ZU 660, 978.004 REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT ROMANIA EDITIE OFICIALA, STAS 1030-85 CONSILIUL NATIONAL /MORTARE OBISNUITE PENTRU ZIDARIE| Inlocuieste ; PENTRU STIINTA SI'TENCUIA STAS 1090.20 $1 TEHNOLOGIE eee aes Ltd [Clasificarea alfanumeric& | STANDARDIZARE a wot ORDINARY MORTARS FOR 5 NI Ag ee eeok, | MonTIERS commuNs pour wa. | PACTROPD MPOCTEIE ATA MASONRY AND PLASTERING CONNERIE, ET ENDUITS, OTAZUGHE HT OuAYA a 1 GENERALITAJT 11 Obieet £] 11.1 Prezentul standard stabileste elasitiearea si condifiile tehnice de ealitate ale mortarelor obisnuite pentru zidirie si teneuiali. Standardul nu se apliek mortarclor speciale, ea de exemplu mortare rezistente la acfiuni corosive, morlare refractare, mortare pentru tencuieli decorative ete. 1.1.2 Mortarele obiguuite sint mortarele care au_ca lianfi de baz varul, slamul de carbid (ca inlocnitor de var), cimental, ipsostl, liant mixt ciment-eenugi de centrali’ termoelectried sau pAminturile argiloase’si se pun in lucrare in straturi subtiri gin contact cu un suport de cele mai | multe ori poros, la care trebuie si adere gi en care trebuie si conlucreze in exploatare. é 12 Domeniu de aplieare £] 12.1 Prevederile prezentului standard se aplich mortarelor de zidirie si tencuiali utilizate S| Ia constructii civile, industriale si agrozootehnice, z In inediperite cu umiditate relativa a aerulni mai mare de 60% nu se vor utiliza mortarele pe baai de ipsos, pe baz de piiminturi argiloase, de var sau de slain de carbid. 3 a = 2 CLASIFICARE & Z| 21 Dups domeniul de folosixe, mortarele obignuite se elasified in dous grupe : 2 mortare de rid a a — mortare de teneuiali. E| 22 api natura lianfilor, mortarele obigmnite ae clasifics in patru eategotii | 2.2.1 Mortare pe baz de var sau glam de earbid, care se clasfied in tipurile : E mortare de var (slam de earbid) ; — mortare de var-ciment (slam de carbid-ciment) ; — mortare de var-ipsos (slam de earbid-ipsos) ; , — mortare de var-ciment-cemngi de centraki termoclectric’ (slam de earbid-ciment- conus de central termoelectrie’). : 22.2 Mortare pe baz de ciment, care se clasified in tipurile : \ g de ciment; 5 — mortare de ciment-var (ciment-slam de carbid) | PSU cevreas oe cencerane, | Amvobat ae: : 2 PROIECTARE $f DIRECTIVARE | INSTITUTUL ROMAN DE STANDAROIZARE | Data Intel in vigoare : a «IN CONSTRUCTIL Bd. llie Pintilie nr. 5 BUCURESTI 1985-02-01 B|.tostitutat de Cereetar in Construci ee eeBTA 1030-85 - | — mortare de ciment-argilii; mortare de ciment-cenusi de central termoelectricd 5 = Inortare de ciment-var-cenugh de centrali termoelectric& (ciment-ylam de carbid- nugé de centrali, termoelectric’). 2.2.3 Mortare pe bazi de ipsos, care se clasificd in tipuril — mortare de -ipsos; — mortare de ipsos-var (ipsos-ylam de carbid). + 22.4 Mortare pe baz de piminturi argiloase — ou sau fii adaos de ciment. 