CURS 1 Cercetare in nursing INTRODUCERE in contextul mondial al revolutiei cunoasterii, informatia si cel ce 0 poseda aleatuiesc cu adevrat ,,puterea”. Cercetarea stiintified reprezint& principalul izvor de cunoastere. in domeniul medical, strategiile tarilor dezvoltate vizeaza ca prioritate de necontestat atingerea unui standard inalt al starii de santate a populatiei. Desi aceasta prioritate se regdiseste gi in tara noasir§, constat&im c& inca exist o diferenta sesizabila intre vorbe si fapte. Cercetarea stii este necesard in toate compartimentele activititii umane in care se tinde spre perfectioare continua. Este nevoie de autocorectare in ingrijirea pacientului ? Da ! Mai mult ca in oricare domeniu. Trecerea de la rutina la practica bazata pe evidenta clinica si dovezi stiintifice, presupune informarea continua si cunoasterea rationamentelor activitatii de zi cu zi. Astfel practicienii isi pot pune probleme legate de calitatea ingrijirilor acordate. Aceste probleme se pot contura in timp ca teme de cercetare. Cercetare — omul in toate timpurile a avut 0 curiozitate (in fata spectactacolului naturii - ce se ascunde in ,,spatele” stu, si inteleag’ structura gi componentele lumii, fenomenele naturii, ctc). - Caracter nu numai stiintific ci si pragmatic - ex. Emil Cioran — gestul primordial de a manca din fructul oprit — semnificativ pt conditia umana. Cercetare — studiu aménuntit efectuat in mod sistematic, cu scopul de a cunoaste ceva; investigatie. Cercetarea — fundamentalai — Cercetarea — aplicativa — Cercetarea fundamentalé are scopul de a genera si oferi informatii sau teorii si de a identifica principiile care stau la baza activitatii nursing. Cercetarea fundamentala este intreprins& pentru acumularea informatiilor, extinderea bazei de cunostinte intr-o disciplina, pentru a imbuntatatii intelegerea sau ajuta la formularea sau redefinirea teoriei. De ex. un cercetitor poate studia in amanunt comportamentul individului datorat unui stres intens cu scopul de a intelege stiintific modificarile induse de acesta, cum ar fi insomnia. tarea aplicata — gisirea solutiilor la problemele imediate prin lor teoretice. Cercetarea aplicatd se bazeaz pe gisirea unei solutiiimediate la o problema existent. Un alt scop > planificarea sistematica a schimbétrii {ntr-o situafia problematicd. De ex. poate fi cercetarea aplicat& un studiu al eficienfei interventiilor nursing specifice pentru a combate insomnia aparuti ca urmare a stresului. Cercetarea fundamentala este potrivita pt descoperirea principiilor generale ale comportamentului uman si procesele biofiziologice, iar cercetarea aplicata este destinata si indice cum aceste principii pot fi utilizate pt rezolvarea problemelor in practica nursing. Ex. in disciplinele medicale datele obtinute pot fi utilizate pentru: ~ a elucida anumite aspecte din etiologia (cauzele si factorii ce influenteaza aparifia diverselor boli) unei boli. - Pentru identificarea persoanelor care sunt supuse unui anumit rise de imbolnavire. ~ A determina nevoile unui grup populational, - A stimula interesul public intr-o anumiti problema de sanatate publica. - A evalua eficienta unui program de sinitate in curs de desfasurare, 5.2. Nursingul — este esenfial si unic — cuprinde cunostinte si aptitudini specifice conceptelor si proceselor proprii cét si interventii specifice cu efecte benefice evaluabile. - implica inteligenta, spirit de observatie, sensibilitate, intelegere pt cel de alaturi. Profesiunea de nursing permite celui care o practica: - dezvoltare proprie, - mult satisfacfie (cand smulgem disperarii sau morfii persoane necunoscute - constituie ,,cauza” pt noi nursele), - f, mult consum de energie. Serviciile de nursing care le acordam fiintelor individuale sau grupurilor (preventive sau curative, de susfinere pana in ultima clip a vietii) + servicii inchinate viefii, starii de bine, sanatatii si dezvoltarii acesteia. Cercetarea in nursing este o cercetare a aspectelor activitatii profesionale, care tine de atributiile si responsabilitatile asistentelor medicale gi are ca scop jmbunatatirea practicii, educafiei $i administrarii serviciilor de nursing. Clamp (1994) descrie cercetarea in nursing ca pe ,,o legatura intre practic’, educatie si teorie” Nofiuni introductive. Istoric. Specificul cercetirii nursing in Romania Cercetarea = activitate sistematica, bazata pe tehnici specifice, care permite acumularea de noi cunostinte prin identificarea unor factori sau relafii noi care imbunatatesc nivelul actual al cunoasterii.Istoric, cercetarea a inceput cu trei tipuri principale de studii, inca din perioada Primului Razboi Mondial. Aceasta se refera la identificarea prin documentare a surselor de date; studii descriptive (ex. Studierea somnului); cercetiri experimentale (ca de ex studierea efectelor medicamentelor). Cercetarea — cercetarea acelor aspecte specifice profes care este realizat de nurse. Responsabilitatea acestora se refera la aspectele educationale, la managementul si practica nursing. Cercetarea nursing poate fi asemandtoare cu cercetarea din alte specialitii, de ex. Studierea anxiettii poate fi studiata si din perspectiva psihologica. Cercetarea nu este un lux academic ci un instrument care sa creascd calitatea procesului de nursing. Modificdirile care au avut loc in activitatea nursing, in educatia pentru nurse si in managementul nursing impun noi cunostinte si evaluari care s4 permit adaptarea la noile condifii precum si optimizarea acestora. Tarile in care cercetarea in nursing are baze solide si fonduri aferente suficiente, cercetarea continua sa se dezvolte