TEATRU LA DOMICILIU »REMINISCENJE DIN TRECUT“ (Drama conjugala) PERSOANELE: MISU RADIAN GABY, sofia lul Actiunea se petrece in holul lor, pe la cinci dupd-mas4. Afara ploud foarte poetic (dup& pirerea lui Gaby) si foarte parsiv (dupa opinia lui Misu), care e plecat dupa treburi, in oras. Gaby (find singur& acasa si plictisita) umblind tn biblioteca s& caute ,,ceva de citit“, a gasit un pachet de scrisori din tinerete. Adicd, mai exact, de acum sapte ani, cind era nemaritat& cu Radian. S-a asezat fn fotoliu si cu miinile curioase a desfaicut pachetul de scrisori din legitura de panglicd roz-defunct. Una cite una, scrisorile si-au deschis — sub ochii ei sentimentali — paginile decolorate de trecerea anilor. Migsu (inirind): Bonjur, maicuta... Gaby (tresare gi ridicd ochii de pe scrisoarea pe careo citea): Bonjur... Ce? Te-ai si intors? (Face un gest sé adune scrisorile tmprdgtiate tn jurul et.) Migu (obsered scrisorile): Ce sint alea? Gaby: Care? (Face pe nedumerita.) Misgu: Secrisorile. (E cuprins, deodati, de-o bdnuiald. Se tntunecd la fafa gi vocea i se altereazd.) Gaby (crea sé lege scrisorile la loc, in pachet). Migu (gelos): Ale cui sint scrisorile? Gaby (simplu): Ale mele... Misu: De lacine sint? (Se apropie congestionat. ) Gaby: Ce te priveste? Migu: Cumsa nu mi priveascd? (Categoric.) Da-le incoace! Gaby (le ascunde la spate): Nu vreau...Migu_ (crescendo): Da-le incoace. N-auzi? Vreau s& vid de la cine sint. Gaby: Cu ce drept? Misu: Sint barbatul tau. Gaby: Ei si? Scrisorile astea le am dinainte de a mA ma- rita cu tine. Sint scrisorile mele de fata... Migu: Cu atit mai mult vreau si le vad... Cind ne-am logodit, mi-ai spus c& ai ars toate scrisorile pe care le aveai. Gaby: Numai pe astea le-am pastrat. Migu: Da? Sint si mai curios, atunci... Inseamna ca au o important& speciala... (Vrea sé i le ia cu sila.) Gaby (si le aparé): Nu pune mina pe mine, ca te zgirii! Misu (ti suceste mina si izbuteste sé ia una din scrisori. Pe cea pe care o citea Gaby, la intrarca lui in casi): Dacd nu vrei de voie... Gaby (isi sdrutd local de unde a strins-o): Uite ce mi-ai facut!... (Li arata o vindtaie pe care o are de opt zile pe brat.) Migsu (desface scrisoarea gi incepe sé citeascd): ,,Stimatd domnisoara, De trei zile, de cind am avut fericirea sX vi-ntilnesc pe calea vietii mele... Gaby: Migule!... Nue frumos ce faci... Asta e mai mult decit indiscretie. E necuviinta! Migu: Nu ma intrerupe, te rog. (Citeste mai departe.) .- sufletul meu s-a umplut de-o fericire care m-a facut sd-mi pierd uzul ratiunii. (A parte.) Auzi! Uzul ratiunii! Asta trebuie si fi fost baiat de pravalie, d-aia de-ai lui Caragiale. (Gaby se uité la el suparati. Migu reia lectura scrisorit.) Acuma, cind va scriu, un ceas bate, in noapte, trei... Pe masa mea de lucru luminarea pilpiie incet... (Lui Gaby.) N-avea nici luming elec- tricd in casi... (Reta cititul.) Afars ploua si e vint, si frig, si ploaie... Un cfine urla in noapte, in gridina tristi o cucuvea cinta. (Lui Gaby.) Mare smecher, domnule! Cucuvaile nu cinta pe ploaie, sa le tai. (Gaby suride. Migu citeste mai departe, ) M& simt trist, singur si pustiu, aga cum numai marele Eminescu trebuie si se fi simtit, atunci cind a scris nemuri- --toarele lui versuri: «Dormi, jubito, dormi in pace. N-am venit s&-ti turbur somnul.»