120 si, similar 1 Shy Rene = 34M, Rep = 52%, 4 inegalitatea de de’ (PE+PD+MF + ME+ND+Np), inseamna ¢ smonstrat devine ceea ce inse z lop 1 yy BN > 5 eee 2 adica ND+PD+ME+ PE+MF + NF, AM +BN+CP2 . izaren inegalitatii Erd6s-Mordell din proporitia cu alte cuvinte exact general sb BIBLIOGRAFIB fi] M. Becheama, M. Balun: A XXXV iho Olimpiadd Internationala de Matematies Gazeta Matematica, seria B, 7-8/1996 bleme din geometria triunghiului echilateral, Editura Gh. Asac [2] ©. Cocea: 200 de pro Tasi, 1992 [3] A. Engel: Probleme de matematica PiBrdos: Problem 3740, The American Mathematical Monthly, 42(1 D. F. Barrow: Solution of Problem 3740, The American Mathemai 7), p. 252-254. Popa: Probleme de yeometrie elementard, Editura didactica si pedi , 1979. AMENE SI CONCURSURI OBLEMELOR SELECTATE PENTRU DETEANA/A SECTOARELOR CIPIULUI BUCURESTI, 2020 _ strategii de rezolvare, Editura Gil, 2 Clasa a V-a si Stefan si-au impartit cele 52 de carti de joe ruia i-au revenit cate 26 de carti. Cartilor (es > valoarea Jor, asul valoreaza 11 puncte, valetul 1? popa 14 puncte. Stefan a observat ca 1! are nu detine patru carti de aceeasi valoar’ Iulia ste 11 puncte, ea nu are mai mult de dou c&rtilor din teancul siu. Ca" este ceasta suma? Dar cea m@! ne 52 de cartonage: pat a Rati) 4 asi, 4 valeti, 4 dam mare aloe jc’) aterm" traiova (Gazeta pened we Cdiliteu Witil Udll 1sSOLUTHLE PROBLEMELOR SELECTATE PENTRU OJM, 2020 121 Solutie. Daca se noteazd cu « numarul cartilor de valoare i pe care le are Iulia in teancul sau, rezult& a; > 1,q =24 =4,1< ty <2,1< ap <2, 1 2n?, remulta ca ANB AO. (n+1) > n?, rezulta cA A contine cel c Patru numere naturale consecutive se impart succesiv la acelasi numar natural de trei cifre. Suma resturilor obtinute este egala cu 983. Calculati restul impartirii celui mai mic dintre cele patru numere la 109. Dan Nedeianu, Drobeta-Turnu Severin (Gazeta Matematica) Solutie. Fie n cel mai mic dintre cele patru numere gi b numarul de trei cifre (impartitorul). Atunci exista numerele naturale q sir astfel incat n=bq+r, cur < b—1. Notam cu rj,r2,r3 resturile obtinute prin impartirea Ja ba numerelor n + 1, n + 2, respectiv n + 3. Daca r < b—4, atunci ry = r+1,r2 =r+2, respectiv r3 =r +3. Suma resturilor este 4r + 6 = 2(2r + 3), care nu poate fi egala cu 983. Ca urmare, edb 3b 2,5—1}. Pentru r = b —3, obtinem r; = b—2, ro = b— 1, respectiv r3 = 0. Suma —6 = 3(b —2), care nu poate fi egala cu 983. b— 2, obtinem r; = b — 1, rz = 0, respectiv rs = 1. Suma — 2 =2(b — 1), care nu poate fi egala cu 983. = 1, reault& r; = 0, ro = 1, respectiv rs = 2, de unde ‘1g + 980 = 109- (9q +8) + 108, deci restul impartirii lui Determinati mumerele de forma abc, cu a < b < ¢, stiind numerelor abe, bea, cab la 27 se afla printre numerele Cosmin Manea, Petricd Dragos, Pitesti numar n da restul s < 9 prin impartirea la 27, atunci +s, k EN, deci prin impartirea lui n la 9 se obtine tot ‘cab au