avand un impact asupra ingrijirii i in intrega lume. in tarile in care cercetarea in nursing (C.N.) se afld intr-un stadiu incipient, lipsa resurselor umane si financiare impiedica realizarea de progrese. TOATE TARILE SA CONTRIBUIE LA OBTINEREA UNEI SANATATI MAI BUNE. Termenul ,,cercetare” este deseori folosit pentru descrierea oric&ruit tip de investigatie, sau activitate de colectare a informatiilor. C.N. cautare sistematica pentru cunostinte despre problemele importante ale nursingului si este o cercetare sistematica a dezvoltarii cunostintelor privind importanfa problemelor nurselor, servind la stabilirea unei baze stiinfifice a cunostintelor pentru practica nursing. Dezvoltarea si utilizarea cunostinfelor nursingului este esenfiala pentru continuarea imbunatatirii ingrijirii pacientului, Cercetarea — fundamental — aplicata, Acestea se refer’ la utilizarea directa a descoperirii sau constatirii. Cercetarea fundamentalé are scopul de a genera si oferi informatii sau teorii si de a identifica principiile care stau la baza activitatii nursing. Cercetarea fundamentala este intreprins& pentru acumularea informatiilor, extinderea bazei de cunostinte intr-o disciplina, pentru a imbuntdtafii infelegerea sau ajuti la formularea sau redefinirea teoriei. De ex. Un cercetator poate studia in amanunt comportamentul individului datorat unui stres intens cu scopul de a infelege stiinsific modificarile induse de acesta, cum ar fi insomnia.Cercetarea aplicaté — gisirea solutiilor la problemele imediate prin aplicarea principiilor teoretice. Cercetarea aplicata se bazeazd pe gisirea unei solutii imediate la o problema existent’. Un alt scop — planificarea sistematica a schimbarii intr-o situatia problematicd. De ex. poate fi cercetare aplicata un studiu al eficientei interventiilor nursing specifice pentru a combate insomnia aparuta ca urmare a stresului. Cercetarea fundamentala este potrivita pt descoperirea principiilor generale ale comportamentului uman si procesele biofiziologice, iar cercetarea aplicata este destinatd sa indice cum aceste principii pot fi utilizate pt rezolvarea problemelor in practica nursing. Modalitati si procedee folosite in cercetare: = analogia-observarea de asemanari intre problema de rezolvat gi o alta problem’ a crei solutionare este cunoscuta. - Alegerea de solufii la intémplare - Generalizarea cand o problemi este stufoasa, se poate schita 0 versiune simplificata , care si cuprinda datele ei esenfiale - Imparfirea — spargerea problemei intr-o serie de sub-probleme care pot fi mai abordabile - Adunarea —o problema dificila poate fi ugurata prin adaugarea unei componente (sub- problema) - Scéiderea —indepartarea unor componente din problema originar’. Acest procedeu este folosit in simulari. - Particularizarea — gisirea unui caz.ce confine un set mai limitat de caracteristici — - Dilatarea sau contracfia - unele probleme sunt mai usor de rezolvat daca se modifica scara sau numarul de variabile. - _ Inversarea —privirea d.p.d.v. opus. Ex. in loc de cand vine trenul acesta in gara ? cand vine gara la acest tren ? - _ Restructurarea —in studiile clinice nu se intreaba daca un tratament anumit vindeca boala, ci daca lipsa tratamentului determina absenta vindec&rii. - Metoda lui Pappus — se presupune c& problema este rezolvata si se calculeaza de-a indoaselea. - Metoda lui Tertullus — se presupune k nu exista o solutie si se incearc& dovedirea acestui lucru. Caracteristicile cercetarii: - directionat& spre rezolvarea problemei, - _ bazata pe dovezi empirice si observationale, - implica observatia precisa si descrierea corect, - pune accentul pe dezvoltarea de teorii, principii, generaliti 4- utilizeaza tehnici sistematice, obiective gi logice, - trebuie fiicuta cu calm si curaj, Cercetatorul trebuie si aib& cunostinte/experienta in ceea ce priveste problemele studiate, precum si abilitate in prezentarea datelor. Importanta cercetarii in nursing C.N. — dezvolta cunostinte noi care au darul de a imbunatatii practica nursingului in beneficiul pacientilor, comunitifilor si chiar al nurselor, Prin C.N. poate fi evaluata relevanta si eficienta abordarilor in domeniul ingrijirii pacientului $i al promovarii sinataii. Toate sistemele de ingrijiri > sai amelioreze ingrijirea sanatéqii menfinand costurile constante. Astfel nursingul este supus unei presiuni crescande pt a-si demonstra gi justifica cost-eficienta. Scopul final al nursingului este si asigure o inalt& calitate a ingrijrii pacienfilor. Practica clinica fara cercetare este practica bazata pe traditii dar fara validare stiintificd. Cercetarea trebuie si identifice modalitatile eficiente de ingrijiri, evalueze impactul acestora in starea de sandtate a pacientilor sau sa testeze alte teori Pentru a intémpina provocarile sociale si nevoile indivizilor, practica nursing trebuie s& aiba la baz cercetarea. in contextul ingrijirilor de sinatate, schimbarilor datorate serviciilor farmaceutice gi progresului tehnologic, nursele si alfi profesionisti ai ingrijirilor de stniitate au nevoie si fie pregatifi profesional, sd rispunda la provocari si si actioneze clinic bazandu-se pe dovezi stiintifice. Scopurile cercetarii in nursing Scopul cercetrii in nursing este la fel de larg ca si scopul nursingului focalizdndu-se in special pe client/pacient si poate fi prezentat sub urmatoarea definitie: nursingul cuprinde— promovarea siinditii, — prevenirea bolii si — ingrijirea persoanelor bolnave fizic, mental sau cu infirmitdi/deficienge, de toate varstele, in toate unitétile de ingrijire a sdinéitafii precum si in alte unitati ale comunitafii. Cercetarea