“ 10 ride mai accentuat). oo, woe. ine (i Gaby): Cum ai putut, draga, sd primesti scri: ‘ sori de la analfabeti d-astia? (Competent. ) »Dorm's jubito, dormi in pace“, stie o lume intreagaé ca e de Cosbuc... (Vrea sé tntoarcé pagina scrisori. ) del Gaby (repede): Misule!... Nu! Terog!... Nute ute ela cine e. Astea sint secretele mele de tinerefe... Nu mi rofana... . oon a Migee G asta e! (Lntoarce pagina scrisorit.) Vreau si vad si eu cine e imbecilul care a putut s-ti scrie asemenea ineptii. , by: Migule!... Nu!... Te rog!... ae . Ms a (no bagi in seamd si incepe sd citeasca finalul ert: sorti): Mina mi-a amortit pe toc. Ploaia cade a an mereu. Luminarea se stinge ca un. moribund. i ceasul patru dimineata. Nu va mai retin... Al dumnea voastri pe veci, Misu Radian“. (Rdmine tablon-). » Gaby (satisfdcuté): E? Ai vazut cine era im ecilul 2 Migu: Da! Eu! (Ca sa scape din incurcdturd.) Ca say ezi gi tu, drag&, cum timpeste dragostea pe om... 6 oe un timp, observind surisul lui Gaby.) $i ma mir... sa spun drept! Eu nu m-am culcat niciodata in viata mea la patru dimineata... , Gaby: Vasa zicd, m-ai mintit in scrisoare. Misu (coneins): Siigur... Gaby: Da? o. - Mis Y (incintat de smecheria lui de atunci): Te cred... Cum " era si stau ca nebunul pina la patru dimineata $1 sa-¢ scriu fie scrisori... Le scriam ziua... o. . Gaby (etndindu-se la ceva): Ah! Dac& ag fi stiut euca nu cinta cucuvaile pe ploaie a? Migu: Ceaififacut? Aifirisde mines |, . Gabe: Nuuu... Dar nu ti-ay mai fi scris nict en si eu ti-am scris, in trei-patru scrisor}, cA aud cintin cucuvaile in ploaie. ne, - to: Migu: Dar cu urlatul ctinelui te-am taiat!... Mai mult ‘ lat ciinii in scrisorile mele... — Ga by: “Si tu crezi c& era adevarat cind iti seriam ¢& a sesc piianjeni seara... ,,Soir-espoir'!... Si balul n-a fost adevarat... isu: Care bal? oo Gaby: “fie la care {i-am scris ci s-a amorezat un Inginer de mine si m-a cerut. Nici n-am fost. 11Migu (sincer): Nu-mi aduc aminte, Gaby: Cum nu ti-aduci aminte? Nu ma mérit cu inginerul, te-mpusti? Misu: Eu? N-am pus mina pe revolver in viata mea... Gaby: Pai, atuncea, ce tineai la timpla cind imi spuneai ca — de dorul meu — esti gata si-i apesi tragaciul? Misgu: Tocul, ce sa tiu! Gaby: Va sa zicd, tot ce mi-ai scris a fost minciuni? Migu: Tot! Afara de un singur lucru... C&A te jubeam... Gaby: Siu tot asa. (Poeticd.) Eu cred, Migsule, c& dra- gostea fara minciuni ar fi ca o noapte de vara fara stele... Migu (convins si filozofic): Asa e, dragd... De-aia sin- gurul adevar in dragoste e minciuna... Gaby (stringe scrisorile la loc, in pachet ). Migu_ (cu ochti spre scrisori): Poti s& le pui pe foc! Acum nu mai sint bune de nimic. Gaby: Ba da... De citit, citeodata, cind ploud afara... (Cu un surts.) Si ce convinsd eram pe vremea aia... e& ai still... draga!... mi-ai scris c&{ dac& SPIRITISM (Drama ocult& in 3 sedinte) EL, cirn EA, cu nasul in vint CELALALT, nas roman ; UN PAHAR DE CRISTAL cu gura In jos Un salonas, cu draperii grele la usi si ferestre. In mijloc, ° mast rotunda fra cule“, pe care este scris, in circomferin{ 3, alfabetul. Pe masi, se aflA paharul de cristal, cu gura in jos. ata EL, BA si CELALALT stau in jurul mesei, cu degetele arata- toare lipite, solemn, de fundul paharului. ; "Nord pentru regie: EL are unghiile boante, si murdare, CELALALT yunguiete si licuite proaspit. Ea in loc de unghii, are niste macese coapte. Cortina se ridic’ pe la noud si jumatate seara. in incdpere este numai o lumina discretd, ce vine de la veioza care se afld aprinsa su un portret. . SEDINTA I Citeva minute dup4 ridicarea cortinei, cei trei asteapta, imobili, s& se miste paharul. Ea (cascd discret): Asta-seard, spiritul n-are chef de vorba. El (cu mare convingere): Trebuie s& fie obosit. “one toate Celalalt (spiritual): Tréim intr-o epoca in car’ feat spiritele sint obosite... Pind gi cele de pe lumea cealal i. El (grav); Fiindcd prea s-au apucat multi de spiri ist i le freacd de dimineata pind seara. (Competent. ) m1 P: ritul, nefiind corp, trebuie cu atit mai mult mnenajat Se (Catre Pahar, pe wn ton foarte politicos.) Rog, spirite, joate, ceva mairepede... Ea (ae poeta): Ti-e teama ca intirzii de la club? 13El (cw repros): Cred c& nu e momentul si-mi faci scene de gelozie... (Cdire celdlalt): Asculta-m& pe mine mon cher! S& nu te insori niciodaté. (Cétre Pahar. ) Rog, spirite, daca esti mata gentil, d& nitel mai fugulita. Ea: Fac prinsoare pe ce vrei, c-asté-seard nu putem tine sedinta. : Celalalt: N-avem spirit... Ea (retragindu-si degetul de pe Pahar): $i mi-a amortit si degetul, de cind il tiu intins... (Cadtre El.) Nal... Saruta-mi-l, si-mi treacd... (Liintinde degetul spregurd.) E] (ii respinge degetul, cu 0 mutré ultragiatd): Fii serioasi dragd! Acuma facem spiritism... , Ea (cdtre Celdlalt): Atunci, siruta-mi-l tu, daca el nu vrea... (li intinde degetul.) Celalalt (fi sdrutd degetul, cucernic). Ea: A fost. bun? Celalalt (cwo privire, arhiplind de intelesuri): Delicios!... (Catre El.) Sic! (Li da cu sic, copilarcste.) El (atent la Pahar): Vax!... Pune mai bine degetul la Joc, c-a-nceput si miste... (Priveste la pahar.) Ea (punind degetul la loc, pe pahar): Unde vezi tu ca misca ? Zau, draga, de cind ai inceput s& faci spiritism, ai si vedenii... : E1 (ironic): Da, vedenii destul de palpabile... Decindam inceput sa fac spiritism, cistig regulat la carti, la club... (Cu un suris superior.) Aseari am avut o vedenie de vreo 150.000 de lei... (Confidential, céitre Celdlalt.) Asta- seara da Cristorian un banc... A vindut recolta de la mosie... Aga ca... intelegi?... Miine s-ar putea s-avem o magin& noua la scaré. (Cdire Pahar, reluind tonul afabil.) Rog, spirite, daca esti drigut, spune-ne numai daca esti dispus sa stai de vorb& cu noi asta-seara ? + (Catre cer dot.) Liniste... Migci... (Paharului.) Ca sa stim, spirite... si nu te mai deranjim, daca n-ai mata dispozitie... Aga cd, spune-ne, te rog, da sau ba? Albé, ori neagri?... oe Ea (priveste, cu infeles, spre Celdlalt. Privirile lor se tntil- nese gu se injeleg intr-o clipd. Paharul incepe sa se miste ugor pe masa). El (emojionat): Vorbeste! (Caire Pahar.) Rog, spirite, spu- ne-ne daca vrei si vorbesti cu noi... , Paharul (migcindu-se, la literele respective): Da! El (Paharului): Multumesc!... Multumese foarte mult! 14 a: Pe cine ai chemat? I: Pe Ludovie al X1V-lea, cd era cel mai mare cartofor din Evul Mediu... a: Mai bine i] chemai pe nenea Miticd, sdracul, ca era si trisor... (Catre Celdlalt.) Nenea Miticd asta e un unchi al lui, care a pierdut de cinci ori, aceeasi mosie, la Monte-Carlo. EI: Ce, se compara Miticd cu Ludovic al XIV-lea, la carti? sta a fost rege! Celalalt (fdcind pe prostul): Bine trebuie s& fi stiut romaneste, Ludovic al XIV-lea, dac& n-a uitat nici pind acuma! E1 (erudit): Spiritele, mon cher, vorbesc toate limbile... (Dupé o reflectie.) Sint poliglote de limbi... Eu, de exemplu, am vorbit si cu Brahmaputra, la sedinta pe care am facut-o séptamina trecuta, la Iasi, la fami- lia Solticdrescu... (Jfinunat.) Si-avea accent moldo- venesc, dom’le! Ea: Cine, frate? El; Brahmaputra!... Zeul Indiei!(Serios.) Dar nu maichem zei, ci in seara aia m-am curdatat la pocher, cé m-am luat dupa gura lui si-am jucat numai in cacialma... Si Solticdrescu mile-a platit pe toate... (Devine solemn.) Sssttt! Misca... aharul (incepe sd miste, fara directie precisi). 1 (Paharului): Asti-seari n-ag vrea si vi obosesc prea E E E P E mult, Spirite!... Ea (incet): Zi-i majestate, si nu-] jignesti. El: La spirite nu exista clasi sociala... (Caire Pahar.) Am ins’ un bane serios la Club... C-a venit Cristorian de la mosie... Stiti... Cristorian de la Maicanesti. . . A vindut recolta... Si-as vrea sa gtiu, draga Spirite, daca s& joc, sau s& nu joc... Paharul (luind-o din loc.): Joac&!... Joaca! El (radios): Mersi!... Nu e nevoie si-mi spuneti de doua ori... Si-ag mai avea de pus numai 0 intrebare... O ultima intrebare si-am terminat... aharul (acelagi joc): Pune-o... . 