oa sanguine, 4 Diete AIINENTA ATA DECAL con GUE NGUTNE cu solutii de mentinere a SAnatiti, de prelungire a vietii si obtinere a greutatii ideale Dr. Peter J. D'Adamo cu Catherine WhitneyALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE Dieta individualizata cu solutii de mentinere a sanitaii, de prelungire a vietii si obtinere a greutatii ideale "Ce plrere ai avea dacd vag spune ci secretul menginerii sinatayii, vigorii si al preveni imbolnavirilor este atat de simplu incat sta la indemana oricui?", ne intreaba Dr. Peter D'Adamo in cartea Fat Right 4 Your Type), unde aflim gi rispunsul "Acest sceret rezida in cunoasterea grupei noastre Daca veayi gindit vecodatt ef nu trebuie sk mancim tori la fel sau s@ practicim acelasi tip de evetciqit lizice, aveti mult dreptate. Pentru ci absorbria diverselor alimente, ca gi modul in care enyganisnnil nostra reaetionea7a la stres, diferd in functie de particularitagile grupei sanguine. Grupa sanguind reflect procesele chimice care au loc in organism. Ea este cheia dezle mnnsterelor legate de boalt, longevitate, forma fizick sirezisteng’ psihici. Ea v3 predispune la anumite bolt yivainudica alimentele pe care ar trebui sé le consumagi, precum gi modalitagile de mentinerea sinatatii Pana nu de mult legitura dintre grupa sanguin gi menginerea sinataii printr-o alimentaic adecvata a constituit o enigma stiingifica, ale cizei componente abia acum au inceput a fi descifrate Vornind de la rezultatele cercecarilor efectuate timp de 30 de ani de tatil siu, Dr. D'Adamo si-a petrecut ultimi stigind relasia dintre grupa sanguing, alimentatie si boala. Rodul acestei munci este u hid complet de mentinere a sinatiii, un plan individualizat adecvat fiecarei grupe sanguine in parte. in Hat Right 4 Your Type sunt specificate: *alimentele, mirodeniile, ceaiurile gi plantele care influenteaz’ benefic fiecare grup sanguins, contribuind la menginerea sanayii optime sia greucitii ideale; «© vitaminele sisuplimentele alimentare care trebuie consumate preponderent sicele care trebuie evitate ‘© medicamentele cu cea mai mare eficieny’ pentru fiecare tip sanguin; # daca stresul va afecteaz4 mai mult sistemul muscular sau sistemul nervos; ¢ daci vi relaxati mai bine prin gimnastica aerobic’ sau prin meditayies «© daci sialegeti plimbarea, inotul, tenisul sau golful in cadrul progeamului dvs. de exerciti fizices © cum svi feriti de uncle virusuri siinfecgii obignuite, cunoscand caracteristicile grupei dvs. sanguin © cum puteyilupta impotriva bolilor cu potenial letal dac’ stiti la ce vi predispune grupa sanguin: © cum si incetinigi procesul de imbitranire prin evitarea factorilor specifici care determin’ deteriorate rapidaa celulelor‘n cazul fiectrei grupe sanguine. in Eat Right 4 Your Type veti gisi un ghid de viay simplu gi clar, pe care oricine il poate urma vs uguringd, si cele mai simple modalitagi de determinare a grupei sanguine. Aveyi in fay o carte remarcabuli ceva schimba radical modul in care mancam gi traim. Dr. Peter J. D'Adamo este medic naturist, cercetitor si cadru universitar recunoscut. Cercetit sale vaste gi experimentele clinice asupra conexiunii dintre grupa sanguing si starea de sinitate sau bo! au dus la succese risunatoare in domeniul cétorva boli, printre care tratamentul cancerului mamur SIDA. A publicat numeroase articole in reviste medicale sieste membru in consiliul stingifical unor 1s companii de asigurari. Dr. D'Adamo, desemnat medicul anului in 1990 de etre Asociatia Amerieani Medicilor Naturigti si nominalizat ca cel mai bun clinfeian al lunii in februarie 1991, de c3tre public» Preventive Medicine Update, este fondator si director onorific al publicatiei The Journal of Natwrop Medicine. Are un cabinet de medicina de familie in Connecticut. Catherine Whitney este co-aute1 numeroase cari medicale cu mare succes la public.Alimentatia adecvata celor grupe sanguineDr. Peter J. D’Adamo Catherine Whitney4 GRUPE SANGUINE, 4 DIETE Alimentatia adecvata celor grupe sanguine Dieta individualizatt cu solutii de mentinere a sindtifii, de prelungire a viefii $i obfinere a greutifii idealeEat Right 4 Your Type, Peter D’Adamo with Catherine Whitney QP98.D33 1996 96-35510CIP 613 dc20 ISBN 0-399-14255-X Library of Congress Cataloging-in-Publication Data G. P. PUTNAM’S SONS Publishers since 1838 200 Madison Avenue New York, NY 10016 (Fitzgerald, Lance P.] Copyright © 1997 by Hoop-A-Joop, LLC Published by the arrangement with (Fitzgerald, Lance P.] G. P. Putnam’s Sons, (Fitzgerald, Lance P.] a division of Penguin Putnam Inc., New York Toate drepturile sunt rezervate. Reproducerea acestei carfi sau a unei parti din aceasta nu se poate face sub nici o forma fara permisiune. Alimentatia adecvata celor 4 grupe sanguine Peter D’Adamo cu Catherine Whitney Traducere din limba engleza Traducere: Dr. st. med. Brehar-Cioflec Dana Consultant stiintific probleme medicale si de nutritie umani - Dr. st. med. Garban-Daranyi Gabriela Consultant stiintific Biochimie - Prof. Univ. Dr. Garban Zeno Copyright © Editia in limba romana, 2001 S.C. California Fitness Romania S.R.L. Editura ROATA, Bucuresti, 2004 ISBN 973-7807-03-0fn memoria bunului meu prieten, JOHN J. MOSKO (1919-1992) ~Aceasté zi este numita ospatul lui Crispian: Cel care supravietuieste acestei zile si ajunge acasé in siguranfa, Va umbla pe varful picioarelor atunci cand aceasta zi este pomenita, Si se va insufleti la auzul numelui de Crispian.*Cuprins intropucere: MUNCAADOUA VIEJI xm PARTEAI: Identitatea grupei sanguine 1 unu: GRUPA SANGUINA: Adevéarata revolutie a évolutiei 3 Dol: CODUL SANGUIN: Amprenta grupei sanguine 16 TREI: GRUPA SANGUINA: Un ghid 33 PaRTEA AI-A: Planul grupelor sanguine 49 PATRU: PLANUL GRUPEI SANGUINE O 51 CINCI: PLANUL GRUPEI SANGUINE A 96 SASE: PLANUL GRUPEI SANGUINE B 144 SAPTE: PLANUL GRUPEI SANGUINE AB 186 rrr LLxm CUPRINS PARTEA AULA: Sanatatea grupei sanguine 227 OPT: NOUA: ZECE: EPILOG: POSTFATA: ANEXA A: ANEXA B: ANEXAC: ANEXA D: ANEXA E: ANEXAF: ANEXA G: ANEXA H: INDEX STRATEGI MEDICALE Conexiunea cu grupele sanguine 229 GRUPA SANGUINA: Puterea asupra bolii 245, GRUPA SANGUINA $I CANCERUL: Lupta pentru vindecare 302 O INCRESITURA A SCOARTEI TERESTRE 324 ‘UN PROGRES MEDICAL PENTRU SECOLE DE JOSEPH PIZZORNO, PRESEDINTE, UNIVERSITATEA BASTYR 328 TABELE CU GRUPELE SANGUINE 333 INTREBARI UZUALE 337 GLOSAR 352 NOTE ASUPRA ANTROPOLOGIEL GRUPEI SANGUINE 356 SUBGRUPELE GRUPELOR SANGUINE 364 RESURSE: Cum sa obfineti ajutor 369 BIBLIOGRAFIE _ 372 CHESTIONAR: Participafi 1a revolutia grupelor sanguine 380 385INTRODUCERE Munca a doud vieti Am considerat c& nu exist pe fafa pamédntului doi oameni identici, nici doua persoane care sa aiba aceleasi amprente digitale, amprente ale buzelor sau amprente vocale. Nu exista doua fire de iarba sau doi fulgi de zapada Ia fel. Deoarece tofi oamenii sunt diferifi, m-am gandit c& nu este logic ca ei s& manénce aceleasi feluri de alimente. A devenit clar pentru mine ca, de vreme ce fiecare persoand este gaz- duit intr-un trup aparte, cu diferite pirfi forte, slabiciuni si nevoi nutrifionale, singura modalitate de a mentine sinitatea sau de a vindeca boala este ajustarea la nevoile specifice fiectrui pacient in parte. James D’Adamo, tatal meu GRUPA DUMNEAVOASTRA SANGUINA ESTE CHEIA CARE descuie usa spre misterele sinatatii, boli, longevitatii, vitalitatii fizice si puterii emotionale. Grupa sanguind determina susceptibili- tatea dumneavoastra la boali, alimentele pe care trebuie sd le méancati si modul in care trebuie si va antrenati. Ea reprezinté un factor in cadrul nivelurilor dumneavoastra energetice, al eficientei cu care ,,ardeti* caloriile, in réspunsul dumneavoastra emotional la stres ~ gi poate in insasi personalitatea dumneavoastra. Legatura intre grupa sanguin si alimentatie poate parea radicala dar nu este. Suntem constienti de multé vreme de lipsa_unei conexiuni in intelegerea acestui proces, care duce fie spre starea de bine, fie la imbolnavire. Trebuia sd existe un motiv pentru care apareau atatea paradoxuri in studiile nutritionale si in supravietuirea in urma bolilor. Trebuia, de asemenea, sd existe o explicatie a faptului cd unii oameni erau capabili si piard in greutate urmand ——————XIV INTRODUCERE anumite diete, in timp ce altii nu, cA unii oameni isi mentineau vitalitatea la varste fnaintate, in timp ce alii se deteriorau mental gi fizic. Analiza grupelor sanguine ne-a furnizat o modalitate de a explica aceste paradoxuri. $i cu cat explorim mai mult conexiunea, cu atat ea devine mai valida. Grupele sanguine sunt fundamentale precum insasi creatia. in logica suprema a naturii, grupele sanguine urmeaz4 un traseu neintrerupt de la cel mai timpuriu moment al creatiei umane pana in prezent. Ele sunt semnatura strimogilor nostri pe indestructibilul drum al istoriei. Acum am inceput sa descoperim cum s& folosim grupa sanguin ca amprenta celular care dezvaluie multe din misterele majore ce marcheazi demersul nostru de stabilire a sanatatii. Aceasta lucrare este o prelungire a recentelor descoperiri fundamentale cu privire la acidul dezoxiribonucleic (ADN) uman. Acceptiunea noastra despre grupele sanguine duce stiinta geneticii cu un pas jnainte, prin afir- marea fara echivoc a faptului cd fiecare fiinfé umana este absolut unic’, Nu exista stiluri de viata sau diete corecte sau gregite. Optiuni corecte sau gregite se pot face doar ‘$n baza codurilor noastre genetice individuale. Cum am descoperit veriga absent’ MUNCA MEA in domeniul analizei grupelor sanguine este desavar- sirea unei c&utari de o viata — nu numai a mea, dar si @ tatalui meu. Sunt un medic naturist de a doua generatie. Dr. James D’Adamo, tatZl meu, a absolvit un colegiu naturist (un program postuniversitar de 4 ani) in 1957 si apoi a studiat in Europa 1a cateva dintre marile statiuni balneare. El a observat ca, degi multi pacienti evoluau favo- rabil sub regimuri strict vegetariene si hipolipidice, care sunt emblema ,,bucat&riei palneoclimaterice“, o parte dintre ei nu pareau s& faci progrese, iar unii evoluau chiar nefavorabil. Fiind un om sensibil si cu serioase abilitati de deductie si patrundere, tatal meu s-a gindit c trebuie sd existe un fel de marcaj pe care l-ar putea folosi pentru a stabili diferentele iatre necesitatile de alimentatie ale pacientilor sai. El s-a gandit c&, de vreme ce sangele era sursaee tee eceae eee eee gene area gene ae gggegeg geet a aa INTRODUCERE XV nutritional’ principala a organismului, poate cd unele caracteristici ale sangelui ar putea ajuta la identificarea acestor diferente. Tatil meu a inceput si-si testeze teoria prin determinarea gtupelor sanguine ale pacientilor sdi si observand reactiile individuale la diferite diete prescrise. De-a hungul anilor gi studiind nenumarati pacienti, a inceput sa se contureze un model. El a observat ca pacienfii care aveau grupa sanguind A pareau si evolueze nefavorabil la diete hiperproteice, care includeau cantitati generoase de carne, dar evoluau foarte bine cu proteine vegetale, cum ar fi soia si tofu. Produsele lactate tindeau s& determine producerea unor cantitati apreciabile des secretii mucoase in sinusurile si cdile respiratorii ale celor cu grupa sanguina A. Atunci cand erau sfatuiti si creascd nivelul activitatii si exercitiilor fizice, pacientii cu grupa sanguind A simteau oboseala si stare de riu, cand efectuau forme mai usoare de exercitii, cum ar fi yoga, ei se simteau vioi si plini de energie. Pe de alt& parte, pacientii cu grupa O se simteau mai bine cu diete hiperproteice si erau inviorati de activitati fizice intense, cum ar fi jogging si aerobic, Cu cAt tatil meu testa diferite grupe sanguine, cu at&t mai mare era convingerea sa cd fiecare dintre ei parcurgea un drum diferit spre insanatosire. Inspirat de zicala ,,Mancarea unui om este otrava altuia“, tat’l meu si-a structurat observatiile si recomandirile privitoare la dieta intr-o carte intitulata Alimentafia Unui Om. La publicarea cartii in 1980, eu eram in al treilea an de studii naturiste la Colegiul John Bastyr din Seattle. In aceastA perioada se observau reusite revolu- fionare in domeniul educatiei naturiste. Telul Colegiului Bastyr era nici mai mult, nici mai putin decét de a crea medicul alternativ complet, egal din punct de vedere intelectual gi stiintific cu un medic internist, dar cu pregitire naturist de specialitate. Pentru prima data, : tehnicile, procedeele si substantele naturiste puteau fi evaluate stiingific cu ajutorul tehnologiei moderne. Am asteptat 0 ocazie de a cerceta teoria tatalui meu cu privire la grupele sanguine. Doream s& ma asigur ca avea validitate stiintificd. Sansa mea s-a ivit in 1982, anul in care am absolvit, cand, in cadrul stagiului clinic, am inceput si studiez literatura medicala pentru a vedea daca puteam gisi vreo corelatie intre grupele sanguine ABO si predilectia pentru anumite boli, si daca una dintre acestea sustinea teoria tatilui meu cu privireXVI INTRODUCERE la alimentatie. Deoarece cartea tatélui meu se baza mai curand pe impresiile sale subiective asupra grupelor sanguine decit pe o metoda obiectiva de evaluare, nu eram sigur cA voi putea s gasesc © baza stiintifica pentru teoriile sale. Dar am rémas surprins de ce aveam sa aflu. Primul meu progres a constat in descoperirea faptului cd doua boli gastrice majore crau asociate cu grupa sanguind. Prima era ulcerul peptic, stare adesea corelaté. cu niveluri peste medie ale acidittii gastrice. Aceasta stare a fost raportaté mai frecvent la persoanele cu grupa sanguin’ O decat la cele cu alte grupe sanguine. ‘Am fost imediat intrigat, deoarece tatal meu observase ca pacientii cu grupa sanguin’ O evoluau favorabil cu diete proteice pe baza de produse de origine animal — alimente care necesita 0 cantitate mai mare de acid gastric pentru 0 digestie adecvata. ‘A doua corelatie a fost asocierea intre grupa sanguina A si cancerul gastric. Cancerul gastric a fost frecvent legat de nivelurile scazute ale secretiei acidului gastric, cum ar fi anemia pernicioas4, 0 alta tulburare depistata mai frecvent la indivizii cu grupa sanguina A. ‘Anemia pernicioasa este legata de deficitul de vitamin’ B-12, care necesité un anumit nivel al acidului gastric pentru a fi absorbita. Studiind aceste fapte mi-am dat seama c&, pe de o parte, persoa- nele cu grupa sanguind O aveau predispozitie la 0 boala asociaté cu © cantitate prea mare de acid gastric, in timp ce, pe de alti parte, persoanele cu grupa sanguina A aveau predispozitie la doua boli asociate cu cantitati prea reduse de acid gastric. Aceasta era veriga de legatura pe care 0 cdutasem. Exista in mod sigur 0 baz stiintifica pentru observafiile tatalui meu. $i astfel a inceput relafia mea durabilé. cu stiinta si