Detlev Liepmann André Beauducel Burkhard Brocke Rudolf Amthauer I-S-T 2000 R: TESTUL STRUCTURII INTELIGENTEI (INTELLIGENZ-STRUKTUR-TEST 2000 R) Manual Tehnic Adaptat in Romania de: Dragos Iliescu si Anda Miron GOs.Descrierea CIP a Biblioteci Nationale a Roméniei 1S-T 2000 Rr Testl structuriineligenge manual tehnic / eile Liepmana, André Beauducel, Burkhard Brocke, Rudolf Amehauer adape. in Ib romance Dragos Mies Anda Miron. - Bucuresti : OS. Romania, 2011 Biblioge ISBN 978-606-92324-8-4 1. Liepmann, Dede TL Beauducel, André TIL Brocke, Burkhard IV Amehaues, Rudolf V.liescu, Dragos (crad.) VI. Miron, Anda (sad) 1599 (Copyright © Hogrefe Verlag Gmbh8Co.KG., Géctingen, Rohnswveg 5, D-37085, Germania CCopyrighe © penstu vrsanea in limba roméin O'S. Romina See loanei, nt, 29A, sector 2, Bucureyt aeBun Tel. (+4) 021.230.45:99,230.51.50, Fax: 021.242.89.60 ROMANIA wowiestentralco Tpirila SINAPSIS &2 1181, OP. 1, Cluj-Napoca, 3400 Ht Tel: 0264-423.806, 423.807, 423.813, fax: 0264-423.814 e-mail: contaer@sinapsis.ro, wwwsinapsisr0 “Acest manual nu poate ftevindut, sublicenia,redisebuie sax in orice alt mod transferat sau flost in orice rmodalcate de orice alt parte deedt petsoana sau enstatea cei - fost acordat. Orie vilare a aceste prevederi traduce la anulareaaucomaca licege iva pane pie implicace in cul, tn conformitate eu legea repeurior de autorCUPRINS Capitolul 1. Fundamente teoretice.. a peeeeZ] Introducere 7 1. Convergena nt ere supra struct intelgege. a7 1.2.Factoi general ntligenta id siinteligenta cristlizat8........soseeeesenneeresnnee - 10 1.3.Suprapunere inre modele:consecinge pentru constrctia testulul. 215 1A. Descrierea IST. 6 15. Rezumat alfundamentullteoretial ST. 17 Capitolul 2. Administrare si scorare.... ersaedestssesrs eoevasareraeste21 Introducere ... 21 2.1, Ordinea si durata administra 2 2.2 Pancte generale pent adminsare ee eeemenanete 22 23, Modaitatea de adminisraeprobleme spectic...a.essssuisisusniensinnsseusiisensnueeseen 38 24, Scorareasinterpretarea ezutatelortetul..vsssoseeeessssseeeesssnseeesvsnseesnnsnseees etnenertt?r 26) Capitolul 3. Interpretarea IST. ae 231 Introducere 3.nerpretarea scalelor Moduli de Bad. 3.2 Interpretarea Scalelor ModulullExtins 33.Studli de az... ceseseeee Capitolul 4. Dezvoltarea Modulului de Baz’ . Introducere.. ' 41 Revie iter in grup de saci 42.Validitatea Modulull de Baz... 43. Norme pentru Modulul de Baza Capitolul 5. Dezvoltarea Modulului Extins.......++. Introducere 5:1. Denvotres une bae pentru masuare 9 care sac ape model ae. 55 5.2.Colectareadatelor..... coseeeeesee . 56 5.3. Fdeltatea pent scorule Modul Bans 59 54. Norme pentru Modulul Extins 61 Capitolul 6, Adaptarea IST in Romania . eee pstersteveseeteassce easa7es68) 6.1. Traducerea adaptarea iterilor 63 62. Esantion normativ... 654 1-5-7 2000 R:Testul StructurilInteligentei 63, Fidelitatea subscalelor,scaelorsscorull total... oa 64, Statistici descriptive o 65. Corea intre scale n 66, Analiza factorial exploratorie. B 67. Analiza factorial confrmatorie . % (68, Cercetri recente realizate cuIST in Romnia % Referinfe Bibliografice........ Anexa A: Norme pentru Modul de Baza ...... Anexa B: Norme pentru Modulul Extins Anexa C. Itemii scalelor de cunostinte si coeficientii B pentru calcularea gf gg. Anexa D. Transformarea scort F SS $11Q in procente cumulate pe baza disPREFATA ‘Testul Structurii Inteligentei a fost initial publicat in Germania in 1954. O editie revizuita, IST 70, a fost publicata in 1971 si sunt disponibile numeroase recenzii de teste si studii academice ale IST 70 (Schaarschmidt, 1997; Schmidt-Atzert, 1997; Brocke, Beauducel & Tasche, 1998). La nivel global, rezultatele au indicat c& IST 70 avea nevoie de revizuire (de exemplu, Schmidt-Atzert, Hommers & Hef, 1995). Revizuirea a oferit sansa de a imbunatifi caracteristicile psihometrice ale IST 70 si de a aduce testul la nivelul gindirii curente. $-a pus accent pe intarirea fundamentelor teoretice si pe validarea de construct a testului (Brocke et al., 1998). Testul rezultat, IST 2000, a reprezentat o revizuire consistent’ cu un fundament teoretic actualizat si cu noi grupuri de sarcini. In 2001 au fost aduse imbundtitiri aditionale unor itemi, iar normele extinse au fost publicate intr-o editie denumita IST 2000-R. Edifia romaneascd a Testului Structurii Inteligentei (IST) este tradusé si adaptata din varianta german IST 2000-R, dar s-a consultat pe tot parcursul procesului de adaptare de asemenea si editia din Marea Britanie a testului. Procesul de adaptare este prezentat in detaliu in Capitolul 6, Primal capitol cuprinde fundamentele teoretice ale IST. Capitolele 2 si 3 se axeaz pe aplicatille sale practice: cum si administrim IST in cel mai bun mod, cum sa il scorim si cum ar trebui inter- pretate scorurile. Capitolul 3 confine totodata si un numar de studii de caz care ilustreaz procesul interpretarii, Capitolele ramase si Anexa ofera informatii tehnice referitoare la dezvoltarea testului sila proprietatile sale psihometrice. Versiunea curenta a IST indude nu doar elementele de bazi revizuite ale IST 70 (Modulul de Baza), ci si o noua sectiune (Modulul Extins). Procedura de revizuire a elementelor de baza ale IST 70, care formeazi Modulul de Bazi IST al versiunii curente, este descrisa in Capitolul 4, iar procedura de dezvoltare a Modulului Extins este descrisa in Capitolul 5.CAPITOLUL 1. FUNDAMENTE TEORETICE Introducere Cercetirile referitoare la structura abilititilor intelectuale a dus la dezvoltarea unei game vaste de teste denumite drept “teste de inteligenta* sau “teste de aptitudini” In practicd, aplicarea relativ frecventa a unor asemenea teste sugereazai ca este importanta atit revizuirea repetatd a proprietatilor psihometrice gia fundamentelor teoretice ale aces- tor teste, cit si informarea permanenta legati de cercetirile recente realizate cu acestea. In cele ce ‘urmeaza sunt trecute in revistd evolutile stiintifice referitoare la structura inteligentei umane, impac- tul acestora asupra revizuirilor editiilor anterioare ale IST si constructia versiunii curente a testului, 1.1. Convergenta intre cercetarile asupra structurii inteligentei “Inteligenta” este un construct complex. Construc- tul de inteligenfé include un numir de aspecte partiale, specifice, ale inteligentei, aga cum este aceasta inteleasd, explicata si determinata stiintific la un anumit moment (cf. Brocke, 1995). Avand in vedere cd aceste aspecte partiale se aflé intr-o evolutie continua, inteligenta este cel mai bine descrisi drept un construct deschis (cf. Brocke, 1999, 2000; Herrmann, 1973; Westermann, 1987). ‘Nu exist un singur test standard pentru evalu- area inteligenfei generale; si nici nu are sens s& incercim si construim un astfel de test. Ins este important ca orice test care sustine ci misoari inteligenta si defineasca in mod clar ce aspecte ale acestui construct deschis masoara. Dupa un secol de cercetare, conceptualizarea teo- reticd a inteligentei a atins un nivel considerabil de sofisticare, Exist numeroase teste validate de aptitudini si de inteligenti, care masoara multe sub-constructe diferite ale functionarii intelectu- ale. Cu toate acestea, Carroll (1993) semnaleazi