in nursing este focalizata in principal pe dezvoltarea cunostinfelor referitoare Ia nursing si la practica sa, incluzand ingrijirea persoanelor in stare de sinatate sau boala. Cereetarea in nursing (CN) este orientata c&tre capacitatea indivizilor sia familiilor de a functiona optim si de a reduce, la minim, efectele negative ale starii de boala. sinatate sau boala si s& identifice interventiile pe care le pot folosi nursele pentru a 5imbunataii rezultatele (de ex. auto-ingrijirea) sau pentru a le modera (ex alinarea durerii). CN poate fi realizata in toate mediile de lucru ale nurselor: spitale, clinici, cémine, s.a. Ea este de asemenea o component important atat a educatiei cat sia managementului in nursing. in concluzie, CN cautd sa raspunda intrebarilor sau rezolva probleme ale activitafii nursing prin identificare, descriere, explorare, explicare, prdictie si control. Deci scopurile CN sunt: - infelegerea propriei profesii, - intelegerea problemelor de sanatate, - _ sprijinirea deciziilor, - imbunatatirea calitatii ingrijirilor, - _ sciderea costurilor si utilizarea eficient& a resurselor, - _ studiul indivizilor si al procesului de nursing, - imbunatatirea educatiei, - dezvoltarea politicilor de sanatate, protejarea principiilor de ctica, - dezvolt& autonomia nursingului si intareste profesia, - furnizeaza informatii pt nursingul clinic bazat pe dovezi. CN di posibilitatea nurselor sa: = descrie situatiile particulare in nursing care sunt mai putin cunoscute, - explice fenomenul care trebuie luat in considerare in planificarea ingrijirilor nursing. - Prevada rezultatele probabile ale deciziilor luate in nursing legate de ingrijirea individului, - Controleze producerea unor rezultate nedorite - _ Inifieze activitati sigure, confidential, capabile si respecte dorinta persoanei ingrijite. La ce este buna cercetarea in nursing ? pentru a raspunde acestei intrebatri yom considera pe scurt motivele profesionale, clinice si personale pentru care infelegerea si aplicarea rezultatelor cercetarii in nursing este important. Dezvoltarea profesionala Cel mai bun mod de a vorbi despre dezvoltarea profesional este de a incepe cu un citat din Henderson ,,cand intuifia asistentelor medicale fata de nevoile umane se imbina cu abilitatea de a gisi si folosi idei strilucite de cercetare folosind metode stiintifice de investigare, pe care apoi le aplica in practica lor de zic cu zi, ele pot avea © enorma influenta asupra modului de ingrijire a sandtatii din intreaga lume”. in Codul de Conduit& Profesionala al Consiliului Central de Nursing al Marii Britanii se precizeaza: ,,sA se actioneze intotdeauna de asemenea manierd incdt st se promoveze si s& se asigure bunastarea pacientilor (...), s& se mentina si imbunatiteasc& cunostintele profesionale si competenta asistentelor medicale”. 6Asistentele care se multumese si invete si s& continue aplicarea unei proceduri pentru c& aga s-a fficut dintotdeauna”, nu vor reusi niciodat& sa ating’ acest nivel de excelent. Primul pas in cercetarea in nursing este alegerea unui subiect bine definit. Dac& nu trebuie cdutat un subject anume si alegerea lui ramane la latitudinea persoanei ce vrea si inceapa cercetarea, este necesara punerea in propriile cuvinte a topicii pe care ar dori si o investigheze. Pentru a porni o cercetare intr-un domeniu anume este importanta aflarea a ceea ce se cunoaste deja in acel domeniu, cu alte cuyinte trebuie cdutate in literatura de specialitate studiile de cercetare facute in acest sens. Este de asemenea important colaborarea cu prietenii si colegii, care pot veni cu idei noi si interesante si aceste discufii pot pune intr-o lumin& nou tematica aleasi pentru cercetare. Este bine ca s& se poarte mai multe discutii in acest sens, pentru ci de fiecare data apar aspecte noi, nerelevante pana atunci, se clarifica si se redefinese unele idei, Poate fi de folos discutarea problemei cu o persoand care nu are de-a face cu nursingul. in acet mod se pot chestiona aspecte cu care asistenta medicala este familiarizata si fara si-si dea seama nu le acorda semnificatia cuvenita ludndu-le ca atare. Dupi aceste discutii se poate avea o privire de ansamblu asupra tematicii si se poate rescrie ideea initial’. Apoi trebuie ciutate cuvinte cheie (nu mai mult de 6), pentru care se vor cuta cat mai multe sinonime sau cuvinte asemandtoare ca infeles, Acest exercitiu initial este pentru a ajuta profesionistii s4 caute exact ceea ce dorese in momentul in care ajung la biblioteca si doresc si obtina referintele necesare temei lor de cercetare. Este utilé folosirea cuvintelor cheie gi a sinonimelor, iar majoritatea publicatiilor contin cuvintele cheie, ce pot fi comparate cu cele pe care le avem la dispozitie, pentru a vedea daca studiul respectiv ne este sau nu folositor. Tehnologia informatizirii. A revolutionat cercetarea si a salvat mult timp si energie necesare caut&rii referintelor in literatura de specialitate. Majoritatea bibliotecilor detin in prezent sistemul de informatizare, necesar unei c&utari rapide si eficiente. intelegerea lucrarilor de cercetare Autorii lucrarilor de cercetare pentru a inlesni infelegerea lucrarilor, la inceputul fiecdrui articol publica un scurt rezumat al studiului gi a rezultatelor obfinute. in revistele de specialitate, rezumatul este prezentat ca un scurt paragraf la inceputul studiului, de cele mai multe ori seris cu alt tip de caractere, pentru a atrage atentia cititorului. Citirea rezumatului este importanta pentru a avea o idee despre ceea ce confine articolul respectiv.Dar lectura nu trebuie si se rezuma la att, deoarece