aceeasi suma a cifrelor, deci dau acelasi rest fmpértirii numerelor abe, Bea, cab la 27 sunt toate +9 -— 99a = 9(a+b+e) + 8b — 108a = cum 27 divide diferenta bea — abc, rezulta ca +0), regulta 111 (a +b +c) = 27¢+3", b+ este multiplu de 3, rezulta ca oCdiiileu witit UdiitstBXAMENE §t CONCURSURI 124 fn consecinta, trebuie si determina numerele abe, en a 19. Obtine™ ducem n > 38. AiG WILT Ud 11sSOLUTILE PROBLEMELOR SELECTATE PENTRU OJM, 2020 125 Vom arata ca exista o succes numerele devin egale. Astfel, dupa 15 pasi, numerele 1, 3, 32, 33, 34 devin 319, 316, 317, 318, 30. La fel, numerele 3°, 3°, 37, 38, 39 devin 319, 316, 317, 318, 319 dupa 10 pasi, iar numerele 3'°, 311, 312, 313. 314 devin 315, 316, 317 318 319 dupa 5 pasi. In acest mod, dupa 30 de pasi, fiecare dintre numerele 3!°, 3, 3!7, 318, 3! apare pe ecran de 4 ori. Numerele 31°, 315, 315, 315, 316 devin 318, 318, 318, 318, 319 dupa trei pasi. Numerele 31%, 316, 316, 37, 317 devin 318, 318, 318, 319, 319 dupa doi siune de 38 de pagi de tip B in urma carora pagi. Numerele 317, 317, 318, 318, 318 devin 318, 318, 319, 319, 319 dupa un pas. Dupa 36 de pasi de tip B, pe ecran sunt afigate 10 numere egale cu 3! si 10 numere egale cu 3%. Acestea din urma devin egale cu 3!9 dupa doi pasi, ceea ce incheie demonstratia. Clasa a V 1. a) Aratati ca, daca a este un numar natural nenul, atunci merele a? + 1, a? +2,...,a? + 2a nu este patrat perfect. ere naturale nenule m,n, p astfel incat m+nt+p, ntptm, p?+mtn rfecte? Daniela Beldea, Bailesti (Gazeta Matematica) 1) Dupa a2, urmatorul patrat perfect este cel al lui a +1, adica +2a +1. Rezulta c& numerele a? +1, a? +2, ..., a? + 2a, fiind loud patrate perfecte consecutive, nu sunt patrate perfecte. exista m, n, p nenule cu proprietatea din enunt, atunci 2 +p+m >n? si p?+m-+n > p*, deci, conform punctului mentp2m+2m+1,n+ptm>n+2%n+1 si pata, i Tue sues e trei relatii se obtine ck m? +n? + p? + 2m +2n+ 2p > 2m + 2n + 2p + 3, ceca ce este o contradictie. Agadar, nu conditia din enunt. rate cu interioarele dis- si B, F,G sunt126 Bxamene $1 CONCURSURL a) Aritati ca CK = Ch= ON. b) Aratati ci LM = 2° ais ca, Solujie. a) Din consteuctie reiese ch EF NK este dreptunghi, de unde AKECZANFO, ei CKREON: tn ABFC svem BF LCP 3 CF= ; Bo, ceea ce implica 4FBC = 30°. | I Deducem %EKC = 30°, deci CK = 2CE = CL. D E Koy A L M B Pe NG xKCM = «ACB = 45° si AKCL = 4EKC = 30°, deci IN = xLCK = 30°, deducem MCL = 4MCN, apoi CN, deci ML = MN. Mai departe x 2, atunci 2* + 2 + 2° + 3 da rest 3 la impartirea menea numéar nu este patrat perfect. 