Ministerul Sanatatii - MS Planurile regionale de servicii de sanatate, din 06.12.2016 Tn-vigoare de la 06.12.2016 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 988 bis din 08.12.2016, |, Plan regional privind service de sénatate Regiunea Nore-Est ABREVIERI BC - Judeful Bacdu BT - Judetul Botosani CMI = Cabinet Medical Individual CNAS - Casa Nafionald de Asigurari de Sanatate CNSISP - Centrul National de Statisticd gi Informatica In Sanatate Publica ORL- Ote-ino-laringologie UE - Uniunea Europeana ME Medic de familie PIB - Produs intern brut MG Medic generalist IS -lasi ISP - Pian Strategic Institutional ITL=Ingrire pe te MS - Ministerul Sa INSP - Insttutul Naljonal de Sanatate Publica 'SNSPMPDSB - Scoala Nalionalé de Sandtate Public, Management gi Perfectionare in Domeniul Sanitar - Bucuresti NT- Judejul Neamt OCDE - Organizatia pentru Cooperare gi Dezvoltare Economica AMP - Asistenta medicala primara PRSS - Pian regional privind servile de sénatate RSM- Rata standardizata a mortalitaji SV - Judelul Suceava VS - Judetul Vaslui OMS - Organizajia Mondialé a Sanatapi CAPITOLUL 1 CONTEXTUL GENERAL, OBIECTIVELE $I SFERA DE APLICARE A PLANULUI REGIONAL PRIVIND SERVICIILE DE SANATATE 4, INTRODUCERE 1.1, OBIECTIVELE $I SFERA DE APLICARE ALE PLANULUI REGIONAL DE SANATATE Obiectivul calor opt Planuri Regionale privind Servicle de Sanatate (PRS) este acela de a asiqura o distribuje corecta gi efcienta a servicilor medicale tn regim amulator ! intraspitalicesc la nivelu tniregi tar, cu o rspandire adecvata la nivelul untajlor de tngriire primara, secundard, tala gi pe termen lung. Planurile sustin restructurarea rojelei actuale de unital si servci fivand cont de nevoile do ingrjri medicale ale populate, de tranzjia demografica §i epidemiologica, de oportuntagle oferite de cisponibiltatea procedurilor de diagnostic 51 tratament mai putin invazive si de trecerea obligatore de la un sistem centrat pe spital la 0 abordare concentrata pe pacient, pentru a atinge urmatoare obiectve: + Imbunatatirea accesulul popula! la servicile medicale gi cresterea, n acelasi timp, a nivelului de echitate in prestarea servicilor; + Reducerea diserepanjelor regionale si judetene in ceea ce priveste ingrlirea primara gi service din sptale existente;, + Crogterea nivelului de eficacitate, oficionta, productivitate gl eficionta a costurlor In prestarea sarvcilor, + Asigurarea caltai gia sigurantel In acordarea servicilor medicale, + Dezvoltarea coordonari ia complementaritala nivelul dferiflor furnizori de servic medicale gi cu sectorul social $1 = Promovarea modelelor altemative pentru prestarea servicilor din spitale (clinica cu practica de zi, ingrjre in regim ambulatory, Chirurgie de zi gi serviii ambulatoni). Cele opt PRSS prezintd o viziune pe termen mediullung go strategie operationalé pentru 0 relea regional de servicl de asistents rmedicala eficienté, sustenabilé gi echitabila gi servesc drept documento conceptuale cheie In ditectionarea vitoarelor investi in infrastructura gi echipamente. De asemenea, acestea constituie fundatia pentru nivelul de detal la care se vor elabora planurile generale regionale. 1.2. METODOLOGIE Metodotogia utiizata pentru slaborarea celor opt planuri regionale privind servicile de sénatate are la baza urmatoarele tre piloane: 41.24, Analiza contextulul actual la nivel macro si nivel micro «La hivel macro: Analiza cuprinzatoare a orientarior gi a prevederilor strategice nafjonale pe care |e contine Strategia Naljonalé de ‘S8natate pentru a asiqura integrarea planurilorregionale privind service de sdnatate in contextul strategic mai larg; + Lannivel micro: Colectarea, compilarea si analiza datela la nivel regional (de judet gi de unitafi medicale). 1.2.2, Elaborarea standardelor de planificare Elaborarea celor opt PRSS a presupus elaborarea unor standarde de planificare adecvate care sa ghideze dezvoltarea vitoare a rofelelor regionale de asistenté medicalé in functio de resursele umane i financiare existente (vezi Capitolul 2). Descrierea exacta a acestor parametri de planficare pomeste de la compararea nivelurlor gi a indicatorlor actuali cu Yintele normative najjonale si cu standardele de referinjd europenelinternationale. Nivelurie europene/intemationale au fost stabilte cu ajutorul Bazei de date Sanstate pentru Toli a Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) al Indicatorilor Organizajiel pentru Cooperate si Dezvoltare Economica (OCDE)(Sanatatea pe scurt 2015 "Health at a Glance 2015"). Au fost anticipate modificari tn tiparele de rezultate ca urmare @ cresteri estimate a corer de servici pentru afectunile legate de varsta si gestionarea afectunilor cronice, Cu toate acestea, este important 84 subliniem faptul cd standardele de planificare nu au fost folositeTntr-o manierd stricta, aritmetic. Pentru fiecare regiune a fost creat un mod de evaluare adaptat,jindnd cont de caracteristiclle specifice din punct de vedere al condiilor geografice gi al accesbiltai fizice, structura In functie de varsta si starea de sdnatate a populatjei, precum si de contextul socio Cele opt PRSS au fost elaborate sub coordonarea Ministerulul Sanatati in parteneriat cu. $coala Nafjonal de Sanatate Public, Management si Perfectionare in Domeniul Sanitar ~ Bucuresti (SNSPMPDSB) si cu Institutul Natjonal de Sanatate Publica (INSP) Planurie sunt intocmite cu referire la g: sunt aliiate cu alte strategil sectoriale relevante pentru acordarea servicilor de asistent ‘medical gi pentru sandtatea populate. 1.233. Redactarea PRSS pentru flecare regiune Aplicarea standardelor de planficare la populatja fiecdrei regiuni consttuie primul pas In estimarea nevollor de furnizare a servicilor la nivel local. Analiza ciferentelor dintre componentele/straturile majore ale sistemului regional de asisten{& medicala a impus directia pe care procesul de restructurare trebuie s 0 urmeze n fiecare regiune. Recomandarie privind modul in care se poate ajunge de la situatia actualé la schema avuté In vedere sunt expuse penttu flecare regiune Impreund cu o foale de parcurs care descrie procesul de implementare, etapele principale gi calendarul (vezi Capitoll 3). 2. CONTEXTUL NATIONAL STRATEGIC §! SOCIO-ECONOMIC 2.4. ZONE GEOGRAFICE $1 ADMINISTRATIVE Romania este Imparjta in 41 de judete si municipiul Bucuresti, Fiecare judet este administrat de un consillu judetean, care rspunde de afacerie locale cat si de administrarea afacerilor nationale la nivel judetean. in anul 1998, au fost stablite in Romania opt regiuni de dezvoltare cu scopul de a coordona mai bine dezvoltarea regional pe masura ce fara avansa in procesul de integrare in Uniunea Europeand (1 ianuarie 2007), Scopul acestora este de a servi ca structuri pentru alocarea fondurilor Uniunii Europene pentru dezvoltare regionala, precum si pentru colectarea datelorstatistice regionale, Aceste regiuni de dezvoltare nu sunt entitaf tertorial- administrative gi nu au caracter jurdi; ele sunt rezultatul unui acord tntre consilile judejene $i consilile locale Fiecare regiune este formata ain patru pana la gapte judete si are Inte 1,9 milloane gi 3,7 milioane de locuitor (Tabelul 1), cu exceptia regiunil Bucuresti Ifov, care are caracteristci specifice. Cele opt euro-regiuni constiuie teritoriul folosit in procesul de reconfigurare gi planificare a serviilor de sanatate. Tabelul 1: Caracteristi le pe scurt ale celor opt regiuni de dezvoltare Regine de] Supraaia-Nundr-de ides] Pople (2077) [Contl ran el] eevatore | te pont ope) Novest J Ua 185 e OTE | — Gaptapoca ‘nare) Sonia | 3 T6005 | Bron (85 056 | feet es | — 88s | 3 | na sis] Sabet | TRE 3 TAS | Cansnia @25RTB) SW | SOS 7 ETRE | Pgh TETTAT Terogi- Wor | TE | To Bosweet | —2aaTE9 [Beep @27E 3] Sa Vet Otaia] 25 TTS RE | Cao AY ver aa Z THR TS [Tears OAH) TOTAL ase | a Baers] BOTTA 2.2. INDIGATORI DEMOGRAFICI Ca urmare a dezechilibruluiintre rata natalia, mortaltate si migratia extern, populatja Romaniei a scazut considerabilinre cele dous recensamantur, de la cel 2002 pana la cel din 2011 (de la 21,6 la 20,1 miloane de locuitor) si a fost estimata la 19,5 milioane Tn anul 2018. Conform celor mai recente proiecjii demografice, aceasta tendinjS de scadere va continua gi in urmatori ani (Tabell 2). Astfel, de Ta Tnceputulanilor ‘90, Romania a avut o rata negativa de erestere a populalel Figura 1), ‘Tabolul 2: Proiectii privind populatia Yea | 7995 ] 2000 | 2005 | 2070 | ov | 2020 | 2025 Populays | 73.489 [P2965 | 72.128 | 71.408 [P07 | TOS [TERA | TODAS totata () ‘Sursa: Naliunile Unite, Departamentul de Afaceri Economice $i Sociale, Divizia Populalje (2015). Revizia 2015 a Perspectivelor opulatiel mondiale, date adaptate obtinute de pe website, Figura 1: Rata de crestere a populail(%) [piRata de crestoe a populate (%) ‘Sursa: Naliunile Unite, Departamentul de Afaceri Economice $i Sociale, Divizia Populate (2015), Revizia 2015 @ Perspectivelor populate mondiale, date adaptate obtinute de pe website.Speranta de viafa a nastere este mai micd dec&t media european’, at&t pentru barbati (71,2 ani fa de 77,7 ani in UE27) ct i pentru femei (78,3 fafa de 83,3 in UE27), Populatia cu varsta minima de 65 de ani reprezinta tn prezent 17,3% din totalul populatiei gi se festimeaza ca va ajunge la 21,5% pana in 2025. Pe de alté parte, populajia cu varsta intre 0 si 14 ani este In scadere gi ar trebul sa reprezinte 14,1% din totalul populate in anul 2025, comparali cu 23,7% cat era tn 1980 (Tabelul 3) ‘Tabolul 3: Populatia pe grupe de varsta In Romania tn perioada 1990-2025 ‘Grupa [1980 ] 1985 [2000 | 2005 | 2010 | 2075 [2020 | 2025 ‘de vies 0-4 [a7 [moa | 185 | S| 18 | 18s | oO | Tat TER [eT [TSE | TEP | WA | WE | TOS | OT | TA 2564 [482 [508 [S18 | 585 | 50 | SOT [SAT | SBS we [Toa | 21 | we | Tz | Tea) WS | Te | TS ‘Sursa:_Naliunile Unite, Departamentul de Afaceri Economice si Sociale, Divizia Populatie (2015). Revizia 2015 a Perspectivelor opulatiel mondiale, date adaptate objinute de pe website Aceste tendinfe demografice au un impact profund asupra vitoarelor nevoi medicale ale populatiel romane gi impun necesitatea schimbarli modelului de ingije. 2.3. STATUTUL SOCIO-ECONOMIC Romania ramane una dintre cele mai sarace tari din Uniunea Europeana, cu un produs intern brut (PIB) de 8.560 USD pe cap de locuitor Jn anul 2012, similar cu al {arlor din Balcanit de Vest si mai mic decat al Turciei. De la aderarea la Uniunea Europeana, cresterea feconomicd a contribuit semnificatv la scaderea gradulul de sdracie, Ins aproape o treime din romani Incé traiesc in saracie. Rata de sirdcle absolut - stabita pe baza pragului de saracie cegional In Europa gi Asia Centrala de 5 USD pe persoana pe zi (paritatea puteri dde cumparare a dolafului american in 2005 - PPC USD 2005) a scazut de la 44% cat era in 2005 pana la 33% in 2008, Scaderea semnificaliva a sdricie! absolute n aceasta perioada s-a observat atat In zonele rurale (de la 60% la 47%) cAt tn zonele urbane (de la 24% la 17%). De asemenea, s-a inregistrat un progres si in ceea ce priveste indicatorli UE de srdcie gi excluziune sociala. In ciuda facestor reusite, Romania are unul dintre cele mai ridieate niveluri de saraicie din Uniunea Europeana, mai mare decat unele {ari vecine alle sale care au ramas fn afara UE? "Sura: Banca Mondial -Stratogia do patenerat do far pont Romania po poroada 2014-2017 (aprile 2014) 2.4. CONTEXTUL EPIDEMIOLOGIC $1 PRINCIPALII FACTORI CE CONTRIBUIE LA POVARA BOLILOR? 