antropologia grupelor sanguine. Cu timpul, am descoperit ca cercetarile inifiale ale tatalui meu asupra corelafiei intre grupa sanguina, alimentatie $i sanatate erau cu mult mai semnificative decat igi imaginase chiar el. Patru solutii simple pentru a dezlega misterele vietii AM CRESCUT intr-o familie in care predomina grupa sanguina A si, datorit& cercetrilor tatalui meu, consumam, in principal, alimente deINTRODUCERE xXva tip vegetarian constand din tofu, legume fierte in aburi si salate. Copil fiind, eram adesea stanjenit $i ma simfeam oarecum frustrat, deoarece nici unul dintre prietenii mei nu mancau alimente ciudate precum tofu. Dimpotriva, ei se angajau cu entuziasm intr-un alt tip de alimentatie, considerata ,,revolutionara“ si de mare succes in anii *50; alimentatia lor consta din hamburgeri, hot dogs, cartofi prajiti in grasime, acadele, inghefata si o multime de siropuri. $i asttizi m&nanc la fel ca atunci cand eram copil, si imi place la nebunie. fn fiecare zi mandnc alimentele dupa care tanjeste grupa sanguina A si este deosebit de satisfacator. in aceasta carte va voi relata despre relatia fundamentala dintre grupa sanguina a fiecarui individ in parte si optiunile de alimentatie si stil de viaté care ar putea sd va asigure o traire optima a vietii. Esenfa corelatiei cu grupa sanguina rezid4 in urmatoarele aspecte: ¢ Grupa sanguin — O, A, B sau AB — este o puternicd amprenta genetica care identifica la fel de sigur ca si ADN-ul. © Daca utilizati caracteristicile individuale ale grupei sanguine drept ghid pentru alimentafie si mod de viat’, veti fi mai sanatogi, veti atinge in mod natural greutatea corporala ideal si veti incetini procesul de imbatranire. © Grupa sanguina reprezintd o masura mai sigura a identitatii decat rasa, cultura sau factorul geografic. Ea este un marker genetic al identitatii, un ghid care araté cum putefi trai in cel mai sndtos mod. ¢-Cheia semnificatiei grupei sanguine poate fi gasita in povestea evolutici umane: grupa O este cea mai veche; grupa Aa evoluat in cursul societatii agrariene; grupa B a aparut pe cand oamenii migrau spre nord, in teritorii mai reci, mai aspre; grupa AB a fost o adaptare minutioasi, moderna, un rezultat al amestecurilor combinate ale grupurilor disparate. Aceastd istorie evolutiva se coreleazi cu necesititile nutritionale corespunzatoare fiecdrei grupe sanguine in prezent. Ce este acest factor remarcabil, grupa sanguina? Grupa sanguina este una dintre cele cateva variatii recunoscute medical, asemanatoare cu culoarea parului gi a ochilor. Multe dintreXvi— INTRODUCERE aceste variatii, cum ar fi tiparele amprentelor digitale si mai recenta analizi a ADN, sunt folosite pe scara larga de catre specialistii in medicina legala si criminalisticd, ca si de catre cei care cerceteaza cauzele si tratamentele bolilor. Grupa sanguina este, in toate privintele, la fel de semnificativa ca alte variatii. Din multe puncte de vedere, constituie un instrument de masura chiar mai util. Analiza grupei sanguine este un sistem logic. Informatia este simplu de insugit si ugor de aplicat. Am transmis acest sistem multor medici care imi spun c% obtin rezultate bune cu pacienfii care le urmeaza recomandirile. Astizi vi-l voi transmite dumneavoastra. invayand principiile analizei grupelor sanguine, puteti gasi alimentatia optima pentru dumneavoastra gi pentru membrii familiei. Puteti sd stabiliti cu precizie alimentele care va fac rau, care contribuie la cregterea greutatii corporale gi care duc la boli cronice. Mai devreme, mi-am dat seama ca analiza grupelor sanguine oferea un mijloc puternic de a interpreta variatiile individuale in caz de boald si in starea de sanatate. Data fiind cantitatea de date stiintifice disponibile, este surprinzator c& efectele grupelor sanguine asupra sandtatii noastre nu au primit atentia cuvenitéa. Dar acum sunt pregatit sa fac disponibila aceasta informatie — nu doar pentru colegii mei cercetdtori $i pentru membrii comunitatii medicale, ci si pentru dumneavoastra. La prima vedere, stiinta grupelor sanguine poate fi descurajanta, dar va asigur c& este la fel de simpla gi fundamental ca viata insasi. ‘VA voi povesti despre vechiul drum al evolutiei grupelor sanguine (la fel de consolidat ca povestea istoriei umane) si voi demitiza stiinja grupelor sanguine, pentru a furniza un plan clar si simplu pe care sa-l puteti urma. imi dau‘seama ca aceasta este, poate, o idee complet noua pentru dumneavoastré. Putini oameni se gandesc la implicatiile grupei lor sanguine, desi aceasta reprezinti o forta genetica puternica. S-ar putea s& fiti sovaitori in a va avanta intr-un astfel de teritoriu nefamiliar, chiar daci argumentele stiintifice par convingatoare. Va rog sa faceti doar trei lucruri: discutati cu medicul inainte de a incepe, aflati-va grupa sanguin’ daca nu o cunoasteti deja gi incercati dieta grupei sanguine timp de cel pufin dou’ saptaméni. Cei mai multi dintre pacientii mei sesizeazd unele rezultate in decursulOS INTRODUCERE xix acestei perioade de timp — energie. crescuta, scidere in greutate, o reducere a acuzelor digestive si o ameliorare a problemelor cronice cum ar fi astmul, cefaleea si pirozisul. Oferiti dietei grupei sanguine sansa de a va aduce beneficiile pe care le-am constatat la mai mult de patru mii de oameni care au urmat o asemenea diet. Convingeti-va singuri ca séngele nu numai c& asiguri organismului dumneavoastra elementele nutritive cele mai importante, dar se dovedeste acum a fi si un mijloc de pastrare a sanatatii dumneavoastra in viitor.PARTEA I IDENTITATEA GRUPEI SANGUINEGrupa sanguina: Adevarata revolutie a evolutiei SANGELE ESTE INSASI VIATA. ESTE FORTA PRIMORDIALA care alimenteazi puterea si misterul nasterii, ororile bolii, ale razboiului gi ale mortii violente. Civilizatii intregi au fost construite pe baza legiturilor de sange. Triburi, clanuri si monarhii depind de ele. Nu putem exista fara sange — la propriu sau la figurat. Sangele este magic. Sangele este mistic. Sangele este alchimic. Apare de-a lungul istoriei umane drept un simbol profund religios si cultural. Popoarele antice il amestecau gi il beau ca simbol al unitatii si loialit&tii. Din cele mai vechi timpuri, vanatorii efectuau ritualuri, pentru a linisti spiritele animalelor ucise, adaugand ca ofranda sin- gele animal si ménjindu-si fejele si trupurile cu acesta. Sangele mielului era plasat ca semn pe colibele robilor evrei in Egipt astfel incat ingerul Mortii sa treaca peste ele. Se spune c& Moise ar fi tran- sformat apele Egiptului in sange in lupta sa pentru a-si elibera poporul. Sangele simbolic al lui Isus Cristos a fost, timp de aproape doua mii de ani, un punct central in majoritatea riturilor sacre ale crestinatatii. Sangele evoca o imagistica atat de bogata si sacra deoarece este in realitate at&t de extraordinar. Nu numai c& el asigura sistemele complexe de eliberare si aparare ce sunt necesare pentru insasi rrr4 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE existenta noastra, dar este si o piatra de temelie pentru umanitate o oglinda in care putem recunoaste slabele urme ale calatorici noastre. in ultimii patruzeci de ani am putut utiliza markeri biologici, cum ar fi grupele sanguine, pentru a intocmi o hart cu miscarile si grupirile stramosilor nostri. Afland modul cum acesti oameni din vechime s-au adaptat la provocarile ridicate de clima, germeni si hran&, aflate in continua schimbare, invatim despre noi insine. Modificarile climaterice si hrana disponibilé au produs noi grupe sanguine. Grupa sanguin’ este cordonul neintrerupt care ne leaga unii de alti. in ultima instanta, diferentele intre grupele sanguine reflecté capacitatea de adaptare a omului la diferite solicitari din partea mediului extern. fn cea mai mare parte, aceste solicitéri au avut impact asupra sistemului digestiv si a celui imunitar: de exemplu, 0 singura bucati de came stricaté ar putea sd va fie fatald, o taietura sau o zgfrietura ar putea evolua spre o infectie letala. Totusi, rasa umana a supravietuit. Iar povestea acestei supravietuiri este indisolubil legata de sistemul nostru digestiv, precum si de cel imunitar. fn aceste doua zone se regésesc majoritatea diferentelor dintre grupele sanguine. Istoria umanit&tii ISTORIA umanititii este istoria supravietuirii, Mai exact, este povestea locurilor in care traiau oamenii si a ceea ce puteau méanca acolo. Este povestea hranei — a gasirii sia deplasarii necesare pentru descoperirea ei. Nu stim cu siguranta cand a inceput evolutia umané. Neanderthalienii, primii humanoizi pe care fi cunoastem, poate si se fi dezvoltat cu 500.000 de ani in urma. Ceea ce stim este c& preistoria umana a inceput in Africa, unde am evoluat de la fiinfele humanoide. Viata in timpurile stravechi era scurta, grea si brutala. Oamenii mureau intr-o mie de feluri - de infectii, paraziti, atacuri ale animalelor, fracturi osoase, nastere — si mureau tineri. Primii oameni trebuie si fi petrecut momente ingrozitoare asigurandu-si existen{a in acest mediu salbatic. Dintii lor erau scurti ESE eee eee eee eee eee eee elGRUPA SANGUINA 5 si neascutiti — nepotriviti pentru a ataca. Spre deosebire de majoritatea concurentilor lor in lantul trofic, ei nu posedau abilitati speciale in ceea ce priveste viteza, puterea sau agilitatea. Initial, calitatea principali a oamenilor a fost o viclenie inndscuta, care mai tarziu s-a dezvoltat spre gandirea rationala. Neanderthalienii probabil aveau -o alimentafie consténd din hran& cruda, respectiv din plante salbatice, larve si resturi descompuse ale victimelor animalelor de prada. Ei erau mai mult prada decat pradator, mai ales in privinta infectiilor si a calamitatii reprezentate de parazifi. (Multi dintre parazitii, viermii, capusele si microorganismele infectioase gisite in Africa nu stimuleaza sistemul imunitar pentru a produce anticorpi specifici, deoarece probabil primii oameni, avand grupa sanguind O, beneficiau deja de protectie prin anticorpii dobanditi la nastere.) Pe masur& ce rasa uman a migrat si a fost fortata sa-si adapteze alimentatia la conditiile in schimbare, noua alimentatie a provocat adaptari la nivelul tractului digestiv gi al sistemului imunitar, initial necesare pentru supravietuire, iar apoi pentru fortificare, in fiecare nou habitat. Aceste modificari sunt reflectate in dezvoltarea grupelor sanguine, care par sa fi survenit in momente critice ale dezvoltarii umane: 1. Ascensiunea oamenilor in varful lanfului trofic (evolutia grupei O spre expresia sa deplina). 2. Schimbarea stilului de viata de la cel de vanator-culegator la unul agrarian, mai domestic (aparitia grupei A). 3. Fuziunea si migrarea raselor din Africa de bastina spre Europa, Asia gi cele douj Americi (dezvoltarea grupei B). 4. Procesul contemporan de amestec al grupurilor disparate (aparitia grupei AB). Fiecare grupa sanguina contine mesajul genetic al alimentatiei si comportamentelor strimosilor nostri si, desi ne gisim la o mare distanja de istoria timpurie, multe dintre caracteristicile lor incd ne afecteazi. Cunoasterea acestor predispozitii ne ajuté si intelegem logica alimentatiei corespunzatoare grupelor sanguine.6 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE Revolutia Grupa sanguink e708 octinene AO Prima aparifie agricolé: — ~ — Primul amestec om de Epicaes praseoprte MEBIE,alsaietior setoog) Gaines: wim Apardesebd "agret — Somacido USDA Setar CM Ate, rutin stngue Als “"ygye sunk A bumocsi Fat, qipepe_stocrans ur itiewea Bp mide et Tne ‘cefreral © mirede | puprasgune oS ort “aoc ‘Asia Bwops propa edivish_ Bin Europa mngue AB 1 L T T T T T T T Tonic 40.0001 200001 40.000. 10.000. 3.5001C- SD 10,.0001C 3:5001C 600dC_— 900.4 Coordonata temporal a corelafiei grupi sanguini-antropologie. Incepand din cele oereschi timpuri, diagrama pune in lumina diferite aspecte ale dezvoltir umane yee cu aparifia grupelor sanguine. Este interesant ci schimbrile revolt fionare ale grupelor ‘sanguine prezinti o incadrare cronologica aproape biblicd. in timpurile cand tofi oamenii aveau grupa sanguin’ O (perioada cea ma! ‘indelungat’) aera un spafiu restrans $i consumau acelasi tip de hran8, nu era necesary nici 0 cep abare ulterioara. Totusi, 0 data cu cresterea populatiei si cu migrafiile consecu. « tive, variagias-a accelerat. Unnétoarele grupe ‘sanguine, A si B, nu dateaza de mai Gi de 15.000 pana Ia 25.000 de ani, iar grupa AB este cu mult mai recenta. 0“ semnificd vechimea APARITIA stramosilor nostri de Cré-Magnon in jurul anului 40.000 jnainte de Cristos, a propulsat specia umana in varful lantului trofic, facdndu-i pe acestia cei mai periculosi pradatori de pe pamant. Ei au fnceput si vaneze in haite organizate. fn scurt timp, ei au fost capabili s& faureasca arme gi sa foloseascd unelte. Aceste avansuri majore le-au conferit putere si superioritate dincolo de capacitatile lor fizice naturale. ‘Vanitori iscusiti si de temut, in curaind, oamenii de Cré-Magnon nu au mai avut multe motive si se teama de nici unul dintre rivalii Jor naturali. fn lipsa altor pradatori naturali in afara de ei ingisi, a avut loc o explozie a populatici. Proteinele — carnea — reprezentau sursa lor de energie si acesta a fost momentul in care atributele digestive ale grupei sanguine O au atins expresia cea mai deplina. Oamenii se simteau mai bine consumand carne si le-a fost necesara o perioadd remarcabil de scurta ca si extermine vanatul mare din zona lor de vanatoare. Numérul de oameni care trebuiau briniti era din ce in ce mai mare, astfel incat competifia pentru carne Pee eee eee eee eee eee eee eee claGRUPA SANGUINA 7 De la baza lor din patria ancestrala din Africa, primii van&tori-culegitori cu grupa sanguin O riticeau pe tot intinsul Afticii si pitrundeau in Europa $i in Asia in citutare de noi surse de vanat, Cand au intalnit condifii de mediu in schimbare, ei au inceput si dezvolte caracteristici rasiale modeme. a devenit acerba. Vanatorii au inceput sa se lupte si si-i ucida pe cei care incdlcau ceea ce ei sustineau ca erau in exclusivitate teritoriile lor de vanatoare. Ca intotdeauna, fiinfele umane gi-au gasit cel mai mare dusman in ei insisi. Zonele bune de vanatoare au devenit rare. A inceput migratia rasei umane. In jurul anului 30.000 inainte de ‘Cristos, bande de vanatori c&latoreau din ce in ce mai departe in cautarea cdrnii. Atunci cand o schimbare a vanturilor a secat ceea ce fusese un teren fertil de vana- toare in Sahara si cand zonele nordice anterior inghetate au inceput s& se incalzeasca, ei au inceput sa paraseasca Africa, indreptandu-se spre Europa si Asia. Aceast& miscare a insdméntat planeta cu populatia sa de baza, care avea grupa sanguina O, grupa sanguin’ predominant chiar si in ziua de