se pot trage concluzii eronate — cititorul se va inarma cu simt critic pentru a parcurge continutul articolului in continuare. Este nevoie de experienta si cunoastere pentru a formula intrebari legate de ceea ce citim. Continutul lucrarii de cercetare Lucrarea de c. are un anumit format standard. Primele doua parti pe care le- am mentionat sunt deja titlul urmat de rezumat. Urmatoarele sectiuni ale articolului sunt enumerate mai jos. - Introducere. Contine lucruri generale legate de tema studiului, insistnd asupra motivului pentru care s-a intreprins cercetarea. Un scurt rezumat al lucririlor anterioare sau fnrudite ca si continut poate fi de asemenea prezentat in introducere gi care este util in cautarea ulterioara referintelor. Material si metod4 — contine detalii legate de modul in care studiul a fost condus, de lotul folosit si de mijloacele utilizate in cercetare. - Rezultate — este partea in care rezultatele obtinute prin studiul respectiv sunt prezentate de obicei prin intermediul tabelelor si graficelor. - Discutii — rezultatele studiului sunt interpretate de obicei in lumina lucréirilor anterioare, care au fost publicate in reviste de specialitate sau a altor studii relavante existente. - Coneluzii — este un scurt rezumat al studiului in care sunt evidentiate punctele slabe si punctele forte, precum gi implicatiile folosirii rezultatelor cercetarii. - _ Referinte — toate studiile, articolele, revistele gi cdrtile mentionate in text trebuie enumerate complet si in detaliu la final, iar accesul la acestea trebuie sa fie relativ usor daca au fost corect prezentate. - Apendice — contine materialele de interes gi relevant pentru studiu, dar care nu au fost cuprinse in articolul respectiv si sunt trecute la final (chestionarul sau programul pentru interviu folosite in timpul cercetaarii) Aceasta este structura de baza a unei lucriiri de cercetare. in functie de tipul acesteia: un simplu articol dintr-o revista sau o tez original, aceste parti variazi in ceea ce priveste detaliile, de la cdteva randuri la cateva capitole, dar forma de prezentare ramane aceeasi. Rezumatul lucrarii de cercetare Data studiului: Data publiciri Scopul/motivatia lueririFundamentarea cercetirii, ipoteza de lucru: Material si Metoda: Rezultate si discuti concluzi Dezvoltarea clinica Importanta rezultatelor obfinute prin cercetare poate fi cu usurinta evidentiata {in cazul ingrijirii bolnavilor din secfiile spitalelor unde stressul este f. mare. S-au fficut numeroase studi in care s-au urmarit actiunile si parerile asistentelor referitoare la durerea de stress, cu profilaxia si tratamentul acesteia. ‘Aceste studii duc la urmatoarele concluzii si anume: desi asistentele recunosc simptomele si factorii care predispun la stress, nu exceleaza in acordarea asistenfei cuvenite in aceste cazuri, datorit& cunoasterii insuficiente a fenomenului, a lipsei de experienf sau a aderenfei la practica de rutind referitoare la ingrijirea bolnavilor. Prin incurajarea asistentelor in vederea informarii si folosirii rezultatelor cercetirii in acest domeniu, se are ca scop prevenirea si reducerea efectiva a durerii de stress. 6 alta problema ar fi aspectele psihologice ale ingrijirii medicale. Cat de mult depersonalizim pacientii $i personalul sanitar? Studii numeroase au demonstrat c& anxietatea pacientilor internati in spital a sc&zut, cand asistentele au fost mai prietenoase si li s-au adresat pacientilor pe nume, Abilitatea de a te adresa unei persoane pe ume, nu necesita un program de educatie complex, ci este o regula de bazi a curtoaziei, care s-a observat cf lipseste in multe situati La un nivel mai profund de intelegere interpersonal, asistentele sunt fncurajate s& fie mai atente la dorintele pacientului inainte de a concluziona de ce are acesta nevoie. Un ex. in acest sens ar fi cel al pacientelor care sunt supuse mastectomiei radicale si care nu tree doar printr-o operatie mutilanta d.p.d.v. fizic, oi si prin celelalte implicafi de natura psihologica ale unei boli grave cum este cancerul. in acest sens exist programe speciale de cercetare adresate asistentelor care lucreaza cu bolnavii care sufera de boli incurabile. Dacd este s ne gandim c& cineva apropiat tocmai a suferit 0 operatie traumatizanta, am vrea s¥-] ajutim s& se adapteze noii infatisari a corpului sau fara un stress in plus. Aceeasi atitudine ar trebui si 0 ave. si din postura de asistenta medicala cireia fi past de pacientul sau. De aceea familiarizarea cu rezultatele cercetarii stiinfifice in numeroase cazuri, inclusiv cele citate mai sus, va face posibila o asistent medicala de sanatate adecvata si de calitate. Dezvoltarea personal Studiile de cercetare privesc in egald masura atat pacientii cat si asistentele medicale, ambele categorii fiind supuse stresului din salile operatorii. “cunoagterea este putere” spune o zical veche. Familiarizarea cu rezultatele cercetirii duce la largirea cunoasterii si la suportul necesar pentru o ingrijire medical’ 9mai bund, posibilitati mai mari in cresterea calititii vietii bolnavilor si evitarea complicatiilor ce duc la suferint& si pierderi financiare. Secretul const ina sti cum si se foloseasc rezultatele cercertirii si cum sa se aplice in practica medicals, construindu-se astfel o punte intre teorie si practic. Rolul cercetarii pentru toate nursele Toate nursele au rol in CN. Indiferent ca este vorba despre nursing de spital sau prin sistemul de ingrijire comunitara, nursele au 3 roluri majore: 1. De practician-implica actiuni de cunoastere directa a nevoilor de ingrijire si nursing ale pacientului, familiei sau altor persoane implicate; include toate cadrele de nursing la toate nivelele clinice, nurse practicante avansate si nurse pentru asistenta comunitara. 