2 urge: Plana sategciattuional al Minister Sdn 2015-2018 (In curs de vine) sf Dacumentul de valuare al Banc! Mondiale privind proiactul ds reform in sector sanatah - mare 2014 Rata mortalitii infantile ga menfinuttendinja de scadere pana la un minim de 9 decese la mia de nou-nascut! vil in 2012, in spacial in cauza scadort mortaltai post-neonatale, insa ramane cea mai maro In randul color 27 do stato mombro ale UE si do 2,4 oF mai mare decat media europeana (circa 4% In 2011). Riscul de deces este mai mare in zonele rurale (>50%) comparat cu zonele urbane $i variaza de la un jet a atu, cele mai marl find in judetul Tulcea, de 15,2%, si in judetul Mehecing, 16,15. Decesul in rndul nou- nscutlor survine cu precdere in prima lund de viela (57%). Un procent semnifiati din decesele Inregsirate In r&ndul copilor cu varsta sub 1 an survine la domiciu. Cele mai freevente cauze ale decesului fa nou-nasculi sunt afectuni perinatale (34%), urmate de bol respirator (29%) s patologi congenitale (25%). Rata mortaliai la copii cu varsta sub cinci ani este, de asemenea, cea mai mare in Fandulstatelor membre UE (11,7 la de nou-ndscu}, 2010) Cuo rata a mortali mateme de 25,5 decese la 100.000 de cop nascul Viitn 2011 riscul de deces mater la nastere a ost de circa 5 ori mai mare tn Romania comparatv Ga UE Povara boli in Romania s-a modifcat de la un modal dominat de sanatatoa mamai ga copiuiui sido bolle transmisbile a una in care predomina bolle cronice si netransmisibile. Bolle cardiovasculare s1 cancerul sunt cauzele de deces cel mai frecvent Inregstrate, cu rocente de 57% 5, respectv 20% din toall deceselor. Bolle infecioase reprezintérumai 1% din numarul deceselor Romania are una dintre cele mai mari rate de deces standardizate (ROS) din cauza bollor cardiovasculare la persoarele cu varstaTnire 0 1 64 de ani din UE (108,9 la 100.000 adic’ de cous ori mai mull decat rata UE de 43,8 la 100,000), cea mai mare RDS din cauze legate de fumat (428 la 100.000) si cea mai mare RDS din cauza cancerulii de col uteri fa femelle cu varsta intro 0 si 64 de an, de palru ori mai mare decat media Uniuni Eurapone 5. STRUCTURA, ORGANIZAREA SI GESTIONAREA SISTEMULUI DE SANATATE infrastrucura de sénatate a Romance g sistemul sau de furnizare a servicilor nu au fost adaptate [a tehnologile maderne gi nu satisfac voile medicale ale populate. Capactatea de ingrijire primara este insuficient utiliza si cistibuitneuntar. Majoiatea servicilor sunt prestate in spitale. Desi unele sptale au fost moderizate iar servile de urgenta au fost dezvotate, continua sa existe discrepante Semnificative la nivel in ceva ce priveste furnizarea servcilor. Finanjarea servicilor de asistenja medicala (sub forma unei cote din PIB) so situeaza pinto colo mai mii din regiunea Uniuni Europene, iar chetuielo cole mal mari se iregistreaza cu Ingijiea in sptale, Existd un defictacut de modcigasistonte mecicale, In special n sectrul spitacosc. 3.1. FURNIZAREA SERVIGIILOR 3.4.1. Inge primara Conform normelor nationale, numrul minim de pacient| Tnscrigi de care un medic de famille (MF) are nevole pentru a tncheia un contract cu fondul judetean de asiguréri de sénalate este de 800 in zonele urbane, numarul maxim find de 1.800 pacienti pe medic de famileimeaic generalist la nivel najonal, in cazur excopfionale, aceasta limita este scazuta pentru zonele rurale pentru a permite cabinetelr medicale de familie a funcyjoneze Tn satele culo populaje mai mcd de 1.000 de locultor Furnizori de servi de inghjte primara au un procent mai mic de cazur decdt col estimat, far mecanismul actual de plata a fumizorul ampliica aceasta problema. Chiar daca accesul fzic la servicile medicale nu este neaparat o prablema, accesul la servici medicale de calitae este profund neunitar. Prezentarie In regim ambulator pe persoana in Romana sunt cu 34% mal mci decat in UETS. Un studirealizat de Oxford Policy Management in 2012 a subliniat faptul c@ infrastructura fizica pentru unitaile de Tngrijre primard este adesea perimata si poate afecta serios calitatea servicilor® 3 oxford Policy Management TA pent Untatea de Management al Prolactelor pent elavoraea une tratealprvnd ngriea primara - februnie 2012 3.1.2. Ingrire secundara gi tortiara in prezent, majoritatea servicilor medicale sunt fumizate direct in spital. Sectorul spitalicesc este hipertrofia, In imp ce serviclle la nivel dde comunitate sunt subdimensionate din punct de vedere al capacitati si al sferei de aplicare a servicillor comparaliv cu cele necesare (de exemplu, servicile pentru asigurarea sanatati mamei si a coplulti, servcii de ingtijre la domciliu pentru pacienti: dependent servicii de monitorizare a pacientilor cu diabet etc). Apelarea lot mai frecventa la servicille spitalicesti este atrbuita capacitati reduse a sectorulul extraspitalicese gi, Tn principal, faptului c& Lnitafle de ingriire primara nu Tsi Indeplinesc rolul de “tiere". Nivelurle scazute ale unor indicator cheie de eficienja a programelor de sndtate publica pot f atribuite faptului cd Tngrijrea primara nu Tg! Indeplineste rolul de vector al intervenfilor In sanditatea public gi de medicina de preventie, Jn jur de 75% din cazurile de spitaizare nu au bilet de trmitere de la medicul de famille gi circa 50% din pacieni intermati sunt consutay) in sectia de urgeni, indiferent de motivul intemarit’. De asemenea, datele pe grupe de diagnostice indica In mod constant faptul cd un procent semnificativ de pacient! internal au diagnostice care pot fi tratate In regim ambulatoru gisau de medicul de familie (de exemplu, hipertensiunea arteriala, astmul, diabetul tard complica, oita la copi etc.). In medie, 7% din intemari pot fi evitate, hipertensiunea primara gi cardiomiopatia hipertensiva cv insuficienta cardiaca congestiva reprezentand peste 25% din diagnosticele ce nu necesita intemare®. Din punct de vedere geografc, ratele mari de spitalizari evitabile sunt corelate cu mortaltatea riicata gi densitatea redusa a Lunitatlor de tnarijre primara 4 Banca Mona (20'1), Romnia-Analz8 funcional: sector santa. 5 ceuta M, Scintee SG, Dosius M, Mototoles C, Viadescu C (2013) Geographical Distnbution of Avoidable Hospital Condtions in Romania, ECOSMART - Environment at Crossroads: Smart Approaches fora Sustainable Development, 32: 318-328, Releaua de sptale din Romania este mare si fregmentald. In anul 2014, existau 527 de spitale (conform datelor de la Insttutul Najional de Statistic), ain care 484 au facut raportr privind activatea lor folosin sistemul clasiedr: pe grupe de diagnostice. Din acosto 848 do spiale, 34 erau de stat. Din anu! 2010, majoratea sptaleior au fost descontalzate si plasate tn subordinea adminstraje! publice locale, cu’ excepia cétorva spitale de nivel secundar gi tertar care au ramas in subordinea Ministeruui Sanatati. Sptalele variaza ca dimersiune, de la spitale universtare mari care oferd cele mai complexe serviciterjare pan la spitale mici care au una, doua sau tel specialitai de baza. Exist, de asemenea, o serie larga de diferenis in ceea ce priveste echipamentul, capaciatea de rezolvare @ cazurlor complexe si distnbulia lor geograticd. Tiourle de servil furizate in spitalele mici se limiteaza la tatarea pacienllor cu diagnostice necomplicate, cum arf infectile ugoare ale calor respratori Superiore, pentru care se efectueaza numal o gama redusé de proceduri medicale. Unelespitale universitare (precum cele dn eragele Ch slay) functioneaza tn mai multe cladi (pana la 25 - 30 de Cladispitale, cu distanfe de cata klometIntresectile aceluiag! spl. Acest uc submineaza in mod semnifcat caltatea actu medical, reste costurile guilizeazinefientresursele Coorconarea ingrij este deficitara iar refelele de trimitere offcila a pacientiorlissesc. Duos cum s-a observat mai sus, medic primari fac mai pun decdt ar putea si trim la spite pacient care ar putea i trata la nivel primar. In plus, roluile si funetilor pe care le are flecare spital nu sunt definite in mod oficial, ceea ce conduce la dupicarea servicio, le lipsur in ingre sila chefuiel inefciente cu sanatatea, 3.1.3. Discrepan(eregionale- Inechta a nivel urban si ural AAnaliza gradului de echftate a sistemulul de sandtate aratd inechitai legate de acoperirea servcilor medicale din punct de vedere al rmediului urban/rural, al tertoriulu (la nivel de regiuni si judefe) 51, de asemenea, la nivelul nor anumite grupuri vulnerable (de ex. cole de etnie roma). Exista odiferenta semnifcativéinire gradul de acoperire urbana si cea rural, in favoarea celor urbane (94,1 acoperire in zonele urbane comparativ cu doar 74,6% in zonele rurale). La nivel naljonal, densiatea medicior de familie este de 0,5/1000 de locuiton in zonele rurale comparati cu 0,73/1,000 de locuiton ih zonele urbane, rest de furizor de servici medicale lipsind din mediul rural Inechitajie tertoriale gi intre mediul urban gi cel rural sunt reflectate in indicator de sdnatate. Mortalitatea infant (0-1 an), un brome sensi al inechitati tn starea de sanatate, Inregstreaza diferente geografice important (Ine udeteiregiuni si medi; exit © dfaronta de tei or ntre cole mai mic valor (6 si 6,5 deceso la 1.000 do nou.nascu vi, Inrogistrata In Bucuresti si Ch) si cole mai mari valor (16 gi 19,4 decese la 1.000 de nou-nascuf vi, nrogistrate in Mehediny si Sa). Mortliates ifanila este somniicaty mai mcd in medial urban sila rivel natonal (7,7 la 1.000) decat in mediul rural (12.3 la 1.000 de nou-néscuti vi. In unelejudete (Clu Buziu, Dol, Constanta, Sala) si Viancea) mortaltatea infantil in zonele rurale este de doud pan la tei oti mai mare decat in zonels Urbane. Peste 80% din decesele infantile survente la domicily sin primele 24 de ore de lainterare se produc Tn randul copilor ain mediu! rural. Diferente geografice semnifcaive se Intdlnesc sin cova ce priveste malhutiia proteln-caloricd la copil cu varsta ire 0-2 ani, cu varati ale inicio raportal Into O¥ in judotul Tmig g 8,2% In udetul Mohodin 3.2. FINANTAREA SI CHELTUIELILE CU SANATATEA Majortatoa comparator indica faptul c8 Romania chettuie cu sSndtatea mai putin deca alte {8h similare. Conform citrelor oficial, Rom@nia cheltue pun sub 6% din PIB cu servicile medicale (publice gi private) comparatv cu media europeana de 8,5% si cu media de 8,8% a Uniuni Europene (joate statele membre). Acoperia populaljel de catro sistemul de asigurdri de sandtato a fltuat, dupa cum araté evoluia cotei de asigurafipersoane care primase pachoto de servicii medical incluso pe listolo mediclor do familie Raportul anual al CNAS, 2012), 0 erogtore do la 87.8% In 2008 fa 95,9% In 2010 - in urma introducer pachetelor medicale minime si optionale - $i apoi o'scddere pana la 85,3% in 2012. Conform raportuui EHC! 2013, Romania se situeaza pe penultimul loc in Europa tn ceea ce privesteindicele de consum al servicilor medicale,legat de nivel de alocarefinancird pentru séndtate pentuflecare persoan Investigarea modilu de alocare a resurselor In cadrl sistemulu indica un model relatv constant de alocare a resurselorfinanciare Intre segmentele sistomului de sanatate, cea mai mare parte find direcljonaté catre spitale si doar un mic. procent cate ingnirea exraspitaiceasca. In anul 2010, spitalele au consumat peste 