similarit inteligentei. substanfiale intre sub-constructele8 1-$-T 2000 R: Testu Structuri Inteligentei Modelele care discuti structura inteligentei pot fi evaluate si comparate din perspectiva a dowk intrebairi semnificative: i. Intrebiri relative la Domeniu: Ce domenii ale inteligentei sunt acoperite de citre aceste modele? ii, Intrebari relative la Structuré: Care sunt relatiile dintre componentele sau sub-constructele inteligentei, postulate de aceste modele? Atunci cand comparim modelele in raport cu intrebarile de domeniu, trebuie si fie luate in considerare relatile emergente dintre modelele importante ale inteligentei. Cu alte cuvinte, diferi- tele modele ale inteligentei sunt comparate in ceea ce priveste factorii (sau domeniile) pe care le pro- pun. Exceptind factorii care sunt comuni cétorva modele, exist un numar de factori aditionali care se raporteaz doar la modele specifice. Poate fi gisita deja o anumita convergent intre factorii inteligenfei atunci cand sunt comparate mode- lele clasice ale inteligentei, precum cele ale lui ‘Thurstone, Vernon si Cattell (vezi Figura 1.1). Modelele mai recente ale inteligentei (de exemplu Carroll, 1993; Gustafsson, 1984; Jager, 1982) tra- teaz de asemenea factori convergenti. In Figura 1.1 sagetile orizontale dintre coloane indici faptul c& exist convergente distincte legate de domenii de-a lungul celor trei modele, referi: toare la rationament, aptitudini verbale, aptitudini numerice, aptitudini spatial-figurale, fluxul idei- lor (sau creativitate) si, intr-o masura mai mica, memorie si capacitati perceptive. Lista timpurie a lui Thurstone referitoare la abilititile primare (aflati in prima coloani din Figura 1.1) a indi- cat deja la un moment foarte timpuriu care vor deveni convergentele semnificative in cercetirile centrate pe structura inteligentei. In timp ce intrebarile referitoare la domeniu se ocupa de gradul de comunalitate a domeniilor sau a factorilor de-a lungul modelelor, intrebarile structurale au in vedere relatia dintre componen- tele sau sub-constructele inteligentei. Referitor la intrebarea structural, justificarea care sti la baza IST urmeaz& abordarea original a lui Thurstone (1947), care porneste de la premisa cd fiecare instant a comportamentului inteligent sau fiecare act inteligent este influentat simultan de abilititi multiple. De exemplu, actele de inteligenti care implica aritmetica sunt influentate de aptitudinile numerice, de abilitatile de rationament numeric gi de abilitatea de rationament general. Ne referim la acest principiu de baza ca fiind prin- cipiul “determindrii multi-trisitura* al inteligentei si acesta constituie baza_nivelurilor ierathice ale cercetarilor legate de structura inteligentei Acest principiu al determinarii_multi-trasitura a inteligentei a fost sistematic incorporat intr-un numir de modele, cum ar fi de exemplu in cele ale lui Cattel (1987), Vernon (1961), Guttman (1965) sau Guilford (1967). Acest principiu este regasit gi ‘mai recent, c&ci modelul bimodal si ierarhic al lui Jager prezinti o implementare sistematicd a con- ceptului lui Thurstone (Jager, 1982; Jager, Si® &re or le ei 9 Copitolul 1.Fundamente teoretice ‘Thurstone (1938) inductie pentru rafionament intelegere verbal fluenga verbal’ numere spatiu. vitez perceptual memorie <> Vernon (1961) verbal-educational practic-mecanic- spatial abilititi mecanice abilititi psihomotorii inductie << citire, lingvistica. | <> abilitati creative | <—> numere —_— abilititi spatiale | <—> abilitati perceptuale | <—> Cattell (1963, 1987) inteligenta cristalizata inteligenta fluida clasificare topologie rafionament verbal fluent abilitati numerice spatial matrice memorie Figura 1.1 Convergente In cadrul studilor despre structura inteligenfei Beauducel, 1997). Principiul determinarii multi- trisituré si postularea unei structuri ierarhice este agadar un alt clement al convergenfei dintre modele. Atit convergenta legata de domenii, cit si convergenta legati de structura, care sunt vizi- bile la modelele ierarhice ale inteligentei (Carroll, 1993), sunt fundamentale pentru justificarea care sti la baza dezvoltarii IST.10 1-5-T 2000 8 Testu Structuil inteligentei Elementele de convergent, fie ele structurale sau referitoare la domenii (adicd cei sapte factori pri- mari convergenti care sunt conectati prin sageti in Figura 1.1) sunt definite aici ca “meta-ierarhice” sau ca “proto-model” care si la baza cercetirilor legate de structura inteligentei. Cele mai multe dintre modelele clasice care incearci si explice structura inteligentei pot fi intelese ca fiind forme specifice ale acestui meta-model. Aceste forme specifice ale modelului au impact atat asupra defi- nirii domeniilor factorilor primari, cat si asupra modului particular in care este definit prineipiul ierarhic (adica structura inteligentei). Modelele lui Gustafsson (1984) si Carroll (1993) pot fi interpretate ca exemple de forme specifice ale meta-modelului. Modificarile si adaugirile la acest meta-model pot fi gisite la Guilford (1967), Guttman si Levy (1991), Jager (1982), Jensen (1970) si Royce si Powell (1983). In unele dintre aceste modele se remarci citeva aspecte supli- mentare de convergent; de exemplu Gustafsson (1984) a aprofundat convergentele dintre modele lui Cattell si Vernon fn relatie cu factorii de ordin secundar. Convergentele in ceea ce priveste dome- niile incluse apar si in modelul Berlin privind structura inteligentei (Jager, 1982). Modelele recente ale inteligentei, care incearci si integreze aspecte mai recente, cu aceste cerce- tari asupra inteligentei, chiar daci se diferentiaz’ unele de celelalte din mai multe puncte de vedere, impartigesc totusi caracteristicile comune ale meta-modelului discutat, De aceea, acest meta- model a fost utilizat pentru dezvoltarea IST 2000, cel putin intr-o prima instanta. ‘Modelul Cattell-Horn (Cattell, 1987; Horn, 1988; Beauducel, Brocke & Liepmann, 2001) a exercitat in mod special o influent puternici asupra cer- cetirilor anglo-americane efectuate in domeniul inteligentei si al evaluarii sale si este de asemenea ‘© forma specifica a meta-modelului. In afara de cei sapte factori primari ai lui Thurstone, acest model prezinté un numar de factori de ordin secund; in particular, “inteligenta fluida generala” (gy) si “inteligenta cristalizata generala” (gc). Fac- torii generali gf gi ge sunt specificati in IST la nivel ierarhic secund. Dezvoltarea IST este prin urmare bazati pe meta- modelul discutat, cu specificarea factorilor gfigc la cel de-al doilea nivel ierarhic. Mai jos urmeaza o descriere mai detaliati a celor doi factori generali sia relatiilor dintre factorii generali si scalele IST. 1.2. Factorii generali: inteligenta fluida si inteligenta cristalizata Relevana conceptelor de inteligenta fluida gene- rale (gf si de inteligenta cristalizati. generale (go), dezvoltate de citre Cattell (1963, 1987), este subliniata si de cercetiri mai recente (de exemplu Carroll, 1993; Hamngvist, Gustafsson, Muthén & Nelson, 1994; Staudinger, Maciel, Smith & Baltes, 1998).st la i al " Capitol 1. Fundamente teoretice Constructul gf se referd la abilitatea de a rezolva abstracte utilizand _rationamentul