upsala, Tia), Rare (Stockholm, 1818), Sv. Egilson (Reykiavik, 1848-49), Thor]. Jonsson (Copenhaga, 1875) si de Comis Amamagnaict (Copenhaga, 1848-87, 3 volume). Cele importante pac din punct de vedere mitologic (eu Vélounge Saga si Nornagests Patr) au fost sccase. de E. Wilken (Paderbom, (877, dichonsrul @ aparut Is. 1883), traduse tn ‘Besmand de F. Rilbs (Berlin 1812) 41 K. Simrock. Kil, noiembrie 1892. Hugo GERING. Nota traducdtorului ‘Traduceres de fth a fost ralizatt dupt versiunea germand sparinind Tui Hugo Gering, apéruti la Bibliogrephisches Insti, Leipzig. Am incereat sf pistim ta romand, pe cit posibiy sucturs q cemura versusior Ceara 0 fost marca: Bate pie de dout bt, Menjonim ef Yersnengemant ‘Am pastat $i grafa mai veche folostd de Hugo Gering. Litre Se regasest in alfetalfonetc international de a fi Sva prt corect a espectim inn tot modl de sview = ‘de emul tradackor german. In subsol sau dat in extenso toate notele si wimitaile ‘editor german, care, doqi Ingreuneszt lecturs etonih ‘big, daschide cereeatorull perspective extacrdinare ast- ‘pm genezei epopel gi In genere asupea color mai vecbi texte ‘hard-europene care Sau pAStat Magda PETCULESCU aoowno g 4 g a aoop sem Ose noa pana I. EDDA Cantecele aga-numitei Edda cea vecheDeicats Else A. CANTURILE ZEILOR 1. Prezicerea vizionarei (Volusp6) Rog sf-mi dea ascultae neamuile sfinte Copii! i Hetmdall, cei de vasa 9 el de end: ‘rine care lege doverte aceasta dec e v8 vot spune owes sre amintri de foarte demul ‘Srbunii wrarloe sunt cei de care Imi amines, Gk ediniart mics dat vist ‘Ganose nok li, ‘nou mpc ale arbors fami? ‘Aig ira radseint sunt adie ifipte fa Part ‘Veemuristiivcehi au fost cele in cae ite Yeit [Na ea ict pri, nil mare, nei val cel eee (No er et Pama" niet Cer, ‘Nasnal un bbw eset, arb ties, Jato fit ut Bux siicat Panel Siu creat fumosal Midgare®, Binge sud "‘Somrele scalde ctmpul Poles a incepot 4 rtrd fae cea verde jal Hens Die Agu fc el Heal ah 4: Riga rat vot soma ale emo eal, el et. 2, Phin re alge “name at i Ou ‘Sng in tap ln aa ar Rat hanes vel ar, Grin em 5, Pith Bar Oia @ We, elf cb Nr! ay tac! ms ae meio vex hin, Gis ij 9 = = filSeoevde wpa wma Bewe & 36 zoo: eo0a ” Dingo mad Searels, alitad de Lund, Nyi gi Nii, Nord gi Sud, ‘Astna ct steapta "margins cert, ‘Aussi West," Alhjot, Dwvalin, Fam ca Sourele at gut unde ete clcupu, Nara Nam, Niping, Dai, Nici Luna mu gi, ce noopte este ac, [Bifu, Bafu, Bamboe, Nox, Stlele nv aflagerd unde le va local ‘An $i Onar,” Al, Mjodvimi. Iie ca san adunat ze, cnt Wigs si Gandalf, _Windolf, Thorn, Stipinit cot site a fnut sa ‘aor Tham,” The, Lig Wi ‘Acldat mame penta Neaple, unt Nous si Lant Phin, yr Ragin, Nysad gi Radevid = Dimineata g Sear, Amiaa st nsert, ‘AGum I nungeam eum trebuie Pe pith ‘aw alge foil” eash oats numara and ee wecems ' elmpia Tdei® se adunarl Asenii Hope peas, Nel Stina are, at ice temples ‘Au Stout copteare st lureze ural fs far cu cocance cpl stale nce trebuincioase Son sothactor nue psc, Gale wet cole mai puternice fete” sosiek gi ee ices uaguut in fra Thurior. joo (ise aca