50% din bugetul de sénatate publica, tn timp co Tngrrea primard a primit ‘ai putin de 7%, iar ingrjirea pe termen lung a beneficial de o alocare negljabi, Sistomul actual de pata pentru medici primar incurajeaza pe acesta sa creasca numarul pacienflorinrogistrafi ct mai mult ins nu gi séle ofere un pachet de complet de servci de ingri primare si preventive. De asemenea,sistomul de platé nu penalzeazatimiteriecatre medic specialist din spital sau prescrirle farmaceutice coststoare, Drept urmare, furizori de Ingrj primare contibuie la suprasoliciarea spitalelor sila prescrierea excesiva de medicament, 3.3. RESURSELE UMANE PENTRU SECTORUL SANITAR ‘in 2014, Romdria avea in ur do 55,000 de medic, cca 116.000 de asistente, cca 130.000 de al angajai medical git jur de 61.000 do angeiat ai personalului mecical auxiiar. Majoritatea erau angajai in sistem pubic: de sénatate Conform datelor OCDE, densitatea personalul medical (personal medical la 11000 de locutor) in Romania este printre cole mai mic din Europa: n 2012, Roménia avea 2,5 medici'1.000 de locuton $i 6,8 asistente!t.000 de locuitos, comparatv cu 0 medie a Uniuni Europene de 3,4 metiei.000 de locator gi 8 asistente/1.000 de locutor In plus, aceste cadre medicale sunt rdspandite negal atat din punet de vedere geografc cat si din punct de vedere al specialitalor medicale ipsa personalut medical est si mai mult exacerbatd de un exod acut al medielr, un numar mare de mediei emigrand tn special in Europa Occidentala. Dasi nu exista date exacte despre emigralia medicals, Ministorul Sanatai a emis tn perioada 2007-2013 peste 43.000 de cerificatele de contormitato, cbea ce aratarivelur Sammniicatve ale intenfel de emigrare. Acast lucru este confirmat de datele slatstice dn tale de destinaje: medic formal in Romania se situeaza pe primele locur in statistice privind personalul medical din Germania, Regatul Unit al Mari Britani, Franja gi Belgia. Alt factor de rospingore cats factor de alracto sunt relevant! in decizia unui cadru medical de a pardsi fara; un factor de respingere consta, fara indoiala, in starea precaré ainfrastructuri medicale din Roméria $1 impactul aferent asupra capactatii mediculi de 2-51 practica meseria gi de a acorda o ingilre corespunzatoare pacienlr Si 3.4INFRASTRUCTURA Sector! sanitar are la baz o infastructura care a fost conceputd In uma cu 60-60 de ani, cSnd nevoia de servic modicale ora dierits de realiatea ziclor noasire. Refeaua de spitale este adesea fragmentata (multe spitale sunt formate din mai multe paviloane care luneori sunt situate la cistanté unul de celal, csea ce necesitétransferul inte sectile aceluias! spital cu ambulanta); sunt folosite clair Vechi (unele au chiar peste 100 de ani) care nu permit integrarea optima a circuiteorintraspitacest si creeaz& dicultal in adoplarea de nol tehnolagi din cauza limitaiorfzice inerente ale clio, Mai mul, unele nu dispun de facil} adecvate de acces fic (de exer, penitu persoanele cu dizabili) Prin urmare, adaptarea infastructurl la nevoia de serviii mesicale actuala (bali netransmisible, acumularea problemelor do sandtate, complexe de comorbiditate, existenta tehnologilor complexe etc) este in mute cazuriimposibilé sau mult mai costisitoare decal Consinurea unor clédri noi pentru a consolida actvtaie In anumite spitale. De asemenea, cu precadere in spitaele vech, cu ccuite deficitare, controlulinfectilor nosccomiale este inadecval, ceea ce are un efect negatv asupra sigurantei paclentuli si care atrage chettuiol co pot f evita. Furrizarea echipamentului necesar este inca departe de standardele din tare europene avansate si, doseor distributia teritoralé gi utiizarea echipamentelor medcale in untajfe de stat ru sunt cunoscute, Exista dovezi despre vara semnifcative la nivelul unitafior medicale gi al regiunior geografice sic distibutja acestora nu relectdnevoile medicale ale populate? ® viadescuC, Scintee SG, ObavskyV, Hernandez QuevedoC, Sagan A (2016) Romania Heath sy review. Health Systoms in Tanston, 18). 3.5. STRATEGIA NATIONALA DE SANATATE PENTRU PERIOADA 2014-2020 Strategia Natonala de Sanatate pentru perioada 2014-2020 este documentul de politica reprezentativ prin care se propune un calendar pentru transformarea sectorului sanitar in vederea asigurérieficentei, a cata gi a accesului echitabil pentru fiecare pacient. Viziunea pentru perioada 2014-2020 (Figura 2) consta in inversarea piramidei de servic gi asigurarea treptald a unei acoperii mai argi a nevollor rmedicale ale populatel prin servicile care constituie fundamentul sistemului, in acest scop, Strategia se concentreaza In special pe Consalidarea Ingrijti comunitara, a ingrjitiprimare gi a Ing n ambulatorii de specialitate. Trei domenii strategice au fost identificate Jn Strategie: sdnatatea publica, servicile medicale gi masurle transversale (Tabelul 4), Figura 2: Viziunea Strategioi Nationale privind Sanatatea [2Vizunea Strategie! Najonale prvind Sandtatea Ingle t9 soital Ingle in rogim ambuatoru Inari primara Ingrje la nivelul comunitai 2014-2020 Gestionarea capaci Roconfigurarea traseulul pacientulul Gestionarea cazului Inge in soital Ingriite in regim ambuators Inge primera Ingre la nivelul comuritai PPomeniul sratege 2: sent medicale Un sistem de aervci madicalabazate pe sunstate pony grupure wlnerabie ["Combaterea poveriduble a bo in rindul | Crosteraa efcente gi diversiicarea servicilor popula prin ingeire mesieas primarae Control efclent al epidemir 5) ta ga efcletelserviitor lsupravegnerea bolo ransmisibie, eu inzate m untatle ambulatorl specatzate laceent po bole ransmisiie cu cea mai | Cresterea gracui de sigurana in randul fare povara Ia Romania popula prin consoldarea sistoruli ce [-Reducerea poveribollortansmisible ce. frgeni§ infegatg asigurarea accesulu egal la|. Sanatatea tn raport cu mec jaboratoare cu diferte grade de competent conus, legata de mgrirea prmara Thai specile | Crepterea gradutl de congtiemizare cu fn egim ambulator; love la salutle de prevente efcionte 51 | Acces mundi la sori de recuperare, lecucarea popula tn acest sens (ngrire fn palativeg!ngrii pe trmen hing le nivel prmar, secundar sau teria ogc 3: Masur tansversala ‘capac administatve la ive nana, regional local i comunicare lscumbator, [implementarea une! poll’ susterabile de asigurare a resursolr mane rn domeniul anata |implementareaunel pol! sustenabile de asigurare a resurselorfranciare pentru santa, lontollcosturilor protect anciaré pentru popula, [asigurarea i montoizarea cata servcilor medical public private; | Dezvataraa i implamentarea uno pol a medicamontalor po baza do dover cares lsigure accesul egal susterabilla medicaments pent popula; |"Promovareacereetl gi inovafel in sanatate | Cooperarea ine sectoare pent o stare esndtate mai bund popula, n specala fgupurervuherabil; ['efcientzarea prin simplficare a sisterlui mecical prin acceleraree uteri tehnologei jnformatilor ia miloscelr de comunicare modeme (e-reath), | dezvatiarea infastructu de sinaiate corespuncatoare five najona, regional lal entry a reduce inegallatea accesul la servile medtcale In coca ce prveste domeniul strategic 2 “Servic de sdnata Romania sunt + Consoldarea servcilor de ingri rimare si tng a nivel comunitai prin extinderea refelel de medic! de familie i de furizori de ‘ngi anivelul comuritatiinvestind in infrasructur8, mérind capaciatea 5 revizuind legisata + Remodelarea traseetor pacientuli 5 Tnténrea roluui de "rere al ings pimare; = Consoldarea ingriri tm regim ambulatoru prin cresterea resurselor umane § prin investi in infrastructura filed tn unital de ambulatoru; “inograrea sonicilor de sandtate alat pe vertical (asisten{a medicalé primara - Ingrjre In ambulatoris - Ingrie intaspitaicaasca) gi pe ofizontal (asison{a medicala prmaré Ingriie la rivelul comunitafi- asiston(a Sociald - educajia pentu séndtate i provenirea Botlor- orapie - reabiltare) + Rajionaizarea si resiructurarea relelei de spitale, cu accentul pe reduceres capaci de ingrii acute si exinderea capacitji de asigurare a ingrijnor pe termen lung, paliative si de recuperare direciile principale de dezvoltare pentru sistemul de sanatate din CAPITOLUL 2 PLANIFICARE $! ANALIZA COMPARATIVA LA NIVEL NATIONAL. Acest capitol prezinté directile strategice si activitajle cheie la nivel national pentru fiecare domeniu de fumizare @ servicio gi pentru activtatile de sandtate publics. Criterile de stablie a priostailor in materie de invest sunt propuse pentru a servi drept ghid in luarea vitoarelor decizt de investifi in vederea dezvoltaril capaci, in special pentru service situate la baza piramidel, respective cole do Ingrije la nivelul comunitafi, de Tngrijra primara gi ingrire in ambulatori. Acoste criteri de stablie a priontajlor vor f insofte g de un set de consideratiice urmeaza a fi stabilte de la caz la caz, cu participarea autoritalor locale atunci cand se stabilesc nevalle spectice ale fiecarei comunitatl. Aceste criterii vor fi Insotite de un all set de considerali ce urmeazé sa fie stabllte de la caz la caz, cu participarea autoritajlor locale, odata cu stabilrea nevoilor specifce ale fiecdrei comunitaj. Printre acestea se numar&: amploarea $i data celei mai recente renova, complexitatea modelelor de morbiditate localé gi categoria de pacient distanta rutiera pana la cel mai apropiat furnizor de servicii de complexitate superioara etc, Anexa 1 prezintd {intele normative nationale pe baza carora s-a realzat analiza deficiulul de servict medicale th raport cu nevoile populate. Criterile au fost conceputo in colaborare de Scoala Najionald de Sanatate Publica, Management si Perfectionare in Domeniul Sanita - Bucuresti (SNSPMPDSB), Insttutul Najjonal de Sanatate Publica (INSP) si Ministerul SAnatati (MS) 1, CONSOLIDAREA SERVICIILOR DE INGRIJIRI PRIMARE Viziunea de dezvottare a sectorului de ing primare consta in asigurarea accesului mai larg, echitabil la servicli de tnarijre primar de calitte, astfel incat vasta majortate a pacienflor ce nu prezinta complcaji s& poalé fi gestionata cu succes la nivelul comunitai Ingchitaje legate de acces vor fi reduse prin concentrarea investlor pe comuntafi care nu au in prezent medic! de familie sau un ‘humar insuficient, acordand o atenie special comunelor cu populaie marginalizata. Competenfele de sanatate publica ale medicilor de familie vor fl extinse prin revizuirea programe pentru invaiamantul medical si prin revizuirea componentei de Ingrije primara din pachetul de servicii medicale de baza. Funcfia de triere va fi consolidata prn revizuirea Contractului cadru la nivel nafional si a mecanismelor de plata pentru ingriirea primard, creand mecanisme pilot de finantare pe criterii de performanta pentru medicii de familiesi prin crearea unui fond national destinat renova cabinetelor de medicina de familie. Se estimeaza c& aceste actvitati vor creste Aisponibiltatea, caltatea si capacitatea de raspuns in cadrul comuniai gi vor reduce povara pe care o reprezints internals evita 1.1. INDRUMARI SI ORIENTARI PREVAZUTE IN STRATEGIA NATIONALA DE SANATATE ‘ngrirea primara in Romania este asiquraté de 12.736 de medici de familie (date din 2013), organiza! sub forma de cabineteindividuale sau in giup. Totus, servicile de ingrijre primara sunt utiizate insufcient si acorda un numar mic de serviei comparativ cu nevoile Populate, conducand la suprasolctarea spitalelor. Teoratic, exista sufcienti medici de familie care s8 satisfacd nevoile popula, nsa sunt cistrbuitineuniform intre zonele urbane si cele rurale. Consolidarea practcii de ingrijre primard pe baza medicinei de familie consttuie 0 prioitate identificata in Strategia Najionalé de Sénatate, Ingrirea primard va constitu scheletulsistemului medical romanesc. Acesta va asigura distibulia echtabila a servicilor de Ingrjre primara si va asigura dezvoltarea continua a cunostin(elor ga abiltjlor fumizorlor de ingiii primate. 