inductiv pentru a infelege relatiile anterior probleme necunoscute dintre variabilele si pentru a trasa inferenfe pornind de la aceste relatii (distingand regula care guverneaz relajia si aplicind aceasta reguli pentru a rezolva problema). Aceasta include aptitudini precum constientizarea spatial’ si imageria vizuald, invatarea si memoria, precum si infelegerea implicatiilor relatilor in cadrul con- textului in care sunt prezentate, Datorita centrarii primare asupra perceperi si infelegerii unor rela complexe necunoscute anterior, deci care nu sunt predate sau invafate prin educafie, se presupune ci gf opereaza relativ independent de diferentele culturale, De aceea, Horn (1988) a concluzionat A inteligenfa fluid’ per se s-a dezvoltat in afara influentelor culturale. Constructul ge se manifesti prin cunostintele acumulate si prin abilitatea de a gindi logic uti- lizand concepte care au fost invafate (precum cunostinfe generale, semnificatia cuvintelor sau operatiile aritmetice). Ca o reflexie a experientelor cumulative de invatare, gc implicd intelegerea relatiilor sau rezolvarea de probleme care depind de cunostingele acumulate ca rezultat al predi- vii formale si/sau al altor experiente culturale. Avandu-si radacinile in influentele sistematice ale contextului cultural si ale cunostinfelor doban- dite (cunostinfele generale, infelegerea cuvintelor si abilitatile numerice), inteligenta cristalizati se afld in stransé legatura cu procesele de aculturatie {adica se dezvolta prin influenfele culturale). Multe dintre testele de inteligenti masoari fie doar gf, fie gc (mai degraba decat pe ambele) si sunt de multe ori limitate la foarte putine variabile marker (cf. Capitolului 5). Justificarea versiunii curente a IST a fost de a dezvolta un test care si se bazeze pe conceptele lui Cattell de gf gi ge si care i diferentieze gi si ia in considerare ambele tipuri de inteligenti. Masurarea simultana a gf si ge per- mite 0 conturare mai precisi a ambelor constructe cu ajutorul analizelor factoriale. Sternberg si Powell (1982) sugereaza ca cele mai dezvoltate modele ale inteligentei sunt cele care integreaza postulatele ierarhice cu postulatele “de fafeté? ca parte a definitiei domeniilor. “Fafetele” pot fi conceptualizate ca find comportamentele observabile asociate cu domeniul subiacent; ele asiguré un context pentru infelegerea domeniu- lui si permit o definire mai clara a spafiului tipic pentru domeniul respectiv. Sternberg si Powell au identificat modelul Radex al Iui Guttman (1965) ca fiind singurul model care reprezinta acest dezi- derat la cel mai inalt nivel. Guttman (1965) a conceptualizat dou fatete, care pot fi utilizate impreuna pentru a reprezenta, defini si categoriza itemii testelor de inteligenté: i. Fafeta sarcina sau complexitate (indiferent daci itemii necesita amintirea regulilor, aplicarea regu- lilor sau inferenta regulilor). ii, Fafeta material sau confinut (fie ca itemii se refer Ja material verbal, numeric, figural sau de alt tip).2 15-7 2000 R Testu Structul nteligentel in Teoria Radex a Inteligentei, Guttman utilizeazi fatetele sarcini si material pentru a reprezenta itemii de inteligenta intr-un spatiu bidimensional. Elementele referitoare la fateta material (adici acel continut verbal, numeric, figural sau de alt tip) sunt ordonate intr-o maniera circulara, astfel incat tofi itemii apartinand aceleiasi clase de elemente (de exemplu numerice) intr sub incindenta aceluiasi sector. Elementele fatetei sarcin& sunt reprezentate grafic liniar de-a lungul razei, astfel incat toi itemii dintr-o clasi de elemente se afla in interiorul aceluiasi inel concentric; itemii care necesit’ amintirea regulilor se afl pe inelul cel mai din afari si itemii care necesiti inferenta regulilor se afld in inelul central. Modelul Berlin al Structurii Inteligentei (BIS; Jager, 1982), cu postulatele sale ierarhice si de fateti, poate fi de asemenea privit ca un model bine definit la acest nivel inalt. Conceptualizarea si operationalizarea gf gi ge in IST incearci s& combine avantajele conceptiilor teoretice ale lui Cattell (1987) si Guttman (1965), introducind fatetele pentru conceptualizitile teoretice ale gf si ge. In acest fel, modelul gf si ge este largit intr-o teorie care priveste structura la acest al treilea si cel mai inalt nivel, aga cum a fost definit de Sternberg si Powell (1982), pentru cA de asemenea combina conceptele ierarhice cu conceptele de fateta Incorporarea conceptelor de fafeta ale lui Guttman in IST determina un studiu care exploreazi modul in care fatetele leaga factorii gf si ge ai inteligentei (Guttman & Levy, 1991). Fateta sarcina reprezinté nivelul complexitatii sarcinii (adici numarul pro- ceselor cognitive componente care se aplic& pentru a rezolva problema, plus misura in care flexibilita- tea si adaptarea proceselor este cerut& de la item la item). Sarcinile mai complexe necesiti un grad mai mare de asamblare executiva si procese de control pentru a structura si analiza problema, a se deplasa Inspre strategia de rezolvare, a moni- toriza utilitatea strategiei si a adapta strategia in mod corespunzitor. Marshalek, Lohman si Snow (1983) au demonstrat ci fafeta complexitate poate fi de asemenea interpretata ca reprezentind generalitatea abilititilor, fiind conceptualizata in modelele ierarhice factoriale; de la cel mai specific factor (precum amploarea memoriei) la cel mai larg, factorul g. Aceasta interpretare a fafetei sar- ina in termeni de generalitate a abilitiilor aduce modelul lui Guttman mai aproape de abordarea ui Cattell Atunei cdnd fafeta sarcina a lui Guttman (defi- nit in termeni de generalitate) este combinata cu fajeta material sau confinut, dimensiunile gf si ge ale modelului lui Cattell (1987) devin mai strict definite, Astfel, pind acum era de la sine infeles ca abilititile verbale sé se afle pe picior de egalitate cu gc, iar abilititile non-verbale cu gf ‘Aceasti presupunere a confinutului specific al gf si ‘gc este redusi prin intermediul combinarii fatetei complexitate sau generalitate cu fafeta continut, incluzand confinutul verbal si numeric, precum siabilitiile figurale, atat in gf cat si in gc (Beauducel et al., 2001). Diminuarea (sau evitarea) contaminarii ge cu abilitati verbale gi a gfcu abilititi figurale nu nece- siti doar conceptualizarea fatetelor ca in cazul lui Guttman gi Levy (1991) sau al lui Jager (1982), ci si utilizarea principiului suprimarii (sau echi- variabilelor nedorite (Humphreys, 1962). Jager (1982) a fost primul care a aplicat acest principiu al dezvoltarii unui model multi-fatetat al inteligentei. Echilibrarea variantei nedorite prin agregarea {intiti a variabilelor heterogene a fost utilizeté pentru prima dati ca fundament pen- tru analizele multivariate ale modelului Berlin al inteligentei (printre altii, Jager & Tesch-Rémer, 1988). Ulterior, echilibrarea a fost de asemenea aplicata ca fundament pentru constructia de scale (Jager et al., 1997). Pentru IST, prineipiul ec bririi varianfei nedorite ar trebui si conduci la 0 reducere a contaminirii gf cu abilititi figurale si a gc cu abilititi verbale. Figura 1.2 prezinta o diagrama a structurii meta- modelului, in care se remarca