2. De lider- implica actiuni de decizie, relationare, influentare si facilitare exercitate asupra actiunilor altora in vederea indeplinirii scopului propus; poate fi un rol formal de lider al nursei sau informal asumat doar periodic de catre nursa 3. De cercetare- implica masuri luate pentru studiul efectelor actuale ale tehnicilor de ingrijire si imbunatatirea acestora; pot include toate categoriile de nurse nu doar cele incluse in activitatea didactica si stiintifica si studentii la nursing. Nursele practiciene pot avea contribufii semnificative in procesul cercetarii, prin apropierea de pacienti, ele faciliteazat sau ajuti CN si pot participa la diferite proiecte de cercetare, care se deruleaza in unitatea in care isi desfaigoara activitatea, prin colectarea datelor. Un numa din ce in ce mai mare de cercetitori in nursing cu experient’ lucreaza in echipe multidisciplinare si elaboreaz. programe de cercetare pe o perioad’ mai lung’, cu teme diferite, ca de ex. sindtatea femeii, calitatea viefii, managementul durerii, $. a. Rezultatele studiilor de cercetare nursing pot fi folosite atat de personalul de ingrijire cat si celelalte categorii de furnizori de ingrijiri de sanatate, pt a imbundtatti practica clinica, pt a sprijinii educafia in nursing si pt a informa pe cei ce se ocupa de planificarea serviciilor si politicilor de sanatate. Istoric Primele nurse au studiat in institutiile religioase tehnicile de ingrijire a pacientului; nu existau tehnici standard, de baza. Nursingul a evoluat constant in perioada cuprinsi intre realizaile lui Florence Nightingale si achizitiile edstigate de dup cel de-al Doilea Razboi Mondial. In 1873 Florence Nightingale a dezvoltat un model de scoala independenta de nursing unde se punea accentul pe tehnicile critice, atentie la nevoile individuale ale pacientului si respectarea drepturilor pacientului. 10CN a inceput cu FN, ea fiind considerat& prima teoreticiand in nursing. Prima epoca privind aplicarea principiilor de calitate in sindtate a inceput in 1863, cnd FN a fost preocupati de calitatea ingrijirilor din spitale. Primele evaludri ale ingrijiri bolnavilor au fost fAcute inca din 1890, de cand FN isi folosea notele si observatiile supra pacientilor pentru a stabil nivelul ingrijirilor acordate si pentru ameliorarea acelor parti de ingrijiri pe care le considera sub standardele dorite. EN a inviiat limba italian’, latin’, greaci, istoria si matematica, a scris mnumeroase carti si rapoarte. Studiile ei au furnizat date care au dus la reforme in spitale. ‘Numiti si ,,doamna cu lampa’” a ingrijit cu afectiune si daruire soldatii pe toat& durata razboiului din Crimeea. FN a colectat date pistrdndu-le intr-un registru, in urma observatiilor facute a crescut calitatea ingrijirilor in spitalele militare. FN acalculat rata mortalititii si a ardtat cum prin aplicarea unor masuri de igiend a sclzut rata mortalitafil. Ea a incercat reprezentarea grafic a unor situatii la un moment dat din activitatea medicala. Ea a fost inovatoare in colectarea, calcularea, interpretarea si prezentarea grafica a statisticilor descriptive. FN a demonstrat c& prin furnizarea statisticilor s-a deschis 0 cale spre anumite imbunatatiri in practica medical si chirurgicali. Ea a devenit membru al Societitii Regale de Statistica in 1858 si membru onorific al Asociatiei Americane de Statistica in 1874. Dr. Elizabeth Carnegie a fost un distins educator si autor a numeroase lucrari despre nursing, care pe lénga cereetare in acest domeniu a avut de doborat bariere rasiste fiind promotoarea ingrijirilor de sanatate indiferent de culoarea pielii. A fost presedinta Academici Americane de Nursing, primind numeroase titluri academice, fiind decan al scolii de nursing din Florida. Dupa al doilea razboi Mondial tehnologia din ce in ce mai avansata necesita metode de ingrijire specializata in spitale si nurse mai experimentate. Dezvoltarea unitatilor de terapie intensiva si terapie coronara in timpul anilor 1950 a necesitat tehnici de nursing specializat si nurse cu studii mai avansate. Cresterea interesului cu privire la promovarea starii de sanatate si prevenirea imbolnavirilor din anii 1960 impreuna cu scaderea numarului de medici din mediul rural a determinat cresterea rolului nurselor. Indiferent de rolul profesional sau practic al nursei, aceasta trebuie sa acorde asistenta de ingrijire avand in vedere si identitatea culturala a pacientului. Schimbarile demografice din America aduc cu ele o serie de nevoi individuale cu privire la nursing. Nursele trebuie sa fie deschise si sa cunoasca aspectele necesare corespunzatoare identitatii culturale a pacientilor fn 1959 in USA a fost infiintata prima organizatie care se ocupi de cercetarea in nursing. ulUn beneficiu a fost realizat prin acceptarea nurselor la Programele Deschise ale Universitiilor privind cercetarea. Elevii si studenfii trebuie s& invete si formuleze intrebarea de cercetare stiinfificd nursingului, s& aplice metodele de cercetare pentru aspectele particulare ale meseriei lor, s& stie s& citeascd un studiu de cercetare si chiar si realizeze o dizertatie in acest sens. Colaborarea Cochrane este organizatie non profit infiinfata in 1993, care produce si disemineazi analize sistematice ale interventiilor ingrijirilor de sandtate. Refeaua de Cercetare a ICN (Consiliul International al Nurselor) a fost infiinfat& in 1999. Nursele afiliate promoveaza cercetarea in nursing pentru imbundtatirea