1: La un caz, dac-o fi, si trag peste cinci? aharul (o ia la trap, pe masa): Trage! 1: Foarte multumese de sfat, Spirite draga..- Dar s& joc inainte, sau dupa douasprezece noaptea? P E P E Paharul: Si inainte gi dupa...El (frecindu-gi miinile fericit): Ah! De cind il pase eu pe Cristorian asta!... Din doudzeci de vagoane de griu pe care le-a vindut, miine n-o s& mai aibd cu ce sa-si cumpere un corn... (Paharului.) Multumesc incd o data, draga Spirite, pentru gentilete, si noapte bund. (Se ri- dicé de la masd.) Eu, copilasi, am plecat la datorie... Ea: Dar s& nu stai tirziu, te rog... El: Pai tu n-ai auzit ce mi-a spus Ludovic? Sa joc $i inainte si dup& doudsprezece... Aga cd tu s& nu m-astepti devreme. (Ca s-o tmbuneze.) Si, miine de dimineata, cind te destepti din somn, cine stie, poate gasesti un automobil nou pe masuta de noapte... Nash-ul ala alb, care iti place tie... Cel alae Asta, dac& o s&-si giseascd si Cristorian... nagul. El (ride fals): Ha!... Hal... Bunal... Bund! Atunci, copii, noapte buna... /si sdrutd sotia repede, pe frunte, gz siringe mina jovial Celuitalt.) Tu mai ramii, nu? Celalalt: Da, mai rimin citeva minute... E]: Foarte bine faci... Pa! (Jese grabit.) SEDINTA A II-A Au trecut zece minute de la plecarea sotului. Ea_ (distraté, impinge paharul pe masi). Celalalt (urmédreste literele in fafa cdrora se opregte Paha- rul). Paharul: Imi pare foarte bine c-ai rimas si-mi tii de urit. (Se opreste. ) Celadlalt (impinge, larindul lui, Paharul. Ea il urmareste cum eireuld pe masa.) Paharul: Dar mie!... Nici nu stii ce fericit sint cad sintem citeva clipe singuri... (Paharul se opreste.) Ea (pune Paharul in migcare.) Paharul: De ce te uiti asa la mine? (Se opreste.) Celalalt (acelasi joc): Fiinded mi-esti draga. Ea (impurpuraté de emofie, impinge Paharul repede). Paharul: Serios? (Se opreste.) Cfelalalt (impinge Paharul): Jur... Ea (repetd jocul cu Paharul): Ce juri? 16 Celalalt (ia minade pe Pahar gi o priveste, cald si adinc, in ochi): Jur ca te iubesc... (Li prinde mina.) Ea (ldsindu-si mina mingiiata): Ma iubesti? De cind? Celalalt: De la prima sedinta de spiritism... Ea_ (privindu-l in ochi): $i eu, tot asa... Celalalt: Dragostea mea... (O ia in brafe cu putere si cu patimé.) Dragostea mea... (Incepe s-o sdrute.) Ea (lopindu-se in brafele lui): lubitule... (Isi lipeste bu- sele de ale lui.) Paharul (incepe sé alerge singur, ca nebunul, pe masd): Stingeti veioza c&-mi plesneste cristalul de rusine. (Cortina cade repede.) SEDINTA A ILA Ora cinci dimineafa. fn salonas nu mai e nimeni. Paharul a dis- pirut de pe masa. El intr’, pasind tn virful picioarelor... Aprinde jumina. Are un aer incintat, de om care a gasit un pol pe jos. Se vede cit de colo ci a cistigat la Club, Vrind si treacd inspre dormitor, ob- servd o scrisoare pe masa. fi pune ochelarii, vede cd ti e adresata tui, o desface mirat si citeste: ; Misule, Inima mea nu-ti mai apartine. Divorteaza. Consimt totul dinainte. Am plecat cu Nicusor si ne plimb&im dragostea la Venetia...“ El (aparte): Ca Georges Sand cu Lamartine!... Mizerabi- In! (Obsered ca scrisoarea are un post-scriptum. Citeste.) »P.S. Am luat cu noi paharul de pe masa de spiritism. El a fost fauritorul fericirii noastre si va fi, de acum inainte, fetisul ei. Adio, Lelia.