astazi. in jurul anului 20.000 inainte de Cristos, oamenii de Cré-Magnon se mutaserd in totalitate in Europa si Asia, decimand turmele nume- roase de vanat in asemenea masura incat era necesara giasirea altor alimente. Cercetind fiecare noua zona in cdutarea oricérui lucru comestibil, este probabil ci oamenii carnivori au devenit rapid omnivori, cu o alimentatie mixt4 de boabe, viermi, nuci, radacini si animale mici. Populatiile au inflorit de-a lungul coastelor lacurilor si8 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE raurilor planetei, unde pestii si alte surse de hrana se gaseau din abundenti. in jurul anului 10.000 inainte de Cristos, oamenii ocupau in intregime principalele zone de uscat ale planetei, cu exceptia Antarcticii. Miscarea primilor oameni spre climate mai aspre a creat pielea de culoare mai deschisa, structuri osoase mai putin masive si par mai drept. Natura, de-a lungul timpului, i-a reaclimatizat la regiunile terestre unde locuiau. O dati cu deplasarea oamenilor spre nord s-a dezvoltat pielea de culoare deschisa, mai rezistenté impotriva degeraturilor decat pielea de culoare inchisa. Pielea de culoare mai deschis’ era, de asemenea, mai apta de a metaboliza vitamina D, fntr-un finut cu zile mai scurte gi nopti mai lungi. Uneori, oamenii de Cré-Magnon se epuizau total; succesul le devenea un blestem. Suprapopularea a dus curand la epuizarea teri- toriilor de vanatoare. Ceea ce paruse odata un depozit fara sfarsit de vanat s-a redus drastic. Aceasta a dus la o concurenta crescuta pentru carnea ramas’. Concurenta a dus la razboi, iar razboiul a dus la migratii ulterioare. »A“ semnificd agrarian GRUPA SANGUINA A a aparut undeva in Asia sau fn Orientul Mijlociu intre 25.000 si 15.000 inainte de Cristos, ca raspuns la noile conditii de mediu. A aparut la apogeul perioadei Neoliticului, sau a Noii Epoci de Piatra, care a urmat dupa Vechea Epoca de Piatra, sau perioada Paleoliticului, a vanatorilor Cré-Magnon. Agricultura gi domesticirea animalelor erau caracteristicile culturii acestei perioade. Cultivarea cerealelor si cresterea vitelor a schimbat totul. Capabili pentru intaia oard si-si anticipeze existenta imediata gi s& se intretina pe sine, oamenii au intemeiat comunitati stabile gi structuri de viati permanente. Acest stil de viata radical diferit, 0 modificare majora a hranei si a mediului inconjurator, a determinat o mutatie cu totul nod la nivelul tubului digestiv si al sistemului imunitar ale coamenilor neolitici — 0 mutatie care le-a permis sa tolereze gi 8 asimileze mai bine cerealele cultivate si alte produse agricole. A aparut grupa sanguina A. Stabilirea in comunitati permanente dé fermieri prezenta noi provociri de dezvoltare. Aptitudinile necesare nentru a vana in comun au facut acum loc unui nou tip de societate cooperatista.GRUPA SANGUINA 9 Pentru prima data, indeménarea specifica a unui individ de a face un anumit lucru depindea de indeménarea altor indivizi pentru a infaptui un alt- lucru, diferit. De exemplu, morarul depindea de fermier, care i aducea recolta sa, fermierul depindea de morar ca si ii macine granele. Hrana nu mai era perceputa doar ca sursé imediata de alimentatie sau uneori ca obiect. Campurile trebuiau drenate si cultivate anticipandu-se o recompensa ulterioaré. Planificarea si munca in colaborare cu altii au devenit lege. Din punct de vedere psihologic, acestea sunt caracteristici la care cei cu grupa sanguind A exceleaza — probabil o alta adaptare la mediu. Gena pentru grupa sanguina A a inceput sa se dezvolte in societatile agrariene timpurii. Mutatia genetic’ ce a produs grupa sanguin’ A din grupa sanguina O s-a produs rapid — att de rapid incdt rata mutatiei era comparabila (chiar de patru ori mai mare) cu cea a Drosophilei, musculita de ofet, detinitoarea recordului in domeniul ratei mutatiilor. Care ar fi putut fi motivul pentru aceasta extraordinara rati a mutatiilor umane de la grupa sanguina O la grupa A? Motivul era supravietuirea. Supravietuirea celui mai puternic intr-o societate aglomeratd. Deoarece grupa sanguin A a dovedit o rezistenta mai mare la infectiile obignuite in zonele cu densitate mare a populatici, societatile urbane, industrializate au devenit rapid de grupa sanguina A. Chiar astazi, supravietuitorii ciumei, holerei si variolei prezinté o predominanta a grupei sanguine A fata de grupa O. fn final, gena pentru grupa sanguind A s-a raspandit dincolo de Asia si Orientul Mijlociu, pana in Europa de Vest, dus de indo- europeni, care au patruns adanc in teritoriile populatiilor pre- neolitice. Hoardele de indo-europeni au aparut initial in sudul Rusiei centrale, intre 3.500 si 2.000 inainte de Cristos, si au inaintat spre sud pana in varful Asiei de sud-vest, dand nastere populatiilor si popoarelor din Iran si Afganistan. Dezvoltandu-se continu, ei au inaintat mai departe spre vest, in Europa. Invazia indo-europenilor a constituit in fapt originara revolutionare a alimentatiei. Invazia a introdus noi obiceiuri alimentare cu repercusiuni asupra sistemului imunitar gi tractului digestiv mai putin complex al vanatorilor- culegatori timpurii, iar aceste modificari au fost atat de profunde incat au provocat stresul necesar raspandirii genei grupei sanguine A. Cu timpul, sistemy! digestiv al vanatorilor-culegatori si-a pierdut capacitatea de a prelucra hrana carnivora pre-agricola.ay ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE Astizi, sangele grupei A este inc intdlnit cu frecventa cea mai mare la vest-europeni. Frecventa grupei sanguine A scade pe masura. ce ne deplasam dinspre Europa vestica spre est, cdlcand pe urmele stravechilor tipare de migrare. Persoanele cu grupa sanguina A se gasesc in grupuri mari de-a lungul Mediteranei, Adriaticii si a Marii Egee, mai ales in Corsica, Sardinia, Spania, Turcia si in Balcani. Japonezii, de asemenea, prezinté unele dintre cele mai mari concentrari de indivizi cu grupa sanguina A din Asia de est, alaturi de un numir mai mic de indivizi cu grupa sanguina B. Grupa sanguina A a aparut in urma mutatiei grupei O, ca raspuns la numirul mare de infectii provocate de extinderea numericd a populatiei si la modificarile majore ale alimentatiei. Profilarea grupei sanguine B a cunoscut 0 alta evolutie. ,,B“ semnificd echilibrul GRUPA SANGUINA B s-a dezvoltat intre 10.000 gi 15.000 inainte de Cristos, in zona podigului Himalaya - actualmente parte a Pakistanului si Indiei. . Prin dislocarea din savanele fierbinti, luxuriante ale Africii de Est in podigurile reci, aspre ale Himalaiei, grupa sanguin’ B se poate s& fi aparut initial ca raspuns la modificarile de clim’. A aparut mai fntdi in India sau in regiunea Ural din Asia, in cadrul unui amestec de triburi caucaziene si mongole. Aceasté noua grupa sanguin a devenit in curand caracteristicé marilor triburi de locuitori ai stepelor, care pana in momentul respectiv dominau cAmpiile euro- asiatice. O data cu deplasarea mongolilor de-a lungul Asiei, gena grupei sanguine B se instapanea tot mai ferm. Mongolii s-au raspndit spre nord, construind o cultura dependent de pastorit si domesticirea animalelor — dupa cum reflecta alimentatia lor compusa din carne gi produse lactate preparate. Dov tipuri distincte de indivizi cu grupa sanguini B au aparut tn timp ce nomazii pastori patrundeaui in Asia: un grup agrar, telativ sedentar, in sud si sud-est gi o societate. nomada, razboinica, ce cucerea nordul si vestul. Nomazii erau calareti desavarsiti care au patruns adnc in Europa de Est, iar gena pentru grupa sanguind BGRUPA SANGUINA 1L Originile si deplasirile grupelor sanguine A $i B. De la aparitia sa in Asia si Orientul Mijlociu, gena pentru grupa sanguini A a fost transportata de catre popoarele indo- europene in Europa de Nord si de Vest. Alte migrafii au transportat grupa sanguin’ A in Africa de Nord, unde aceasta s-a rispandit la afticanii saharieni. De la originile sale in vestul mungilor Himalaya, grupa B a fost transportati de citre popoarele mongole in Asia de Sud-Est si in cdmpiile asiatice sau stepe. O migratie separatit a Popoarelor cu grupa sanguina B a penetrat Europa de Est. in acel moment, nivelurile oceanului planetar crescusera, indepartind puntea de uscat dintre America de Nord si Asia, Acest fapt a impiedicat orice miscare a grupei sanguine B in America de Nord, unde populagile timpurii au continuat si riméni in exclusivitate cu grupa sanguin O. constituie si astazi o dovada puternica a acestui fapt la multe dintre populatiile Europei de Est. fntre timp, o cultura in intregime bazata pe agricultura se raspandise in China si Asia de Sud-Est. Tipul de pamént existent i-a determinat sa {l cultive, iar acesti oameni au creat climate unice in zona, utilizand tehnici sofisticate de irigare si cultivare, care dovedeau o combinatie impresionanta de creativitate, inteligenfa gi spirit tehnic. Schisma intre triburile razboinice din nord si fermierii pasnici din sud era adanca, si reminiscentele ei exista gi astazi in domeniul bucatariei sud-asiatice, care foloseste foarte putin sau de loc alimente lactate. in conceptia asiatic’, produsele lactate sunt hrana barbarilor, lucru care este regretabil, deoarece hrana pe care au adoptat-o ei nu se potriveste la fel de bine grupei sanguine B.12 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE Dintre toate grupele sanguine ale sistemului ABO, grupa B prezinté cea mai clara distributie geografica. {ntinz4ndu-se ca o mare centura de-a lungul cmpiilor euro-asiatice si coborand in peninsula Indian’, grupa sanguina B se gaseste in proportii crescute in Japonia, Mongolia, China gi India, pana la Muntii Urali. De acolo spre vest, procentele scad pana Ja valori minime la nivelul extremitatii vestice a Europei. Numiarul mic de indivizi cu grupa sanguin B in randul vechilor vest-europeni ilustreaza migratia spre vest a popoarelor nomade asiatice. Acest lucru se observa cel mai bine la europenii de la limita estic’ a Europei de Vest, germanii si austriecii, care prezinté o incident& neasteptat de mare a grupei sanguine B in comparatie cu vecinii lor de la vest. Cea mai mare incidenta a grupei sanguine B la germani se gaseste in zona de sus si mijloc a raului Elba, care a fost desemnata drept linia de demarcatie intre civilizatie si barbarism in vechime. Indienii subcontinentali contemporani, un popor de rasa alba, prezint& una dintre frecventele cele mai ridicate ale grupei sanguine B din lume. Chinezii si coreenii de nord prezinta rate foarte ridicate ale grupei sanguine B si foarte scazute pentru grupa sanguina A. Caracteristicile de grupa sanguind la diferitele populatii de evrei au constituit de mult timp un punct de interes pentru antropologi. Ca regula general, indiferent de nationalitate sau rasa, existd o tendinta spre rate peste medie ale grupei sanguine B. Askenazii si sefarzii au in comun o mare frecventé a grupei sanguine B si par sa prezinte foarte pufine diferente. “Evreii, inainte de diaspora babiloniana, difereau considerabil fata de populatia araba, preponderent de grupa sanguina O din Irak (localizarea Babilonului biblic), prin aceea ca la ei este dominanta grupa sanguind B gi o oarecare frecventa a grupei A. »AB“ semnificd epoca modern’ GRUPA SANGUINA AB este rara. Provenind din amestecul populatiilor de rasa alba cu grupa sanguina A, cu mongolii cu grupa sanguina B, ea este intalnita la mai putinde 5% din populatie gieste cea mai noua dintre grupele sanguine. Here ee eee eee eee eae eee SellGRUPA SANGUINA 13 Pana acum zece sau douasprezece secole, nu exista singe cu grupa sanguina AB. Apoi hoardele barbare au stripuns punctele sensibile ale multor civilizatii aflate in declin, invadand in lung si in lat Imperiul Roman. Ca rezultat al amestecului acestor invadatori estici cu ultimele gi slabele vestigii ale civilizatiei europene, a aparut sngele de grupa AB. Nu exist dovezi privitoare la existenta acestei grupe sanguine, pana acum noua sute pana la o mie de ani, cand a avut loc o mare migratie spre vest a popoarelor estice. Grupa sanguin AB este rar intalnita in mormintele europene inainte de 900 d. C. Studii asupra exhumirilor mormintelor preistorice din Ungaria araté o absenfa distinct a acestei grupe sanguine in epoca Longobarda (din secolul al IV-lea pana in secolul al VIl-lea d.C.). Acest fapt pare a arata c, pana in acel moment, populatiile europene © cu grupa sanguin A si B nu venisera in contact sau, daca acest lucru s-a intamplat, nu au avut loc amestecuri sau mariaje mixte. Deoarece indivizii cu grupa sanguina AB mostenesc. atat toleranta grupei A, ct si pe cea a grupei B, sistemul lor imunitar prezinta o capacitate crescuta de a produce anticorpi cu specificitate pentru infectiile microbiene. Aceasta calitate unicd de a nu poseda nici anticorpi anti-A, nici anti-B le reduce probabilitatea de a fi predispusi la alergii si alte boli autoimune cum ar fi artrita, inflamatia gi lupusul eritematos diseminat. Exista, totusi, o mai mare predispozitie la anumite forme de cancer, deoarece grupa AB raspunde la orice structura ,,A-like* sau-,,B-like“, ca si cum ar fi structuri proprii (self), astfel inc&t anticorpii protectori nu sunt produsi. Grupa sanguiné AB prezinta o identitate multilateral si uneori surprinzatoare. Este prima grup sanguind care preia un amalgam de caractere imunitare, dintre care unele se potenteazi, iar altele sunt in conflict. Poate c4 grupa AB reprezinti metafora perfect& a vietii moderne: complexa si nesigura. Originile amalgamate GRUPA SANGUINA, factorul geografic si tasa se intrep&trund pentru a forma identitatea umana. intre noi pot exista diferente culturale, dar examinand grupa sanguina se poate observa cat de14 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE superficiale sunt acestea. Grupa sanguin este mai veche decat rasa si mai fundamentala decat etnia. Grupele sanguine nu au fost rezul- tatul intémplator al unei activitati genetice haotice. Fiecare grup sanguina a constituit un raspuns evolutionist la o serie de reactii cata- clismice in lant, extins $i asupra eonilor prefacerilor gi schimbarilor mediului extern. Degi primele modificari rasiale par s se fi produs intr-o lume compus’ aproape in exclusivitate din indivizi cu grupa sanguina O, diversificarile rasiale — combinate cu adaptirile la alimentatie, la mediu si la factorul geografic — féceau parte din motorul evolu- tionist, care, in final, a produs celelalte grupe sanguine. Unii antropologi considera c4 a clasifica oamenii in rase invita la suprasimplificare. Grupa sanguind este un determinant cu mult mai important al individualitajii si similaritagii decft rasa. De exemplu, un african si un alb cu grupa sanguina O pot face schimb de singe si organe gi au multe aptitudini, functii