slic oh ai cet fing = tas ae ‘Onre mulimea pil de cine sf fle wei a vats Din sings fi Mini gt din milarele tu Blan? Col ma putenic rt inte tips fom Moti, al ellen a fost Dusin, Pe unii i focezu upd chipur ale oamenilor De pe plant cum le ponmese Duin ese a at rn hip er ee eek ‘a Sorat gl mbt n,n ‘Ste of on tr sept de? Hoon Sua cap Storia anne cl ce vragen ea ot ‘Suto man vet Ce Ca tt fe pon re Ue Wena Shad ce se desl ‘SSeS cama ven goer rn Hin hese pre Vo. afc arte Je re ti Soi el a s,s probs ecb Se rar, Homborl, Fig st Lon, Aunwang, Jar, Eikinskjal A venlt emes, oameni, pe ex din popom piste Sunt hs Lat sei fi net ‘Neamal lor a pomit_ iin yam een sdncnsst Prin wile mlagainasse spre nisiposs imp Er sau aumit Draupnir i Dolgthrasit, Hi, Haugspor, Mlewans, Bots Dati, On, Df, Andwar, Siz, Wiehe, Skid. Ar Alsi Yoowi. Eiinekaid Far Frost, Pid 9 Gina Sever cunease ‘elt exit fumes, ‘Acast numerosi Seabunt al fy Lothar] met pomese sey ysl mh ptemii st im acest eam uel dine Ase: Pe Ininul cmp au gas fre vlegs Ask: Eble! frat te care le era soar, Niel suf, niet unter Nici up, met eal ‘ACG Seni =i ol cl a pr nce Aten a ce ‘nd pane de sen Ver Cag ‘nici culori imbietoare;3% Sule Ka dat Odin! Honir tena dat sufletl, Pele! aida culonile statucitoare. ‘on fiasin, c= poart mumete Ygcrasill® ‘Eien copac ce culege umezcala: Dir el ving yous, care hsineyte vale in ot tra verde este el fntina (nomei) Ue Iath egiate_ ta ridacina copaculu, ‘Tri fhcioareHnelepte locus in ea, (lina se numopc Und, calles Weedandi (BBplind senmncle =| cea dea trea este Skul] ‘Bestel vir fe wees Unmasior oamenor, sorta bisbatlor Mai iu ideo primal diag rosie hi!” Gea Gullseg x qliele impanat fos Sean nl Hawalt salto fot a, Ton nek pide ul of reac, Pt aad ony dar en comin 5 maf i vo Seer bs wae ran umn ee 4 Sects Arie ree cauere mice © cee et dn ne 1 see Enamel at vest al aul cf mod oil mae 1s, Tron Yeptap, boll Unlveh,cet wit eran, esi Grim 1 the td ‘oa a ug Sone pene, ema Se sorb Et Oe a ees a i et SES SEE Seater hace gre en ten te Sn se Soest ua, Aon Won a ‘Bras pane Njord cl Sco ai ryt i Frey lena ee 6 ess Gules ho Reed ep mee Outre ea {el nee ar cat A op ot fo A en ik es ¢ Sarat eos so Heid! i s-a spus ei, oriunde a ita in cas, Desiepia vatoare eu dara prevstni, Sucind mingle ficea scamaton, Femilorlibece le duces mereu destarea Si se agent zai cu wt, Stapint cot sing St in fat: Dac Assn plitesset i Su doc ty zeta ie prea pein jefe” (Odin cu mineral annei fn mint 0 lana fn east (Gazu meteresl " cottil Asif, ‘Wanil domici de api obi pana?! 25 se aezard_ zeit cu toi, Stipa et aia gins wf Cine umplaea tot aoa cu otra SVT promise wala) mireasa ful Od? Numai The25 tovi pin de mie ude gma wer, ed fe a ee = ‘Spubbeartjuramintele, cuvintle lgmintele, ‘Tetle piecusertvalowes, dey fiseser inch deo Ti oem dt was fear wt. De Gui «print ‘Saber ovegso, Re soca cat a cpa ch ot cine jane natn Arce Cat des ds suo fom ops ‘east vate da sou Se ab (Seman ct Ae de lve ‘any gent see ecru ‘Shee il tess Ste dat boron cv me pe Pg per cea {boas de La ar cop sd: Bop ase so ea ie ah