2.2.5 Mortare pe bari de tras-vas. 2.2.6 Mortare pe baz de cenusi-var. OBSFRVATIE — Denumites ext deterinat de bantu ere predomin cantatas 2.3 Dup& rezistenfa la compresiune, mortarele se clasifick pe mirei conform tabelului 1, Tabetal 1 _—— Revistenta la compresiune a 28 ze, Nonms, min Marea mortarului OBSERVATIE 2 Te ental mortarutut de var sau slay de carina (ME) rezistenfa Ta compresie se determing la vtrste de $0 ie la Sista de 28 zie rezistenta la compresiune va trebu sf fhe de min, 0.2 Nims, 12 Morterels pe baad de panniaturlargitoasetreboe Sk aibi reaistenta la compresime, to virste de 28 ve, de'min, 04 Nim! 24 — Dupi rezistenta la umiditate, mortarele se clasified in: — mortare rezistente la umiditate relativ’: a aerului mai mick de 60% 5 — mortare rezistente 1a umiditate relativa a aerului mai mare de 60% 5 — mortare rezistente la api. 3 CON SDITH TERNICE DE CALITATE 3.1 Consistenta Consistenta. mortarelor, funejie de grupa acestora gi felul luerdirk, trebuie sit fie conform tabelului 2. Tabetul 2 Consistenta, (Grupa moran 9 eal ers Come peittew zidirie din earamizt pline sau din blocurl de Deton eu agregate hsoare naturale sam artifciale a Dentrn zidagie sin chefidd eu giuri sau blocuri ceramice eu sSurt 7 = pentew sidarie din intra tow Dlocuri de beton compact 4 = entry ride din ilocuri mich st pel de Beton cellar autoclavizat " estou viddrle din Bigeuri uniei Oe beton celular autoctavizat ew rosturl pair as Mottare ide tenculali ~ a) Pentru ecviel, exeeutate manual * aplente pesdie in scrim, plo tsi dn eon cla ate entra spe 42.9 beirw rund oct Peutea strated viaibit ceed ~ aplicate pe nidaeit dia alte materiale bentew sprit | tet estru grand a8 < pentru stratul vizibit cee ») Peniew tencuiel exeeutate imecanteat : ="pentee sprit <2 entry grand eae OBSERVATIE — In carul mottarclor pe back de piminturiargiloase, consstenfa trebule ak asigure o Iuera! OBSERVATTE —— in carul mortarelor pe bast oe eae ene exceail 60 apa.a STAS 1030-85 3.2 Densitatea aparenti In caztl_mortaretor obignuite in stare proaspiti, densitaten aparenti trebuie si fie cuprinsi fntre 1950 ....2200 kg/m®, Pentrn mortarele preparate cu agregate ugoare sau cu ntrenori de aer, densitatea aparentii se stabileste prin preseripfiile tehnice normative in vigoare. tiiriti, densitatea aparentit trebu In cazul mortarelor obignuite insta intre 1900-2150 gm! fie cuprinst 3.3 Tendinga de segregare ‘Tendinja de segregare, exprimati prin cocficientnl de segregate, trebuie si nu depi- seaselt mamiitoarele valori : pentru mortarele de zidiie, 50 em? ~ pentrn mortarele de tencuiaki, 40 em®, BA Capaeit de refinere a apei Capacitatea de refinere a apel, exprimatit prin indivele de refinere a apei, trebuie si aib& urmitoarele valori . — in cazul metodet prin vacuumare, min. 70% ; - — in camil metodei cu strat absorbant, min. 90%. 3.5 Reristenta la compresiune Rezistenfa la compresiune, obtinuta la virsta de 28 zile (respectiy 90 zile peutru morta. rele pe bazi de Var sau glum de earbid) trebuie si ating cel pujin valoarea indieata la pet. 2.3, corespunzitor miireit preserise, 3.6 Reristen{a In inghe}-dezghet Mortarele pentru tencuieli exterioare expuse intens la intemperii trebuie si reziste Ia min. 25 cicluri de inghet-dezghet ; celelalte mortare utilizate la tencuieli exterioare trebuie s& reziste la min. 15 cicluri de inghef-dezghef, Se consider’ c& mortarele au rezistat Ia numirul de cieluri impus, dav dup incereare acestea indeplinese urmitoarele condifii : — pierderea in mast este de max. 5%; — pierderea de rezistenj% este de max. 25%. - 3.7 Adeziune Ia suport 3.7.1 Valoarea medie a adeziunii la suport a mortarelor de zidirie gi tencuiali, exprimaté prin rezistenja la smulgere, trebuie si fie cel putin egalii cu valorile din tabelul 3. Tabelul 2 Valoarca inna a_peaisente, We ‘nulgere Ia 28 "2 Be suport beton sm Jocton_celoay woclavizat OBSERVATIE — Nu stnt previzule Valor! pentru mortarcle eare mi se recomanda a fi aplicate pe suportot respect 3.7.2 Lamortarele de tencuials pe bazii de var sau de piiminturi argiloase, adeziunea In suport este corespunzittoare, daci dup’ 2 zile de la aplicarea unui strat de 2 em grosime pe suprafafa unei cirimizi acesta este intirit suficient ca si nu se deformeze la o apiisare usoari eu degetul si nu se desprinde dupa suport la o cioesnire ugoari. 