“ El (incremenit): Canaliile!... Canaliile!.., Canaliile!... (ncepe sé urle.) Mi-au furat paharul!... Mi-au furat paharul!,,, Am sa-i dau in judecata!... (Cade lesinat peunscaun. Tabloul se desprinde din cut gi-i cade in cap.) CortinaFEMEIA (Basm, pentru oamenii mari) PERSOANELE: NINI si DAN Semne particulare: Sint cisitoriti din dragoste ACTUL I Cind s-au cds&torit, n-au avut lund de miere, pentru motivul binecuvintat ci mierea se consumase cu o lund tnainte. Poate ci asta la determinat pe Dan, intr-o oarecare m&sura, sd-si insele nevasta, cu toate femeile care au binevoit si-i dea concursul pentru aceasta. NINI, fn cele sase luni de casnicie, a stiut intotdeauna cd e ine s2lata. Ca n-a stiut cu cine, asta n-a supdrat-o prea mult. Sensibilitatea ei de barometru a ficut-o totusi s& n&dajduiascd, permanent, intr-o schimbare cert’ a temperaturii conjugale. Dar lucrul cel mai intere- sant in cdsnicia lor e faptul ci amindoi — dincolo de orice consi : derafii — se iubesc totusi nebuneste. O SCENA OARECARE De exemplu: Nini: Ma iubesti? Dan: Te ador. Nini: Stiu... Dan: Daca stii, de ce m& mai intrebi? Nini: Ca s& te aud spunind... Dan: Dar tu ma iubesti? Nini: Vezi c& si tu mi intrebi? Dan: Sigur, ca si te aud repetindu-mi, .. Totusi, scenele de felul acesta nu l-au impiedecat pe Dan sé-st continuie, impetuos, seria aventurilor extraconjugal e. Si, pentru ed atunci cind e vorba sd-si readucd pe barbati lastnul lor, femeile 92 . au idei extraordinare, Nini a imaginat un plan de luptd. Planul lui Nini a fost urmatorul: De trei luni de zile a inceput sd-i scrie lui Dan scrisort de dragoste, ca din partea unei admiratoare necunoscute. . Treptat, Dan a@ inceput sd iubeascd pe aceea care ti seria, cu regularitate, scrisori poetice pasionale. A inceput sd-i rdspundé siel la ,Poste-Restante“ si, tn acest fel, legdturile lor de dragoste, la distantd, au mers attt de departe, tnclt, in ultima et scrisoare, admiratoarea lui Dan a consimtit sd-i acorde o intilnire ,,in carne gt case“. Aceastd tniilnire a fost fizatd, tn actul al doilea, in grasoniera pe care Dan o are tn oras, rezervatd, exclusiv, tntilnirilor galante. ULTIMA SCENA A ACTULUI INTII Dan (nervos): Te rog s& nu insisti. Asta-seard trebuie si plec in oras... Nini (prefdcutd): Si nici macar nu vrei sa cinezi cu mine? Dan (ca sd scape): Pai nu-ti spusei cd ma duc la un banchet ? Nini (pisdloagé): A! La un banchet?... Ia-ma si pe mine la banchetul asta. Dan (incurcat): Sigur... ag putea si te iau... cu cea mai mare placere... Tu stii cd eu, totdeauna... insd... si vezi... asta e un banchet politic... Sint numai barbati politici... Aga c&... infelegi tu... imi pare rau, dar nu se poate... Nini: (cuminte): Si pe la cit ai si te intorci acas&? Dan (vesel cd ,,s-a facut"): Devreme! Devreme de tot... Dar s& nu m& astepti... Tu esti obosita... Sa te eulci... Nini (tandrd): Nu te nelinisti... Am s& citesc pind mi se face somn. Dan (cu elan): Atunci, la revedere. (O sdrutd repede si dispare.) ACTUL II Garsoniera lui Dan. Lux de circumstan{a si mobilier strict necesar. Pe masut&, ling unicul divan, sint flori si bauturi cu efect sigur. Cu urechea atintitd, copoieste, Dan urmireste toate zgomotele strazii. 23In sfirsit, se aud pasii cei alit de asteptali. O bataie usoard in usa, apoi intra Nini, de nerecunoscut in toaleta excentric’ si sub masca. SCENA I Este o scend muta, pentru ci amindoi se privesc un timp, fard sa poata articula un cuvint, din cauza emofiei. Apoi incepe: SCENA A II-A Dan (exuberant, ti scoate mantoul, pdldria st ménusgile.) Nini (brusc): Masca, nu... Masca nu vreau s& mi-o scot. Dan (gmecher): De ce? Vreau s& te vad. Sa-ti vad ochii, gura... Nini 1 (categoric): Nu! Daca stdruiesti si-mi scot masca, plec. Dan (siret): Unde? Nini (dulce): De unde am venit... O pausd. Nini s-a agezat. Dan, stinjenit, simfindu-se privit prin gdurile mdstii st neputind sd facd la fel, recurge la supremul argument, pentru a o decide s& se aclimatizeze cu situafia: 0 tra~ teazd cu un cocteil. Nini (strimbindu-se): Ce e asta? Dan (parinteste): O bauturd buna, bund de tot. Nini (suae): Cum ti zice? . Dan (incercind sé pronunje corect englezeste): Cocteil!... Nini (acelasi joc): Si