digestive si structuri imunologice similare — caracteristici pe care nu le-ar avea in comun cu un membru al rasei proprii care ar avea grupa sanguina B. Deosebirile rasiale bazate pe culoarea pielii, pe practicile etnice, originile geografice sau pe radacinile culturale nu constituie o modalitate valida de diferentiere a oamenilor. Membrii rasei umane au cu mult mai multe in comun decat putem noi banui. Suntem cu totii potentiali frafi si surori. intru sange. fn prezent, privind in urma spre aceasti remarcabila revolutie a evolutiei, este clar c& stramosii nostri prezentau amprente biologice unice, complementare mediului lor inconjurator. Aceasta este lectia pe care o purtam cu noi in infelegerea actuala a grupelor sanguine, deoarece caracterele genetice ale stramogilor nostri traiesc astazi in sangele nostru. © Grupa sanguina O: Grupa sanguina cea mai veche si cea mai de baz, supravietuitorul din ‘varful lantului trofic, cu un sistem imunitar puternic si bine inzestrat, dornic si capabil sa distruga pe oricine, prieten sau dusman. © Grupa sanguina A: Primii imigranti, fortati de necesitatea migrarii si se adapteze la moduri mai agrare de viata si alimentatie, cu o personalitate mai cooperanta, care sé-i ajute la integrarea in comunitati aglomierate. EE EE EE aaaGRUPA SANGUINA 15 © Grupa sanguin’ B: Asimilatorul, adaptandu-se la noi conditii Climaterice si la amestecul populatiilor, reprezentand lupta naturii pentru un echilibru de forte mai bun intre tensiunile mintii si solicitarile sistemului imunitar. © Grupa AB: Urmasii delicati ai unei fuziuni deosebite intre toleranta grupd A si grupa B, initial barbara, dar mai echilibrata. Stramosii ne-au lasat fieciruia dintre noi o mostenire speciala, imprimata in grupele sanguine. Aceasti mostenire exista permanent in nucleul fiecarei celule. Aici este locul in care antropologia gi hematologia se intdlnesc.SANGELE ESTE O FORTA ANATURII, ELANUL VITAL CARE ne-a sustinut din timpuri imemoriale. O singura picitura de sange, prea micd pentru a fi vizibila cu ochiul liber, contine intregul cod genetic al unei fiinfe umane. Amprenta ADN este intact gi replicaté jn noi la nesfarsit — prin sange- Sangele contine gi eonii memoriei genetice — frame gi bucati de programare specifica, transmise de la strimogii nostri sub forma de coduri, pe care incd fncercim s le descifram. Un astfel de cod determina si grupa noastré sanguina. Probabil este cel mai important cod pe care il putem descifra in incercarea noastra de a dezvalui misterele legate de sange gi de rolul sdu vital in existenfa noastra. Pentru ochiul liber, sangele este un jichid rogu omogen. La microscop insa el se dovedeste a fi compus din multe -elemente diferite. Numeroasele celule rosii confin un tip special de fier pe care organismele noastre Zl folosesc pentru a transporta oxigenul gi care dau culoarea ruginie, caracteristicd singelui. Celulele sanguine albe, cu mult mai putin numeroase decat cele rosii, patruleazé in fluxul nostru sanguin asemenea unor trupe vesnic vigilente, protejandu-ne de infectii.CODUL SANGUIN 17 Acest complex fluid viu contine si proteine — care duc substantele nutritive la nivelul tesuturilor, plachete — care ajuta la coagularea sangelui si plasma — care confine gardienii sistemului nostru imunitar. Importanfa grupei sanguine S-AR PUTEA SA NU VA CUNOASTET]I grupa sanguiné decat daca ati donat sAnge sau ati avut nevoie de o transfuzie. Majoritatea oamenilor considera grupa sanguina drept un factor inert, ceva care dobandeste important doar in cazul unei urgente medicale. Daca ati citit dramatica poveste a evolutici grupelor sanguine, veti incepe s& infelegeti cd grupa sanguin a fost intotdeauna forta motrice ce a stat la baza supravietuirii umane, schimbandu-se si adaptindu-se la noi conditii, medii inconjuratoare si rezerve de hrand. De ce este grupa sanguina atat de puternicd? Care este rolul esential pe care il joaca in supravietuirea omului — nu doar cu mii de ani in urmi, ci gi in prezent? Grupa sanguina este cheia intregului sistem imunitar al organismului. Ea controleaza influenta virusurilor, bacteriilor, a altor infectii, a substantelor chimice, a stresului si a intregii game de factori si conditii externe ce ar putea compromite sistemul imunitar. Cuvantul imun provine din latinescul immunis, care desemna un orag in Imperiul Roman care nu era obligat s4 plateascd taxe. (Ce bine ar fi dacd grupa sanguind ne-ar putea da o astfel de imunitate!) Sistemul imunitar actioneazi pentru a defini structurile proprii - »Self* gi a le distruge pe cele straine — ,,non-self*. Aceasta reprezinta © functie esentiala, deoarece, fara ea, sistemul imunitar ar putea ataca din greseala propriile dumneavoastra {esuturi sau ar putea permite unor organisme primejdioase si patrunda in zone vitale ale organismului. {n ciuda complexitatii sale, sistemul imunitar se reduce, in ultima instanfii, la doua functii de baza: a ne recunoaste pe smnoi* gi a-i ucide pe ,,ei*. in aceasta privintaé organismul nostru este ca 0 petrecere cu accesul doar pe baza de invitatie. Daca potentialul musafir prezinté invitatia corecté, garzile responsabile cu securitatea ii permit s& intre si sd se simtA bine. Daca invitatia lipseste sau este falsificata, oaspetele este inlaturat cu forta.18 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE Accesafi grupa sanguind NATURA A INZESTRAT sistemul imunitar cu metode foarte sofis- ticate pentru a stabili daca o substanta din organism este straind sau nu. Una dintre metode implica existenta de markeri chimici denumiti antigene, care se gasesc pe suprafata celulelor organismului nostru. Fiecare forma de viati, de Ja cel mai simplu virus pana la oamenii insisi, posed antigene unice care formeazi o parte a amprentei chimice proprii. Unul dintre cele.-mai puternice antigene ale organis- mului uman este cel care determin’ grupa sanguin’. Diferitele anti- gene ale grupelor sanguine sunt atat de sensibile incat, atunci cand opereazi eficient, ele sunt sistemele de securitate cele mai impor- tante ale organismului. Cand sistemul imunitar sesizeaza un personaj suspect (adicd, un antigen bacterian strdin) unul dintre primele jucruri pe care le cauta este antigenul grupei sanguine, pentru a stabili daca intrusul este prieten sau dugman. Fiecare grupa sanguina poseda un alt antigen, iar fiecare antigen are o structura chimica proprie. Grupa dumneavoastra sanguina este denumiti dup’ antigenul.de grupa sanguina pe care il posedati pe hematii. "AVETI.._ POSEDATI ‘ACEST(E) ANTIGENE) : PE CELULELE . .VOASTRA Imaginati-va structura chimicd a grupelor sanguine ca niste antene ale speciilor, proiectandu-se spre exterior, de la suprafaya celulelor in spatiul adane. Aceste antene sunt construite din lanturi lungi la care se leaga doar o glucida numita fucoza, formand cea mai simpli grup& sanguina, grupa . Primii descoperitori ai grupelor sanguine au denumit-o ,,O“ pentru a sugera »zero™ sau wnhici unCODUL SANGUIN 19 antigen real“. Aceasta antena serveste, de asemenea, ca bazi. pentru celelalte grupe sanguine: A, B si AB. © Grupa sanguina A se formeaz atunci cAnd antigenului O, sau fucozei, i se alituré un alt glucid numit N-acetil-galacto- zamina. Astfel, fucoza plus N-acetil-galactozamina dau grupa sanguin’ A. © Grupa sanguina B se bazeazii, de asemenea, pe antigenul O, sau fucoza, dar la care se adauga un alt glucid, numit D-galac- tozamina. Astfel, fucoza plus D-galactozamina dau grupa sanguina B. Grupa sanguina AB se bazeaza pe antigenul O, fucoza, la care se adaugi cele doua glucide, N-acctil-galactozamina si D-galactozamina. Astfel, fucoza plus N-acetil-galactozamina plus D-galactozamina dau grupa sanguina AB. Cele patru grupe sanguine si antigenele lor ae CELULA [By Ne ecottgaiactozamina > Azahar fy fucoza > zanarde bars /\, D-galactazamina > B zahir [0 Ss ecott-gatactazemina + Dgalactozamina > AB zahir Cele patru grupe sanguine si antigenele lor. Grupa O este tulpina, fucoza; Grupa A este fucoza plus glucida N-acetil-galactozamina; Grupa B este fucoza plus glucida D-galactozamina; Grupa AB este fucoza plus glucida grupei A $i glucida grupei B.20 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE In acest moment v-afi putea intreba despre alti determinanti de grupe sanguine, cum ar fi pozitiv si negativ sau secretor/non- secretor. De obicei, cand oamenii isi declara grupa sanguina ei spun: ,Am grupa A pozitiv* sau ,,Am grupa O negativ“. Aceste variante, sau subgrupe, in interiorul grupelor sanguine joacd roluri relativ nesemnificative. Mai mult de 90% dintre toti factorii asociati cu grupa sanguind sunt legati de grupa principala - O, A, B sau AB (vezi anexa D pentru detalii privitoare la semnificatia subgrupelor). _ Ne vom concentra asupra grupei sanguine propriu-zise. Antigenele genereazi formarea de anticorpi (bombe inteligente ale sistemului imunitar’ ) ATUNCI CAND ANTIGENUL GRUPEI DUMNEAVOASTRA sanguine simte cd un antigen strain a patruns in sistem, primul lucru pe care il face este si formeze anticorpi fata de acel antigen. Acesti anticorpi, substante chimice specifice produse de celulele sistemului imunitar, sunt construite in aga fel incdt si se atageze gi si urma- reasca antigenul strain pentru a fi distrus. Anticorpii sunt cchivalentul celular al bombei inteligente din domeniul militar. Celulele sistemului nostru imunitar produc nenu- miarate variet&ti de anticorpi si fiecare dintre acestia este construit special pentru a identifica gi a se ataga la un anumit antigen strain. Se poarté o batalie continua intre sistemul imunitar si intrusii care fncearcd s& schimbe sau s4 product mutatii la nivelul antigenelor proprii, pentru a le transforma in structuri noi care s4 nu fie recu- noscute de organism. Sistemul imunitar raspunde la aceasta provo- care cu un inventar mereu crescut de anticorpi. CAnd un anticorp intdlneste antigenul unui intrus microbian, se produce o reactie numita aglutinare (propriu-zis, 0 lipire). Anticorpul se ataseaz4 antigenului microbian, facdndu-| foarte adeziv. Cand celulele, virusurile, parazitii si bacteriile sunt aglutinate, ele adera unele la altele si se aglomereaza, ceea ce ugureaza mult indepartarea lor. Deoarece microbii trebuie s§ se bazeze pe versatila lor capacitate de evaziune, acesta reprezint’ un mecanism de aparare foarte puternic. Este ca si punerea catuselor la criminali: ei devin mai putinCODUL SANGUIN 21 periculosi dect atunci cand sunt lasati liberi. Curaténd sistemul de celule neobisnuite, de virusuri, paraziti si bacterii, anticorpii aduna aceste elemente nedorite laolalt4 pentru o identificare si o debarasare ugsoara. : Sistemul de antigene gi anticorpi de grupa sanguina are gi alte roluri pe langa detectarea intrusilor microbieni gi intrusilor de alta natura. Cu aproape o suta de ani in urma, Dr. Karl Landsteiner, un stralucit medic si om de stiinta austriac, a descoperit ci grupele sanguine produc anticorpi si pentru alte grupe sanguine. Revolutionara sa descoperire a explicat de ce unii oameni puteau face schimb de sAnge, in timp ce altii nu. Pana la descoperirea Dr. Landsteiner, transfuziile de sange erau un domeniu. cu reusite sporadice. Uneori erau ,,acceptate“, alteori nu si nimeni nu stia de ce. Multumita Dr. Landsteiner, stim acum care dintre grupele sanguine este recunoscuta drept prieten si care drept dugman, de citre alte grupe sanguine. Dr. Landsteiner a aflat ca: Grupa sanguina A prezinta anticorpi anti-B. Grupa sanguina B ar fi respinsa de grupa A. © Grupa sanguina B prezinta anticorpi anti-A. Grupa sanguind A ar fi respinsa de grupa B. Astfel, indivizii cu grupa sanguina A gi cei cu grupa sanguina B nu ar putea face schimb de sdnge. © Grupa sanguina AB nu prezinta anticorpi. Receptor universal, ea ar accepta orice alta grupa sanguina! Dar deoarece prezinta atét antigene A, cat si B, ar fi respinsa de orice alté grup sanguina. Astfel, indivizii cu grupa sanguina AB ar putea primi sange de la oricine, dar nu ar putea dona nimanui. Cu exceptia unui alt individ cu grupa sanguina AB, desigur. Grupa sanguina O prezinta anticorpi anti-A si anti-B. Grupele sanguine A, B si AB ar fi respinse.22 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE Astfel, indivizii cu grupa sanguina O nu ar putea primi sénge decat de la alti indivizi cu grupa sanguina O. Dar, lipsita fiind de antigene A-like si B-like, indivizii cu grupa sanguina O ar putea dona sdnge tuturor celorlalti. Grupa sanguina O este donatorul universal! RI SANGUINA ‘A. GRUPA SANGUINA GRUPA SANGUINAB GRUPASANGUINAA) GRUPA SANGUINA AB. NICLUN FEL DE ANTICORP! GR GUINA | Anticorpii ,,fata de alte grupe sanguine“ sunt cei mai puternici anticorpi din sistemul nostru imunitar, iar capacitatea lor de a aglo- mera-aglutina — celulele sanguine ale unei grupe sanguine opuse este atat de puternic& incat poate fi imediat observata cu ochiul liber, pe o lama de sticli. Majoritatea celorlalti anticorpi pe care fi posedam au nevoie de un fel de stimulare (cum ar fi o vaccinare sau o infectie) pentru a fi produsi. Anticorpii fata de grupele sanguine sunt diferiti: ei sunt produsi automat, adesea apardnd la nagtere si atingand niveluri apropiate de cele ale varstei adulte pana la varsta de 4 luni. Dar povestea aglutinarii implica gi alte aspecte. S-a descoperit, de asemenea, ca multe alimente aglutineaza celulele anumitor grupe sanguine (asemanator, intr-un fel, cu fenomenul de respingere) gi nu aglutineaza celulele altor grupe sanguine, ceea ce inseamnd ca un aliment care poate fi nociv pentru celulele apartinand unei grupe sanguine poate fi benefic pentru celulele aparfinand altei grupe sanguine. Nu mai reprezinté astfel o surpriza faptul ca multe dintre antigenele din aceste alimente prezentau caracteristici A-like sau B-like. Aceasta descoperire oferea legatura stiintificé intre grupa sanguina si alimentafie. Totusi, in mod remarcabil, implicatiile ei revolutionare urmau si raménd fn stare latentd, prafuindu-se pe durata celei mai mari parti a acestui secol — pana cand un grup de oameni de stiin{é, medici si nutritionisti, a inceput sé exploreze conexiunea.CODUL SANGUIN 23 Lectinele: Conexiunea cu dieta INTRE SANGELE DUMNEAVOASTRA SI ALIMENTELE pe care le consumati se produce o reactie chimica. Aceasta reactie face parte din mostenirea genetici. Este surprinzator dar adevarat ca astizi, la sfarsitul secolului XX, sistemul digestiv si cel imunitar favorizeaza in continuare alimentele pe care le consumau stramosii cu aceeasi grupa sanguina ca a dumneavoastra. $tim acest lucru datorita unui factor denumit lectina. Lectinele, proteine abundente gi diverse, care se gasesc in alimente, au proprie- tati aglutinante care afecteaza sangele. Lectinele reprezinta pentru