evi ecg Ye Le nen Sc ‘nf epoca Ua ft Re a ica, neo peal ‘Ado ch oo ea ‘hea tna Bl hi Oi # Sr3 Oo = & EG a ce ¢ ‘Mai gu Gal hi HeimdalP® — com ascuns va imdine St Sopscul states soarbe sera coral: Vas cum cad peste el valunle umede, logue” ‘Taal care lege, oar voi puteiinfeloge mai mul? %sateam singurh fied cind batrinul principe [AL Asenilor a venit mina elt In och [eer st gi De ee vores? ‘Gaim eu it unde Ht ascuns ochiull™ Fu glu a hi Odin. oct ascuns Te ivoral at Mimic, cl ait de vests Met bea Mimir in fecare dines Din zAlogul tatu care alege ‘are Voi patti infelege ma mul? Parntle casei « dirt _colane spel, Pentrs ef am spo luera pline dele am avat daral prorooce ‘Am null ineleptune, pot intrevedea peste Gina, ‘Toate lumile lores mea Te seapunze Mam it jurimprejur Walkie Je vid venind, Progiite fs alte eoiee lupe: Saline seul, este umata de Skogul, ‘Apot de Gud. Hil, Gondul $i Geirsko hm spun scum ef feel ll Hex Sunt gata‘ca pe Pima 98 conduct fea, ease Eee SSenin arta SSS ceca Pg me arn ee ude capac lui cade prin grin lgeleapi st asiure oecsl omenii). Sopra emer racrss. ines averenccemearsoeesns Se shee aa prea oe “Ase vizul care exe sfiral yt Flu Il Odin mobil Bald ‘Mult deasupea™ Se inal vajnic ramos erccot mubiee vise Dine sale amu ote sbi, a ndseut sigentausigagd ras de Hod”, Dar face ha Baldr de abi mises, ‘A tuplat al, ful uk Odin, ‘Nu set piepinat parol nici mAnile nu le-a splat, Pid ge @upmanulS hl Baldr nu a zteut saps, Frage jlca tn Fepelie Nenorocies WalhoiP® care voi pute injelege mai mult? [sam vezi leat in mica price Po cal ¢e aduee nenorocives,"_pe brani Loki”, ‘Sigymsa elitr daborati de dorere ‘Din cauza sufernge’ bivoaul ei (ate vol pute! nflege me me SBE SS ERT Sot rg tan amit we ‘Sy pmapc,Saer Stns tn epi pa 9 sere es ‘Set emor« povensea tn oy 52, Ho fae rt a a Bal, et rl a stent fon aes amar Sera ba nlf Sat ten sr (ema pt he tn Fees (Sie maror)deowece Source Wt wae ape wh 24 Saeed ae a al ps a ht 7, ok cel der a et nia ce een mae et ‘i igen le el en emt Str trocar Ds crue suitor a dane ‘eRe ones eo a ee eo Se se lr ee a on i | ' | | \a *pingpre soar risre se reygrsi prin val otrvite Cu sib gi pumnale Sige eal spumegind. i sa ridicat, spre nord, din simple 8 San in gr pot eam Sia Pe Otcinid! oro ah Sithde bere a aguli, cere se mmegte Bric Vacst-am o pal mare, departs de Soar, ot for ule indrepite opre nord rin com de om plirmndes 0 plote de ousv8, Gach pe ere sat sean icolscig geri ‘Am mai vizut acolo _ uri sbatice ‘Berea ce urneers sri i ucigai Femi, cae ademenisers hevescle ators), colo moiftie Niddbogg din tupurilegolite de suet, {Copal shies oammeni = osre Vor pul Inelege mai mul? [3 peem toe pr cadence aus pia hs slo sec eee e's eal ew is hanes cle» SS ol ft ina ae i os ‘Shan st mo, clr a iu nr ri: Fup ek nce SES cum se pe, oon ear re © ap eo am Snr tn et me eh Si ea ‘pmeen cals scr Ett eo bo). 