stabilirea specificd a af si ge la un nivel ierarhic secundar. Liniile con- tinue reprezinta o relatie pozitivasliniile punctate reprezinta caile spre abilitiile al ciror impact s-a izolat. Aceste relafii sunt prezentate mai in detaliu in Capitolele 4 si 5. Dincolo de nivelurile primar si general al factori- Jor, Figura 1.2 include de asemenea nivelul sarcinii B Capitolul 1. Fundamenteteoretice pentru a obtine o imagine completa a structurii. In plus, inaintea analizei gf si gc prezentate in Capitolul 5, este Iuat in considerare totodata faptul ci gf este in mare masurd legat de rationament siicd ge este in mare masurd legat de cunostinte. Din modelal lui Cattell-Horn (cf. Horn, 1988; vezi de asemenea Capitolele 4 si 5) este, prin urmare, posil i, Factorul gf poate fi interpretat ca rationament intrucit 88 deducem urmatoarele: se manifesti dincolo de contextul aculturatiei. ii, Factorul ge poate fi interpretat drept cunostinte, care, intr-o mare misuri, oglindeste influenta aculturatiei. Prin urmare, izolarea variantei cunostintelor de varianta rationamentului poate conduce la un indicator optim pentru gf In IST este facuta o distinctie intre rationament, care include aspecte ale cunoasterii si rationament in sensul gf (aproape fri alte aspecte ale cunostinfelor). Mai mult, este ficuti o diferentiere intre cunostinfe, care contin o anumité influent a rationamentului si cunogtinte in sensul go in care influenta rationamentului este in mare parte izolati, De acum inainte in acest manual, rationamentul in care aspectele de cunostinte nu au fost izolate va fi notat ca rafionament, iar rationamentul care nu reprezinté aspecte substantiale ale cunoasterii va fi denumit inteligenta fluida (gf). Similar, ne vom refer la cunostinfe in care influenfa rationamentului nu a4 5-7 2000 R:Testul Structuril Inteigentei Cunostinfe ge of Rationament ie |] 5 L LENE fie 8 & || S |e alle lg e || 2 |= & || & || & 2 a/zE/2| /¢ EIS/B i/o) = Byeje)e 2 siele)e|s e |e é . ououmu ar2ySeounc yeandy azayseouns] regia a10yseounc) ungng Perey oqundy erop95 aououin autH9s afunsouny Figura 1.2 Structura abilititilor pe care se bazeazd IST fost izolata ca si cunostinfe, iar la cunostinge in care varianta rationamentului este izolaté. ca gi inteligenta cristalizata (ge). Factorii gf si ge sunt extremele unui continuum al aculturatiei in care sunt de asemenea situate rationamentul si cunoasterea. Rationamentul este mai afectat de citre influentele aculturatiei decat gf iar in Figura 1.2 rationamentul a fost "depla- sat” pe continuum in directia ge. Cunostintele, in mai multe aspecte ale rationamentului decit gc si de aceea este afisat pe pe de alta parte, coi continuum intre rationament si ge. Analizele precedente explici fundamentul teore- tic al dezvoltirii IST cu ajutorul meta-modelului inteligenetei si al factorilor specifici secundari gf si gc. Aceasti prezentare sumara infitigeaz’ (asa cum o face si meta-analiza de mare impact realizati de Carroll asupra structurii inteligentei Ja inceputul anilor 1990) o viziune primara (dar nu exclusiva) asupra cercetirilor realizate asupra structurii inteligentei. Relatia dintre cercetarea structurii inteligentei si aspectele inteligentei inlui ari wh act tei lar ora cea in 15 Copitotul 1, Fundamente teoretice abordarea procesirii informatiei (de exemplu Sternberg & Powell, 1982) nu este tratata aici. 1.3. Suprapunere intre modele: consecinte pentru constructia testului intrebare cheie pust in dezvoltarea IST a fost cea referitoare la care dintre ariile inteligentei ar trebui si fie evaluat individual? Dupi cum am mentionat mai sus, inteligenta este un construct deschis si semnificafia sa continua sa fie explorata pe masura ce teoria se dezvolta. Prin urmare, nu exist o singurd definitie a inteligentei (Brocke, 2000; Brocke & Beauducel, 2001). Meta-modelul inteligentei, care st la baza IST, are avantajul de a se concentra pe constructele care se suprapun fntre diferitele modele ale struc- turii inteligentei, adica pe acei factori despre care s-a demonstrat de numeroase ori ci au un nivel ridicat de convergenti in modelele importante ale acestui domeniu stiintific. O parte din facto- ri primari ai inteligentei propusi de Thurstone (1947) pot fi inclusi ca factori care sunt prezenti sau chiar se suprapun in alte modele. Prin dezvol- tarea conceptuala ulterioara acesti factori au fost studiai si confirmati in numeroase formulari suc- cesive ale modelelor structurale ale inteligentei. In acest sens, conceptele pot fi privite ca factori semnificativi ai inteligenfei si prin urmare sunt parte a meta-modelului, S-a demonstrat si faptul cA factorii generali ai inteligentei se suprapun in modele in diferite moduri, De exemplu, dupa cum, se mengiona mai sus, gf si ge prezinta similarity cu factorii inclusi in modelele lui Vernon (1961), Gustafsson (1984), Cattell (1987) si Carroll (1993). Cea mai recenti editie a IST integreaza parti semnificative ale meta-modelului. La un nivel fac- torial primar masoara patru din cei sapte factori de convergent ai meta-modelului: inteligenta ver- bala, inteligenta numeric’, inteligenta figurala si, intr-un sens mai incluziv (ca suma a inteligentei verbale, numerice gi figurale), rafionamentul (vezi Figura 1.1). Aceasta este o acoperire semnificativ mai largi decat in editia originala a testului;testul original, adica IST 70, evalua doar doi din cei trei factori (Greif, 1972; Schimdt-Atzert et al. 1995; Heyde, 1996; Brocke, Beauducel & Tasche, 1998). Oricum, constructia unui instrument de masurare care si ingiduie o evaluare completi a tuturor clementelor meta-modelului nu a constituit nici- odata intentia initiala. Nici fluenta verbala, nici creativitatea nu sunt incluse in IST, intrucat, pe de o parte, creativitatea nu poate fi evaluat’ cu usurinfi intr-o maniera obiectiva si succinta, iar pe de alti parte, fluenta verbali si creativitatea joacd un rol specific in domeniul inteligentei (de exemplu, Amelang & Bartussek, 1997). Totodati, viteza perceptiva sau abilitatile de baz legate de atentie au fost climinate pentru a ne asigura ci IST poate fi administrat intr-o manieri realist din punctul de vedere al economiei de timp si alte resurse,16 1-5-1 2000 R: Testul StructuilInteligentel La nivelul ierarhic secundar, care este evaluat in IST cu ajutorul modulului extensiv, testul se con- centreazai pe evaluarea gf si gc. Scalele de masurare a cunostinfelor asiguri evaluarea acestor abil 1.4. Descrierea IST Module si scale IST const din dou’ sectiuni individuale (module): Modulul de Bazé Modulul de Bazé consti din trei inteligenta verbal, numerica si figurala. Fiecare dintre aceste trei subscale este compusi din trei “grupuri de sarcini” separate (Tabelul 1.1). In subscale: plus, Modulul de Bazi evalueazé rafionamentul (R). Aceasta este o abilitate importanta la care se face referire in citeva modele ale inteligentei (cf Figura 1.1). Scala de rafionament este calculata din suma celor trei subscale ale inteligenjei ver- bale, numerice si figurale. Modulul Extins ‘Modulul Extins consta dintr-un test care evalueaza aspectele relevante ale cunostintelor. Cu acest test, cunostingele au fost codificate prin aspeciele verbale (VK), numerice (NK) si figurale (PK) si prin urmare se poate calcula 0 suma a scorului pentru cunostinfe, care e derivata din aceste scoruri partiale. Modulul de Baza (1) Rationament verbal (V: abiltai de rafionament relationate cu imbajul) (2) Rationament numeric (N: abit de rationament numeric) (3) Rationament figural (F: abit de rationamentfgural-spafale) (4) Rationament (Rrafonament logic cu cunostinjele) Modulul Extins (5) Cunostnte codifcate verbal ve) (6) Cunostinte codificate numeric (NK) {(7) Cunostinte codifcate figural (Fk) (8) Cunostinte (K:cunastinte cu 0 componenta de rafionament logic) of (GF inteligent® fuid3, sau rationament fr8 cunostinte) (10) ge (go: inteligenta cistalzata, sau cunostinte fara 0 compo- nnenta de raljonament)x Scorurile factorilor gf si ge sunt evaluate prin combinarea Modulului de Baza si a celui extins, Capitolul 5 ofera mai multe detalii despre acest proces. Prin evaluarea acestor componente de nivel supe- rior, a fost acoperit un domeniu semnificativ al inteligentei. Diferenta dintre gf si gc are o valoare special intr-un context de evaluare in care, de exemplu, se evalueaza potentialul de dezvoltare dependent de inteligenta persoanelor testate. Referitor la rafionament, evaluarea poate fi efec- tuati utilizind scalele din Modulul de Baz, care de asemenea necesiti aspecte ale cunoasterii sau, in cazurile in care este ceruti evaluarea abilitatii de rationament pur (distincta de cunostinte si aculturatie) aceasta poate fi obtinuti folosind gf Tabelul 1.1 ofera un rezumat al celor 10 misuri- tori ale inteligentei disponibile in IST. Grupurile de sarcini Tabelul 1.2 ofera o privire de ansamblu asupra tuturor grupurilor de sarcini din intregul test, cu © scurta descriere pentru fiecare. Sub-seturi ale acestor grupuri individuale de sarcini sunt agre- gate pentru a forma scalele IST. Trebuie subliniat cA grupurile individuale de sarcini nu pot fi inter- pretate ca abilitiji de sine statitoare; doar scalele care au fost construite (agregate) din grupurile de sarcini pot fi considerate a fi de sine stititoare. Fundamentele empirice si teoretice pe care se W Capitolul 1. Fundamenteteoretice bazeazi IST sprijind doar scalele sau scorurile factoriale, nu si grupurile individuale de sarcini ca dimensiuni ale abilitati. Forme ale IST Atit pentru Forma A, cit gi pentru Forma B se asigurd evaluarea printr-un modul de bazi si printr-un modul extins. Forma B este o forma paralela cu acelasi continut de sarcini ca si Forma A. Cele doui forme difer’ doar prin ordinea sarcinilor si, de cele mai multe ori, prin ordinea distractorilor, care a fost schimbaté pentru a minimiza contagiunea completarii individuale cu discutiile de grup, atunci cind se procedeaza la © administrare de grup a IST. Tabelele standard pentru Forma A pot fi de asemenea folosite pen- tru Forma B. Deoarece continutul sarcinilor in Forma B este acelasi cu cel din Forma A, aceasta forma paralela nu poate fi utilizata pentru aplicari repetate ale testului, indeosebi atunci cand inter- valul de timp dintre sesiunile de testare este scurt (mai mic de un an), 1.5. Rezumat al fundamentului teoretic al IST Pentru a rezuma, justificarea care sti la baza dez~ voltarii edifiei curente a IST a fost de a evalua comprehensiv conceptele gf si ge dezvoltate de catre Cattell (1963, 1987) si colegii sai (de exem- plu Cattell & Horn, 1978 Horn, 1988; Horn &18 1-5-7 2000 R: Testu Structuilinteligentel TE Scena Compietare de Fraze (SC), Grupul de sarcini 1, Sarcinile 1-20 Fiecare sarcind consta dint-o propozie din care lipsegte un cuvant. Sarcina este de a alege (din cincl alternative date) ccuvantul care completeaz’ corect propozta ‘Analogii Verbale (VA), Grupul de sarc Partcipantl trebuie 8 identiicerelaiadintre dou’ cuvinte si apo! s& ap ccuvant (dn cinci alternative) care prezintéo relate simitar& cu alt cuvant dat lariti Verbale (VS), Grupul de sarcini 3, Sarcinile 41-60 Dint-un grup de sase cuvinte, sercina este aceea de a alege dou cuvinte pentru care existé un item comun colectv. Calcule (CA), Grupul de sarcini 4, Sarcinile 61-80 ‘Aceste sarcini necesité operafi matematice cu numere reale. Sarcnile sunt prezentate non-verbal pentru a elimina compo- nentele de limba din evaluare, Seri Numerice (NS), Grupul de sarcini 5, Sarcinilo 81-100 in fiecare sarcina este prezentata o secventa de numere. Sarcina este de a deduce regula care guverneazé secventa si de a aplica regula prin oferrea urmatorului num&r din serie, Semne Numerice (Si), Grupul de sarcini 6, Sarcinile 101-120 In aceste sarcini, este prezental’ o ecuafe cur numere rafonale din care au fost omisi operatori matematici. Sarcina este de a lege care dintre cel patru operatori matematici de bazai (adunare, scadere, imprtre, inmulfie) ar trebuiinserat Selectia Figurilor (SF), Grupul de sarcini 7, Sarcinile 124-140 Fiecare sarcind prezinta cinci forme geometrice cu unele piese create prin taierea unora din aceste forme. Partcipantul trebuie 84 identfice care dine figuri ar urma s& fie produsé prin combinarea, prin montarea pieselor impreund Cuburi (CU), Grupul de sarcini 8, Sarcinile 147-460 ‘Sunt prezentate imagini ale unor cuburi cu diferite modele pe fiecare dintre parj, Doar 3 din cele 6 parti sunt vizibile Fiecare item prezint& unul dine cuburile originale, dupa ce acesta a fost rott in spatiu. Sarcina este de a identifica exact care cub a fost roti. Sarcinile 21-40 regula care conduce relajia prin alegerea unui Matrici (MA), Grupul de sarcini 9, Sarcinile 161-180 ‘Sunt date seri de figuri care au fost aranjate conform unei regul spectfice. Sarcina este de a deduce regula si apoi de a alege dintr-un set de figuriaditionale pe aceea care se conformeaza regul ‘Testul de Cunostinfe, Sarcinile (intrebarile) 181-264 Sunt date intrebari din dferite ari ale cunoaster (geografe, istore, economie si finanfe, ata si cuturé, matematica,stinte naturale si cunostinte din vila coldiand). Tebuie ales réspunsul corect dint-un grup de cinci alternativeCattell, 1966; McArdle, Goldsmith & Horn, 1981). Desi exist un numar mare de studii in care sunt evaluate gf si ge (de exemplu Baltes & Schaie, 1976; Bickley, Keith & Wolfle, 1995; Crawford & Stankoy, 1983; Freemann, 1983; Gilardi, Holling & Schmidt, 1983; Harnqvist et al., 1994; Schmidt & Crano, 1974; Staudinger et al., 1998), aceste studii sunt destul de eterogene atunci cand sunt privite relatiile dintre aceste arii si constructele utilizate, Conceptualizarea si operationalizarea gf si ge tratate aici incearca si combine avantajele concep- telor teoretice ale lui Cattell (1987) si Guttmann (1965). Pentru a atinge acest deziderat, fafetele au fost conceptualizate in consonanti cu teoretizarea oferita de Guttman pentru gf si ge. Conceptul 19 Capitolul 1. Fundamente teoretice fajeti compenseazi contaminarea gf cu abilititi figurale gia gc cu abilititi verbale. Atat gf cit si ge necesit un numar echilibrat de sarcini verbale, numerice si figurale. Pentru 6 care corespunde fatetei ,invatare” a lui Gutt- man, acest lucru a fost deja demonstrat de citre Guttman si Levy (1991) si Schlesinger si Gutt- man (1969). Trimiteri explicite la gf pot fi gisite Ja Cattell (1987) care sustine ca