6 =c=1, atunci 2° + 2 + 2° +3 = 32, deci acest caz convine ct doua dintre numerele a,b,c sunt egale cu 1, de exemplu atunci 2* +2) -+2° 43 = 2° +7 da rest 3 la impartirea cu trat perfect. ntre numere este egal cu 1, de exemplu a = 1, b,¢ #1, P 4 2° +5 si avem cazurile: » + 2° + 5 da rest 5 la impartirea cu 8, deci nu 2° + 2° +5 = 13 mu este patrat perfect; b gi ¢ este egal cu 2, iar celiilalt mai mare +2 +5 = 2° +9, si avem subcazurile (3=1)° +9 da rest 2 la impartirea U3 EN, jar 2°49 = A se serie 7-2) =° 0, rezultas 0 < k 2 (+ PY a de unde a’ ssp = 2c! Din inegalitatea 2(a* + b*) > alata 2c2 > a? +82. Astfel 3c? > a? +b? + c?, adicd 3c? > C'A?, q, concluzia. deduicen de unde Problema 3. Aratati ci, pentru orice numar natural impar n, are loc egalitatea a a ie 1 [s+ yn+3] 7 Bey * am ’ unde {a] reprezinté partea intreag’ a numarului real a. Mihaela Berindeanu, Bucuresti Solutie. Deoarece fie (LAL So alive: of tetnty Maat yrt a> st ynrt aon = bm suficient (si necesar!) si aratam ci nu exist niciun numar intreg kc > bn. nem = ry) aul = aty" N, at presupw n [ook +5 mo Fe atunci i: Famsin< i? —K4 26 4 ‘n este natural si singurul numar intreg cuprins intre z; si yy em n= k?—k = k(k~1), care este numar par, contradictie - Consideram cubul ABCDBFGH cu muchiile de lungime tele K,L pe segmentele AC, respectiv EG astiel incat - Consideram mijlocul M al muchiei AE gi punctele NV, P e intersecteaza in Q, demonstrati ca MN PQ . Claudiu Stefan Popa, lasi lurilor MEP si MEN deducem ¢* P, rezulta MO, = 2% sj, giant P este echilateral. gi {Zi} = LKNMO,. Ave K/M,C = 2/3, deci 1 Mea WIUT GallistSi OLUTHLE PROBLEMELOR SELECTATE PENTRU OJM, 2020 129 __ Deoarece ALGK este romb, diagonalele AG si KL sunt perpendiculare, iar fiinded CO; LK este paralelogram, LK || CO,; in concluzie, KL 1 MO\. Din perpendicularitatea Iui HF pe plamul (ACGE) obtinem KL 1 HF, deci KL este perpendiculara pe planul (MNP), adica MN PQ este piramida ei a: avé area triunghiurilor MQ cu MO,C deducem QLi = ~~, tetraedru regulat. Clasa a IX a 1. Fie rombul ABCD si punctele M < (AB), N € (BC), {ti c&i centrul de greutate al triunghiului MNP apartine gi numai daci AM + DP = BN Marian Andronache, Bucuresti (Gazeta Matematica) e a lungimea laturii rombului. Atunci exist v,v,t € (0,1) u, BN =av, DP =at. de greutate al triunghiului MVP si O intersectia diago- ‘Atunci G € AC daca si numai daca exista k € R astfel em: 30@ = OM + ON+ OP = wOB+ (1- wOA+ C+(1-1)0B = (1—-u-v-1)0A+ (ut+1-v-1+t)0B = v+tHOB. (2) n ci G € AC —> u-vt t=O utisvs > natural mai mare sau egal cu 2 si fie ule care are oricare doi termeni diferiti, ‘,-+-} mu contine o progresie aritmetica Viaicu Daniela, Zalau ci M contine progresia aritmetica < by <.... Atunci 6} — of = ~ OCdHHEU WILT Cdl IS130 BXAMENE $1 CONCURSURI ok — bk =..., adicd, (bo — by) f (bra) = (Bs — ba) (bas bs) = (ba = bs) f(basbs)=..., (1) ide sy) = abl pak? 4 oh-3y2 +... + yh? + yh. - Bie. 7 Nt, a < i Atunci f(y,z) — f(a.) = £(y,2) - f(y,2) “ty (yh yb yk 822. tak l) — (yh ya eye +. tak yf-2(2—2) +y*3(22— 02) +. GAO —a*-1) > 0. Deci 0 < f(2,y) < f(y, . Din (1) si (2) deducem bp — bi > by — bz > bs — bs > .... acesta fiind un sir infinit de numere naturale, strict descrescator — imposibil. ‘Asadar, presupunerea faicuta este falsi. P a 3. in planul triunghiului ABC, cu m(+ABC) = 75° si m(\Ai Ay k=1 hed 1) Ae} = k=l Ca urmare obtinem: | Fay] > $5 A ~ (2 — Dla m 2 z |Ax|—(m—1)|M| unde m este numar natural =1 +|Am+i|=|M| 2 X |Ag|—m|M]. Gp}, cul < a < 4g <1 < Op . ie Fie A = f) Ay = {x1,29,.. kel n?