1.2. STANDARDE DE REFERINTA INTERNATIONALE Jn anul 2012, Romania avea un medic de familie (MF) la 1.548 locuitori comparativ cu 1 medic de familie la 1.257 locuitori cat era in {Srle Uniunii Europene (Figura 3). Aceste cifte nu indica o lips severd de medici de familie Ia nivel national. Problema pentru Romania este 88 gestioneze lipsa severa a medicilor de familie din une local, in special din zonele rurale Figura 3: Numarul de medici generalist la 100.000 de locuitor (2012 sau cel mai recent an pentru care existd date) [giNumarul de medici general Ia 100.000 de locutori ‘Sursa: OMS - Baza de date europeand privind sénatatea - 2015 Numarul mediu de prezentiri pentru ingriire primaré gi ingriire Th regim ambulatoriu (inclusiv la departamentele de ambulatoriu din spitale)” a fost de 4.8 pe persoana pe an (date din 2013), mai mic decat media din UE (6,9) gi urmat de tari precum Bulgaria (6.4), Polonia (7,1) sau Ungaria (17,7)8. Acest lueru a fost pus tn legatura cu subfnanjarea constanta a servicilor de Ingrjre primara si fn regim ambulatoriu in raport cu ate sectoare sanitare: mai putin de 6% din Fondul National de Asigurari de Sandtate (2016) si in mod constant mai putin de 9% din 2005 pana in prezent a mers catre Ingriliea primar8, comparativ cu 9-14% din cheltuielie guvermamentale cu sénatatea din ate {ari europene. In anul 2016, medicii de familie au acordat peste 53 de milioane de consulta, Avand in vedere cele 17 milioane de pacien\iInscrisi la medicul de familie, rezulté o medie anuala de 3,1 consulta pe pacient, In plus, rata de trimitere ka un al medic este mare comparallv cu standardele internationale, situandu- se in medie la 10% pentru medici de familie din mediul urban gi 42% In mediul rural T Datel prvind prezentie porta ingrite primar linge in coin ambulaora sunt raportate in comun in baza de date Sandtale pentru tol a OMS gi nu pot detaleate, 8 Viadescu C, Scintee SG, Olsavszhy V, Hernandez-Quevedo C, Sagan A (2016) Roma Heath system review th Systems in Transton,18(¢) Exista mai multe exemple tn Tntreaga Europa de situa n care mecanismele de plata pe criteii de performan{a au fost folosite Imoreuna ‘cu mecanismul de plata pentru flecare serviciu sau pe paciant® pentru a- incuraja pe medici ber profesionisti $a ridice nivelul de calitte a Ingrijilor sau s8 controleze costurle: 5 Reforming payment for heatth care in Europe to achieve better value (Reformarea modu de valoare}- Rapot de coreetare semnat de Anita Charlesworth, Alisha Davie 9 Jensfor Dion ~ Augus lta pentru asistenyé mesdcal in Europa pentru pus de 2012, + Estonia a introdus un sistem de plat ce include un bonus pentru calitate pentru medicil de familie cu scopul de a preveni gia gestiona bolil cronice gi alte domeniipriortare printre care vaccinarea i mamografia (Koppel g alti, 2008); = Tn anul 2009, in Ungaria, a fost introdus un sistem de platd pe e“teri de performanga pentru medic de familie ce are la baza niste Indicator! de calitate stabilij de Administra Fondulul National de Asigurari de Sanatate (Gaal i alti, 2011) + Ate {ari au implementat stimulente financiare pentru a4 motiva pe medici sa controleze costurile. De exemplu, In tala stimulentele financiare sunt folosite pentru a Incuraja medicii generalisti sa Isi asume rolul de trere a pacientior gi sa ia decizil prin care resursele sunt utlizate mai eficient cum ar fi prescrierea anumitor medicamente si trimiterea pacientilor la specialisti (Thomson si ali, 201). 1,3. JINTE $1 DEZVOLTARI STRATEGICE IN PERIOADA 2016-2020 Printre {intele de ingrire primara pentru anul 2020 prevazute Tn Strategia Naljonalé de Sandtate Tn perioada 2014-2020 se numars =O densitate medie de 64,7 medic! de famille la 100.000 de loculter; £65,000 de trimitarila 100.000 de locuitor Direct priortare gi activtaile conexe sunt |. Reducerea discrepantelor regionale in cea ce priveste accesul la medicina de familie sila servicile de ingrijire primara: ® Vor f identificate interventile sustenabile pentru a alrage si a menfine doctor in sistemul de ingrjre primara, in special in mediul rural Acesta este, de asemenea, un obiectiv specific in cadrul Planului pentru Dezvoltarea Strategicd a Resurselor Umane in Sanatate, in curs de elaborare la Ministerul Sanatati (vezi caseta “Masur privind resursele umane in sanatato" de mai jos); ‘Va fi Imbunatafit accesul la servicile de Ingrire primard prin testarea si dezvoltarea servicilr de telemedicina, in special in zonele rurale indepartate. 0 sur prvnd rosursolo umnano fr Sanat Jn cad procosuli de éezvotae, Planul pont Dezvolrea Strategic a Rosurselor Umane ‘Sandlato, Miristerl Sénaii a deriiicat mai mute msur pentu reducerea dafeitull do re medical, cu aocent pe mets i pe zonele rurale, Prine aceste masur se numdrd ‘Acordarea de beneics penn. relocare pe eriteriide warsparenia peru medic special gt netusiv madi defame) care se slablesc gi incop $8 lueraze in zone cu un deft, jemonsvat n specaltaiea lr. ‘Crearea unl program najonal pent crestrea cat actulal medical prin factares 1cesulu medio Ta stunento de credit destnate dozvotin cabnellor kr,Il Consolidarea func de tere a pacienior a inriji primare = Vor f introduse noi mecanisme de plata sisau penal fnanciare pe criteri de perforant’, Ministerul Sanatati are in vedere un program pilot in acest sens care 88 Inclida cabinele de medicina de famile din cincigase judale din doud regluni de dezvoltare eu Scopul de a studia eventualul impact asupra comportamentului medieulu, rezultatele pentru sanatate si fezablitatea unel extinder fa nivel national. Regine Sud si Nord-Vest au fost identificato ca find cole mai potrivte candidate pentru acest program pilot dat find rhumérulredus de consulta la medicul de fame si servci pe cap de locuitor. Daca programul plot se dovedeste a fio reusita, se poate avea in vedere un program de finanfare pe crteri de performanté pentru furizoni de servic de ingnjre primard la nivel national incepand cu anul 2020; = Asigurarea unor servicli medicale pentru populate disponibile 24 de ore din 24 si 7 zile din 7, dozvaltaricentrelor de permanen\a, prin stabilea priontaior la nivelul eomuntaplor rurale; = Va fi creat un fond specal pentru finanfarea renovérlr/dotri cu echipamente a cabinetelor de meicind de familie. La nivel national, aproximati 66% din cabinetele de medicina de famile continua s8 funcioneze In clad apartinnd autoritatlor locale. Acest fond va f Subventionat de autoritijle locale si najonale, precum si de parteneri tehnici s fnanciar. Judetele vor fl invtate 88 depund cerer Ciriterite de prostate in selectia cabinetelor de mdicna interna ce vor beneficia de spriin se vor baza pe: Statutljuridc cla a cli in care se ala cabinetu de mecicins de familie, ‘Vechimea cladinlor si active anterioare de reabiltare gi intretinere; Dovezi ca investia va promova erestorea performanjel in coca co prveste furizarea serviilor precum gia standardelor de caltate; Impact proiectului de investi in punct de vedere al motvarilstmulan mediclor de familie. il Alnierea servicilor de ingriie primara fumizate la nevoile medical ale popula, cu accentul pe consolidarea roluui pe care medic de familie il au in sinétatea publica in scopul prevenin gal gestiondi botlorcronce = Programa de rezidenjat in medicina de familie va fi revizuté din nou (dupa cea mai recenté revizuie, din 2016) pentru a continua ezvaltarea competentetor de diagnosticare 51 interventie timpuri: = Integrarea ingriirlor primare in servile medical la rivel de comunitate va fi consoliata. Fundamentul mecanismulul de integrare va { logea privind asisten{a medical la nvelul comuntaj, adoptaté de Guvernul Roméniel I octombrie 2016. Normele metodologice de aplicaro a Logii vor provedea care este relul do coordonare al meaiclor do familie n activitatea centeulul comunitarintograt. = Pachatul de sorvici medicale de aza in ingriile primare va f revzuit in conformtate cu orientale nationale gin urma concluzilor Giscutilor cu Casa Najionalé de Asigurri de Sandtate. Proporia de servci de prevente la nivel primar, secundar gi teria acordate Adulflor 51 copilor (incisiv screening pentru depistarea canceruli de col uerin, a cancerului mamar gi celui de colon) va creste. Vor f inclusi membrii comunitafiorigrupurior vulnerabile - diagnosticare, montorizare § tratament timpuriu acoréat pacienjlor cronici (8e fexemplu, hipertensiune, dlabet) in cadrul comunitaji Obiectwul este acela de a creste receplivtatea medieilor de famile in ceea ce priveste: Educate pentru sanatat si consilioraa, Ingnijirea legata de sarcind,incusiv ingjrea prenatal si postnatal Suplimentele nutsitonale Senici de planificare fami ingirea copii inclusv vaccinare), conse si educate pentru sénatate; Gestionarea gi urmartea bolo eronice, Screening pentru depstarea cancerul (In special activa de screening pentru depistarea cancerulul mamar gal cell de col utrin) 2. CONSOLIDAREA SERVICIILOR DE INGRUIRE LA NIVEL COMUNITAR Dezvoltarea servcilor de ingnije la nivelul comuntai true reaizaté simultan cu consolidarea ingritlor prmare pentru a asigura servci de Ingrire receptive, accesible pentru tof) pacienti si pent a preveniintemérile inutile, pe de o parte, precum si asistenta moticalé anterioaré, pe de alt parte. Nevoile complexe ale comuntaior cu popullie marginalizata, ata cin zonele rural cat si cole Urbane, vor fi mai efcient deservite prin dezvoltarea rolului Ingriri ia nivel comuniter, Legea privind asistenja medicalé la nivel omunitai, adoptaté de Guvernul Romaniei in octombrie 2016, va sta la baza acestui proces de dezvoltare. Vor fi create p&n la 200 de Nol centre do ingijre comuntara integrate, priortate avand localtijle unde in prezent nu existé nel servcli de Ingril primare nici Servicii de ingrjira la nivel da comuniat. Asistontalo comuntare, mediator sanitan | asistonji sociali vor colabora cu medici de familie. Se estimoaza ca in acest fl se va asigura un réspuns mai bun la nevailo modicale ale grupurilor vulnerable, In special alo Iocuitorior cin zonele rurale, dar si reducerea poveri exeritate asupra sectoruuispitalcesc. 2.1, INORUMAR! $I ORIENTARI PREVAZUTE IN STRATEGIA NATIONALA DE SANATATE Dezvollarea servcitor de ingrii la rivell comuniti reprezinté 0 alemativé eficienté din punct de vedere al costurlor de a asigura accesul la servicite medicale de baz, in special in zonele rurale si pentru popuiaile vulnerable, incusiv cea rroma. Exist, de asemenea, necesitatea de resttucurare a servicilor medieale in ingrijiea in ambulatory 57m spital LLegea privind asistonja medicala la nivelul comunitai, adoptata de Guvemul Romanial in octombrie 2016, introduce conceptul de “contra comunitarintograt’, care va fi catalzatorul dozveitai ingrii la nivel comunitar. Minsterul Sanatafi coordoneaza companenta do asistonfa madicala asigurata prin centrele de ingriire la rivel comunitar si asigura salarle asistentelor comunitare si ale mediatorlar Sanita Autoritaie locale pot contribu, de asemenea, la chelullle cu resursele umane din certre gi sunt pe deplin responsabile pentru acoperirea chelluilor operational. 