calitatii practicii nursing. Teoriile nursing sunt utilizate si descrie, dezvolte, disemineze gi sa utilizeze cunostintele prezente in nursing. Teoriile nursing furnizeazi o retea cadru pentru nurse ca s& sistematizeze actiunile lor nursing: ce si intrebe, ce si observe, ce s& centreze, ce si gandeasca despre... Ele ajuti si descrie, si explice, si prevada gi s prescrie. Teoria descriptive — identifict scopurile gi observatiile si descrie ce elemente existii in acea disciplina. Teoria explicativa — identificd caracteristicile si componentele legate una de alta i rispunde pentru cum functioneazi disciplina. Teoriile predictive — prevad relafiile dintre componentele unui fenomen si prevad in ce condifii se va produce acesta. Teoriile prescriptive se adreseaz nursingului terapeutic si consecintelor intervenfiilor. Profesia nursing recunoaste 4 nivele ale teoriei incluzdnd: metateoria, marea teorie, teoria de mijloc si teoria practica. Metateoria — cel mai inalt nivel al teoriei, prezinti cele mai globale perspective ale disciplinei nursing prin identificarea si evaluarea critica a fenomenelor in cdi unice. O metateorie adevarat’ in nursing va aparea ca o superstructurd cu multiple aplicatii practice si oportunititi extinse pt cercetatori. Al doilea nivel al teoriei nursing Marea Teorie intareste punctul de vedere global cu abordarea perspectivei practicii nursing si cu o perspectiva nursing distinct a fenomenelor nursin; Teoria de mijloc se concentreazi pe concepte de interes pentru nurse gi cuprind: durerea, empatia, supirarea, stima de sine, confortul, demnitatea, speranta gi calitatea viet Teoriile practice primul nivel al teoriei nursing, descriu prescriptiile sau modalitatile pt practic’. 1. Cei mai recenti teoreticieni ai nursingului sunt: 12a. Levine-Nursingul ajuta adaptarea persoanelor la schimbarile determinate de stimulii mediului intern si extern, b. Orem-Nursele asista persoana cand intalneste nevoi in necesarul de autoingrijire universala, de dezvoltare si de sanatate. c. Roy-Nursele influenteaza stimulii pentru determinarea adaptarii in patru moduri -fiziologice, autoconceptionale, rol-functie si de interdependenta relationala, d, Neuman-Nursele influenteaza raspunsul persoanei la factorii de stress in aria fiziolagica, psihologica, socioculturala si de dezvoltare. e. King-Nursele schimba informatiile cu clienti deschise, pentru a-si indeplini scopurile propuse. £. Rogers-Nursele promoveaza o interactiune armonioasa intre persoana si mediul inconjurator pentru maximizarea starit de sanatate; ambele sunt eampuri de energie tetradimensionale. acestia find sistemeCercetarea este un proces care trebuie si fie realizat in conformitate cu regulile stiinfifice. Cercetatorul trebuie si stie s& facd diferenta intre ceea ce se stie pana in prezent si ceea ce stie el personal. Scopul de baza al cercetarii nursing este dezvoltarea unei baze de cunostinfe care si imbunatateasca practica nursing. Procesul de cercetare are urmatorii pasi: 1. Descrierea problemei; formularea intrebarii 2. studierea literaturii 3. stabilirea obiectivelor 4. formularea ipotezelor 5. identificarea variabilelor 6. selectarea unui model de cercetare 7. definirea caracteristicilor populatici studiate 8. selectarea esantionului 9. operationalizarea si misurarea variabilelor 10. culegerea datelor 11, organizarea pentru analiza 12. analizarea datelor 13. Interpretarea rezultatelor 14, comunicarea rezultatelor 15. utilizarea rezultatelor. Descrierea problemei se refer la identificarea temei de cercetare, descrierea problemei identificate si evaluarea realitatii acesteia. Problema trebuie si fie interesant& pentru cerettor, sé fie clar definita si importanta pentru comunitate. (engl. Background) Studierea literaturii—cercetatorul trebuie s& stie c& daca problema respectiva a mai fost studiata, este inutil si mai piarda timpul repetand experimentul. Pt studierea literaturii de specialitate se vor avea in vedere cuvinte cheie sau fraze care vor fi utilizate pentru cautare. Stabilirea obiectivelor teoretice — se refera la integrarea problemei specifice intr-un context stiintific larg. Cercetatorul trebuie si dovedeasca ca studiul sau va extinde aria de cunostinte actuale. Formularea ipotezelor — se identifica toate intrebirrile la care se poate raspunde, se explicd legaturile si rapoartele agteptate si se pot prevedea rezultatele. Selectarea uni metode de cercetare — se referd la formularea unei strategii perntru a raspunde intrebarilor de cercetare si pentru implementarea evaluatii situatiei cerrcetate. Definirea caracteristicilor populatiei studiate — se refera la identificarea grupului finté pt care cercetitorul spera s& generalizeze rezultatele studiului. 30Cercetitorul trebuie si defineasc’ exact care este populatia pt care se realizeaza studiul si ce caracteristici are aceasta — de ex populafia de sex masculin, cu varste peste 80 ani care are probleme de eliminare urinara. Selectarea unui esantion ‘Nu se poate testa intrega populatie care intereseaza. Prin metode statistice se realizeazi esantionarea populatiei care trebuie analizati. Esantionul trebuie si fie tipic, caracteristic, reprezentativ populatiei; marimea esantionului trebuie s& fie in concordant cu frecvenfa evenimentului studiat (ex. studiul planetei Marte — lot mic de indivizi — a manca nes&rat + HTA lot mare de indivizi) Validitatea si inerederea — validitate — defineste capacitatea testului de a masura corect evenimentul intern (in cadrul studiului) si extern (la populatia reprezentata prin esantion). Increderea - defineste masurarea variabilei intr-un mod