evaluarea ariilor cuprinse de catre gfnu este limitat’ doar la mate- rialul sarcinilor figurale (cf, Kaufman & Kaufman, 1997), Masurarea gf prin intermediul sarcinilor verbale, numerice gi figurale este descrisi in Capi- tolele 4 si'5.Introducere IST poate fi administrat in trei moduri: i. Prin utilizarea administrarii creion-hartie cu ajutorul caietelor de testare i al foilor de rispuns. Acestea pot fi scorate de mand sau scorurile pot fi introduse in sistemul automa- tizat pentru scorarea si analiza automat’. ii, Prin utilizarea administrarii_computerizate supervizate, offline (de pe un program care ruleaza direct pe computerul psihologuluil Prin utilizarea administrarii computerizate nesupervizate (de la distant), online, folo- ii sind Internetul. Indiferent de modul de administrare_utilizat, procedura de administrare ar trebui si fie intot- deauna in concordanfi cu cele mai bune practici, asa cum sunt previzute de cele mai competente autoritti in domeniu. Ar trebui ca o grija special si fie acordata asigurarii unei aderente stricte la legislatia in vigoare, in aspecte legate de controlul 2 CAPITOLUL 2. ADMINISTRARE $I SCORARE datelor, de sansele egale gi de corectitudinea actu- lui psihologic. Testele standardizate ‘si dobindesc acuratetea printr-un control strict al procedurilor de evalu- are. Prin definirea unui cadru de lucru strict in care si fie completat testul, eroarea de misurare poate fi redusi la minim. Scopul nostru in acest context este acela de a defini un set de conditii de evaluare care si poati fi reprodus indiferent de locul si modul de aplicare al testului, astfel incat fiecare participant si se confrunte cu aceleasi conditii gi sa alba aceeasi experienti de testare. In acest fel, scorurile testului pot fi transformate cu inctedere in informatii care si stea la baza deci- ziilor. IST poate fi scorat manual sau cu ajutorul compu- terului. Chiar gi acolo unde administrarea a fost creion-hartie este posibil ca raspunsurile si fie introduse in sistemul computerizat pentru a fi con- vertite electronic in scoruri standard. Acest capitol {gi propune s& clarifice optiunile de administrare22 1-5-1 2000 8: Testu Structuni nteligentel si scorare, precum si si ofere unele principii legate de bunele practici in administrarea IST. 2.1. Ordinea si durata administrarii Modulul de Baza este intotdeauna cel dintai care se aplica. Testul de cunostinfe din Modulul Extins poate fi utilizat ca un ajutor optional al Modulului de Baza. Tabelul 2.1 ofera o privire de ansamblu asupra secventei de testare, Durata estimativa a structajului este de asemenea adaugat pentru a oferi timpul total aproximativ de testare. SPs Dupa cum este aritat in Tabelul 2.1, Modulul ¢ Bazi al IST dureaza aproximativ 90 de minut incluzind timpul de administrare si instruct: jul. Completarea Modulului Extins (Testul ¢ cunostinte) creste durata de administrare la 2 01 $i 20 de minute. Timpul de completare si ordinea sarcinilor di Modulul de Baza sunt prezentate in Tabelul 2.: ‘Trebuie sa existe un interval de 10 minute int cele 9 sarcini ale Modulului de Baza si administre rea Modulul Extins. Timp Modulul de Baza 77 min. + aprox. 15 min, instructajul Total pentru Modulul de Bazi 92 min., aprox. 1 h 30 min. | Modulul Extins ,Testul de Cunostinte" Total pentru Modulul Extins 40 min, + 2 min, instructjul 42 min, aprox. tei sferturi de ord IST (toate modulele) 144 min,, aprox. 2 h 20 min, FEF Secfiunea Numéral sarcinilor (SC) Completare de raze 20 (WA) Analogi Verbale 20 (VS) Simian Verbale 20 8 (CA) Calcule 20 10 (NS) Seri Numerce 20 10 (Si) Semne Numerce 20 10 (FS) Selecta Figulor 20 7 (GU) Cubur 2 3 (MA) Matrici 20 10 Total 180 7ude aute, acta | de Lore 23 Copitolul 2. Administrare $i scorare Utilizarea formelor A siB ‘Acolo unde testul este administrat unui grup de participanti si existd motive de ingrijorare referi- toare la posibilitatea ca persoanele cirora le este administrat testul (de obicei cele care stau aproape unele de altele) sé copieze sau si isi comunice rezultatele reciproc, se poate ca unora dintre participangi si le fie administrata Forma B a tes- tului (care include aceleasi sarcini ca si Forma A, dar intr-o ordine diferiti). Daci Formele A si B sunt utilizate simultan, este important si ne asigurim ca persoanele care primesc Forma A a caietelor de testare, primesc totodati Forma A a foii de rispuns, iar cele care completeazi Forma B primesc Forma B a foii de rispuns, 2.2. Puncte generale pentru administrare Conditiile enumerate mai jos ar trebui si fie luate in considerare atunci cand se administreaz Is utilizati (creion-hartie sau computerizat’). Anu- mite aspecte vor trebui adaptate tn functie de modalitatea de administrare. Particularitatile spe- cifice modalititii de administrare sunt tratate in Sectiunea 2.3. indiferent de modalitatea de administrare Pregatirea Administratorii testului sunt sfatuiti si rezolve cel putin o data ei insisi testul, pentru a infelege clar ce implica acesta, Inaintea rezolvarii testului, participanjii ar trebui si fie incurajati sa se relaxeze si si se odihneasci (atunci cind administratorul testului poate comu- nica informatii persoanelor care urmeazi si fie testate, anterior testirii). Introducerea informala a testului Indiferent daca sesiunea de testare este suprave- gheaté sau administrata de la distanfé (online), participantul ar trebui si primeasci urmatoarele informatii inaintea inceperii testulu La inceput, administratorul testului ar trebui si descrie ce implici testul, dup’ cum urmeazs “Acest test contine o serie de sarcini diferite care necesita aplicarea unui rationament logic si a anumitor cunostinge, pentru a rezolva probleme. Sarcinile de la inceputul fiecdrei sectiuni sunt relativ usoare. Ele devin din ce in ce mai dificile, pe mdsurd continua fiecare sectiune a testului, Secfiunile sunt construite astfel incdt majoritatea oamenilor nu pot rezolva toate problemele. Oricum, fiecare persoand care rezolvit acest test are diferite puncte puternice si diferte puncte slabe, astfel incat in fiecare sectiune va putea rezolva mai multe sau ‘mai pufine dintre probleme”.24 1-S-T 2000 R: Testu Structurl Inteigentel In al doilea rind, administratorul ar trebui si explice de ce este utilizat testul, cum vor fi coro- borate rezultatele cu alte surse de informatie, cine va avea acces la rezultate, va trebui si explice cum va fi acordat feedback, cat timp vor fi pastrate rezultatele si unde anume. In al treilea rand, participantii ar trebui sa fie informati cA testul are timp limitat si ar trebui mentionati timpii pentru fiecare sectiune, inclu- znd orice pauzi dintre sectiuni. In sfarsit, indiferent de modalitatea de admi trare utilizaté, participantilor ar trebui si le fie acordata sansa de a pune intrebari sau de a ridica orice fel de probleme. In situatia in care testul este administrat de la distanfa se presupune ci introducerea informala trebuie si fie asigurati printr-un email, cu suficient timp inaintea testului pentru a permite menfionarea problemelor sau trimiterea intrebitilor catre administrator. Potentialul de impact negativ Este important ca evaluatorul sé fie constient de orice potentiale caracteristici care pot afecta nega- tiv acuratefea interpretirii nivelului abilittilor participantului care sunt misurate: de exemplu, daci participantul diferd semnificativ de grupul standard utilizat. Participanfii ar trebui si pri- measci sansa de a declara orice dezavantaje pe care le-ar putea avea si care ar putea avea influenta asupra completarii testului. 