organismele din naturi o modalitate sigura de a se atasa altor orga- nisme. O multime de germeni si chiar propriul nostru sistem imunitar folosesc acest super-adeziv spre beneficiul propriu. De exemplu, celulele din caile biliare hepatice prezinta la suprafata lor lectine care Ie ajuta s& prinda bacterii si paraziti. Bacteriile si alti microbi poseda, de asemenea, lectine pe suprafetele lor, acestea functionand mai curand ca niste ventuze, astfel incat ele se pot atasa la alunecoasele straturi mucoase ale organismului. Adesea, lectinele utilizate de viru- suri sau bacterii pot avea specificitate de grupa sanguina, ceea ce face ca ele sa fie si mai daunatoare in cazul persoanelor avand acea grupa sanguind. La fel este situatia in cazul lectinelor din alimente. Pe scurt, atunci cand mancati un aliment ce contine lectine incompatibile cu antigenul grupei sanguine, acestea tintesc asupra unui organ sau aparat al organismului (rinichi, ficat, creier, stomac etc.) gi incep sa aglutineze celulele sanguine in zona respectiva. Multe lectine alimentare prezinté caracteristici destul de apropiate de un anumit antigen de grupa sanguina incAt ei si devina »dusmani*. De exemplu, laptele are calitati B-like, deci daca o persoana cu grupa sanguina A jl bea, organismul sau va incepe imediat procesul de aglutinare in scopul respingerii. Taté un exemplu asupra modului cum o lectina aglutineaza in organism. Sa presupunem ca o persoand cu grupa sanguind A manancé o farfurie de fasole lima. Boabele sunt digerate in stomac prin procesul de hidroliza acida. Lectina este insa rezistenta la hidro- liza acid’. Ea nu este digerata, ci ramAne intact. Poate interactiona24 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE direct cu invelisul gastric sau cu cel al tractului intestinal sau poate trece in torentul sanguin alaturi de substantele nutritive digerate din boabele de fasole lima. Lectine diferite vizeazi organe si sisteme diferite ale organismului. Odat& ce lectina intacta se localizeaza la un anumit nivel din organism, ea are realmente un efect magnetic asupra celulelor din tegiunea respectiva. Ea aglomereaza celulele si acestea sunt tintite spre a fi distruse, ca gi cand ar fi, si ele, elemente straine invadatoare. Aceast& aglomerare poate cauza sindromul de iritatie la nivel intes- tinal sau ciroza hepatic’ sau poate determina blocarea fluxului sanguin renal — pentru a enumera doar cAteva dintre efecte. Lectinele: Un adeziv periculos POATE VA AMINTITI ciudata asasinare a Jui Gyorgi Markov in 1978 pe o strada din Londra. Markov a fost ucis de un agent necu- noscut al KGB-ului sovietic, in timp ce astepta autobuzul. Initial, autopsia nu a putut indica precis cum s-a procedat. Dupa o cautare minutioasa, un minuscul bob auriu a fost gasit implantat in piciorul Jui Markov. Bobul s-a dovedit a fi impregnat cu 0 substanta chimica numit’ ricin, care este o lectina toxic’ extrasé din boabele de ofetar. Ricinul este o aglutinind atat de puternicd incdt chiar o cantitate infinitezimalé poate provoca moartea prin rapida transformare a hematiilor din organism in cheaguri mari care blocheaza arterele. Ricinul ucide instantaneu. Din fericire, majoritatea lectinelor ce se gasesc in alimentatie nu. sunt chiar atat de periculoase, desi ele pot cauza 0 varietate de alte probleme, mai ales daca sunt specifice unei anumite grupe sanguine. tn cea mai mare parte din cazuri sistemul noastru imunitar ne prote- jeaz& de lectine. Nouazeci si cinci la sut& din lectinele pe care le ingeram prin alimentele noastre tipice sunt indepartate de organism. Totusi, cel putin 5% dintre lectinele pe care le mancim tree in torentul sanguin, unde ele reactioneaza, distrugand hematiile si leucocitele. Actiunile lectinelor in tractul digestiv pot fi chiar mai puternice. La acest nivel ele creeaz’.adesea o puternic’ inflamatie a mucoasei intestinale, iar aceasta actiune aglutinanta poate mima alergiile alimentare. Chiar 0 cantitate minuscula dintr-o lectina este Se ee eeeCODUL SANGUIN 25 capabil si aglutineze un imens numér de celule dacd grupa sanguind respectiva este reactivi. Aceasta nu inseamna ca trebuie s4 va apuce din senin ingrij rarea pentru fiecare aliment pe care il consumati. in definitiv, lecti- nele sunt foarte abundente in leguminoase, moluste, gramince gi vegetale. Este greu sa le ocolim. Solutia este s& evitim lectinele care aglutineaza celulele fieciruia dintre noi — in functie de grupa sanguin’. De exemply, glutenul, cea mai comuné lectina prezenta in grau si alte graminee, se leaga la mucoasa intestinului subtire, deter- mindnd o inflamatie apreciabild si o iritatie dureroasé la indivizii cu anumite grupe sanguine — mai ales la cei cu grupa sanguin O. Lectinele variazi, in functie de sursi. De exemplu, lectina care se giseste in grau are o forma diferita de lectina din soia si se ataseazi la o combinatie glucidica diferita; fiecare dintre aceste alimente sunt periculoase pentru unele grupe sanguine, dar benefice pentru altele. in general, tesutul nervos este foarte sensibil la efectul aglu- tinant al lectinelor alimentare. Aceasta ar putea explica de ce unii cercet&tori considera c& dietele anti-alergice pot fi utile in tratarea anumitor tipuri de tulburari nervoase, cum ar fi hiperactivitatea. Cercetitorii rusi au observat ca creierul schizofrenicilor este mai sensibil la atasarea anumitor lectine din alimente uzuale. Injectiile cu lectina din linte in cavitatile articulare ale genunchiului la iepuri nesensibilizati au determinat dezvoltarea unei artrite identice cu artrita reumatoidd. Multe persoane cu artrita consider cA evitarea vegetalelor de tip solanic, cum sunt rosiile, vinetele si cartofii, pare si fie beneficd pentru ei. Acest lucru nu este surprinzStor, deoarece majoritatea vegetalelor solanice sunt foarte bogate in lectine. Lectinele alimentare pot, de asemenea, interactiona cu receptorii de suprafaté ai leucocitelor, determinand multiplicarea rapid a acestora. Aceste lectine sunt numite mitogeni, deoarece determina intrarea leucocitelor in mitozi, in procesul de reproducere. Ele nu coaguleaz sangele prin alipirea celulelor uncle de altele, ci se atageazi de diferite suprafete, ca si puricii pe caine. Uneori, un medic de la serviciul de urgenta va fi confruntat cu un copil foarte26 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE Lectine alimentare specifice grupelor sanguine Ss :. ES aglutinare a Deoarece fiecare antigen de grup& sanguind posedi o forma unica, multe lectine interactioneazi cu o anumiti grup3 sanguini deoarece ele se potrivesc cu forma acelei grupe sanguine. In exemplul de mai sus, lectinele alimentare dintr-o farfurie fierbinte cu fasole interactioneaza si aglutineazi celulele de grup sanguini A (in stanga) deoarece se potrivesc formei antigenului A. Antigenul grupei sanguine B (in dreapta), 0 molecula glucidicd diferiti cu o forma diferita, nu este afectat. Din contri, o lecting alimentard (cum ar fi hrigca) care se poate atasa si poate aglutina celulele de grupd sanguind B, nu se va potrivi grupei sanguine A. bolnay, cu o leucocitoz& extrem de ridicata, dar in rest normal. Desi leucemia pediatric este, in general, primul diagnostic la care ne gandim, un medic perspicace il va intreba pe parinte: ,,S-a jucat copilul dumneavoastra in curte?“. Daca raspunsul este afirmativ: ,,A méncat seminfe de vreun fel sau si-a introdus plante in gura?“ Adesea se va dovedi ca respectivul copil a consumat frunze sau muguri de ,,Traista ciobanului* (,,pokeweed plant“), o buruiana care contine o lectin’ ce are capacitatea de a stimula productia de leucocite. «CODUL SANGUIN 27 Cum si detectati lectinele nocive pentru organismul dumneavoastraé ADESEA am auzit pacienti sustinand c4 urmeaza intocmai dieta grupei sanguine gi ca evita toate lectinele care tintesc grupa lor sanguina ~ dar eu gtiu cd nu este asa. Cand le pun la indoiala afirmatiile, de obicei ei renun{a la orice semn de protest si spun cu uimire: ,,De unde stiti 2“ Eu stiu, deoarece efectele lectinelor asupra diferitelor grupe san- guine nu sunt doar o teorie. Se bazeaz pe stiinté. Am testat virtual toate alimentele uzuale pentru reactivitate cu grupele sanguine, folosind atét metode clinice, cat si de laborator. Pot procura lectine izolate din alimente, cum ar fi alunele, lintea, camea sau graul, din laboratoare de chimie si rezultatele sunt vizibile 1a microscop: pot vedea cum ele aglutineaza celulele grupei sanguine afectate. Exista si un barometru stiintific mai direct care poate fi folosit pentru a masura prezenta lectinelor in organism. Barometrul este un simplu test de urind denumit testul indican. Testul indican masoara un factor numit putrefactia intestinala. Cand ficatul si intestinele nu metabolizeaza adecvat proteinele, ele produc reziduuri toxice numite indoli. Nivelul acestor reziduuri toxice este aratat de testul indican. Daca evitati alimentele continand lectine toxice sau alimentele care sunt greu digerate in cazul grupei dumneavoastra sanguine, testul indican va arta valori mici. Daca, pe de alta parte, consumati in mod regulat alimente cu un continut ridicat de lectine sau alimente greu digerabile, testul indican va avea valori crescute — denotand ca organismul dumneavoastra este predispus la afectiuni cancerigene. Pacientii mei cu valori crescute ale titrului de indoli (test indican) protesteazd adesea spundnd ca ei de obicei urmeaza dieta, abatandu-se doar ocazional de la ea. Ei nu pot crede ci cifrele testului indican sunt atat de mari. laté motivul: Testul indican araté ca efectul unei substante carcinogene care intra intr-un organism este amplificat de pind la nouazeci de ori fata de cazul unui organism pentru care nu este toxic. De exemplu, dacd o persoand cu grupa sanguiné A consuma un28 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE aliment preparat sau tratat, cum ar fi salamul, nitritii sunt multiplicati de 90 de ori in privinta impactului lor negativ, deoarece indivizii cu grupa sanguina A sunt in mod special suscepti ili la cancer gastric la efectele toxice ale nitritilor. in general persoanele care vin la cabinetul meu prezinta valori de 2 1/2 — 0 toxicitate mai mult dect suficienté pentru a indica o problema. Vestea bund este cd, dupa numai doua saptamani de respectare a dietei grupei sanguine, numiarul valoric al testului indican va scddea la 1 sau chiar la 0. S-ar putea ca aceasta sa fie prima dati cAnd auzifi de testul indican, dar ea a fost folosita pe scara larg’ in medicina conventional’ in ultimii 50 de ani si toate laboratoarele efectueaza acest test. In mod ironic, cu numai un an in urmé, cteva importante laboratoare au incetat si utilizeze scala, deoarece numarul de solicitari nu era destul de mare. Sunt sigur c4 pe masuré ce oamenii vor incepe s& inteleagd mai bine asocierea grupa sanguina-lectine, testul indican va reintra in uz. Intre timp, rugati-1 pe medicul curant sau pe naturist s& va efectueze testul. Testul indican Etapa 1: Etapa 2: Etapa 3: Se amestecd urina cu Se las amestecul in ‘Se apreciazi culoarea pe acid clothidric si fier, repaus timp de 2 minute, Testul indican: rezultatul va fio reactie apoi se adaugi trei pici- 0-2 ~ bine cu degajare de fum. turi de cloroform. Seva 2% — probleme; degaja din nou fum—de 3-4 — pericol. culoare albastfu deschis pani la albastru inchis.CODUL SANGUIN O lectie a grupei sanguine: povestea rabinului DE-A LUNGUL ANILOR, am fost martorul multor transformiri ca rezultat al dietei grupei sanguine. Putine au fost insd cele care si ma fi miscat si inspirat atat de mult ca experien{a mea cu un rabin batran gi intelept din Brooklyn. La inceputul anului 1990, am primit un telefon de urgent de la un medic din New York care imi aprecia munca. El m-a intrebat daci pot sa vin s4 examinez un pacient de al su, un renumit rabin hasidic care era tintuit la pat. w»- Rabinul Jacob este un om foarte deosebit, mi-a spus el, va fi o experient& interesanté pentru dumneavoastra — si, sper, si pentru el.“ El a continuat, spunandu-mi ca rabinul, in varsté de 73 de ani, era un pacient suferind de mult timp de diabet si ca terapia prin injectare cu insulina nu avea prea mare efect in cazul sau. Un accident vascular cerebral masiv il lasase parfial paralizat. C&nd am ajuns sa fl vad, la domiciliul sau din Brooklyn, am aflat c& rabinul Jacob era, cu adevarat, un om impresionant care degaja un aer de profunda infelegere spirituala si de compasiune tacuta. Odinioara o persoana inaltd si robust’, rabinul in acel moment zicea emaciat si extenuat in pat, bogata sa barba alba ajungandu-i pana la piept. In ciuda starii sale medicale, ochii fi erau limpezi, blanzi si plini de viata. Principalul sau interes era sa se scoale din pat ca sa isi continue munca. Dar am putut observa ca avea dureri teribile. Chiar inainte de accident, mi-a spus el, picioarele i-au creat probleme. Circulatia deficitaré ii cauzase edeme gi .inflamatie la ambele picioare, determinand crize dureroase sub forma de ,,intepaturi* atunci cand incerca sa umble. Acum, piciorul sau sténg nu mai raspundea la comenzi. Nu am fost surprins sa aflu ca rabinul Jacob avea grupa sanguin’ B. Desi aceasta grupa sanguina este relativ rara in America, ea este foarte obignuita la evreii hasidici, majoritatea dintre acestia emigrand din Europa de est. Mi-am dat seama ca, pentru a-l ajuta pe rabin, trebuie mai intdi sa aflu ceva despre modul sau de viafa si despre alimentatia sa. Alimentatia este intim legat& de ritualuri in traditia evreiasca.30 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE ‘Am stat de vorba cu sofia gi fiica rabinului Jacob, nici una din ele nefiind familiarizate cu tratamentele naturiste. Dar ele doreau sa il ajute pe rabin si erau receptive sa invete. ww Povestiti-mi despre alimentatia rabinului, am spus cu. ” De obicei consum’ aceleasi alimente in fiecare zi, mi-a raspuns fiica sa. ‘Acele alimente erau pui fiert, cholent, un fel de pasta de fasole si kasha, un preparat de hrisc&. Pui, fasole, hriscd cu taitei — acestea sunt alimente foarte normale. — Deci, cum se prepara kasha? am intrebat eu cu nevinovatie. A avut loc o conversatie rapid’ intre mama gi fiicd in idig, punctaté de zambete fermecitoare in directia mea, si chicoteli. ~ Bi bine, a spus fiica, intr-o engleza newyork-eza perfect’, mai inti se gateste kasha — hrisca — apoi se amestecd cu taiteii. Apoi se serveste, se spune rugaciunea gi se mananca. — Se asezoneaza in vreun fel kasha? am intrebat eu, din nou, cu naivitate. O alti izbucnire de idis. Apoi, fiica rabinului a inceput. ~ Kasha, domnule doctor, ei bine... se ia toata grasimea care s-a scos din pui ca s4 devina kosher, se pune grasimea intr-o tigaie mare cu putintel de ceapa tocatd si se pune pe foc. Se extrage grisimea pe miasura ce se topeste si se obtine 0 minunata grasime de pui pura. Le- 0 dim celor mici pe o bucata de paine challah proaspata cu sare. Este atat de delicioasa incat iti vine s4 mori! Da, da, ai putea muri, m-am gandit eu, intunecat. »- Oricum, a continuat fiica rabinului, iei ceva din ,,gribbenes“, adic’ ceea ce ramfne dupa ce prajesti grasimea. Este bun, bine rumenit si crocant, cu ceapa caramelizata, gi se pune alaturi de kasha pentru o mic& gustare. Are un gust mai bun decat cartofii prdjiti. Rabinului ji place la nebunie! Grasimea de pui care se extrage se amestecd cu kasha gi cu taifeii. O, este de-a dreptul delicios. Delicios!