se bea? Dan: Fireste... E o bauturé moderna... Place mult femeilor... Nini (privindu-l in ochi): $i femeilor cinstite ? Dan: ‘Icate femeile sint cinstite, cind iubesc... Nini: Unde ai citit prostia asta? Dan: N-am citit-o nicdieri... Nini: Jarté:-ma... Nu mi-ag fi inchipuit s& fie o cugetare Froprie... Dan (cw oarccare calm): De ce vrei si ma descurajezi?... (Suride, mulfumit de ce a zis.) Mai bine gusta coc- teilul... Nini (bea): In sénatatea drmitale... (Dupd ce a golit paharul.) Bautura dumitale e intr-adevar bund... Mad bund decit cugetarea... na Dan (iardsi prost inspirat): Si mai buna decit dumneata! Nini: De unde stii cum sint eur Dan: Din scrisorile pe care mi le-ai scris. . Nini (curegret, simplu): Acolo sintem amindoi mai buni..- (Ramine pe gindurt, ca gt cum ar privet portretul unet matusi defuncte, cdreia it seamand.) SCENA MARE Dan o lasd sa se gindeasca, avind grijd sd-t umple, discret, paharul. Apoi se asazé pe un taburet, in fafa et. Dan: Cine esti? . Nini (clar): O femeie care te iubeste. Dan: O femeie care ivbeste nu se ascunde sub masca... Nini (inger): Sufletul meu te iubeste si masca nu te poate impiedica sa-l vezi... Dan (oparit): Vrei o tigara? . . Nini (sincer): Mersi, nu fumez... (Dupdo clipd) Desigur, toate femeile care au trecut inaintea mea pe aici, care au stat pe locul unde stau eu, care au baut din acelagi pahar, bautura miraculoasd pe care mi-ai dat-o si mie, toate, toate fumau. Dan (statistic): Nu toate. Nini (ca insdsi): Au venit multe femei aici? Dan (luindu-i mina): De ce ma intrebi? Nini: Din curiozitate. Dan (Schopenhauer): In viata unui barbat, femeile trec asa cum trec pasagerii intr-un hotel! Nini (cu o tresdrire): Atit de multe? Dan: Depinde de barbat... Nini: De ele nu depinde niciodata? Dan (gafd): De vreme ce vin aici, nu mai depinde de ele... Nini: Nu tis-a intimplat niciodatdé ca o femeie si vind aici numai fentru ea si pentru dumneata nu? Dan (se cdzneste sd priceapé): Poftim? Nini (rar): Nu ti s-a intimplat niciodatd s& primesti aici o femeie care (ezitd gi rogegte sub mascd) sa vind... degeaba?...Dan (amuzat): Eu n-am cunoscut decit femei normale... (Ride singur, pind ce observé cad Nini nu e amuzatd deloc.) Mai bine s& vorbim despre altceva. Nini (n-are nici un interes): Nu, si vorbim de ele... Ce le spui cind vin aici? Dan (plictisit): Fiecare m& intreab& ca dumneata. Cu fie- care trebuie s{ vorbesc, totdeauna, despre celelalte... E 0 tristete prima viziti a unei femei in garsoniera unui barbat... Nini: Dar celelalte vizite? Urmatoarele? Dan: Rasplatesc tristetea celei dintii... Nini: Toate femeile, care au venit aici, au fost amantele dumitale? Dan (net): Toate. Nini (dus): Eu n-am sa fiu niciodata... Dan (pe pozijie): Atunci, ce cauti aici? Nini. (atac): Ce caut? M-as fi asteptat si stii! Te caut pe tine‘... Caut iubirea din scrisorile noastre.. Tubirea din c&rfi si din suflete... Dan (contraatac): Atunci, nu trebuia s& consimti sa vii aici. Trebuia si-mi dai intilnire sub un tei, intr-o gra- dina publica, intr-un palat de clestar, sau pe un drum prevazut cu lund gi cu toate cele de rigoare... Aici s-au topit in spafiu numai parfumuri vinovate, s-au fanat iubiri cu durata unui pahar de sampanie. Aici nu s-a explicat niciodat& nimic, fiind vorba numai de lucruri dinainte intelese. (Observd cd in gdurile mdstit lui Nini lucese lacrimi.) Aici nu s-a plins niciodata, pentru c& sufletele au rdémas Ja usd, ca niste cdtelusi indezirabili. .. Nini: Eu mi-am adus sufletul cu mine... (Se ridicd sa plece.) Dan (ii taie drumul): Iartd-ma!... Nini (dreapta): De ce? Dan (incurcat): Pentru tot ce-am spus. Nini: Dar n-ai spus nimic, care si nu fie perfect ade- varat... Vinovata sint eu, pentru cd am venit ,aici*... Dan: Ca s&-mi dovedesti c& nu esti suparata, mai rdmii putin... Nini: Fie! (Se reagazd.) Mai di-mi un pahar de cocteil... (Dan o serveste.) Si o tigari... (Acelasi joc.) Dan (se reasazd lingd ea): Scoate-fi masca... Te rog! Vreau sa-ti vad ochii. 