2.3. Modalitatea de administrare: probleme specifice Dup cum am mentionat anterior, scopul pentru care procesul de administrare este standardizat este nevoia de a genera un set de conditii care si fie similare, indiferent care dintre cele trei modalititi de administrare este utilizati, indiferent cu ce participangi gi indiferent cu ce administrator de test. Insa, in mod clar, exist diferente cel putin {in cea ce priveste cele trei modalititi de admi- nistrare. In primul rind, este vorba de prezenta fizic (sau nu) a administratorului. In al doilea rind, materialele necesare variaza daca testul este completat creion-hartie sau electronic. In aceasta sectiune sunt tratate problemele specifice ale celor trei modalititi de administrate descrise in intro- ducerea acestui capitol. Administrarea creion-hartie Pentru sesiunile de testare supravegheate, este necesari prezenta unui administrator pentru fie- care 15 participanti. Inaintea sesiunii de testare, materialele IST care urmeazi a fi folosite trebuie verificate, pentru ca administratorul ving§ c& ele nu au marcaje sau adnotiri. se con- Inainte de a rezolva testul si dupa introducerea informala detaliata mai sus, participantii ar trebui si primeasci urmitoarele informatii tehnice: Caietele de testare si foile de rspuns sunt oferite separat. Sunt oferite instructiuni pentru fiecareca ui te re sectiune de intrebari in pagina de exercitii a caie- telor de testare, precum gi cite un exemplu, in cazul administririi supravegheate, participant ar trebui ca inainte de a incepe rezolvarea testu- lui si fi cearé administratorului clarificari daca instructiunile unei sarcini sunt neclare. in timpul testului, ar trebui puse intrebari doar in cazuri de urgenta i in aga fel incat ceilalti participanti la testare sa fie distragi cét mai puin (“Daca aveti intrebari odata ce testul a inceput, ridicati mana gi un administrator va veni la dumneavoastré pentru avi ajuta’). Participantii ar trebui informati asupra faptului ca existi un timp predeterminat pentru completarea testului. Ar trebui si li se menfioneze ci toate sarcinile trebuie rezolvate repede, Daca o anumita sarcind este dificila sau participantul se blocheaz’, ar trebui si continue repede cu urmatoarea sar- cind. Ar trebui ficut clar participantilor c& si in situatia in care au completat doar un numar apa- rent mic de sarcini dintr-o sectiune, pot avea mai mult succes cu urmatoarea sectiune. Adnotitile pot fi ficute doar pe marginea foii de rispuns. Nu se vor face adnotiri pe caietele de testare. Participantii ar trebui informati ci dupa marcarea raspunsului pot face schimbari sau corecjii. Rispunsurile gresite ar trebui barate gi corecturile trebuie indicate clar printr-un cerc. Inainte de a incepe lucrul la o secfiune, partici- pantii trebuie si isi scrie pe foaia de rispuns numele sau identificatorul personal, precum gi 25 Capitolul 2. Administrare si scorare alte informafii necesare. Administratorul ar tre- bui si citeascé tare instructiunile, explicatiile si exemplele. Caietele de testare pot fi deschise doar dupa ce administratorul le-a dat participantilor indicatia de a incepe. Administrarea supravegheata offline Acest mod de administrare difer’ de versiunea creion-hartie doar prin faptul ci participantul la testare vede si completeaz testul computerizat. Administratorul este prezent si de aceea ar trebui sa respecte principiile enunfate mai sus, Oricum, pregitirea mediului de testare implica cerinfe usor diferite, Este important ca incperea in care testul se administreaza sa aib& un computer (sau suficient de multe computere, atunci cand tes- tul trebuie administrat mai multor participant si ca administrarea testului i nu fie deranjata. Administratorul testului va trebui si se asigure de asemenea ci participantii stiu si foloseasca un computer. Administrarea nesupravegheata online In aceasta situafie, participantul si administratorul se afla in locatii diferite. Aceasta ridick anumite probleme care trebuiesc tratate cu sensibilitate. Acestea includ asigurarea ci: ~ persoana care completeaz’ testul este cine pretinde ca este; informatie care a fost oferita participantilor din sesiunile de testare supra-26 15-1 2000 8: Testu Structuri Inteligentel vegheate este comunicata participantilor care completeaza testul online; — participantul care completeaza testul online are aceeasi oportunitate de a adresa intre- bari si a ridica probleme inaintea testirii ca si participanfii care au beneficiat de prezenta unui administrator; = orice nevoi speciale sunt identificate si rezolvate; — mediul in care este efectuat testul este optim, dup cum a fost subliniat intr-un email trimis de citre administratorul testu- Jui inaintea testarii. Aceste probleme sunt comune oricirui test care este administrat de la distani, Este important ca oricdrui administrator care intentioneaza si utili- zeve IST si ti fie clare principiile legate de bunele practici in testare. 2.4, Scorarea si interpretarea rezultatelor testului Scorarea manuala pentru Modulul de Baza Din cele noua sarcini din Modulul de Bazi, trei grupuri de sarcini sunt combinate pentru a forma cate o scala; una pentru inteligenta verbal, alta pentru inteligenta numericd si o a treia pentru inteligenta figurali. In plus, este derivat un scor pentru rationament din suma celor noua sarcini din Modulul de Baz& (scorul brut total). In mod specific: ~ Pentru scorarea manualé, evaluarea rezulta- telor este ugurati de folosirea unui gablon (a unei grile de scorare transparente). Fiecare rispuns corect este indicat de citre campul incercuit corespunzator. Formele A si B au sabloane diferite i acestea trebuie utilizate cu foile de rispuns corespunzitoare (For- mele A siB). = Numirul problemelor _rezolvate pentru fiecare grup de sarcini este adiugat pentru a forma prin insumare un scor brut. Fiecare solutie corecti primeste aceeasi pon- dere in scorul insumat. Scorurile insumate pentru fiecare sectiune sunt utilizate pentru valorile scalelor: Rafionament Verbal, VR (SC, VA, VS); Rationament Numeric, NR (CA, NS, SI); Rationament Figural, FR (FS, CU, MA); Rationamentul, R (scorurile insu- mate pentru V, N, F). — Prin raportarea la grupurile normative corespunzittoare, scorurile brute sunt trans- corect formate in scoruri standard pentru fiecare secfiune si scala, Din moment ce Formele A siB sunt paralele cu privire la parametrii psihometrici, avand aceleasi medii gi abateri standard, poate fi utilizat acelagi tabel stan- dard pentru Forma A si pentru Forma B. Normele pe categorii de varst pot fi gisite in Anexa A, in Tabelele A1-A7. Normele pentru esantionul total se gisesc in Tabelul AS. ~ Scorurile standard pot fi convertite in cen- tile utilizand Tabelul D1. Ar trebui refinutfaptul cA pentru categoria de mijloc a sco- rurilor, diferentele mici intre scorurile brute pot fi reflectate in diferenfe