* ‘Am aflat ci acestea sunt feluri de mancare hasidice foarte obignuite, ci ele compuncau 0 masi tipicd in familie de Sabbath. Dar era mai mult decat un ritual saptimanal pentru rabin. Fiind un om pios, care igi petrecea cea mai mare parte a timpului in rugaciune, rabinul nu punea mare pret pe mancare si, pur si simplu, consuma acelasi fel de doua ori pe zi., _ Desi facea parte dintr-o ‘traditie seculara, alimentatia rabinului ‘mu era optima pentru grupa sanguin B. Lectinele din alimente caCODUL SANGUIN 31 puiul de gaina, hrigca, fasolea si porumbul (ca sé nu mai vorbim de »gribbenes“!) determinau aglutinarea celulelor sale sanguine si acesta a fost, probabil, un factor major implicat in accidentul siu vascular cerebral. Acest tip de lectine pot bloca gi efectele insulinei, ceea ce explicd de ce diabetul rabinului Jacob devenea din ce in ce mai dificil de controlat. Am inteles ca evreii ortodocsi se supuneau legilor kashrut kosher — principii vechi de dieta enuntate pentru prima data in Vechiul Testament din Biblie. Conform acestor legi alimentare, un numiar de alimente sunt interzise, iar produsele lactate si carnea nu sunt niciodat’ consumate la aceeasi masa. De fapt, in casele kosher, exista vase, tigai, farfurii si cutite separate pentru produse lactate si carne. $i, de asemenea, chiuvete separate pentru spilarea acestor obiecte. Astfel, am abordat cu grija subiectul schimbarilor de dicta fata de cele doud femei, nedorind s4 tulbur ritualul si asociatiile teligioase, care insemnau atét de mult. Am fost, de asemenea, prudent in a nu sugera alimente despre care stiam ca sunt considerate impure in traditia lor. Din fericire, existau substitute permisibile. Am rugat-o pe sotia rabinului Jacob si aduca variatie in alimentatia familiei, reducdnd felurile tipice ale rabinului la o data pe saptamAna, cu ocazia mesei propriu-zise de Sabbath. Pentru celelalte mese am rugat-o sa ii prepare miel, peste sau curcan in loc de pui, orez sau mei in loc de kasha si si alteneze fasolea pentru prepararea cholent-ului. fn sfargit, am prescris céteva combinatii de vitamine si plante pentru a-i accelera vindecarea. . Pana in anul urmator, rabinul a facut progrese uimitoare. in decurs de opt saptam4ni mergea gi facea exercifii fizice moderate, care au ajutat mult la ameliorarea circulatiei sanguine. Prezenta o vigoare remarcabila pentru un om de varsta sa si s-a debarasat de cfectele accidentului sau vascular. La sase luni tratamentul injectabil cu insulind a fost inlocuit cu un tratament antidiabetic oral - o realizare importanta, tinand seama ca fusese supus timp de multi ani unei terapii pe baza de insulina injectabila. Nu au mai survenit noi cpisoade de accidente vasculare cerebrale si diabetul rabinului Jacob este astazi, in sfarsit, sub control.32 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE Tratarea rabinului mi-a oferit 0 nou& perspectiva asupra caracterului fundamental al grupelor sanguine. De asemenea, acest fapt a ilustrat c& alimentele alese din motive culturale sau religioase pot s& nu fie intotdeauna cele mai sdnatoase pentru anumite persoane apartinand acelor culturi! O traditie veche de cinci sau sase mii de ani poate parea straveche, dar multe din caracteristicile grupelor noastre sanguine sunt cu mii de ani mai vechi. C4nd studiati dieta grupei sanguine, luati o lectie de la rabin. Dietele grupelor sanguine nu sunt o incercare de a va impune o formula rigid’ in alimentatia dumneavoastra sau de a va jefui de alimentele ce sunt importante pentru cultura careia ii apartineti. Mai degraba, ele sunt 0 modalitate de a sustine pe deplin identitatea fundamental — de a conduce inapoi la adevarurile esentiale ce triiiesc in fiecare celuld a organismului si care se leaga de ascendenta istoric’, evolutionista.TREI Solutia grupei sanguine: Un ghid PLANUL GRUPEI SANGUINE VA DEZVALUIE informatii legate de sanatate si nutritia corespunzatoare profilului biologic exact. Inarmati cu aceste noi informafii, veti putea opta in privinta alimen- tatiei, a regimului de exercitii fizice si a sanatatii generale, care se bazeaza pe fortele naturale dinamice existente in organism. Urma- toarele patru sectiuni ofera planuri foarte precise de dieta, suplimente alimentare gi exercitii fizice pentru fiecare dintre grupele sanguine. Aceste sectiuni sunt urmate, in Partea a IIl-a, de o dezbatere minu- {ioasa a fiecdrei stari obisnuite de sdnatate si boala, inclusiv a suscep- tibilitatilor specifice fiec4rei grupe sanguine si a remediilor existente. Daca urmati cu grija planul grupei sanguine proprii, puteti sa: ¢ Evitafi numeroase viroze si infectii obisnuite. © Scadeti in greutate, deoarece organismul dumneavoastra se debaraseaza de toxine si grasimi. © Ripostati impotriva bolilor cu potential letal, cum ar fi cancerul, bolile cardiovasculare, diabetul si insuficienta hepatica. ¢ Evitati multi dintre factorii care determina distructia celulara rapida, incetinind astfel procesul de imbatranire.34 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE Planul grupei sanguine nu este un panaceu. Dar este 0 moda- litate de a reface functiile protective naturale ale sistemului imunitar, de a regla ceasul metabolic si de a epura sAngele de lectinele agluti- nante periculoase. Este cu adevarat cel mai bun lucru pe care il puteti face pentru a opri rapida deteriorare celulara care determina simpto- mele imbatranirii. $i daca aveti probleme medicale, acest plan poate determina o schimbare cruciala. in functie de gravitatea starii si de miasura in care este respectat planul, fiecare persoana va obtine unele beneficii. Aceasta a fost experienta mea gi experienta colegilor mei care folosesc acest sistem cu mii de pacienti. Are o coerenta perfecta din punct de vedere stiintific. in acest capitol voi prezenta elementele pe care le veti gasi in planul grupei sanguine. Ele includ : * DIETA GRUPEI SANGUINE ¢ PLANIFICAREA MESELOR ¢ FACTORUL DE SCADERE IN GREUTATE ¢ RECOMANDARI PRIVIND SUPLIMENTELE ALIMENTARE PROFILUL STRES / EXERCITIU FIZIC ¢ CHESTIUNEA PERSONALITATII Dupa ce veti citi acest capitol si va veti revizui planul grupei sanguine, va sugerez si cititi Partea a IIJ-a pentru a obtine o imagine mai complet’ asupra implicafiilor medicale specifice planului in cazul dumneavoastra. Dieta grupei sanguine DIETA GRUPEI SANGUINE constituie refacerea ritmului dumnea- voastra genetic natural. Terenul pentru dietele grupelor sanguine ne-a fost pregatit cu mii de ani in urma. Poate dacd am fi continuat sé urmam mesajele instinctive, inerente ale naturii noastre biologice, conditia noastra prezenta ar fi foarte diferita. Oricum, diversitatea uman si forfele covarsitoare ale tehnologiei au intervenit. Dupa cum stim, majoritatea primilor oameni, daci nu toti, erau vanatori si culegitori cu grupa Sanguina O, care se hriineau cuSOLUTIA GRUPEI SANGUINE 35 animale, insecte, boabe, radacini si frunze. Gama de optiuni privind alimentatia a fost extins cand oamenii au tnvatat cum s& creascd animale pentru propria lor folosinta si cum sa cultive recolte. Dar nu a fost neaparat un proces lin si ordonat, deoarece nu fiecare societate s-a adaptat bine la aceasta modificare. in multe dintre societatile timpurii cu grupa sanguin O, cum ar fi indienii de pe valea raului Missouri, schimbarea de 1a o alimentatie carnivord la una agrari a fost insofité de modificari in formarea craniului si de prima aparitie a cariilor dentare. Organismele lor pur si simplu nu se potriveau cu alimentele nou introduse. Cu toate acestea, pentru o lungi perioada de timp, alimentatia agraré traditionalé a furnizat o multitudine de substante nutritive pentru a evita malnutritia $i a sustine populatii numeroase. Acest lucru s-a schimbat pe masurd ce progresele in tehnicile agricole side preparare a alimentelor au inceput si modifice alimentele si 4 le schimbe din ce in ce mai mult starea lor naturala. De exemplu, rafi- narea orezului cu noi tehnici de mordrit in Asia secolului XX a provocat calamitatea denumit beriberi, 0 boala datorata deficitului de tiamind, care a dus la milioane de decese. Un exemplu mai actual este trecerea de la alptare la hranirea copilului cu biberonul in farile in curs de dezvoltare din lumea a treia. Aceasta trecere la o formuld inalt rafinata si preparata de ali- mentatie a copilului a fost responsabilé de un mare numir de cazuri de malnutritie, diaree si de o scddere a factorilor naturali imunitari transmisi prin laptele matern. Astazi, este general acceptata ideea ca nutritia — sau alimentele pe care le consumam — are un impact direct asupra starii noastre de sanatate si confort. Dar, informatiile confuze si adesea contradictorii despre nutritie au creat un virtual camp minat pentru consumatorii preocupati de sanatate. Cum sa alegem recomandirile pe care si le urm&m gi care este dieta corect&? Adevarul este cd nu mai putem sé alegem alimentatia corecta, aga cum nu ne mai putem alege culoarea parului sau sexul. Acestea au fost deja alese pentru noi cu multe mii de ani in urma. Cred c& o mare parte din confuzie este rezultatul ingaduitoarei Premise ,,o singura diet se potriveste tuturor. Desi am vazut cu propriii nostri ochi cd anumiti oameni rispund foarte bine la anumite diete in timp ce altii mu, niciodata nu ne-am asumat sarcina — in igiena alimentatiei sau nutritiei — s4 studiem caracteristicile specializate ale36 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE populatiilor sau indivizilor care ar putea explica varietatea de raspun- suri la orice diet& data. Am fost atat de preocupati de caracteristicile alimentelor incat am omis sd examiniim caracteristicile oamenilor. Dieta grupei sanguine functioneazi deoarece sunteti capabili sa urmati un plan de diet clar, logic, stiintific cercetat si demonstrat, bazat pe profilul dumneavoastra. Fiecare dintre dietele grupelor sanguine include gaisprezece grupe de alimente: Produse din carne gi carne de ¢ Graminee si paste pasare © Vegetale ‘© Moluste si pesti e Fructe © Produse lactate si oud e Sucuri si fluide Uleiuri si grisimi © Mirodenii ¢ Nuci si seminte e Condimente e Fasole si legume Ceaiuri de ierburi © Cereale Diverse bauturi Produse de panificatie Fiecare dintre aceste grupe imparte alimentele $n trei categorii: DEOSEBIT DE BENEFICE, NEUTRE SIDE EVITAT. Ganditi-va la aceste-categorii astfel : 1, DEOSEBIT DE BENEFIC este un aliment care actioneaza ca un medicament. 2. NEUTRU este un aliment care actioneaza ca un ALIMENT. 3, DE EVITAT este un aliment care actioneaza ca 0 OTRAVA. Fiecare diet& cuprinde 0 larga varietate de alimente, aga incat nu. trebuie sa va temeti de ingradiri. Cand este posibil, manifestati-va preferinta pentru alimentele deosebit de benefice in detrimentul alimentelor neutre, dar simtiti-va liberi s& va bucurati de alimentele neutre care vi se potrivesc. Acestea din urma nu va fac rau din punct de vedere al lectinelor si contin substante nutritive necesare pentru o diet echilibrata. : La inceputul fiec’rei categorii'de alimente, veti vedea un grafic care araté cam aga: —————SOLUTJIA GRUPEI SANGUINE 37 Sugestiile cu privire la ratie, in conformitate cu ascendenta, nu sunt gandite ca reguli ferme. Scopul meu aici este de a prezenta 0 modalitate de a va potrivi suplimentar dieta, in concordanta cu ceea ce cunoastem despre particularitatile ascendentei_ dumneavoastra. Desi persoane apartinand diferitor rase si culturi pot avea aceeasi grup sanguind, ele nu au intotdeauna aceeasi frecventa a genei. De exemplu, o persoand cu grupa sanguind A poate fi AA, ceea ce nseamna cA ambii parinti au avut grupa sanguina A, sau poate fi AO, ceea ce inseamné ca unul dintre parinti a avut grupa sanguina O. in general, persoanele cu ascendenta de rasa alba tind si posede mai multe gene AA, persoanele cu ascendenta africana tind sa posede mai multe gene OO si persoanele cu ascendenté asiatica tind sa posede mai multe gene BB sau AA. Acesta este unul dintre motivele pentru care multi descendenti africani prezinta intoleranta la lactoza, chiar dac& au grupa sanguina B (grup sanguina care este influentata benefic de produsele lactate). Exist4 at&t variatii geografice, cat si culturale. De exemplu, persoanele de ascendentf asiaticé nu sunt expuse in mod traditional la produse lactate, astfel incat descendentii asiatici cu grupa sanguin B ar putea necesita o incorporare mai lenté a acestor produse in dietele lor, pe masura ce isi adapteaza organismele la acestea. Aceste rafinamente iau, de asemenea, in calcul diferentele tipice de dimensiune si greutate dintre diferite populatii. Folositi rafina- mentele dacd le considerati utile, ignorati-le daca credeti cé nu sunt. In orice caz, incercati sa v4 formulati propriul plan in privinta dimen- siunilor ratiei. La finele fiecdrei diete a grupei sanguine sunt trei mostre de meniuri gi cateva retete pentru a va da o idee asupra felului cum va puteti introduce alimentatia adecvaté in modul dumneavoastra de viata.38 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE Factorul de sc&dere in greutate SUPRAPONDERALITATEA a fost blestemul stramosilor nostri, ale céror trupuri erau masini care consumau si cheltuiau combustibilul de care aveau nevoie. Astizi, obezitatea a devenit una dintre cele mai mari probleme de sandtate in majoritatea societatilor industrializate. Din acest motiv, sciderea in greutate a devenit o obsesie si bine- inteles c& multi din pacientii mei sunt interesati de aspectele privi- toare la scaderea in greutate ale dietei grupei sanguine. Eu le spun intotdeauna ca aceasta dieté nu a fost conceputa special pentru scdderea in greutate, ea a fost Conceputa pentru performanta optim’. Dupa ce spun acest lucru, eu adaug ca scdderea in greutate este unul dintre efectele secundare naturale ale refacerii organismului. Deoarece dieta grupei sanguine este ajustata la compozitia celulara a organismului (spre deosebire de o recomandare generica, universal valabila), anumite alimente vor determina cresterea sau sciderea in greutate, chiar daca ele ar putea avea un efect diferit asupra unei Persoane cu