6 Nini: Nu... Nu starui. : ce? . Nii: Toate c& fata mea e respingatoare... Poate ci am un defect mare, pe care. vreau sa-l ascund... Dan: Minti... Minti... Oricum ai fi, te iubesc. Nini: M& iubesti? i. . Dan: O stii prea bine... Scrisorile mele ti-au spus-o de atitea ori... Ti-au spus-o mai bine decit mine... §1 m-ai crezut... . . Nini (cu emofie): De ce iti inseli nevasta? . Dan (rdmtne incremenit): Esti prima femeie care imi pune intrebarea asta... . Nini (ferm): Raspunde-mi. .. | Dan (sincer): Nu m-am intrebat niciodata. Nini: O iubesti? Dan (convins): O ador... Nini (suride): Ne iubesti pe amindoua la fel? . Dan (incurcat): Nu... pe ea o iubesc dincolo de voi toate... Nini: Stie? Dan: Stie... Nini; Atunci? . i. Dan (serios): O ingel ca s&-i pot fi credincios... Nini (amuzaté): Si asta e tot originala? Dan (grav): Tot... Nini: Dar daca ar face si ea la fel? Dan (ochi mari): Ag ucide-o... Nini: Unde e logica? Dan: Insufletul ei... Ea ma iarta, pentru ci ma intelege. Eu n-ag ierta-o, pentru acelasi motiv... Nini: Temperamente deosebite? Dan: Ai ghicit. ; Nini: Gindeste-te putin. (Ii pune mina pe par gi il mingiie.) Gindeste-te c& astd-seara, acum, la ora asta, in timp ce noi sintem aici, in timp ce ,,tu“ esti intr-o garsoniera pe care ea n-o cunoaste, gata s& cazi la picioarele mele, in aceeasi clipi, ea, intr-o garsoniera pe care n-o cunosti, ar astepta s&-i cada la picioare un barbat care o doreste cum ma doresti tu... Dan. (cutremurat): Taci... Taci... Nini (blind): Gindeste-te... (1 mingtie mai apésat, cu mina caldd, pasionaté, tulburdtoare.) 7Dan: Nini n-ar fi in stare si facd asta niciodata. Nini: Nini o cheama? Dan: Nini! Nu-ti place? Nini: Bada... Ag fi vrut si ma cheme si pe mine asa... Dan (revenindu-si): Dar pe tine, masca mea romantica, cum te cheama? Nini (incurcaté): Oricum vrei si-mizici... Fa-miun nume din initialele tuturor iubitelor tale... Un nume nou, ciudat, pe care si mi-l dai numai mie... (Dan suride.) Ji-e team& c-o sd iasd prea lung? Dan (calm): Numai tin minte nici unul din numole lor... Le-am uitat... Nini (apropiindu-se de el): Si n-ai si ti le mai aduci aminte niciodatd? Dan (ii ia miinile): Am sa incerc... Nini (tsi reasdma capul pe umdrul lui): Si ai si te mul- tumesti cu noi doud? Dan (ca prin vis): Cu voi doua? Nini: Cu Nini si cu mine... Dan: Da... Nini, cu un gest scurt, it dd capul pe spate, isi ridicd 0 clipd masca st-l sdrutd apdsat pe buse... Dan o prinde in brafe, sd-i smulga masca, dar Nini tl opreste brusc. . Nini: Nul... Masea s& nu-mi ceri s-o scot niciodata... Tubeste-ma aga, sau deloc... Iubeste o femeie 3rd cap si, dac& o sa ti se pard prea putin, imagineaz’ capul lui Nini deasupra. Asa, ne vei iubi pe amindoua, fard si ne suparam ci ne ingeli... reciproc. ACTUL Ul Nini a iegit, dupa un ceas, din garsoniera lui Daa, Msladu-l zipicit transfigurat. L-a facut si jure cd va pleca dupa o jumatate de ceas in urma ei si, ajuns& acasi, in citeva secunde gi-a aruncat rochia, masca sl s-a lungit pe un divan, c-o carte in mind, la lumina obisnuita a veio- Zel... Dupi citva timp, intra Dan. Are figura lui obisnuita, nitel obosita. 28 SCENA ULTIMA Sini i t- imit sdrutarca obisnuitd, pe frunte): Nin et Ose de repede ? A fost frumos la banchet? Da a (grabit sa se culce, ca sé poatd cisa in vote): Plicti- seala, ca la orice banchet politic... . Nini (privindu-l cu atenfie): Pari foarte obosit. le di Dan (ca sé scape): Am finut un discurs lung. Poate din cauza asta. ,ini: Frumos? . Dan: Na stiu... Nu prea eram inspirat... Dar tu de ce nu dormi? M trenat ,ini: Citeam... M-am antrenat. . 