mari in centile, in timp ce in cazul scorurilor extreme se poate intimpla invers. De aceea, diferentele mari in scorurile brute nu se reflect neap’- rat in centile similar de divergente. Scorarea Modulului Extins (testul de cunostinte) Testul de cunostinfe genereazi scoruri pentru cunostintele verbale, numerice si figurale si tot- odata genereazi un scor total de cunostinte, In combinatie cu sarcinile de rationament incluse in Modulul de Baza, pot fi de asemenea calculate valorile factorilor pentru inteligenta fluida (gf) si inteligenta cristalizata (gc). Cu ajutorul sabloane- lor si al foii de scorare pentru Modulul Extins, masurarea acestor abilititi poate fi efectuatii meto- dic gi eficient: ~ In primul rand, este determinata suma ras- punsurilor corecte (scorurile brute) pentru fiecare dintre cele noua scoruri agregate ale cunostintelor, utilizind §ablonul 3. Pentru aceasta, ,Sablonul 3 Forma A” tre- buie pus peste foaia de rispuns a Testului de Cunostinte Forma A si, in mod cores- punzitor, ,Sablonul 3 Forma B” trebuie utilizat pentru foaia de rispuns a Testului de Cunostinfe Forma B. Sabloanele ar tre- ui plasate astfel incit cele cinci spaii de raspuns pentru fiecare item si se alinieze perfect. Raspunsurile corecte de pe foaia de rispuns sunt evidentiate pe sablon. 7 Capitolul2. Administrare i scorare = Dac& un participant a tia réspunsul evidentiat pe sablon gi, in acelasi timp, nu a marcat alte rispunsuri ulterioare, nu pri- ‘meste punctul. Daci un participant a taiat tun raspuns gresit si a notat drept corect ris- punsul corespunzator de pe sablon, primeste punctul. Daca participantul a marcat mai multe rispunsuri (de exemplu, prin incercu- irea altor rispunsuri) si nici unul dintre ele nu este marcat in mod clar gi unic ca fiind considerat solutia corect’, raspunsul este nul si fird valoare, Raspunsurile fara valoare sunt tratate ca incorecte, astfel ci nu sunt acordate puncte pentru ele. In plus, nu sunt acordate puncte pentru itemii la care nu s-a rispuns (sau care nu urmeaza instructiunile testului). ~ Cele trei forme diferite de evidentiere de pe sablon usureazi potrivirea itemilor pentru scalele de cunostinfe (verbal, numeric si figural) ~ Un pas ulterior este necesar pentru deter- minarea valorilor factorilor gf sige (cf. Sectiunii 8). Fiecare dintre cele trei scale de cunostinte trebuie subdivizaté in trei sco- ruri agregate de cunostinte (Verbal 1, 2 si 3s Numeric 1, 2 si 3; Figural 1, 2 si 3). In acest scop, formele evidentiate de pe sabloane sunt codificate cu ajutorul a trei culori dife- rite, pentru o identificare usoara. ~ La acest moment, poate fi generat si un pro- fil al testului bazat atit pe scalele Modulului de Bazi, cat si pe cele ale Modulului Extins.28 1-5-7 2000 R Testu StructuInteligentel fn acest scop, scorurile brute sunt marcate pe foaia de profil corespunzatoare. Scalele de cunostinte In Tabelul 2.3 se prezinta in scop de exemplificare Foaia de scorare a Modulului Extins. Sumele sco- rurilor brute sunt mai inti calculate pentru cele noua scoruri agregate de cunostinfe (Verbal 1, 2 si 3 Numeric 1, 2 si 3; Figural 1, 2 si 3) si, impre- uni cu scorurile brute ale sarcinilor Modulului de Bazi V: (SC, VA, VS), N: (CA, NS, SI), F: (FS, CU, MA) sunt introduse in cea de-a doua coloana (Scoruri brute) ca “gfe” Cele trei sume ale scorurilor brute ale scalelor de cunostinfe sunt calculate si introduse in cea de-a sasea coloana (scor brut) ca si “Cunostinte’, EA a Modul Tn Sarcina/ Scor agregat Scor brut [ Puncte (gc) | Puncte (gf) | [ Scala Scorul | $SiIQ | (SC) Completare de fraze 7 a 0 brut (VA) Analog Verbale 5 5 2 (VK) Cunostinle | 14 | 07/110 (VS) Similaitati Verbale 10 2 1 Verbale (CA) Calcule 1 3 2 (NK) Cunostinte 13 | 110/115 (NS) Seri Numerioe 4 4 1 [Numerics Se |S (S)) Semne Numerice 10 zi 5 C51) Conca | S'S | Heli26 (FS) Seleotia Figurilor 9 1 7 Figural (CU) Cuba 0 a 0 Scortotal(K) | 42 | 119/119 Cuno (MA) Matric 10 3 8 (V1) Cunostnfe Verbale 1 4 3 1 (V2) Cunostnje Verbale 2 5 7 3 (VK3) Cunostinte Verbale 3 5 7 3 NK") Cunostinfe Numerice 1 3 3 S (NK2) Cunostinje Numerice 2 8 8 0 (NK) Cunostinje Numerice 3 2 2 0 (FK1) Cunostinje Figurale + 4 0 4 (FK2) CunostineFigurale 2 6 3 2 (FK3) Cunostinfe Figurale 3 5 4 1 Suma punctelor a % Scor standard (SS) /1 soarioo [108/107 Not: Se poate woos pest are pas da se unde dar evauarea sailor decoyui s, a pe foaia de scorare. In exemplu, scorul brut pen- tru cunostinfe verbale este 14, pentru cunostinte numerice este 13 gi pentru cunostinfe figurale este 15 (veri Tabelul 2.3). Utilizand scorurile brute ale celor trei scale (cunostinfe verbale, numerice si figurale) suma scorurilor brute pentru intreg testul de cunostinfe (“Scor total cunostinfe”) este calculata si introdus pe ultimul rand al celei de-a gasea coloane (in exemplu: 42). Scorurile brute pentru cunostinfele verbale, numerice si figurale si pentru scorul total de cunostinfe sunt convertite in scoruri standard (SS) si in scoruri IQ utilizand tabelele din Anexa B. In acest sens, pot fi utilizate oricare dintre normele oferite pentru intregul grupul norma- tiv (Tabelul BS) sau pentru diverse categorii de varsta (Tabelele B1-B4). In exemplu, scorurile brute sunt convertite in scoruri standard folosind normele pentru intreg esantionul normativ, din Tabelul BS. Pentru a face posibila interpretarea coerenti a diferenfelor valorilor standard pentru diferitele scale, ar trebui utilizat acelagi tabel de norme pentru toate conversiile realizate in cazul unei anumite testi, Dac’ sunt utilizate normele bazate pe varsta, tabelele normative ale Modulului de Bazi ar trebui combinate cu tabelele perfect corespunzatoare ca varsti ale Modulului Extins. 29 Capitolul2. Administrare si scorare Scorurile factorilor Determinarea scorurilor factorilor incepe cu scorurile brute ale sarcinilor pentru SC, VA, VS, CA, NS, SI, FS, CU, MA si cu scorurile agregate de cunostinte (Verbal 1-3, Numeric 1-3, Figu- ral 1-3). Aceste scoruri brute sunt convertite in puncte utilizand Tabelul BG (pentru gf) si Tabelul ‘3B? (pentru gc) din Anexa B. Conversia in puncte corespunde unei multipliciri a scorurilor brute cu ponderile lor corespunzatoare (Anexa C, Tabelul C2), ins aceasta nu trebuie ficuta de utilizator, de aceea sunt oferite Tabelele BG si B7. Punctele sunt apoi adiugate pentru a calcula scorurile factorilor. Scorurile pentru gc sunt introduse in a treia coloana gi cele pentru gf in a patra coloana a foii de scorare a Modulului Extins (vezi Tabelul 2.3). Este de retinut faptul c& izolarea variantelor neintentionate (de exemplu, influenta aculturatiei de gf sau a rationamentului de gc) necesiti puncte negative (vezi Tabelul 2.3). Pentru aceste scoruri a fost utilizati o scala larga, pentru a evita caleulul cu zecimale. Scorurile in puncte sunt adaugate separat pentru gf si ge si introduse in al doilea, pana la ultimul rind al foii de scorare a Modulului Extins, Sumele in puncte rezultate sunt convertite in scoruri standard sau scoruri 1Q utilizind tabe- Iele standard corespunzitoare (Anexa B, Tabelele B8-B12) si sunt introduse in ultimul rand al foii de scorare, fn exemplul din Tabelul 2.3 au fost uti- lizate normele generale (Tabelul B12).