alté grupa sanguin’. Pacientii mei ma intreaba adesea despre planuri actuale de dieta care sunt la moda. Cele mai recente sunt dietele hiperproteice, care au avut un reviriment recent, Prin limitarea sever’ a carbohidratilor, dietele hiperproteice forteazi arderea grasimilor pentru obtinerea energici si producerea de cetone, care indicd o rati crescuté de activitate metabolica. Nu ma surprinde faptul ca pacientii care imi declara c& au scazut in greutate cu diete hiperproteice au de obicei grupa sanguina O sau B. Nu veti intélni multe Persoane cu grupa sanguina A care evolueza bine cu aceste diete, organismele lor fiind nepotrivite din punct de vedere biologic pentru a metaboliza carnea la fel de eficient ca cei cu grupa sanguina O sau B. Nici cei cu grupa sanguin’ AB nu scad in greutate cu diete hiperproteice, deoarece aceste diete sunt lipsite de echilibrul alimentelor A-like de care au nevoie cei cu grupa sanguin AB. Pe de alt& parte, principiile unei alimentatii macrobiotice, care incurajeazd consumul de alimente naturale, cum sunt legumele, orezul, gramineele integrale, fructele si soi, ar putea fi cele mai potrivite pentru persoanele cu grupa sanguina A, cu conditia ca ei si consume gramineele si legumele recomandate.SOLUTIA GRUPEI SANGUINE 39 In ultima instanja: De fiecare data cand vedeti un plan de dieta Nou, care sustine ca functioneazi la fel pentru toata lumea, fiti sceptici. Ascultati-va Srupa sanguina. Apreciati-va individualitatea, problema pe care o intémpina majoritatea pacientilor mei este aceea ca ei scad prea mult in Sreutate foarte rapid si eu trebuie si fac ajus- tari in dietele lor pentru a incetini Tata scaderii greutafii. O scadere Prea mare in greutate poate parea cea mai mica dintre probleme daci v-ati zbatut intotdeauna pentru greutatea ideala. Dar, tineti minte ca scopul dumneavoastra final este performanta gi sdnatatea optima si aceasta inseamni realizarea unui echilibru intre greutatea, indltimea gi forma dumneavoastra, Scaderea excesiva in greutate indica o stare de malnutritie care va va slabi sistemul imunitar — exact ceea ce incercati Sa evitafi. Asa cd folositi aceste recomandari cu intelepciune. Dinamica scaderii in greutate este legati de modificarile pe care organismul dumneavoastra. le face atunci cand va urmafi dieta ajustata genetic. Existi doi factori. In primul rand, in timp ce organismul face dramatica schimbare eliminarea grasimii. Al doilea factor este Teprezentat de efectele pe care anumite alimente le au asupra sistemelor organismului care controleaza greu- tatea. In functie de grupa sanguind, activitatea lectinelor din anumite alimente poate determina urmatoarele : * Sa produca inflamatia mucoasei tractului digestiv; © Sa interfereze cu Procesul digestiei, cauzand balonarea; © S& incetineasca rata metabolismului alimentelor, astfel incat arderea caloriilor Pentru obfinerea energiei s4 nu fie eficienta; © S& compromita productia de insulina; Sa producd tulburari ale echilibrului hormonal, determinand retentia hidrick {edeme), tulburari tiroidiene si alte probleme. Fiecare grupa sanguina are Propriile reactii la anumite alimente, evidentiate in dieta grupei sanguine. In primele céteva saptimani, va40 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE fi nevoie s& experimentati recomandarile. Am observat ca multe persoane isi abordeaza dieta cu religiozitate la inceput. Ei consuma doar alimente DEOSEBIT DE BENEFICE si nu consumé nici macar alimente NEUTRE. Rezultatul este in mod inevitabil 0 scidere in greutate mai curdnd nesanatoasd. Hi arat& emaciati si nesinatosi, deoarece nu obfin intreaga gama de substante nutritive necesare unei diete s{n3toase. O abordare mai buni este eliminarea tuturor alimen- telor de pe lista DE EVITAT si reducerea sau eliminarea acelor alimente NEUTRE care sunt predispuse si determine cresterea in greutate pentru grupa dumneavoastra sanguina. Astfel veti obtine o diet& echilibraté si o metod& mai sdnatoasa de scddere in greutate. Rolul suplimentelor alimentare PLANUL GRUPEI SANGUINE include si recomandari cu privire la suplimentele de vitamine, minerale si plante medicinale, care pot spori efectele dietei. Acesta este un alt domeniu in care exista multa confuzie si informare gresita. Pomparea de vitamine, minerale, prepa- rate exotice gi tincturi de plante medicinale este 0 actiune populara astazi. Este greu si nu fii cucerit de vasta zona de remedii ce se revarsi de pe rafturile magazinului alimentar din cartier. Promitand energie, scidere in greutate, inléturarea durerilor, potent sexuala, putere, longevitate si for mental — impreuna cu tratamente pentru durerile de cap, raceli, nervozitate, dureri de stomac, artrita, oboseala cronica, boli cardiace, cancer si orice alta indispozitie posibilé — aceste pana- ceuri tentante par a fi raspunsul pe care |-am cautat cu totii. Dar, ca gi in cazul alimentelor, suplimentele nutritionale nu functioneaza intotdeauna la fel pentru toata lumea. Fiecare supliment vitaminic, mineral si fiecare planté medicinal joaca un rol specific jn organism. Remediul miraculos de care este incantat un om cu grupa sanguina B poate fi inert sau chiar daunator pentru un altul cu grupa sanguina A. Autoprescrierea de suplimente vitaminice si minerale poate fi periculoas4 — multe dintre acestea actioneazi ca medicamente in organism. De exemplu, desi ele sunt toate disponibile, vitamina A, vitamina D, vitamina K gi vitamina B, (niacina) trebuie administrate doar sub observatie medicala.SOLUTIA GRUPEI SANGUINE 41 Oricum, existé multe substanfe naturale in plante, numite fitochimice, care sunt mai eficiente si mai pufin daunatoare decat vitaminele si sarurile minerale. Planul grupei sanguine recomanda tegimuri fitochimice individualizate pentru fiecare grupa sanguina. Poate ca termenul de substanfe fitochimice mu va este cunoscut. Stiinfa moderna a descoperit c& multe dintre aceste substante fito- chimice, denumite odata ,,buruieni“ sau ,,ierburi‘, sunt surse de compusi biologic activi cu concentratii crescute. Acesti compusi sunt disponibili pe scar larg si in alte plante, dar in cantitati mult mai mici. Multe substante fitochimice — pe care prefer si le consider drept concentrate alimentare — sunt antioxidanti si unele dintre ele sunt de cateva ori mai puternice decat vitaminele. Este interesant ca acesti antioxidanti fitochimici prezinté un remarcabil grad de afini- tate tisulara, de care vitaminele nu se bucura. De exemplu, ciulinul de lapte (Silybum marianum) si mirodenia softan de India (Curcuma Jonga) prezinta o capacitate antioxidanta de sute de ori mai puternica decat vitamina E, au un grad inalt de afinitate pentru fesutul hepatic, depozitandu-se cu predilectie in ficat. Aceste plante sunt deosebit de benefice in tulburari caracterizate prin inflamatia ficatului, cum ar fi hepatita si ciroza. Administrarea speciali de vitamine, saruri minerale si substante fitochimice va completa dieta dumneavoastra. Legatura stres/exercitiu fizic NU NUMAI alimentele consumate determina starea de confort, ci si modul in care organismul utilizeazi acele substante nutritive spre bine sau spre rau. Aici trebuie sA vorbim gi despre stres. Conceptul de stres este predominant in societatea moderna. Adesea auzim oamenii remarcand ,,Sunt asa de stresat“ sau ,,Problema mea este stresul excesiv“. intr-adevar, este adevarat cd reactiile necontrolate la stres sunt asociate cu multe boli. Putini oameni igi dau seama, totusi, ca nu stresul in sine, ci reactia la stresul din mediul extern este cea care ne afecteaz& sistemul imunitar si duce la boala. Aceasta reactie este la fel de veche ca istoria umanitatii. Este cauzata de un raspuns chimic natural la perceptia pericolului. Cea mai bund modalitate de a descrie reactia de stres este de a ne forma o imagine mentala asupra felului cum raspunde organismul la stres.42 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE Imaginati-va urmatoarea situatie: Sunteti un om inainte de zorile civilizatiei. in noaptea intunecata, stati ghemuit si inghesuit intre ai dumneavoastra, dormind. Deodata, in mijlocul dumneavoastra, apare un animal salbatic urias. fi simtiti pe piclea dumneavoastra rasuflarea fierbinte, rau mirositoare. Vedeti cum fl insfacd pe tovaragul dumnea- voastra cu labele sale puternice si cum il sfasie in bucati cu dintii sai fiorogi. Puneti mana pe o arma si incercati si luptati? Sau va intoarceti si fugiti s4 va salvati viata? Raspunsul organismului la stres a fost dezvoltat si cizelat de-a lungul a mii de ani. Este un reflex, un instinct animalic, mecanismul nostru de supravietuire pentru a face fata in situafii de viata si de moarte. Cand pericolul de orice fel este simtit, ne mobilizim ras- Punsul de lupta sau fuga si fie ne confruntam cu, fie fugim de ceea ce ne alarmeazi — mental sau fizic. Acum imaginati-va un alt scenariu. Sunteti in pat, adormit, Totul este pasnic si tacut. Deodati, are loc o explozie tunatoare in apro- piere. Zidurile, acoperigul si ferestrele se cutremura. Sunteti treaz acum sau nu suntefi? Si cum va simtiti? Probabil foarte inspaiméntat si in mod cert cu inima bubuind, gata sa se sfarame. Alarmate, glandele pituitar si suprarenale va inunda torentul sanguin cu hormonii lor excitanti. Pulsul vi se accelereaza. Plaménii sug mai mult oxigen pentru a va alimenta muschii. Glicemia cregte pentru a asigura o izbucnire de energie. Digestia se incetineste. Transpirati abundent. Toate aceste reactii biologice se produc intr-un moment, fiind declansate de stres, Ele va Pregatesc — la fel cum ii pregateau si pe stramosii nostri — pentru lupta sau fuga. Momentul se sfarseste. Pericolul trece. Organismul incepe sa se schimbe din nou. fn stadiul secundar, sau de rezistenta la stres, organismul incepe si se linisteascd si si se domoleasci dupa toata nebunia cauzata de eliberarea atator substan{e chimice. Stadiul de rezistenta este de obicei atins cand motivul care a cauzat alarma este identificat si i se face fata. Si apoi, daca ceea ce a cauzat stresul initial se rezolva, toate reactiile dispar si totul este din nou sub controlul sistemului complex de raspuns al organismului. Daca ceea ce a cauzat stresul initial continua, totusi, abilitatea organismului de a se adapta la stres se epuizeaza. Se opreste. Spre deosebire de stramosii nostri, care se confruntau cu stresuri acute intermitente, cum ar fi amenin{area animalelor de prada sauSOLUTIA GRUPE] SANGUINE 8B foametea, noi traim intr-o lume cu tensiuni inalte, tapid-schimba- toare, care impune stresul cronic, Prelungit. Desi réspunsul la stres Poate fi mai Putin acut decat cel al stramosilor, faptul ca se Produce Continuu poate face ca urmarile sa fie chiar mai rele. Expertii sunt in general de acord ca stresul Socieratii contemporane gi bolile consecutive — ale trupului, mintii si spiritului ~ sunt in foarte mare masurd un produs al culturii Roastre industrializate si stilului nostru de viati nenatural. Stresurile si Presiunile artificiale ale unei societati moderne, ‘ologice, epuizeaza mecanismele noastre innascute de supra- ire si ne coplesesc. Am devenit obligati social si cultural sd ne im si sé ne Opunem reactiilor noastre cele mai naturale. in sngele nostru sunt eliberati mai multi hormoni de Stres decét am putea folosi, Care este urmarea? Tulburarile leg. 50% si 80% dintre toate bolile vie lasand organismul expus la o mult Oricum, anumite stresuri, cum ar fi activitatea fizicy sau crea- toare, produc stari emotionale plicute Pe care organismul le Percepe drept o experienta mentala say fizica placuta.44 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE Tatal meu gi-a dedicat ultimii treizeci si cinci de ani studiului modelelor de stres si nivelurilor de energie naturala ale diferi- telor grupe sanguine si elaborarii programelor de exercitii fizice specifice grupelor sanguine care provin din profilul biologic al fiecdreia. In cursul acestui proces, el a observat mii de oameni, atat adulti, cat si copii si observatiile sale empirice au dobandit o forma valida. Descoperirile sale concord cu tot ceea ce stim despre ceea ce face ca fiecare grup’ sanguind sa functioneze bine. Cel mai revolutionar aspect al muncii tatélui meu este descoperirea c& grupe sanguine diferite necesita forme diferite de activitate fizicd sau exercitiu, pentru a face fata la raspunsurile lor la stres. Planul grupei sanguine include o descriere a modelelor de stres specifice grupei dumneavoastré sanguine, impreund cu setul recomandat de exercitii fizice care sa transforme stresul intr-o forta pozitiva. Acest element furnizeazi 0 completare cruciala 1a alimentatia dumneavoastra. Problema personalit&tii AVAND IN VEDERE TOATE aceste conexiuni de baz, nu ar fi deloc surprinzitor ca oamenii sé faci speculatii pe marginea caracteristicilor mai putin tangibile, ce ar putea fi atribuite grupei sanguine — cum ar fi personalitatea, atitudinile si comportamentul. Eu am trait acest fapt in multe situatii, Oamenii adesea fac remarci asupra faptului cd am calcat pe urmele tatilui meu pentru a deveni naturist. ,,.Esti o aschie din vechea piatra“ ar spune unii, Sau ,,Presupun cA ai mostenit pasiunea tatdlui tau de a tam&dui*. $i uneori, ,,Se pare cA cei din familia D’Adamo au gene medicale“. Chiar cAnd observatia este facuta partial in gluma, eu simt ca oamenii cred cu adevarat cd am mostenit ceva, pe langa caracte- risticile fiziologice, de la tattil meu — ca nu este doar o intamplare ca sunt atras spre aceeasi munca de care era el atras. SHEESH teeta eee eee ee| SOLUTIA GRUPEI SANGUINE 45 Ideea c4 anumite trisdturi mostenite, manierisme, calitati emo- tionale si preferinte de viafé sunt ingropate in constitutia genetic’ a omului este bine acceptata, desi nu suntem siguri cum si masurém aceasta mostenire in mod stiintific. Nu stim (inca!) de existenta nici unei gene a personalitatii. Unii ar putea argumenta ci modul in care ne purtém are mai mult de a face cu educatia decat cu natura. Dar, poate cd ambele variante sunt corecte. Recent, Beverly, o pacient&é veche, si-a adus fiica la mine. Beverly imi spusese mai devreme cd ea era tanaré gi neméritati cand s-a nascut fiica ei si cd. o daduse spre a fi adoptata. Timp de 30 de ani, Beverly nu a stiut niciodata ce se intamplase cu fiica ei — pana in ziua in care o tanara cu infatisare cunoscut’ a aparut la usa ei, gasindu-si mama naturald prin intermediul unei organizafii de cdutare. S-a dovedit c& fiica lui Beverly fusese crescuté pe Coasta de Vest, intr-un mediu foarte diferit de cel al lui Beverly. Totusi, am fost surprins sa le privesc pe cele doud impreuna, Erau mama si fiicd in toate privintele. Aveau exact aceleasi manierisme si accente (desi Beverly era newyork-ezi si fiica ei era