5 ant Diese de ea! (fi ia capul in mtini gi o priveste lung.) Draga de ea... . Nini: Ce te uiti asa la mine? . Dan: Nu te-am privit de mult cu atentie... (Aproape cesel.) Te-ai facut mai frumoasa, Nini!... Nini: Si m& ivbesti? Dan: Te ador... Te ador... (O sdrutd.) Nini: Stiu... Stiu... Acum stiu sigur... Dan: Acum? . . Nini: Totdeauna am stiut. Acum ins& stiu mai bine ca intotdeauna... Dan: De ce? : | Nini: Ma priveste! (Sc fericité cd Dan o ingald cu ca insigi, se lasd pe bratul lut, rizind ugor spre public, pind ce cade cortina.)»BROWNING* (Dram& de buzunar) PERSOANELE: EL, (cincizeci de ani, bitufi pe muche) EA (doudzeci) EA (douizeci si opt, netmpliniti) UN REVOLVER SCENA {NTIT $1 ULTIMA La ridicarea corlinei, EA abia a avut timpul s& fmbrace o pijama oarecare peste categorica sa goliciune. EL, cu p&rul vilvoi {la figurat, fiindcd e chel), fine in mina fntins& tragic citre EA un prea frumos »Browning“ de buzunar. | Pe scend s-a transportat de la recuzita teatrului mult fum de Nigar si un parfum specific de p&cat asudat. Pe fereastra r&imasd deschisa din negljen{a, cu un minut Inainte de ridicarea cortinei, a disparut, {ntr-un salt liric (ca inginerul Zachini din tunul siu zburator) w tip tindr si bine facut. , | Orice spectator destept trebuie si priceap& c& EL e barbatul El, iar Hew ‘ne a sirit pe fereastrd e, ca si zicem asa, pronumele LUI conjugal. (Acest soi de pronume, pentru barbat este pr iar pentru femeie pronume posesiv.) Promume personal Si mai trebuie s4 priceapa ca § ceapd ci EL, intorcindu-se pe neasteptate Ja domiciliu, a surprins-o pe EA cu PRONUMELE stent, ti tinea Tea) NUMELE, care, fireste, fi De aceea, cind cortina s-a ridicat bine, EA a, € a a 2 tremurd cao coard& upt& toemai cind ci i fr i a i de mpg cinta mai frumos, iar EL spumegi, inundat de REVOLVERUL sti in mina LUI, mic, curafel si jovial ca un reporier de gazet&-revolver. in fafa unui fapt divers. n minut mare de tacere. Nimeni nu se clint. Ss vaiul 14 trecind pe sub ferestre... “ste: Se ando tram- 30 El (racnind): Te a-sa-si-nez..- | Ea (cu gocea alteraté): Iarta-ma!... a, E1 (revoliat, ca 0 zi de lucru in Mexic): Sa te iert? Jam- mais de la vie, Messalinol... a Revolverul (confidential, cétre EL): NumA maistringe asa, ci ma-nfierbint... , El (apropiindu-se de ea, inchisitorial): Te banuiam de- mult... prevedeam mai dinainte.. . presimteam dinain- te... . Revolverul (acelagi joc): Daca ma jubesti, nu ma} face pleonasme. El (continuind din ce in ce mai furios): Stiam inaintea dumitale cd ai si md ingeli... Prea erai cinstita, demi- mondeno... Ea (modesid): Oh!... Exagerezi! El (surizindu-gi stest, cu admirajie): Ei bine, am fost mai smecher decit ti-ai inchipuit dumneata. M-am prefacut ca plec la mogie, ca s& te incerc, s& te probez. M-am intors de la gard linistit... Am venit cu tramvaiul, atit eram de sigur cd ai sd m4 ingeli. $i asa a si fost... Nici n-ai asteptat si ies bine pe us& gl i-ai dat drumul aluia din dulap... : Ea: Minti! Minti ca un neruginat... El: Mint eu? Ea: Minti... Nu era in dulap... Era pe balcon. El (incercind sd urle): Esti cinic&? Da? Bun! Pregateste-te s& expiri... : Ea: Iarti-ma! Jarté-mai! Nu te mai ingel niciodata! E1 (cu supremd ironie): Niciodata fara sot! Stim noi... cunoastem noi juramintele femeilor... (Declamind eru- dit si disprejuitor ): : Ale femeii juraminte, De-i maritata sau duduie, S& nu le dai nici o crezare, C&ci astazi sint $i mline nu e. Ea (se preface cd plinge): larti-ma!... Daca te-oi mai in- sela, iti dau Voie s ma omori... El: Nu-mi trebuie voia dumitale... Fé-ti ultima rugiciu- ne... Timpule bani... In genunchi!... In genunchi, viperd, in fata mea! (Poruncitor.) Inchini-te!... 3