2.2. STANDARDE DE REFERINTA INTERNATIONALE Nu esto cazul 233. TINTE §1 DEZVOLTARI STRATEGICE PENTRU ROMANIA IN PERIOADA 2016-2020, Tinile la vel national sunt prezentate in cadrul de monitorizare a Strategiei Natjonale de Sandtate (Tabelul 5) in afara spitalului, prin continuarea ‘Tabelul 5: Ingrijirea la nivelul comunitatii- Tinte nationale Tndioton de rezutat Valoare de] Tinta 2020 Feteio (2018)1. Poputatiarurata care 3.223210] 4,700,000) lsenetiaz8 de inri fvelu comunaap(Numarg jrocent a vet atonal, [regional judetean) [2 Feme inearcinate in medul Noe cazal 3.009) irate acces a saree de lasistent In comuntate [3 Copi cu varsta sub 5 ania Nae cazal 5209] lacces a servile de asistonta [income ‘Sursa: Cadrul de monitorizare a Strategiel Natjonale de Sanatate pentru perioada 2014-2020 Activtiie cheie asociate cu atingerea tintelor nafjonale sunt: |. Crogtorea numarului de asistente gi mediator santan la nivelul comuniafi pentu a reduce discrepantele regionale gi a obtine © ‘acoperire mai bund a populate vulnerable (grupun in special in mediul rural) IlImplementarea unui mode! nou de centre de ingrjre integrate la nivelul comunitai, infintate gi incluse in “reteaua de ina primare* in cadrul legslativ asigurat de Legea privind asistenta medicala la nivelul comunitati. Normele metodologice pe baza cérora va fi pus jn aplicare Legea vor f elaborate pana la inceputul anului 2017, Echipa integrata va lucra tn cocentrele comunitare pe baza unor prevederi comune elaborate de Ministerul Santali, Ministerul Educaliel, Ministerul munci si Minsterul Administra, Planficarea dezvoltati penivu echipele integrate se va realiza pe baza acelorasicritei de stabil a priontajir care sunt valabie gi pentru centrele ‘comunitare (mai jos) Il, Crearea unui numar de pana la 200 de nol echige comunitare integrate, cu stabilirea prioralor legate de localitile care In prezent ru au acces nic a servicile de ingrjre primard nici la cele de ingrije la nivelul comunitai, Prntre citerile de stabilre a priori in Infinjarea echipelor comunitare se vor numara ~ Suport logistic gi nanciar pentru costurile operajonale ale centrelor comunitare, asigurate de Autoritatea local (inclusiv 0 contribuile la plata salarilor personalului de ingrire comuritara) + Localtaiileincluse in Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate si al Dezvottri Locale; + Localti fard medic de fame; + Locality care au Tn componenta cel putin 3 sate: + Asigurarea personaltiui minim care sa asigure functionarea centrului + Angajament anterior cu un medic de famille pentru a demonstra integrarea in servicile de ingriire primara: + Stalutjurci g stare fzicd adecvate ale unitajior existente; + Procentul de populaje de etnie rroma ain total populatiel din zona vizata; + Numarul femeiloraflat la varsta de reproducere de 15-49 ani + Numarul copillor cu varsta intro 0 i § ani: + Numérul adulflor cu varsta minima de 65 de ani din zona vizata, IV. Gresterea capacitai insttujonale si tehnice a furizanior de servici de ingijire primara, Aceasta va include dezvoltarea si punerea in aplicare a ghidurilor s'sau protocoalelor de practic si validarea unui instrument pentru efectuarea evaluate privind nevoile medicale la nivel comuritai 3. DEZVOLTAREA INGRUIRII CLINICE $1 PARACLINICE IN REGIM AMBULATORIU Consolidarea ingrii in rogim ambulatoriu este eseniiala penins gestionarea eficace gi efcienta din punct de vedere al costulor a cazurior de o complexitate medie care nu necesita internare. In prezent, majortatea pacientilortrec prin ambulator si ajung sa fie intemati in spital. Pentru contracararea acestei tondinte sunt avuto in vedere doud directi strategie: in primul rand, capactatea ‘ambulatorilor integrate va fi consoldata prin extinderealtenovarealmodemizarea in acord cu nevoile médicale regionale: in al doilea rand, accesibiltatea la servicile in regim ambulatory va creste prin promoverea unui program de lucru prelungit, mai flexibil. Pentru ambulatorile care oferd servict paracinice, prioriatea este aceea de a reduce distbula arbitraré a echipamentelor de inaka performanta prin erterii normative. 3.1. INORUMARI $I ORIENTARI PREVAZUTE IN STRATEGIA NATIONALA DE SANATATE $I TINTE NATIONALE PENTRU PERIOADA 2016-2020 Spitalul nu mai este instituia exclusiva pentru acordarea a numeroase forme de ingrijre medical i chirurgicala de rutind. Ingrijrea de specialiate in regim ambulatoru reprezinté o optiune mai buna din punct de vedere al sigurantei si al operabiltati pacientului,inlocuind tratamentele medicale costisitoare cu unele eficiente din punct de vedere al costuior. ‘In acest context, Planul strategic instituljonal pentru perioada 2015-2018 (in curs de revizuire) a identical urmatoarele priori pentra perioada 2016-2020: “Dezvoliarea retelei de ambulatori de specialitate (Ingrijre in regim ambulatoru integrat gi de specialitate), a specialitalr paracinice, a senvicilor de imagistica, de laborator si a explorarior functionale); + Integrarea servcilorfurizate in spitalele clinice sa platformelor de diagnostic in servicile ambulatori + Implementarea de solu informatice pentru a imbunatatisistemele de raportare in ambulatoriul de specialitate, asigurénd in acelasi {imp interoperabiltatea in cadrulsistemuli informatie al sanatai: ~ Cresterea capaci personalului medical de afurriza servic in ambulatoriul de specialitate inr- 0 manieraintegrata cu alte rivelur de ‘ngrijre gi in conformitate cu ghidurle de practicd, protocoalele cinice gi procedurle pentru “trasoul de ingrjr™ pentru primele 20 cole mai freovente patologi 3.2, "NORMATIVELE" NATIONALE $1 STANDARDELE DE REFERINTA INTERNATIONALE, Nue cazul 3.3. TINTE SI DEZVOLTARI STRATEGICE PENTRU PERIOADA 2016-2020 Pentru ambulatorile cinice, priontajle s acivitale cheie sunt:|. Efectuarea de investiji in reabiltarealtenovareaimodemizares ambulaorilor integrate, Pentru evaluarea cazurlor de investi, Ministerul Sanatati va lua in considerare o serie de enter gi, de asemonea, va evalua pozijonarea exacta a judetulidmunicipaliai Unde estelva fi situat centrul ambulatoru Tn raport cu jntele: normative nationale peri specialitatea avuta Th vedere. Crtrile de slabiire a prior in ceca ce priveste investitile n ambulatori sunt: + Sustinoraa gi impiicarea cin parea autortatlor locale gi a comunitati locale; *Disponibitiatea in prezent sau in vitor a resurselor umane adeovate care 88 asigure functionarea centrului ambulatory in timpul unui program de lucrurezonabil = Volume de lucruexistente gi prognozate care 8 stea la baza deciziei de investi; * Starea infrastructurig\istoiculinvestilor de capita = Investija reste capacitatea special clnico de baz daca aceasta capacitate se situeaz sub valorle impuse (vezi Caseta "Masuriprivind resursele umane pentru sénatate™ dela punctul 13 de mai sus) = Invesija creste capaciatea specialiaior cinice care inregiseaza defict mare | adresabiliate mare In functie de nevaile medicale demonstrate ide servciie d'sponbile In zona de viata in cauza + Exista si sunt implementate planuri de confermitate si de punere in aplicare esupra cBrora s-a converit cu sutortatea de sénétate public judeteana il Crestorea graduiui de accesibiltate a ambulatoarelr integrate pentru popula. Printre masuri se numara prelungirea programului de licru al cabinetelor ambulatori §\ modificarea contractull cadru cu Casa Najjonalé de Asigurari de Sandtate pentru a permite un program de lueru mai fexbi Pentru centrele ambulator paracinice, priortatle sunt: 1. Lmitarea distribute! spajale arbitare a acestor capaci. In acest scop vor fi stable volume minime de lucru si standarde rocedurale pentru a justfica orice no investi (de exemplu, numérulestimat de procedur pe an pentru echipamentul de imagisic). In PU, citeite normative (Anexa 1) prezinlé coefeientireievan} pentru distrbuia echipamentelor de inalé performan(a (de ex. 1 Computer tomograf la 200,000 de lector); pana la efectuarea altor analze piv volumele de lucru estimate a nivel mai detaliat In Fegiune, acest coefcieny trbuie interpreta cu prudent Il Testarea de modelo noi de finanjare si adminisrare a unitaflor do ingrije tn regim amulatoru care oferd servic paracnice. Unde si $i cand este relevant, pot fi late in considera parteneriate publc-prvate pentru a recuce povara investiilor publice si introducerea Unor modele de management nol Centrele de ingrijre n regim abulatriy de speciatate (cele existent 9i unital nov create) vor participa la active de screening pentru depistarea cancerui. 4 RESTRUCTURAREA SECTORULU! SPITALICESC Sectorul splalcase din Romnia este supradimonsionat gi utilzat excesiv in matero de Inari! primare th regim ambulatoru. In plus durata medio de gedere tn spital este mare raportata la standardele intermatjonale. In viziunea noasta, servcile spitaicogti so adreseaza in mod eficient cazurlor acute, complexe gi trimitcelelate cazur cate servicile de Ingrire primard, In regim ambulatory si pe termen lung/tecuperare, dupa caz. Pentru a susline aceasta trance, siategia este e a reduce numérul de patui pentru Ingili acute Concomitent cu luarea unor mast si destégurarea unor acijuni care sé reduc numérul de intrnér evtable 5 88 faciteze extemérle mai rapide, Reducerea numarulu de patur pentru ingrit acute va fin stransa coordonare cu dezvotarea servicilor de ‘ng fa nivel Comune Bare 9 ng Fog amualor, procum 9 2 0 3 a 5 le [=> s |) =| = |= 2 a 2 Rem fs] 2 >? | 5 3 z a 7 [Suceava | 1] 2] 2 | 3 7 7 z 7% a A 0 7 a = fra [so |e | ea [aa |e 3 7 @ ‘Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sanat pentru anul 2015 Cole 60 de spitale de boli acute au tn tolal 14.485 de paturi pentru boli acute (vezi punctul 3.6 de mai jos pentru capaciajle de Tngriire pe termen lung). Spitalele/cinicle private de boli acute sunt concentrate in lasi si sunt, h principal, unital mici, cu 20 pana la 40 de paatur (cu excopta Cliniii Arcadia din lagi, care are 111 patun. Jn general, rata de ocupare a spitalelor de boll acute Se situeazé sub 68%, In functie de categoria spitalului, Cu un numa total de internari pentru boli acute reprezentand 681.299 si un total 4,6 milloane do zile de intemare in 2074, inseamna ca in reglune exista chiar 51 acum (adied Tnainte de implementarea strategie! de reconfigurare) un exces de paturi pentru ingrjii acute. La nivel regional, numarul de patur pentru Tngrijri acute este de 4,6 la 1,000 de locuitori, Numairulinternarilor este de 19 fa 100 de locuiton (Figura 13), Ratele mari Inregistrate In lagi sunt reprezentative pentru faptul ca spitalele din lasi sunt institufile la care sunt trimisi pacienti din regiune. Figura 13: Paturi pentru boli acute gi rata de internare pe popula in Regiunea Nord-Est "Paturi penitu boli acute gi rata de intemare pe populati In Reglunea Nord-Est Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sénati pentru anul 2015 Activiatea spitaliceasca din Regiunea Nord este relatv autonom pentru rezidenyi din regiune. Vasla majorite (98%) a episoadelor acute interate in spitalele din Regiunea Nord-Est sunt pacienf care au