3.8 Contraetia Controtia mortarelor pe baz de piiminturi argiloase trebuie si nu depigease 4 mm/m; celelalte mortare gor avea o contractie de max. 2 mm/m,STAS 1030-85 -4- 3.9 Confinut de material nemarungit ‘Mortarele de tencuiald pe bazi de pirminturi argiloase, pentru stratul vizibil, trebuie si nu cuprind’ granule de material nem&runfit mai mari de 5 mm, 4 PRESCRIPJII PENTRU VERIFICARBA CALITATI 4.1 Condifiile tehnice ce urmeazi a fi verificate la fiecare fel de mortar preeum si faza th care se efectueazi determinirile si freeventa acestora sint indicate in tabelul 4, ‘Tabelot 4 Ceracteristicile entra | Mortarele la care se ha aane rere | efctuazh determinaen | Freevenla determindror Observatit tebnice Copsistenta sidensita- | toate tipurite 51 maretle | o dati pe schimb saw de cite ori | tea aparenta in stare | de mortare: 3 modified ia ealitatea eon proaspata Ponentlor (curbs grantlome- | fried, uimiditatee nisipulu, tpl | Hantulul, natura adaosurlior ee.) 9 dati pesehimb wau de ete ort | Suniar i eazal mortardlor care “Feadinga de segregate | mortare Te Mareiment M040 | Sparmodificiritecaltatea com | sint “transportate pe distante M25 | ponentilor (eutba arunlome- | mari, sau tn eazul- mortatelor eimentvar M25. | trict, umiuitaten niipulus tipul | aplicate meeanizat M50. | Hantatus, natura adgosuut etc) elment 3 100 cimeut-cenuga M100 wvarsiment-cenusa M10 25 M50 M100 Ptapacitatea deretinere | imortare de Ta abies compoaiier ‘numa fn eau mortardlor apr aapel varciment M10 fate pe sporturl eu porozithli M25 Stantate (de ex. beton celular ciment-var M25, futoclavizal) N50 iment M300 fciment-cenusi M100 Sareiment-cenusd M10 M25 cient-var-cemugt M50; M100 FeaiaeaTe Te compre] Toate parle Facile | — la Heeare Ome pentranmor-| ta Uipal execution Kear tare de ridarie M1005 sine si densitatea | de aortare stare tn sare | 100 m® pentru morture de nearita Zidacie M50 ‘data la uni penteu moriare te tenuis Tefen Tataghey | worlare de | Te stabilrea componiier Taamay fa oral Ta care we Gare aeaghet clmentvar | M25 prin documentatin de. exceutie iment M 100 flmenteenusi M29 at 100 | Aaeine Ty sapart | Worlare we? Ta satires componiiie Tn cal in eave oe core prin do sarciment M10 fumentalia de executte (protect M23 fnstretiunide folosiea materia cimet-sar M25 | lelor respective. ete). M50 Tn canal mortarelor”aplicate iment a 100 pe snporturs de beton geet $i | Giinent-cenuss 31 100 Deton sor | Sarceiment-cenusg BI 25 | ciment-vareenasa M50 M100 pe bart ce pamntntari Aargiloase Goniraclin Toate rie p mares | Ta Sabie comporiel S Toattmital de wale} Mortars cr tencoiala pe | 6 dat pe schimb sou ork de ee Nat nemifuntits | bark we pemistert arate | ert se sebimbi eomportia = Ions4.2 Tnterpretarea rezultatelor verificirilor se face conform documentelor tehnice norma- tive in vig» Te. 5 METODE DE VERIFICARE Conform STAS 2634-80.