7 {Sefer cartes crs volar Acer ou abe) a fe pass Shines ope rae wl ree «ma fst emt Yn ‘acl aoe “ Gino ar cme seco dear fale ok mal pul. ShidngTataisnes depts gece el Seek sh woo 4“ “Spe parsicle de la ex tatea barrina in pdeea de Gor” di nagtere acolo Ise la Fear in tof acest, cdg, ‘a as sugrumizorl Soarcui Se frinese ca camea barbaplor® eazuy pinatests cu singe Weagul zelor zee Soarshi sum intunosste, pe tmpal vert Vine veme roa ~oare voi pute infelege mat mult? ‘Acolo pe colin ses, cinta hams, Perl sia wee Eero suid fk tle ‘umesul coces fog, Din pide co sate, cove mimes Flan" act la ze cinta Gullinkarbi®?, (Cal caretn hala taal atxpitemic i wesea pe ert, ‘Un alta er cel cae cota In adinen! Pardee, (Gh pene tmassnegrcioase tn Ineaperile 2a Hel Gar ltt c ptere_ fsinten lai Gaipabelie x chip de up. ‘We Te naa a pe pet gu um rn cee ot ainan comers See eee een ee Siete orm ooractgra, wer Eo aah wtsverats ot saten a Ricince stain ieee meee: ke retails Sect SS ees ERR Sr eireeeadracmaretes Sota s ee eps eae dagen som peters mente tres See ini cerns rater Sec eed so ap Se net a ee Sree seo Sinmuoms Shree we wie hc a Saar arose raat Set cat een ee are e ate tee heey Se ee wow oO ow= pimnieans, [Nitin cea cereascd ~" sl anume ef i sua fart macioal™ mist spre mininats grading a Frees; Pram covet pe are -a spas, a font acest: ‘rei tm 0, Freya simi imprurnt! sts tale din pene ‘Stim! in iapoi mociuce care ii sve furel™ 7 Wing wt Thora resus sre’ al Wig, a at sae | ll nt cre rca erin Nise ences, mice tT, Bo pil Bok Si. No Pont fo pee aan Te ae ee ‘esate Ven ah, Stas Cte tal Fs ic ep) nh din nal Wao, ce hi Nn sr oo pe note om sane soa cu da va on one, 2 Taat lars pina bie ye ee tome e ‘SLMat aes ce cn moma op es obs le ic Si eel inet ne So ae ‘EPS idacoe posse tn tte Mrs ne fost carr Sitch ian de tne vein ote Me deve ‘ps done Som rence ne Fa eee ‘nara Prig Mal ver! chrome In Lahr, rnin Yond sean p Ges 9 Bren ea sano asas . = ooame oO oo c Ti ke daw cu plcere he agin saluerer, le imprumuc™ Si Lol pleet In abor cu penele futurnd, fp una is impicatia Asealor ‘Corin avea st gungl tn cea ura, dew fai din a Pe colint atten Tag, isucind din suvite ipa! Than, id aur roma Soanta anna, Ces init pe la Aseni? Ce mai fac Ebi? De ce cllataresdsingur spre imps uriagior? La Ase te el de sn ‘Gare ma sseans maciuce at Hlom Them. Fa am ascuns _ mciuca hi lon it-opt mile! adincime In paring, iment” it va recaps, ‘dsed Freya mi ii va Bash si Si Loki a plecat in bor eu penele fru, In wim ssa fparatia walle ‘Si ponea. spre cea a Avenir, Belcum ajune incre, Thor isi +! inmpine, Prisma cave pe cae ia Spun,” fost acenst Adve! vet buns, a merit tcl? Spune-oni pe dat’ tae de ate apeca! Col'ce fede, ul edasea, ce are de Spas Tar eel Ge sil euleatsjunge cu plcere spun mlnciua ‘Tg anger de ho, patie em Mi eS ti) a ey a ceo nnn) Sane pts li (Fao ~ Tae ‘pps 5 Ti spun of am ayut succes of efor a mesa: aciuca este la Tisys, stipinul Thuile NNimeni nicl va prim ipo ack Freya mu ieste dust soe Pomisd spre minunata cure 2 Freysi, Primal euvant pe ire Ia aps, fot acest “limpodobeste-f Freya, "en vl de mires, Sof dot webuie sa plocimn — tn aru uiaglor™ Infriaa la culme, | Freya spumega, Se curemuracetstea Asenler, Th plrnintcieusftrimat sabe Besingent Ac tcbui