care se poate repeta. Colectarea datelor — trebuie facut’ inainte de inceperea studiului, ca si nu lipseasca date pt situatia statistica. in culegerea datelor trebuie tinut cont de problemele etice ale cercetarii ex. nu este etic administrarea trat celor 2 loturi pt HTA. Petioada de colectare a datelor se face de regula pe o perioada de 1 an calendaristic. Organizarea datelor - transformarea datelor neprelucrate, codificarea lor, plasarea datelor in format electronic pt analiza. ‘Analizarea datelor reprezinta organizarea si sintetizarea informatiilor obtinute pt a permite interpretarea rezultatelor. ‘Analizarea rezultatelor — sarcina de a da sens rezultatelor. Rezultatele trebuie discutate si aritate implicafiile lor, eventual ce actiuni sau cercetiri viitoare sunt sugerate de catre acestea. ‘Comunicarea rezutatelor se refera la descrierea studiului, de ce a fost facut cuce scop, de la ce idee s-a pomnit, ce a fost gisit si ce implicatii pot apare. Alte formate de a face cunoscute rezultatele unei cercetari sunt: conferinte, reviste de specialitate, rapoarte, cart, $.a. Utilizarea rezultatelor cercetirii: practica bazata pe dovezi, citirea cri unui articol, existenta unui consumator al cercetarii, utilizarea cercetiirii ca baz de documentatie pt studii viitoare. Tofi angajatii din sistemul sanitar trebuie sa ia decizii. Acest lucru este valabil att pentru nursa practiciand cat si pentru un manager. Exist mulfi factori care influenteaza luarea deciziilor. Acestia se clasifica in factori externi si factori interni. Factorii externi = presiuni organizatorice, costuri, etc. Factorii intemni — cunostinfele proprii si experienta practic’ sau rutina. Atunci cand ludm decizii trebuie sa raspundem unei intrebari. 31C&utdnd rispunsuri putem afla mai multe variante: cum am invafat, cum facem noi; cum fac alfii. Care este raspunsul ,,bun” care este cea mai bund cale pe care trebuie sd o alegem ? Modul in care formulam intrebarea Formularea sistematica a intrebarilor ne ajuta si depistam care sunt informatiile de care avem nevoie pentru a lua 0 decizie. Constructia intrebarilor poate fi ajutata de un ex simplu care porneste de la formularea PICR: P problema, I interventia, C compararea, R rezultate. | Persoana Interventie ‘Comparatie Rezultat Cum as descrie un | Care este Care este La ce m-as putea grup de persoane interventia alternativa cu care o | astepta ? similare cu principal pe care | pot compara ? La ce se expune persoana ingrijita | am luat-o in persoana ingrijit 2 de mine ? considerare? Referindu-ne la procesul nursing, identific&im 5 categorii mari de intrebari: = intrebari care se aplic’ etapei de culegere a datelor: cauza evenimentului/suferintei. = intrebari care se aplicd etapei de formulare a diagnosticului nursing (este sau nu diagnosticul actual adecvat pentru pacientul respectiv 2) = {ntrebari care se aplicd etapei de stabilire a obiectivelor ingrijirii (sunt corect alese?, sunt adaptate ingrijirilor?) = jntrebiri care se aplica etapei de aplicare a interventiilor (este cea mai buna interventie?; exist metode cu eficientA superioara ?) = fntrebari care se aplicd etapei de evaluare a ingrijirilor (este obiectiva méasurarea acestui parametru? Exist si alte posibilitati de evaluare mai eficiente?) Exemplu Febra Impachetiri cu | Stergerea Eficienti: Infectioasi. —_| api rece corpului cu apa | Scdderea febrei Sugar caldura Ameliorarea Nursing starii generale comunitar Siguranta: Efecte adverse Formularea intrebarii fn cazul ingrijirilor la domiciliu a sugarilor cu febra infectioasa, impachetirile cu apa rece sunt mai eficiente si mai sigure decat stergerea corpului cu api cildus ? Categorii de intrebari si ipoteze puse in cercetare intrebarile pot fi incluse in mai multe categorii, dup cum urmeazi: 32> fintrebairi despre aspecte clinice: cum pot fi interpretate datele culese? Ce teste poate utiliza nursa pt precizarea corecti a diagnosticului nursing ? De ex. in cazul hipertermiei la copil, care este testul care poate aprecia cel mai fidel deshidratarea intr-un moment ales: persistenta pliului cutanat sau determinareadensitifii urinare? > intrebari de cauzalitate sau de diagnostic nursing: care este cea mai probabild etiologie pentru dg actual ? > intrebari cu privire la interventii: care este cea mai sigura interventie {intr-un caz specific? Care proceduré ofera un confort mai mare in condifii de securitate? > intrebsri cu caracter de preventie: care sunt metodele optime pt a preveni aparitia bolii ? care sunt varstele la care interventia preventiva este eficient& ? De ex. educatia sexual cu scopul de a preveni sarcina nedorit& si transmiterea ITS, este bine sa fie inceputi de la ciclul primar de invafamant, gimnaziu sau liceu? > {ntrebiiri care se refer la riscuri, evolutia individului sau prognostic: care poate fi evolufia stirii unui individ daca primeste sau nu ingrijiri nursing ? de ex. ce risc pe scurti durati are un copil febril la care se aplic& doar interventii non farmacologice, comparativ cu unul la care se aplic& doar interventii farmacologice de scidere a febrei ? > fntrebari care se refera la cost-eficienfa : care este cea mai ieftina interventie care poate asigura securitatea persoanei ingrijite si familiei acesteia ? care este cea mai eficienté metoda de educatie ? > intrebari referitoare la riscuri si efecte nedorite. Ex. in ce masura este afectatd o persoand dacd nursa pregéteste tratamentul injectabil in prezenta acesteia comparativ cu situatia in care aceasta vine cu solutia gata de injectare ? > intrebari cu privire la calitatea viefii sau satisfactia persoanei