californian) si pareau si aiba acelasi simt al umorului. In mod surprinzator, fiica lui Beverly igi alesese aceeasi profesie ca si mama ei. Ambele erau directori responsabili cu resursele umane la companiile unde lucrau. Dacd a existat vreodata o dovada a conexiunii genetice cu personalitatea, aceasta dovada sedea in biroul meu. Desigur, imi dau seama cA aceasta dovada este anecdotic, nu stiintific’. Majoritatea cercetarilor in acest domeniu al grupelor sanguine se rezuma doar la atét. Totusi, conexiunea ne intrigé deoarece pare intr-un fel logic sa existe o relafie cauzala intre ceea ce se petrece in fiinfa noastra la nivel celular si tendintele mentale, fizice si emotionale exprimate de grupele sanguine. Modificari evolutioniste au schimbat sistemele imunitare si tracturile digestive ale oamenilor, ducdnd la dezvoltarea grupelor sanguine. Dar sistemele de raspuns mental si emotional au fost, de asemenea, schimbate de modificarile evolutioniste si, cu aceasté schimbare, au apdrut comportamente si modele psihologice foarte diferite.46 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE Fiecare grupi sanguina a purtat o batalie dificila si foarte distincta pentru existenta sa cu mult timp in urma. Grupa sanguina O ajunsa singura ar fi eguat gn mediul ordonat, de cooperare al grupei sanguine A — conditie esentiala pentru adaptarea grupei sanguine in primul rand. Ar fi oare o surpriza atat de mare sa gasim multe dintre aceste caracteristici primitive ascunse pe 0 treapta adanca a psihicului nostru? Credinta cA personalitatea este determinata de grupa sanguina a unui individ este foarte respectata in Japonia. Denumita ketsu-eki- gata, analiza grupei sanguine in Japonia este o problema serioasa. Managerii corporafiilor o folosesc pentru a angaja muncitori, cerce- t&torii pietei o folosesc pentru a prezice obiceiurile de cumpirare si majoritatea oamenilor 0 folosesc pentru a-si alege prietenii, partenerii romantici si tovardsii de viata. Automatele care ofera analiza grupei sanguine pe loc sunt larg raspandite in gari, magazine, restaurante gi alte locuri publice. Exista chiar o organizatie foarte respectaté, Societatea ABO, dedicata ajutorului acordat indivizilor si organizatiilor in a lua decizii corecte, in concordanja cu grupa sanguina. Principalul sustinator al conexiunii grupa sanguind-personalitate este un om numit Toshitaka Nomi, al carui taté a fost primul care a introdus teoria. In 1980, Nomi si Alexander Besher au scris 0 carte intitulata You Are Your Blood Type, care s-a vandut in peste 6 milioane de exemplare in Japonia. Ea contine profiluri de persona- litate si sugestii pentru diferite grupe sanguine, de exemplu: ce meserie s4 va alegeti, cu cine sé va casatoriti si consecintele pe care le putefi suporta daca ignorafi aceste sfaturi. Este bund ca lecturi de amuzament - Ja fel ca astrologia, numerologia sau alte metode de a-ti gasi locul in ordinea nesigura a Jucrurilor. Cred, oricum, ca majoritatea sfaturilor din carte nu ar trebui luate in serios. De exemplu, nu cred ca un partener spiritual sau romantic trebuie ales dupa grupa sanguind. Eu am grupa sanguin A si sunt foarte indragostit de sojia mea, Martha, care are grupa O. Mi-ar displacea profund sa cred c4 am fi putut fi despartiti pentru totdeauna din cauza unor incompatibilitati psihice intre grupele noastre sanguine. Ne descurcém destul de bine, desi orele de masa sunt uneori putin haotice. ‘ ffs eee eae aeeeeaeesSCL CCE eaeSOLUTIA GRUPEI SANGUINE 47 Mai mult, ca in cazul tuturor incercarilor de a eticheta oamenii, aceasta are tenta absolutista. O data ce spui ,,Grupa A este asa“ sau Grupa B este altfel“, pasul urmator inevitabil este sa spui ,,Grupa B este superioara“ sau ,,Numai un individ cu grupa sanguina O poate fi presedinte“. Se dezvolta sistemele de caste. O variant a acestora se produce in fiecare zi in Japonia — de exemplu, cand o companie anunta ca este in cdutarea de persoane cu grupa sanguina B pentru a ocupa pozitii medii de conducere. Deci care este valoarea acestei speculatii si de ce am inclus-o aici? Este foarte simplu. Desi cred ca ketsu-eki-gata japoneza este extrema, nu pot nega ca exista probabil un adevar esential in teoriile despre o relafie intre celulele si personalitatile noastre. Oamenii de stiinta si medicii moderni au recunoscut tn mod clar existenta unei conexiuni biologice minte-trup si noi deja am demon- strat mai sus, in acest capitol, relatia intre grupa sanguind si raspunsul la stres. Ideea ci grupa sanguin poate fi legata de personalitate nu este de fapt chiar atat de ciudata. intr-adevar, daca priviti fiecare dintre grupele sanguine, puteti vedea conturandu-se cate o personalitate distincta — mostenirea puterilor noastre ancestrale. Poate ca aceasta este doar o alta modalitate de a intra in armonie cu aceste puteri. Caracterizarile si sugestiile pe care le voi face despre »personalitatea grupei dumneavoastra sanguine“ se bazeaza pe impresiile cumulate obfinute din observatii empirice asupra a mii de oameni in decursul cAtorva ani. Poate cA aceste date vor oferi o imagine mai completa a fortei vitale a grupei sanguine. Numai sa nu © lasati sa devina o sursa de limitare; mai bine lasati-o sa fie o sursa de implinire. Potrivindu-va puterile in conformitate cu grupa dumneavoastra sanguina, ati putea si ajungeti la o mai mare eficienta si acuratete in munca gi la o mai mare fericire gi securitate emotionala in viata. Pana in prezent nu exista suficiente dovezi care sa justifice vreo concluzie cu privire la influenta grupei sanguine in conturarea personalitatii, dar numeroase informatii din acest domeniu asteapta s fie prelucrate gi utilizate. O intelegere deplina a functionalitatii48 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE celulelor organismului scapa inc’ celor mai ample sondaje ale noastre. Poate in secolul urmator vom fi in sfargit in stare sé examinam un plan magistral, o harté care ne va arata cum si ajungem de aici pana acolo, in interiorul nostru. Exista atét de multe pe care nu le intelegem, atat de multe pe care s-ar putea si nu le injelegem niciodata. Dar putem specula, reflecta si lua in consideratie multe posibilitati. De aceea am dezvoltat, ca specie, 0 inteligenta atat de ascutita. Putem conchide c& alimentatia, controlul greutatii corporale, suplimentarea alimentatiei, controlul stresului gi personalitatea formeazi elementele esentiale ale planului individual al grupei sanguine. Consultati-le des atunci cand incepeti s4 va familiarizati cu calitatile specifice ale grupei dumneavoastra sanguine. Dar inainte de a merge mai departe, va sugerez si mai faceti un lucru: cunoastefi-va grupa sanguina!Partea Il PLANUL GRUPEI SANGUINEGrupa oO: Vanatorul * CONSUMATOR DE CARNE « TRACT DIGESTIV VIGUROS * SISTEM IMUNITAR HIPERACTIV « INTOLERANT FATA DE ADAPTARILE LA DIETA §1 LA MEDIUL iNCONJURATOR _ RASPUNDE OPTIM LA STRES PRINTR-O ACTIVITATE FIZICA INTENSA * NECESITA UN METABOLISM EFICIENT PENTRU A SE MENTINE SUPLU SI ENERGIC Dieta grupei sanguine O Planificarea meselor pentru grupa sanguina O Ghidul suplimentelor alimentare pentru grupa sanguina O Profilul stres/exercifiu pentru grupa sanguina O Nota finala: Chestiunea personalitafii252 PLANUL GRUPEI SANGUINE O Dieta grupei sanguine O PERSOANELE CU GRUPA SANGUINA O se simt mai bine cu un regim de exercitii fizice intensé, -respectiv consumand proteine animale. Tractul digestiv al persoanelor cu grupa sanguina O . pastreaz’ memoria vremurilof stravechi. Alimentatia hiperproteica a * yandtor-culegatorului si enormele solicitari fizice exercitate asupra organismului primilor oameni cu grupa sanguina O ii mentineau probabil pe majoritatea dintre ei intr-o moderat’ stare de cetoza — stare in care metabolismul se modificd. Cetoza este rezultatul unei alimentatii hiperproteice, hiperlipidice, . care include o cantitate foarte mici de glucide. Organismul metabolizeaza proteinele si lipidele, transformandu-le in cetone, care sunt folosite in loc de glucide in incercarea de a mentine stabil nivelul glicemici. Combinatia intre cetoz’, aport caloric insuficient si activitate fizicd constant& ducea la constituirea unei abile gi josnice ‘masini de vanat ~ cheia supravietuirii rasei umane. Recomandarile legate de alimentatie in ziua de astazi descurajeaz’ in general consumul excesiv de proteine animale, deoarece grasimile saturate s-au dovedit a fi un factor de risc in cazul afectiunilor cardiace si a cancerului. Desigur, cea mai mare parte a cArnii consumate in prezent este injectata cu grasimi si deteriorata de folosirea fara discernamant a hormonilor gi antibioticelor. Sintagma »bsticeea ce mananci“ poate avea un inteles ameninjator atunci cand este vorba de aportul de carne din epoca moderna. Din fericire, carnea nepoluata devine din ce in ce mai accesibila. Succesul dietei grupei sanguine O depinde de utilizarea cérnurilor slabe, fara adaos de chimicale, a carnii de pasare si de peste. Persoanele cu grupa sanguind © nu considera, precum o fac thajoritatea indivizilor din celelalte grupe sanguine, produsele lactate si cerealele ca fiind atractive, deoarece sistemul lor digestiv nu s-a adaptat inc’ pe deplin la ele. Aceste alimente nu au devenit materi prime ale alimentatiei decat mult mai tarziu, in cursul evolutiei noastre. ‘ iii\ | DIETA DE TIPO 53 Factorul de sc&dere in greutate URMAND DIETA GRUPEI SANGUINE 0, veti scidea initial in greutate prin reducerea consumului de cereale, paine, legume gi fasole. Factorul principal de crestere in greutate pentru persoanele cu grupa sanguina O este glutenul, care se gaseste in germenii gi in toate produsele de grau. Acesta actioneazd asupra metabolismului reali- z4nd exact opusul starii de cetoza. In loc s4 va mentina supli gi intr-o stare hiperenergetica, lectinele din gluten inhiba metabolizarea insulinei, interferand cu utilizarea eficientd a caloriilor, pentru obti- nerea de energie. Consumul glutenului este similar cu alimentarea masinii dumneavoastra cu o benzina cu cifr4 octanica neadecvata. In loc s& alimenteze motorul, infund’ mecanismul (intr-o mai mica mésura, porumbul are acelasi efect, desi nu are o influenta atat de mare ca si graul in a grabi cresterea in greutate a persoanelor cu grupa sanguina O). Am. vazut persoane supraponderale cu grupa sanguina O, care eguasera cu diverse alte diete, scizand insa rapid in greutate doar prin eliminarea graului din alimentatia lor. Mai exista gi alti factori care contribuie la cresterea in greutate a persoanelor cu grupa sanguind O. Astfel, anumite tipuri de fasole si legume, mai ales lintea si fasolea mare contin lectine care se depun in fesuturile musculare, facdndu-le mai alcaline si mai putin ,,incar- cate“ pentru activitate fizica. Persoanele cu grupa sanguina O sunt mai suple cand fesuturile musculare se gasesc intr-o stare de usoara acidoza metabolica. in aceasta stare, caloriile sunt utilizate mai rapid. fnainte de a trage concluzii generale despre alte grupe sanguine, amintiti-va cA fiecare grupa sanguina are un set unic de factori. Acidoza metabolica nu este buna pentru toata lumea. Un al treilea factor in cresterea in greutate a celor cu grupa sanguind O este legat de reglarea tiroidiana. Persoanele cu grupa sanguina O au tendinta sa prezinte niveluri scdzute ale hormonilor tiroidieni. Aceasta stare, numita hipotiroidism, se produce deoarece persoanele cu grupa sangina O nu produc suficient iod — un element chimic al carui singur scop este producerea de hormoni tiroidieni. Simptomele hipotiroidismului includ cresterea in greutate, retentia de lichide, scaderea masei musculare gi oboseala. Pe langa moderarea rafiilor alimentare si alegerea produselor carnate mai slabe, pentru a obfine un control eficient al greutatii, persoanele cu grupa sanguina O trebuie si puna accent pe anumite alimente pentru efectele lor benefice gi sa evite altele pentru efectele - lor nefavorabile. [ata un ghid de utilizare rapid:4 PLANUL GRUPEI SANGUINE O ALIMENTE CARE FAVORIZEAZA CRESTEREA IN GREUTATE GLUTENUL DIN GRAU afecteaza eficienfa insulinei incetineste metabolizarea PORUMBUL afecteaza eficienfa insulinei incetineste metabolizarea FASOLEA MARE afecteaza utilizarea caloriilor FASOLEA NAVY afecteaza utilizarea caloriilor LINTEA inhibi metabolismul adecvat al substanfelor nutritive VARZA inhiba hormonul tiroidian VARZA DE BRUXELLES inhiba hormonul tiroidian CONOPIDA inhiba hormonul tiroidian MUSTARUL inhiba productia tiroidiand ALIMENTE CARE FAVORIZEAZA SCADEREA IN GREUTATE VARECUL confine iod creste productia de hormon . tiroidian HRANA MARINA confine iod creste productia de hormon : tiroidian *SAREA IODATA confine iod creste productia de hormon tiroidian FICATUL sursd de vitamina B favorizeaz metabolismul eficient CARNEA ROSIE favorizeazi metabolismul eficient NAPUL, SPANACUL, BROCCOLI favorizeaza metabolismul eficient *Este preferabil s& se obfind iodul din surse cum ar fi hrana marina $i varecul, deoarece sodiul poate contribui la hipertensiune arteriala $i retentie hidrica. INCLUDEJI ACESTE LINII DIRECTOARE {N TABLOUL GENERAL AL DIETEI GRUPEI SANGUINE O CARE URMEAZA. aDIETA DE TIPO PRODUSE DIN CARNE SI CARNE DE PASARE 'PRODUSE DE CARNE ROSIE " SLABA CARNE DE PASARE *Recomandirile legate de ratie sunt doar linii directoare care pot ajuta la ajustarea alimentafiei in concordanfa cu inclinagiile ancestrale. Consumati cat de des doriti carne slaba de vitd, miel, curcan, pui, Precum si speciile de peste recomandate. Cu cat slujba dumneavoastra este mai stresanta sau programul de exercitii fizice mai solicitant, cu atat mai ridicata este calitatea proteinelor pe care trebuie sd le consu- mati. Dar fifi atenti la marimea ratiilor. Stramosii nostri nu se desfatau cu fripturi de 500 g, camea fiind atunci prea pretioasa si prea rara. incercati sa nu consumati mai mult de 180 g la oricare dintre mese. Persoanele cu grupa sanguina O pot digera si metaboliza eficient produsele din came, deoarece ele tind sa aiba un continut mai ridicat de acid gastric. Aceasta a fost o componentd esentiala in supravietuirea primilor oameni cu grupa sanguina O. Totusi, trebuie sa fiti prudenti in a va echilibra aportul de proteine: cele provenite din came cu cele din vegetale gi fructe adecvate, pentru a evita hiperacidifierea, care poate cauza ulcere gi gastrite. O remarca: Daca aveti grupa sanguina O de descendenfa africana, Puneti accent pe produse de came rosie si inlaturati variantele mai grase, cum ar fi mielul sau puiul. Gena grupei sanguine O s-a dezvoltat in Africa si strimosii dumneavoastra au fost primii oameni cu grupa san- guind O. Veti obtine avantaje ajustindu-va consumul proteic in favoarea varietatilor de carne care erau disponibile pentru strimosii africani.