+n+2. Avem: : a 2 =|A| > SP +h+1)-(n-vor png y= SAE = Presupunem prin reducere la absurd ci multimea A nu contine numere naturale consecutive. Atunci xj; > aj +2,i=1,2,...,p—1. Reaulta m+nt+4 2>21+2(p—1) >a +2( 3 -1) =n? +n+3, , exista cel putin doud numere naturale consecutive in Clasa a X olvati in R ecuatia 2°+! + log,(1 + /#) = 4" +1. Catalin Spiridon, Craiova (Gazeta Matematica) este echivalenta cu log(1 + x) = (27 — 1)” ) + [0,00), definita prin f(x) = ees s + /®) este a f-} : (0,00) + (0,00), definita prin f(x) = (27—1)?. f(z) f(a) si, cum f este strict vai ecuatia (a) = 2, adica 2 =1+ Jz. atia admite solutiile x1 = 0 si x2 ar aceste solutii, deoarece functia g : {0,00) + [1,-0), onvexi iar functia h : (0,00) — [1,00), h(x) =1+ Ve i multimea solutiilor {0, 1}. € N*. Sa se arate ca exista functii f : R— Reu tyf(y))=2+ (f(y))", pentru orice #,y € R daca si minati aceste functii. Catalin Zarnd, Constanta ¢ 1U(@) = 24 (#(0))",We ER, de unde t BCG) = 0. Pentra y = a gasim (*). Inlocuind y dailteu Wittl Gdlllo132 EXAMENE $1 CONCURSURI i) Daca n este impar, rezults f(y) = ¥¥y € R, Inlocuind in relayia initial obtinem o contradictie. ee. ii) Daca n par, avem f(y) € {-y,y},¥y € R. Folosind (*) gasim y" ¢ {-v?.y2},¥y € R. Rezulta n = 2, iar ecuatia devine f(f(x) + yf(y)) = ctyWeyER (“)- ; Functiile f = 1 si f = —1R verifica. Aratam ca sunt singurele functii ce verificd ecuatia. Daca exista a, b # 0 astfel incat f(a) = ai f(b) = —b, atune} pentru 2 = a,y = in ("*) obtinem f(a ~ 0?) =atP € {a-P,-a+H}. Deci a = 0 sau b = 0, contradictie. Problema 3. Determinati numerele complexe z pentru care 242" > 0, oricare ar fin € N. ‘Mihai Piticari, Camplulung-Moldovenesc, Sorin Radulescu, Bucuresti Solutie. Notam 23" + 2°" = f(z). Cum fn(z) = fn(2), reaulta fa(z) R, Vz €C. Vom determina multimea M = {z € C | Sn(z) 2 0,¥n € N}. €M, atunci fo(z) = 7 + Z > 0, deci Re(z) > 0. z>Oatunci f,(z) = 2z*" > 0,Vn EN, deci [0,00) c M. z= €EC,bER, atunci Z = —z, de unde f,(z) = 0, Vn EN OM. ) = fa(Z), deducem ci z € M <> 26M. Ramane Re(z) > 0 si Im(z) > 0. Fie z = r(cost + isint) cu 2), exist k € N pentru care 3*t < s < 3**1¢ (de fapt TT - = 9) atunci cos(3"2) > 0,¥n € {0,1,2,...,4 > k, adica 2 € M. Dac 3¢t < * < 314, atunci eci cos(3+44) <0, adic 2 ¢ M. in concluzie 1 (cos 5 "ap * isin £2-3*)|r > 0,4 eN}. umar real. Consideraim sirul (2¢,)n>1 4a € N°. Determinati valorile lui a pentr Mihail Baluna, Bucurest! obtine girul constant 1, respect!’ < Dac ty = * si znet =o mere naturale prime intre ele $! ocdiiileu witit cartsSOLUTILE PROBLEMELOR SELECTATE PENTRU OJM, 2020 133 _Ultima egalitate este imposibila, deoarece numérul din membrul stang are, in descompunerea sa in factori primi, factorul 2 la o putere care nu este divizibilé cu q (p prim cu q), pe cand numarul din membrul drept are, in descompunerea sa in factori primi, factorul 2 la o putere care este divizibila cu q. Deducem astfel q = 1, apoi 1 = 1, deci daca toti termenii sirului sunt numere rationale, atunci ei trebuie sa fie numere naturale. Inductiv, este imediata inegalitatea 2" > n + 1,¥n > 2,n €N, de unde 1+ logy < 2,Vr € N,x > 3. Rezulta ca, daca toti termenii sirului sunt numere naturale gi primul termen este mai mare ca 2, atunci (inductiv) toti termenii sunt numere naturale mai mari ca 2, iar girul este strict descrescator = contraditie. Deducem agadar ca in cazul in care primul termen este mai mare ca 2, nu este posibil ca toti termenii sirului s fie numere rationale. Rezulta ci x; € {1,2}, ceea ce finalizeaza solutia. Prob a 1. Ar&tati c& girul (@p)n>1 cu proprietatea 1 == n, m n Florian Dumitrel, Slatina (Gazeta Matematica) m =n € N* obtinem a, < 1, deci sirul este marginit im L =sup{an|n € N°}. Avem L <1. . Exist& no € N* cu proprietatea ci’ L—¢ < ang < L. | 1 On Eb HE. Te m 2 Ono — a, 7 Gro mo . Pentru m > mp are loc m > mo Si, prin urmare, sirul (an)n>1 este convergent, a,b €N*. Definim sirul (x,)ncn prin r= 0, 21 = 1 Vn € N si consideram matricea ; pant EN ce este natural, pentru orice m,n € N*. “Vasile Pop, Cluj-Napoca dnned Witt) Galtist134 Examenn st CONCURSURE prin inductie dupa n > 1. Deoarece 2 =a+1+b-0=aavem a b\_ (a2 br a= (5 )°G ta) deci P(1) este adevirata. : Daca P(n) este adevarata pentru un n > 1, atunci ee (ern \ fe 2) L202 brns1 Abita ed = ( Tn meh (i Bye ~'0e,") * astfel ci. P(n + 1) este adevarata. Conform principiului inductiei, P(n) este adevarata pentru orice n > 1, b) Prin inductie se arati ci x, € N*,Wn € N°. Pentru orice m,n € N,m > 1, notam Tn+1" Tn¢2 °°" In+m Sener ata ae - 1a, F(0,n) =1,¥n € N. Vom demonstra prin inductie natia Q(p) : ,F(m,p—m) € N*,Wm € N,0 2 si sA presupunem ca cele dowd numere au un factor . Conform teoremei lui Cauchy, G are un element x # ¢, astfel subgrupul trivial H = {e}. Cum k este divizibil cu p. A, deci x € H = {e}. Prin urmare, z =e, in contradictie Deci & sin sunt coprime. Determinati functiile f: R + R, integrabile pe orice ginit, care indeplinesc conditia [O toa= wiser +1 -w), \erele reale x si y. wv obtinem lt = (f(20) + f(0)). ) ), reault& c& functia g: R > R, g(x) = este continua pe R*. Din continuitatea abilA pe R*, deci f este derivabila pe ) + f(0) + 2x f'(2x), deci wf"(x) ~ It cA CdIIeU WILT UdlllotSOLUTHLE PROBLEMELOR SELECTATE PENTRU OJM, 2020 137 deci a far+f0), 7<0, F(x) { br + f(0), 2>0. Luand a =0 si y = 1 in relatia din enunt, obtinem sa+sn=f soars [ (ar soyare (0-4 s(0)) at E ; 5 = 50-0) + 24(0). Introducand f(1) = b+ (0) si f(-1) = -a + f(0) in relatia de mai sus, i rezulta b— a + 2f(0) = 3 —a) + 2f(0), deci a = b si f(x) = ax + f(0), oricare ar fir € R. Remarea. Problema mai poate fi rezolvata in felul urmator. Consideram functia integrabila g :r > R, g(x) =f (x)—f (0), si functia continua G: R R, . g(t) dt. Evident, 9(0) = G(0) = 0, iar relatia din enunt devine +) —Ge=y) =u(o(e +4) + 9(2-W)), (@) le reale x si y. = t/2 in (1) si tinand cont c& 9(0) = G(0) = 0, rezulta 2G(t) = to(t), (2) real t. {n (1) si folosind (2), rezulta ca G este pari: G(—y) = Gy), |. Din (2), regulté acum ca g este impara: g(—y) —g(y), | Este deci suficient si consideram restrictiile g, si G. ale la multimea numerelor reale strict pozitive. , continuitatea lui Gy o implica pe cea a lui g+, care, la wabilitatea lui Gy si G’, = 9+ 1G!,(t), oricare ar fi t > 0. Rezult& cd functia t +> constanta. Agadar, G,(t) = at?, unde a este o con- t) = at, unde a = 2a. =at, oricare ar fi t real, si f(t) = at + f(0). (A,+,-) un inel in care multimea elementelor in- i cA urmatoarele doua afirmatii sunt echivalente: “neinversabil a € A, exist’ un element nein- b. | al inelului A este nilpotent. nilpotent, daca exista k € N*, astfel Mihai Opincariu, Brad A\ UC ‘A) este multimea ele- be fel incat ab = a + b. Se: MEU WILT Cdl 1ot138 EXAMBNE gt CONCURSUR! = 1. Cum b € A\ U(A), exist ¢ € A\U(A), astfel =1. Atunci a—1=(a-1)-1= , deci a = c. Reaulta ca a—1 € U(A), Deci (a — 1)(b— 1) incat be = b +e, deci (b- 1)(c - 1) (a-1)(b-1)(e-1) = 1-(e-1) =¢ deci {2 —1|x € A\U(A)} C U(A)- . ape =: : Cum a” € A\ U(A), pentru orice n € N’, reaulta cA a” — 1 € U(A), pentru orice n € N*. Cum U(A) este finitd, exist p,q € N*, p < q, astfel fncat a? —1 = a? —1. Atunci a?(a? — 1) = 0, deci a? = 0, deoarece at? 1 EU(A). (b) = (a). Fie a € A\ U(A) si fie p EN, p > 3, astfel incat a” = 0 Cum 1=1-a? =(1-a)(1+ata?+--- +a”), alegem Bee (atta oP) = -a(lt+a+-+-+a?). Atunci 6 € A\ U(A) gi (1—a)(1 — b) = 1, deci ab =a +b. 4. Fie n un numar natural nenul si fie f: [-1,1] + Ro derivabila, cu f” continua si f(0) = 0. Aratati ca exista alul inchis [~1, 1], astfel incat 40) = (2n +3) il * 22" (a) de. -1 erm functiile 1 = 5 (ile) - f(-2)). . h este impara, f = 9 +h si 1 a 1 2"g(2)de+ [ 2"h(x)de =2 [ 2"q(x) de sl 1 0 :[-1,1] > R, g(x) = 1 t) = 5(F"(2) — f(=2)), reculta c& 9(0) = 9'(0) = 0 ; 1 A si (2) = 5(f"(m) + f"(—2)), reaulta ca g" este si <1 9"(z) gi fie M = maxo 5 ultima cifr a lui n! este 0 gi atunci ultima cifra a este 2, iar un patrat perfect nu poate avea ultima cifra 2. In concluzie. : feet gin pentru care abed +a+b+¢+d =n! (unde Cristina Vijdeluc si Mihai Vijdeluc, Baia Mare abed +a+b+c+d< 10035, deci 1000 < n! < 10035. = 24, 5! = 120, 6! = 720, 7! = 5040, 8! = 40320. ta+b+c+d = 5040, de unde gisim a = 5, este 5031, le ab pentru care 3° + 4b = ab. Vijdelue si Mihai Vijdeluc, Baia Mare 89 deducem c& a < 4. Pentru a = 4 avem ¥ poate fi adevairata. Pentru a b= 1. Pentru b= 2 avem 9+ 4 are solutie numar natural. Pentru a =! ide 3b = 7, care nu are solutie numar oOCdiieu WIitll Udlll } | | |