ingrijite. > intrebari referitoare la efectele utilizarii unei intervenfii sau atitudini pt 0 populatie data. > intrebari cu caracter finaneiar si de organizare a serviciilor de sanatate. > _ intrebari cu caracter social, cultural, etnic sau psihologic. > intrebari care s& arate cum se poate trece de la teorie la practica. Informatiile obfinute pot fi calitative (satisfactia pacientului, calitatea sau cantitative (financiare, cost-eficienta, preventie). Primul pas pt obfinerea acestor informafii este documentarea. viet Exercifiide |Pacient sau |Interventie [Intervenfia eu | Rezultate constructie a | problem care se intrebiirilor compara Caz2 Bolnav internat | Administrarea | Administrarea_[ Analgezie 33[ ATI dupa de analgezic in | de analgezic in | eficienta. operatia pe bolus perfuzie Confort afirmat cord continua de c&tre pacient | Formularea intrebarii Cum este mai eficient si confortabil pentru un bolnav operat recent pe cord si fie administrat analgezicul: in bolus sau in perfuzie ? Pacient sau Interventie Intervenfia cu | Rezultate constructiea | problema care se intrebarilor compara Caz3 Copii cu Recuperare in | Recuperare in | Favorizarea interventii sectii cu sectii fara vindecttrii chirurgicale | camera de camera de | minore. joact joaca Yatrebarea: are joaca intr-o camera amenajati special un rol favorabil in recuperarea copiilor cu intervenfii chirurgicale mici? ‘Comunicarea problemei: Se serie un paragraf care descrie esenta problemei. De ex. de-a lungul anilor nursa a observat ci pacientii adolescenti ca si apartinatorii acestora nu retin informatiile cu privire la regimul alimentar recomandat dup operatia de apendicita, atat la domiciliu cit si la domiciliv, Ca urmare, desi apendicectomia este una din cele mai ugoare interventii chirurgicale, numarul de persoane venite la control post operator este foarte mare, motivul fiind disconfortul abdominal. Avand in vedere c& activitatea din ambulatoriu de chirugie este foarte aglomerata, nursa a considerat cA realizarea unui material cu recomandari alimentare post operatorii ar fi binevenit si ar putea scAdea pumarul de adresanfi, pe Kinga faptul ci pacientii ar avea un grad crescut de confort. Studiu cantitativ Daca se va studia aceasti problema cantitativ, se va afla nr de persoane operate adresante care au primit recomandarile scrise privind regimul alimentar post apendicectomie comparativ cu cele care nu au primit recomandarile in scris ei doar Verbal, Studiul nu pune probleme etice deoarece ambele loturi de subiecti au primit recomandari alimentare. Studiu calitativ Scopul acestui studiu este acela de a afla dac& satisfactia persoanelor care au primit recomandaii serise de regim alimentar este mai mare deedt a celor care au primit recomandari verbale. Satisfactia trebuie s& se refere la confortul alimentar datorat respect unui regim adecvat, satisfactie deoarece persoana nu ‘mai este nevoitd si apeleze la consult medical si datorité evolufiei favorabile rapide a plagit operatorii. 34Cercetarea cantitativa Cercetarea calitati Obiectiva Subiectiva Formal Informala | Sistematic’, logica Bazata pe experienta Lotul de subiecti este mare, reprezentativ Lotul este mic, informativ Deseriere numeric& Descriere verbal Este obiectiva (nu este afectata de simfuri) | Este subiectiva Un articol de cercetare trebuie si cuprinda: = introducerea si formularea problemei. ” Rezultatele pe care cercetatorul le-a gasit in literatura de specialitate, - Obiectivele lucrarii = Materialul si metoda folosite pt realizarea studiului. - _ Rezultatele studiului. Acestea vor fi descrise verbal si numeric, sub forma de desene, tabele si figuri. Publicarea studiilor de cercetare Studiile de cercetare cel mai freevent sunt publicate (in scris ) sau mai pot fi prezentate oral. Publicarea studiilor de cercetare Publicatii care trebuie sa prezinte urmitorul tipic: - _ peprima pagina articolul si autorii (nu mai mult de trei). Fiecare dintre autori au un index care explic’, in josul paginii titlul stiintific/profesiunea gi provenienfa acestora. - Primul autor este cel principal, in josul paginii el va avea numite toate datele personale si adresa de contact, institutia pe care o reprezinta, adresa de e- mail. Titlul nu trebuie s& fie mai lung de 250 caractere si trebuie s& exprime exact intentia pe care o are studiul de cercetare. - Pecea de-a doua pagina se va scrie rezumatul studiului. Rezumatul nu trebuie si aiba mai mult de 2500 caractere (maxim 0 pagina format A4, scris cu caractere Times New Roman de maxim 12 puncte, la un rand si jumatate). El descrie concis studiul, motiv pt care se respect urmatoarea ordine: introducere, motivatia sudiului, material si metoda, rezultate, discutii si concluzii. - _ Lasfirgitul articolului vor notate cuvintele cheie cu scop de identificare a articolului de catre cititorii interesafi. - Pe cea de-a treia pg se scrie rezumatul articolului in limba engleza. - Urmeaza articolul detaliat dupa aceleasi principii enumerate la scrierea articolelor de cercetare. Nu se vor insera mai mult de 5 figuri, tabele si 35grafice. Un nr mai mare decat 5 face dificild citirea si interpretarea reprezentarilor schematice ale articolului Ultima pg va cuprinde bibliografia, care va fi sectiva de cele mai multe ori (nu vor fi citafi tofi autorii) — Necesar cunosterea limbii engleze. Prezentarea orala a stut yr de cercetare Power Point — pe un slide se scriu maxim 3 -5 idei, imagini atractive., smu depaseasc& 15 minute maxim 36PMCS Pe Cee TH KURSK — FI ) kT OR! — ScoPur cxvecera™! — TWTRebu tee Sra SORTOAR TRE TE os Basontir SMC — PSR TRS (SrQuic sentry =) TR SOO