domicliul ih regiune, Se ivegistreaza o migraie minora (In jur de 2% din cazun) a pacionflar in Roglunoa Suc-Est,catre spitalolo din judetole Bacau gill. In schimb, 83% din toat intornarile cu Bol acute inregistrate la pacienti cu domiciu! n Regiunea Noré-Estigureaza la spitalele cin reguune. Jumaate din celelate cazur (in jur de 3% se inregisireaza in spitalele din regiunea Bucurest-tfov. in interior regiuni, judul tai funcjoneaza in mod clarca un pol de atracie: 80% din otalul interior in spite din lap provn din afara jude(ului (iar 87% din acestea provn ain reglunea Nord Est), Spitalele dn afara judetulu lag! Tnregistreaza, de asemenea, 1 modi peste 95% din cazuto de intorare proverite din judotelo respective. Pun pest otreime (35%) din total cazurilor de bol acuta din rogiune sunt internate in spitaele din lag. Esto Mgrjorator faptul cd mai pulin do 75% din pacienp din judofelo Noam gi Vaslui sunt intemat in spitale din judetele lor de domiciu; peste 25% cin pacianti din aceste judete merg fe lala, ie in afara Regiun Nore-ESt. Din punct de vedere a infrastucturilor, majoritatea spitalelorjudetone existente au fost construte in ani 50 (Suceava, Vashi, Botosani) sin ani ‘80 (Neamt, Iasi, Bacéu) cu paviloane adaugate [a structura iijala in ani '70 si ‘80. Avand in vedere vechimea clio, Servcile clnice mai degraba au evoluat odata cu timp in loc sa fe planificate strategic. In majontatea cazurilo,starea fizicd,spatile $i funcfionatatea cldirlor sunt deficitare.Lipsa dependinjolarclnice (In special pent servicle de asisten{a dined) face ca organizarea 8 fle inefcienta. In cova ce priveste servcile de asistenja cinicd (blocuri operatoare, cabinete de radiologe gi imagistca, ele), senvicile care trebuie 8a fe asigurale In acclagi spafla sunt frecvent la distanfa uncle de altele, coea ce face ca timpul de parcurgere a distanjolor in cadrul aceleiagi unit sa fa mai lung, cauzand astelintdriein fumizarea sorvicir. 3.3.2. Strategia de recontigurare a spitalelar Releaua de spitale din regiune va fraonalzata si reconfguraté pentru a asigura efiienta costurior 5 uliizarea optima a servcior.2) Numérul paturlor pentru Ingrjrea bolilor acute din reglune va scidea pnd tn 2020-2022, tn timp de numarul cazurilor de Ingrijie tn regim de zi va cresle, Aceasta reducere se bazeaza pe: = Diminuarea numérului de internari Ty spital de Ia 20,5 la 100 de locuitor, cat este fn prezent, pana la 18,0 la 100 de locuitor fn 2020; + Sustinerea procesului de tranzife de la ingrjrea intrasptaliceasca la interarea pentru ingrijre In regim de zi; + Ratole de ocupare in spitalstabite la minim 80%; + Durata medie a gederii In spital este stabilta la 6 zile anticipand faptul ca, datorté dezvottarii unui sistem de asistent medicala regional mai integrat, spitalele vor primi, penisu un procent din pacienfi lor, cazuri complexe, care necesita internare mai Indelungata din ‘cauza complexitai tratamentului ‘Tabelul 12: Proiectii privind capacitatile d ingrijire a bolilor acute 2018 ‘Tinta pon 2020 jnieraer Teper aE 5 TOS (ararlintemaror a 100 de locator 28 738 de nvemd pita Tie Tn agin de 7 Rare eazur he (ar do ner penta Tage Ta regim do Nae cat ood Navara era ied BOS [Parts medic de iterare oa 30 ara ator de momare TSE 3a TS Rata ce ocunare Go) s w anata patrtor dn stale Teas Te (amr four pentru agri in regime Nae cad Ea frou Teas TMT ‘Sursa: Analiza datolor de la Ministorul Sanatafi gi SNSPMPDSB ‘Aceasta reducere @ numérului de paturi va fi realizaté atat prin: () transformarea In Intregime a anumitor spitale de boll acute in unitti de ingrijire pe termen lung siisau alte unital de stat (de exemplu, spitale cu o singura specialitate) c&t si prin (i) reducerea num@ruiui de patur din spitalele de boli acute ramase, ') Un spital regional nou, modem, cu infrastructuré moderna gi echipamente de ultima ord va fi consirult in las. Acest spital va prelua rolul de spitaljudetean de la Spitalul Judetean de Urgenta Sr. Spiridon (1.103 paturi), ceea ce inseamna ca Spitalul Judetean existent va {i mutat in noul spitalregional"”, Noul spital regional va deveni un nod al refele de spitale din regiunea Nord-Est, care va prelua pacieni in stare mai grava $i cazurile care necesita tehnologie gi calfcare de inal nivel, Capacttatea gi configuratja acestuia se vor baza pe Ipotezele de volum'de lucru estimat gi vor ua In considerare colelalte spitalensttute de nivel terjar existente in lagi (de exemplu, institutele regionale de cardiologie g1 oncologie, spitalul de pediatvie Stanta Maria, doua spitale de obstetrca si gnecologie etc.) Capacitatea totala a acestui nou spital regional nu va depasi 850 de paturi pentru asistenté medicalaintraspitaliceasca si Ingrijri de zi). 17 Componenta de nana inter va fi clarfcaté in urma elaborai Planlui de Invest Muanual al Minsteruui Sanaa (In curs Ge desfagurare). Vitlorul plan arhitectural pentru acest spital nou va f elaborat fn aga fel incat si optimizeze functionarea acestuia si s8 creasca nivelul de performanta si economia de castur, In acest scop, vor fi grupateicentralizate anumite activitali care In prezent sunt raspandite (di ‘exempl, blocuri operatoare, servic de asistenta clinica), incheierea de noi acorduri de guvernanta clinic, inclusiv organizarea de "pol medical, cu 0 concentrare de personal si echipamentele Ia nivelul difertelor unitai) medicale ce {in de acelasi ‘pol’. Saloanelo intraspitalicest (pentru servicile generale) vor fi proiectate in aga fel incdt s& optimizeze planificarea personalulu si turele) (de exemolu Intre 24 g 28 de paturi. €) Crearea unui cadru legal pentru construirea de noi spitale regionale. Vor 11 create organisme de administrare la nivel central a sistemului regional de Tngrijit cu accent pe gestionarea capacitati gia traseului pacientului, Imparjrea responsabiltajlor gi stablirea priortatior n cea ce priveste domenile de asistenia madicalé catre centrele rogionale care pot avea un impact esenfial asupra prablemelor majore de sénatate publica - cardiologie, ngrijrea In cancer, terapie intensiva perinatald etc. 4d) Noul sistem medical remodelat va conduce la consolidarea celor cinci spitale judelene ramase (Bacdu, Suceava, Botosani, Neamt Vaslui) ca spitale de urgent. Spitalele judetene din Vaslui si Botosani au fost reabillate si dotate cu echipamente in cadnil Programului Operalional Regional anterior (2007-2073). Spitalele judefene vor avea roluri noi: In primul rnd, acestea vor acorda Ingrliri medicale i chirurgicale intraspitalicesti avansate, inclusiv ingrjire chicurgicala de 0 2, precum si terapie intensiva iar, in al dollea rand, vor oferi ingrii tn regim ambulatory integrate in ingrijrea sptaliceasca si vor avea capacitate avansata de diagnosticare si tratament. Vor contribui la dezvoltarea actvitajlor de screening in zona lor geografica, n strans& complementaritate cu sarcinile alocate mediclor de familie. €) Spitalele din Regiunea Nord-Est vor f reorganizate pe tel nivelur: = Un spital regional in lagi, care va functiona gi ca spital de urgenfa de Tnalt nivel, oferind servicii medicale de mare complexitate, cu serviell ambulatori integrate, incusiv tehnologie inata pentru diagnostic gl tratament, deservind Inreaga regiune; 5 spitale judetene in colelalt capitale de judet, care vor funciona gi ca spitale de urgen{a ce ofera ingrijre medicala si chirurgicals avansaté, inclusiv Ingrijir n regim de zi si dotate cu uritafi de terapie intensiva. Aceste spitale acorda, de asemenea, Ingrijiri in regim ambulatoriu gi au facilitatj avansate de diagnostic gi tratament + Spitale locale situate in oragele mal mici si care deservesc comunitatea local, oferind servcl spitalioesti de baza, servic alemative in regim amulatoru, ingri intraspitalicesti in regim de zi, investiga clinice de baza pentru diagnostic si tratament. 4) Spitalele de importanta strategicd pentru reteaua regionala de spitale vor beneficia de diferte proiecte de renovare si dotare cu echipamente. La 0 prima evaluare, potentiale candidate ar putea fi Spitalul de pediatrie Sfanta Maria si Spitalul de obstetrica siginecologie Cuza Voda din tasi. Banca Mondiala va sprijini dotarea cu echipamente de monitorizare, ventilate 1 ecografie Doppler in zece spitale din Regiunea Nord-Est: gase spitale judetene precum gi patru spitale municipale din lagi, Neamt gi Vaslui Rezultate: Sistem nou de guveranfé (cadru si capacitate) Sistem nou de administrare a spitaleor sie alocare a resurselor Gestionarea eficienta a traseului pacientului Gestionarea eficienta a capacitati(planificare) 3.4, RETEAUA DE URGENTA IN REGIUNE Refeaua de urgenta din regiune va fi consolidata in aga fel inc&t sd fle redus& povara exercitaté de cazurle urgente asupra spitalului de Uurgenta din ag! (vitorul sptal regional). Ca atare, vor fi consolidate capacitajle de terapie intensiva din alte spitale judeyene precum si In doua pana la patru spitale municipale. Spitalele judejene din Suceava si Bacau sunt potenfale candidate pentru dezvollarea capacitailor de terapie intensiva, tinand cont si de apropierea lor geograficd de lagi si potenfialul de a deservi regiunea in mod unitar. Va fi dezvoltat In continuare potential de integrare gi imbunatajre a functionalitajlor de telemedicina in reactia la stuatile de urgenta Din cole 22 structuri spitaicesti care primesc cazurile urgente din regiunea Sud-Vest (5 unitatj de primiri urgente si 14 unital) cardiopulmonare), zece (toate unttie de primi urgente si doua unital cardlopulmonare) sunt In curs de dotare prin proiectul finangat de Banca Mondiala, in curs de derulare, Analiza este ‘n curs de realizare (inalzare estmata pentru inceputul anului 2017) intre Ministerul ‘Sanataji gi grupul de lucru tehnic care a stabilt priortajle de investifi pentru proiectul cu Banca Mondial tn scopul identifica structurior ce ar trebutluate fh considerare pentru reabiltare/modemizare/dotare. 