simi se spun cea abit dun baba ‘ca ap pleea eu vot in ara ural ‘Aseni, cw toi, s-au gmbt Ia marce sic Lael g Asoacle “‘vensteq le la marea adnate eis el vent inte cumpanea Gam ar poten fos maiciuca de la lowed Heim incepu 28 veebeases, col mai inelepe dine Asn? Canotea vital, rest Wanior: vSil'impodobirs pe Thor cu val mies, Te pura gt venta salba Brings Datei ineul eu eheile ce zomiie, Ppa aff ie ipod cw pte mar Ture cap sa ita” parurs minunat ‘TS Deseo FOG mina, et ep mee (risoe mca en) Pt nla sg 9 Comsrars deol a it dine Ase caro im em | See ere eh eee {ope Vea Vo Lokas, Grane Rigsbul, preci fCCol mai puremic din Aseni, Thor, rspunce: "Zell ea toh vor spine c& sunt ca 0 femete, (Gaede voi list gat cu Voall de mireast™ Loki? fal Laney, spas: ‘Tacit, Thor, mu Ipdrige asemenea cri! ‘Surand"Thursi vor define © tonal in Asgard ‘Bact tu muff vel lua meus nape” ‘Desi, gies pe Thor cu valu de mires “Si minima salbs Brisingr. Ina dt gi inca cu chile sare zomting, ‘Cau mai pus fiste “eave af geass genunchi, [Cau Bat i pe piept piste frumoase Jr pe eap [-au incoronat cu © para Iucra® cu mig ‘oti, ul Laufey, continu -Deghizat ia shuga “te val insoi, Rotor trebuie a elute tn ara wringilor" Aca, cu grabs biciuias tit eu coame frumosse!2, Ses inhame fs car pe cece mnau alt de repede;, ‘Mung se cavemurau,” paraaculardos, Thon fl al Odi, se fndrepea pre Smparigia Thurilor Itt cf Tihym, stipinal Thur, spose: Seulai, vol ura, prea Banele; iiss sduce Freya fle drt soatt, lca lu Njord"? din Noa i Lee vm Vp Nara wae ole Lufy iene vers e-ue Lee ele ms Ra ace acelin pon oe nee te aot mee ot crn Feet SSE SG. ase asl eae Ge ‘Asante ee Asser ‘stot apt ot Teanga Toman (eal ese in ak 9 ‘id sal or pt tice Nar wea tats Yor Grows pen @ ile: rego p00 5s st cure sunt pregaite vaci cu coamee aut, Bot negri en shinee, entra Thug! st se invescldses ‘Am mumeroase » podoabe de valoare, Singur Freym este cos cre imi msi lipseste ‘Sear sa lsat mal devreme ‘A fost acash bere si 0 bee Thug ‘Thor a mincat un taer st opt somoni, Din wate care rau progatte peat feel ‘Spot soul Sif hau pe git uel bu eu mie. laid 2 Trym, stipdnel Thryilor, _spuse: Unde i past ose, _nigts mnagl alt de mncaciog?? ‘$m ina vasutnicodadd muntgi of inghith sia deodas, Nid fete care st bea lita mid” Langa Freya sites siugn een ius Gare gia Wadena eponda uraguls Prova na mist nimic. opt nop, ‘Rif de'mult doren st se marie cu ugul™ A idiot vat, tajind dup o srutre, Dar dint~odth a sist in cxnlals pare a sli: .Oare de ce ochii Freyet sunt att de foros? aise pare et pared scoate Mean ings Freya sites sluga cen icusits Gare ia wudewuna ‘$8 respanda usagi: Freya na a inehisoetil tor de opt opt, ‘Adi de mul doren vad impli uriagla ach fntunis a vent baiting sora! Thursulul, (Care's indent” St eeara dar de mires “17S soe Toe Bie polars cmp pe cae a sous ce SU ior onal oe sat Diep ie ‘Slept Unc ae, Scams a I alae 9 003. ‘oor ig re cS Rw can post Sema at ‘Ste Sotho a tpt pe pal ae ae Bot ne ce Sa LES Saf ia ‘ator x he tte at tow. Despe Sf eet Col Shao. a 1 Slerocal acm Sic Soe etn oo ao mn a oe