3.5. DEZVOLTAREA FACILITATILOR DE INGRUJIRE IN REGIM AMBULATORIU CLINIC $I PARACLINIC ‘Activitatea de Ingriji In regim ambulatoriu (masuratd prin consulta si servicii acordate la 1.000 de locuitor) din Regiunea Nord-Est este ‘cea mai redusa din {ar8, In ciuda unei densital a unitalor de Ingrjin In regim ambulatoru apropiate de media naljonala. Capactatea de Ingrlire in regim ambulatoriu va fi consoldata in intreaga regiune prin reablltarealrenovarealechiparea ambulatorilor integrate, cu accent in mod deosebit pe judetele unde astfel de facili exista In numar limitat Botogani Vaslui, Suceava gi Neamt) sau sunt in stare roast. Accentul va fi pus pe Imbundtatirea furnizani servicilor in specialitajle clinice principale gi in specialitijle care inregistreaz deficit mare si o mare adresabiltate regionala (de exemplu, reumatologia, oncologia gi neurologia pediatric) 3.5.1. Diagnosticarea situatiei actual si principalele defcite jn Regiunea Nord-Est, cel mai mare numar de unitali ambulatoril se aflé in judetul lasi (42%), lucru explicat probabil prin existenta, Centrului universitar, urmat de judetul Suceava cu 24% din numarul total de unitali ambulatori din regiune. La colélalt capat al lasamentului,judetele Botosani (2%), urmat de Vaslui (8%) au cele mai puiine unitati ambulatori ‘in coea ce priveste tipurile de unitatj ambulatori, cabinetele medicale individuale (CMI) sunt predominante la nivel regional, urmate de ambulatorii de specialtate cele integrate (Figura 14). Judetele cu cel mai mare numar de cabinete medicale individuale sunt lasi g) Suceava, cel ma mic numa find Tntalnit in judetul Botosani (1), urmat de judetul Vaslui (12). In ceea ce priveste unitaile ambulatori de specialitate, cel mai mare numar este Intalnit n judetul lag (45), urmat de Bacau (22) si Vaslui (16) Figura 14: Distibua untatior ambulatori de specialitate pe categor [iDistrbuya untalor ambulator de speciatate pe categori Ssursa: SNSPMPOSB Activtatea de Ingriiri in regim ambulatory din Regiunea Nord-Est este cea mai redusa din tara, masurata prin numarul_ de Consultailservici acordate atat pe medic cat si pe cap de locuitor. De exemplu, la nivel regional, se acordau 19 consuttafi acordate in regim ambulatory la 10.000 de locutori, putin peste jumatate din media najionalé (35 la 10.000). Numérul de servicii de ingrijire in regim ambulatoriu pe cap de locuitor este de gase ori mai mica decat media najionala. Aceasta disparitate nu poate fi explicata numal prin ‘numarul unital, deoarece densitatea unitalor totale de Ingrir Tn regim ambulatory (ambulatori integrate, ambulatori de specialtate si cabinete individuale) se apropia destul de mult de media nationala (12,2 faja de 12,8 la 100.000 de locultri. {in judoful lagi se concentreaza actvitatjle de ingrire In rogim ambulatoriu (consultafi si servci), de exemplu, aproximativ 1/3 din unitate medicale pentru specialitajle obstetricd-ginecologie, pediaisie gi oftalmologle. Cea mai redusa acivitate se Inregisireaza In Botosani, Neam{ si Vaslui (sub jum&tate din media nationala), in vreme ce lasi se situa peste media nalionala in ceea ce priveste at&t constltatile cat gi servicile. 43% din activtatea de Ingrj in regim ambulatoru din regiune s-a inregistat in judul lagi, comparabila cu ‘numarul unitajor de ingrijire in regim ambulatoriu raportat la regiune (42%). Specialitajle medicale care inregistreaza deficit de medic! fad mare de adresabiltale sunt reumatologia, oncologia si neurologia pediatric in Regiunea Nord-Est exista 42 de ambulatori integrate (inclusiv ambulator integrate tn spitale de boli eronice), din care 12 au fost deja renovate/reablitate/modernizate in cadrul Programului Operayjonal Regional anterior, 2007-2013 (Figura 15). Majoitatea ambulatorilor ‘care au primit finantare se aflau Tn lagi (4 din 15), In timp ce In Vaslui, niciunul dintre cele trei ambulatori integrate nu a beneficiat de finanfare prin POR, Figura 15. Ambulatori integrate renovate prin Programul Operational Regional 2007-2013 [/Ambulator integrate renovate prin Programul Operajonal Regional 2007-2013] Judetul lagi are cel mai mare numar de clinici ambulatorii care oferd servicit paractinice (laborator g\ imagistica), acestea reprezentand 35,1% din numarul total de clinici ambulatori (Tabelul 13), Clinci universitare de specialitate functioneaza in jude lagi si deserves pacient) din Intregul jude (Spitalul Judojean de UrgenjA lagi, Institutul de Boli Cardiovasculare, Insttutul de Oncologie, Insttutul Parhon tc.) si cinici private mar. Pacienfi din Intreaga regiune sunt mai degraba trimigi la cinicile ambulatori de specialitate care functioneaza {In cadrul sptalelor¢! la cinicile private din lagi. Judetul clasat pe locul dot in clasamentul judetelor cu cele mai multe clinici ambulatont functionand in cadrul spitalolor este Bacau. Aceste doua judete reprezinia peste 55% din totalul fumizorior de servicii paractinice Tn ambulatoni pentru populata din regiune. Judetul cu cel mai mic numar de clin'ci ambulatori este Vaslui‘Tabolul 13: Numarul si distributia clinicilor ambulatorii care ofera servicii paractinice wer | ec] eT | iS | NT | SV | VS | Numértorlce cnt ambutstort in Regiunea Novo Et INR.OE we |e pe ae | | 768 lcuivici [PONDERE | 2ia% | 13.7% [Sim | Tim | sam | Tem | 100% [TOTALA ‘Sursa: SNSPMPDSB Tabelul 14: Numarul de clinici ambulatori situate In spitale gi care ofera servicii paraclinice gi numarul de clinict ambulatoril private care ofera servicil paraclinice in Regiunea Nord-Est IDET | BAGAU [BOTOSAN' | ASI [NEAMT | SUCEAVA | VASLUI [TOTAL “UNICT é a [et 2 a 2 | 3 (MBULATORILIN PITAL TNICT w we pe [1 (MBULATORI Private Tora % =z [ea] a | me ‘Sursa: SNSPMPDSB 3.5.2. Obiecive strategic regional si plan de dezvoliare Pontru a asigura un acces echitabilla aceste servic la nivel regional, capacitatea de ingrice in rogim ambulatoriu va imbunatatta in regiune, cu accent deosebit pe judejele unde astel de facia) sunt in numar lmitat(adica Botosani, Vaslui, Suceava gi Neamt) sau in stare defiitara. Prine drecile speciice de dezvoltare a ambulatorilorclnice se numa = Investiile in reabilitare g echipamente, in special in judejele Botosani, Neamt si Vastu = Cresterea gradulu! de acapenie cu medic! $1 serve n speciale clinice de baza in toate zonele urbane, tn special medicing interna Si chiturgia gonerala, cao inregistroaza cal mai mare deft in rege. 2 Suplimentarea numarului de medic specialist in damenile cinice care Inregstreaza deficit mare si adresablitate mare in regiune. Priontaile regionale sunt reuratologi, oncologia si neurolagia pediatrcd. Prntre prontatle spectice judetuli In coea ce priveste specialtiile care necesita imbunstat se numa © Bacau: gastroenterologie, orlopedie, pediatre: © Botosani: urologic, cardcloge, dabet, endocrnologle, gastroenterologie; Noam: uraloga, neffologie, 8 Suceava: bol infectioase, ciabet, endocrinologio: © Vaslui: urologie, dabet, cardiologe; Rovizuirea si reducorea tintelor normative pentru medici pentru domenile cinice cu grad redus de adresabiltate (de exemplu chirurgia cardiaca, chiurgiatoracica, neurochrurgia) si pentru care sunt disponibile servci de ingie in regim doz 3.6, DEZVOLTAREA INGRUIRILOR PE TERMEN LUNG $I A CELOR DE RECUPERARE Da find capacitatea insuficienta a ingriirlor pe termen lung si a celor de recuperare in raport cu nevolle estimate, planul propune o crogtere a ingtinlorpalativa, de recuperare gi pe termen lung cu 25% (aproximaliv 1.000 de patur) pana tn 2020. Mare parte dn acoste raster va fobtinutd prin resiructurarea patutlo pentru Ingrj acute tn cade procesulul de reconfigurare a rele regionale de sptale. 3.6.1. Analiza situa actualo gi pincpalele defcto ingijte de recuperare spe termen ling sunt acordate in prezent in 19 sptale de boli cronice, precum si In departamente specie In spitalele de boll acute, cu un total de 4.229 de paturi. Aproximativ 85% din aceste paturi sunt alocate ingrijrlor pstiatrce pe termen lung, ceea ce Inseamna ca numai 1.900 de patun sunt dedicate altor activa} de ingnijie pe termen lung s ingrire paliatva. Jn judetul lagi se concentreaza aproxmativ 40% din numarul paturlor pentru ingniin eronee, Capactatea de ingri cronice este ‘ndeosebi subdezvaltata in judotele Bacau gi Suceava, caro au mai putin do 10 astfel de patui la 10.000 de locuitori gi mai putin de 20% patur do ingriit cronico din totalulpaturilor din sptao. In cova co priveste ingrrie paiaive, exsta 10 unital care ofera astal do servic! in regiune, raspandite in patu judete: patru una in lagi (peste jumatate din numérul total de paturi de ingrii palatve din regiune) si cto doud in Suceava, Bacau si asi. Capacttatea existonté ora extrem de mica in Bacéu si Suceava, adic’ mai putin de 5 patur pent ingii palate la 10.000. In judelsie Botosani si Vaslui nu existau patun pentru ingriire paltva in 2014, in regiune erau inregisrate in total 1,3 milioane de zie de intemare pentru ing cronice, Peste 62% din ziele de internare rau pentru psihiatie gi peste 14% exau pentru bol pulmonar infecloase (Figura 18), Cazurile de ing de recuperare, ingriii palative $1. bol ale vérsiniilor reprezentau cumulat numai 25,2%. Din punct de vedere al morbidtafi palatve, cazurle oncologice reprezentau 40% din total regional (sub modia nationala de 74%), in vom co demanta gi bolle neurologice reprezentau fiacare 12-14%, 0 valoare semnificativ mai mare decat media national Figura 16: Zile de intemare pentru Ingrijre pe termen lung in functie de categorie (%) [AZile de internare pentru ingriire pe termen lung in funcje de categorie‘Sursa: Analza datelor de la Ministerul Sanatati si SNSPMPDSB 3.6.2, Planul de dezvoltare strategic’ regionals Numérul paturlr pentru ingejre pe termen lung va fl dezvoltal in regiune dupa cum urmeaza = Recuperare: 30 de patur la 100.000 de locuitor; + Ingrijire palativa: 20 de paturi pentru ingrijire paliatva la 100.000 de locuitori + Gestionarea ingrri pe termen lung sia persoanelor varstnice: 6 paturi la 1.000 de locuitori cu varsta de cel putin 65 de ani Numarul total al locurilor in patzi pentru ingrijire pe termen lung si de recuperare va fi adapiat la aceste {inte gi va reprezenta un total de aproximativ 3,510 de locur in patlzi, adica o crestere de 30% (Tabelul 15). Se va acorda prioritate judefetor care In prezent nu au niciun fel de capacitate pentru ingrii palative (Vaslui si Botosani) si dezvoltari servicilor pentru pacienii cu boll mintale si afectuni neurologice, care reprezinta poptlale finté foarte importanta In regiune. ‘Tabelul 15: Numar de patuel de recuperare/ITL in vitor in Regiunea Nord-Est Rocuperare | Palate | ML Bao a7 Te oe Borogan | 16 7 co Tam 25 75 757 Neany cy ee Suceava | 188 Fo as Vast TZ 74 we TOTAL | es oa cy TOTAL GENERAL 5487 ‘Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sanataii gi SNSPMPDSB AAcost numar total de patur va fi dezvoltatatat in insttutile specalizate de ingle pe termen lung cat gi in sectile de TL din spitalele de boli acute. Acolo unde este cazul, consolidarea institulilor de ITL va f"sincronizata" cu rajjonalizarea sptalelor de bol acute din regiune. © patte din cline redundante de Ingrijr a bollor acute vor fi transformate in untati de Ingrire pe termen lung. Urmatoarele criterii vor fi aplcate in stablirea priritati cu care vor fi dezvoltate unital de ITL: 4) Sustinerea si imolicarea autoraor local gia comuntai locale: b) Dovada ca proiectul va facta reconfigurares paturlor pent Ingtrea bollor acute din zon@, de exemplu va permite extemarea mal devreme a pacientior cu bol acute; €) Ingriirea paliatva nu este disporibilé in zona la data curenta. Concomitent va fi dezvolatd in fiecare judet 0 re{ea de echipe de ingriji paliative pentru asistenja la domiciiu. Pentru regiune va fi elaborat un plan de dezvottare a resurselor umane peritu ITL, care va include si o Separare a activtatior de formare ce urmeaza a fi analizate pentru medici, asistente, precum si pentru personalul de paramedici speciaizati. Va implementat un sistem de trimitere a acientior, cu protocoale care descriu conditile de trimitere catre servcile de ingrijire paliaivd de specialitate (gravitatea si complexitatea cazunloriproblemelor) 3.7. ASPECTE TRANSVERSALE $I CONDITII NECESARE 3.711. Implcaji legate de resursele umane Implicaile planticdrii aspectelor de sénatate la nivel regional NE din punct de vedere al resurselor umane sunt prezentate pe scurt in fabelul de mai jos, pe segmente. Tabelul 16: Rezumatul principatelor implicatii din punct de vedere al resurselor umano ‘Component phat aie primers Namaral medicr de Tara va eagle 2% pana a 4% [Echipe de grave m® | Numarat angajaior din service de Tigre vel Comanta va jcomuntats—_fereste ou 20% [Sectoral sotalcesc _|Strategia de reconigurare areca cbieiv rajonalizarea romana de patun,evtarea duped serlciior nojusifieate gi reducerea Rumanu |e irtemar. in acest context, impeaile vor f imitate dn punet de |vedere al personal suplentarnecosar. Pe de ald pars, cum |sptalele au deft de personal In acest moment (cnform capactaplor [coretce,strategia de resiructurare va permite reechibrarea acesie! [suai la ceea co prveste consruireanoul spit regional avn In vedore [cd aceasta nous construc vainlocul un sptal exstent (1.103 pau pent igri acute), impleatile di punet de vedere al resurselor umane} jor priv n print rnd consoldarea nor actitl| medical, precum § ldszvcltaroa unor atv de formare continu [Cente ambuntort de Este mposii sa anteipam cu exactiate impleaiie dezvorar acesior ocala {scat decaroce necesarul de esurse umane va depinde de modell de Jauvernantatinantaro care va plicat; 100% publ, 100% privat sau partenrit pub-privat. [Cu toate acostea, pont entale publice cole in parteneriat pube- privat aprobarea prolectula se va acorda pe baza unl estima clare a Witoareler volume de ucru i certtudini ca personal necesar va llsponbil sa asigure funcfonaraa corespunzstoare servic[Recuparaea ql inarivea [Capactaton do lrnizare i roghne a socio’ de Tngivepe trmen fe termen hing ing ge rocuporara va crescuta cu 20% in unaie de IL. sptalele [de bal acute servile de ingrire la domi, |Se va etabora un program de dezvolare a esurselor unane ta nivel regun’ pera a ezalva problomele legate de austrie cantatve 9 [caltative necesare 3.7.2. Organisme responsabile de implementarea Planului Regional de Servic de Sanatate gi nivelurile locale La nivel central, cele opt Planuri Regionale de Servicl de Sanatate (PRS) vor fi coordonate de un secretar de stat numit in acest sens. Va fi infintat un Comitet de management cu rolul de a supraveghea evolulia la nivel naijonal a puneri in aplicare a planurilor; Comitetul va fi format din secretari de stat, director de departamente relevante din Ministerul Sdnatati gi reprezentant) i Institutului Najjonal de Sanatate Public’, ai Scoli Najjonale pentru SAndtate Publicé ai Casei Naljonale de Asigurdri de Sénatale, Ministerul SAnatayi dezvolté In prezent, cu sprijinul Bancii Mondiale, o structurd menita sa Imbunatajeascd performanja procesulul decizional si procesul de implomentare pentru investi tn faciitat sanitare publica. Rolul exact al acestel structur in gestionarea zilnicd a investor se afl in curs de dezvoltare, aceasta urmand s@ fe integrata, dupa finaizare, n structura de guvernanta central Figura 17: Organizarea managementului cu tit lustrativ (In curs de realizare) rganizarea managementului cu tly ilustrat Diferite grupuri de lucru vor f infntate gi organizate in jurul obiectivelorstrategice identiicate in cele opt PRSS, inclusiv: Un grup de lucru concentrat pe consolidarea Ingrijlor primate gi la nivel comunitali (pachet de servic platé pe criterii de performanta ate) = Un grup de lucru concentrat pe restructurarea spitalelor gi tranzitia de la servicile intraspitalicesti la cele Tn regim embulatori, La nivel regional In fiecare judet va fi infinjat un comitet director judelean fn subordinea consilulul judefean, format din reprezentani autoritailor judejene 1 locale, ai autoritaflor de sénatate publied judelene, ai casei judefene de asigurari de sénatate gi al asociatilor de cadre medicale (In special medici de familie). Comitetul director judetean va avea in componenta si reprezentanti ai pacienjlor, cu rol consultaiv. Avest comitet director va fi nsdrcinat cu conceperea gi implementarea activitajlor specitice judetulu si prevazute in Planul Regional prving Servicille de Sandtate pentru Regiunea Nord-Est si cu monitorizarea evolu! gi evaluarea impactului punefi in aplicare. = Comitetul director regional, format din reprezentani\ ai comitetelor directoare judetene gi un reprezentant al Ministerului Sanatai, va fl esponsabil cu conducerea, coordonarea gi monitorizarea implementarea in ansamblu a PRSS pentru Regiunea Nord-Est colaborand Indeaproape cu comitetele directoare judetene. Agentia de Dezvoliare Regionalé Nord-Est va fi reprezentatd Tn cadrul comitetulul director regional cu statut consukatv pentru a asigura coordonarea cu dezvoktarile Intre sectoare si priortajle pentru rogiune. Pot f, de asemenea, infinjate grupuri de lucru tehnice specifice (conform nevoilor si priantafiior din regiune) pentru a susiine actvitatea Comitetulu director regional 3,8. STABILIREA PRIORITATILOR $I GRAFICUL GANTT 3.8.1. Priontal de investi Pentiu Regiunea Nord-Est, prorttile de investi sunt rine Teves Sars de Invesije (miloane | fnartare ‘0 eur0), oventatve’® 7 [eenstocya sparc 780.0 CEE fesional dn lai 2 [Dezvotiarea conor de | Inve 27 qe2pe | CE. POR Frat in regi centu | Banca Mondiais mbulators 3 [Steatoa a &5.55 ochpo 3 CE-POR hot intograte de greta hivell eomantati F_fRestuctrarea, Unneazi ate | CE-PORTS featittarca si dotaroacu | evaluala | Banca Mondial chipamente a anumitor ale oo Dot acute soalia de terapie [ntensiva gi spiale de imporana stategics ent rejeaua de sptatefesional) gi asstona do lrgenta 3 Restucturaroa gi 35 Tanea Mondiale feabiltarea capactatlor fo ngalito pe tren lung, pala de 18 pentru untitled primi urgent (UPL), analiza esta Legenda: CE - Comisia Europeana; BEI - Banca Europeana de Investiti; POR - Program Operational Regional 3.8.2. Graficul Gantt Graficul Gantt al actvitajilor prioritzate este prezentat tn Figura 18 de mai jos. Detalile investijlor vor fi consemnate in planul general regional privind servicile de sandtate pentru Regiunea Nord-Est, care va fi elaborat pe baza acestui plan regional si finaizat pana la sfargitul anulul 2017, Figura 18. Graficul Gantt pentru investijile priortare propuse [Prontateracivtal BT ie Ze 2020 (ornare anima] Taam rm an Tam Tr aT iparonort | 1) 2)3 | 4) t}2)alel{rl2)s |e] r}2}s (Gonsvarea sptataul uastean Fi. Actuatzarea MIS ian tunctional FPlatorma fe conser ‘Banc Europene fe nvesti i, Sua do iS fezabitate Phatiorma fa conser Banc Europere fe rvesti 15, Modar iS fartitoctrat Pharma fe conser Europene fe rvesti Iz Consiucye gt pus lchizive do Phatiorma lecripamente {so canallore firctist tetany f Bane uropene se rvesti [Resrurarea, reabiltarea si dotarea ca ecipamente in anumie spa de bol acute (untatea ds Trapieintansvl pale le valoare stategica pentru rojeava despite ragional) | Ingrrea de urgan Is Reabifarea pS TEM lector de terapio intensive i. Conseterea WS IMAT fete egionae d| ngrite 6 argent 7 Restrucurarea WMS TCX] fi reabitarea Epitleoe ao lmpartanys stoaica i insttrea onat PAS TEM Imecanisn in fecal Mista [sanatapi car salanatizezo decile le invest [Restructurarea gi reabiliarea capactailar de Tage pe armen lung, Inger pave de recuparare (& Revovaresi pS TOL BM] lative do lecinamente 0, Dozwonarea iS line vir aeura lima sericitor le ingive pe lermon ung jinctusiv necesarut le fons de munca) [Dezvotares cant ir do nga fn realm ambalaiona Hi, Renovares) MSICL, CF, lachizje do M1) lechiparento 12, Reertarea PASTEL] Imexkeior in zonoie lou pinta ctico 9, Revieuroo —_MISTCNAS) lcontractutut ears [starter pentru Inge in rim lambuttors [Cresrea a 45-55 echipe nolintegrate de Tage a elu Comune [a mpicaroa — MSTCL) leomuntaor 3 fatortafor locale NS. Recraarea —WISTCL] lersonalult de Favre comanitar ie. Fomarea —WSTCL] lechipetr leomuntare i Finatzarea WIS lsiandardoior Janvnd sore de Inge a nivel lemon 78. entfcarea MIS INSP. Imecanismelorde (2) linantve pont © latago ga pasta [porsenall do linge a nivel deNott activtaile scrise cu caractere cursive se referd la masuri la nivel national pentru a sustine activitajle specific regionale. Legenda: MS - Ministerul Sanatagi; MM - Ministerul Munci, Familiei, Protecfii Sociale gi Persoanelor Varstnice MAl - Ministerul Afacenior Inteme INSP ~ Insttutul National de Sanatate Publica SNSPMPDSB - Scoala Nafionala de Sanatate Publica, Management si Perfectionare in Domeniul Sanitar - Bucuresti CNAS - Casa Nafjonala de Asigurari de Sanatate; CL - Consili locale; CE - Comisia Europeana; BM - Banca Mondial ANEXA Nr. 1 inte normative folosite in estimarea deficitelor in serv A. Ingiire primara a) Mediul urban a. { modic de familie si 2 asistonte angajate cu norma introaga la 2.000 de locuitori b. 1 medic de scoala, 1 stomatolog gi 2 asistente angajate cu norma inreaga la 4 $coli b) zonele rurale 8 grupuri vulnerabile 8. { medic de familie 511 asistenta angajaté cu norma intreaga la 1.000 de locuitor Bb, 1 medic de scoala, 1 stomatolog g! 1 asistenta angajaté cu norma Inreaga la 4 scoll ¢) zonele rurale cu grupuri vulnerabile a. 1 medic de familie 51 asistenta angajata cu norma intreaga la 1.000 de locuitori . 1 medic de scoala, 1 stomatolog gi 1 asistenta angajata cu norma intreaga la 4 scoli «. col putin un centru de permanenta B, Ingrre la nivelul comunitai a) Mediul urban 2.1 asistenté comuritara gi 1 mediator de sénatate la 500 de locuitoriasistat ') zonele rurale fara grupur vulnerable a. 1 asistenta comunitaré si 1 mediator de sndtate la 420 de locuitor asta ¢) zonele rurale cu grupuri wulnerabile 2.1 asistenté comunitaré si 1 mediator de séndtate la 420 de locutor asia Db. 1 asistenta comunitara gi 1 mediator de sanatate la 250 de locuitori asistali pentru comunitaie din zone cu acces dificil Criteri pentru stablirea zonelor cu acces dic: + comunitairurale cu 0 densitate a populate’ mal mica de SO/km? onditji geografice allitudine mai mare de 600m sau panta mai abrupt de 15% « Delta Dunari Accesul tir este dificll pe toatd durata anului = Numarul de agezari (in afaré de cole care indeplinesc criterile de mai sus) aflate la o distant mai mare de S0km do cel mai apropiat Centru de ambulant = Numarul de asezari (in afaré de cele care indeplinesc criterile de mai sus) aflate la o cistan{a mai mare de 150km de cea mai ‘apropiaté unitate medicala cu patur . Ingrjire in regim ambulatoru = 1 medic specialist angajat cu norma intreagé si 1 asistenta angajaté cu norms intreaga pentru fiecare specialtate clnic8 ambulatorie de baza a 10,000 de locuitor 20 Mecicind inte, pediatio,obsttc8-gnecologie gi chiurie goneralé +1 medic specialist angajat cu norma intreaga si 1 asistenta angalata cu norma intreaga pentru toate celelalte special cnice la 50,000 de focutor laborant angajat cu norma intreaga si 2 asister laboranti angel cu norma tntreaga la 10.000 de locultor radiolog angajat cu norma inreags i 1 asistent raciolog angajat cu norma inreaga la 10.000 de locuitor “1 medic de recuperare si 2 asistente de recuperare angajate cu norma intreaga la 5.000 de locitori +1 fiioterapeut, 1 psihoterapeut git logoped la 10.000 de locutor * echipamente medical (date provizori pana la realizarea analizelor dotaiato po baza volumul de ucru) “ computer tomograf a 200,000 de locutor 4 aparat de rezonanta magnetic la 250.000 de locutori 4 ecograf a 10,000 de tout D. Ingrive paliatva = Recuperate: 30 de patur la 100.000 de locutor = Ingrite palativa: 20 do paturi pentru ingijie palatva la 100,000 de locutori; + Gestionarea ingrii pe fermen lung sia persoanelor varsnice: 6 patur la 1.000 de ocuitori cu varsta de ce! putin 65 de ani +1 medic angajatcu norm intreaga 52 asistente angajate cu norm intreaga la 40 de pacient cureni 11 echipa de ingle la domiciu la 20.000 de locuiton ANEXA Nr. 2, lor din regiunea Nord-Est fara medici de familie (date din 2014) ocala | Popul tise | —_Judet