4 & Mt JOCURI MUZICALE SI DE MISCARE PENTRU SOIMI PATRIEICoperta si ilustra C dlaborat : (i: DUMITRU DOBRICA arlograt : GHEORGHE DRAGHIA MIWAT SIRCESCU, MIRCEA STANCULESCU Cuvint inainte 6 Jocul reprezinté unul din mijloacele de bazi ale educatiei fizice pentru copii, cu valenje instructiv-formative deosebite, care trebuie si-si gaseascd o pondere importanta in cadrul acti- vitailor desfasurate de membrii Organizatiei Soimii Patriei Jocul de migcare, in special, este strins legat de dinamismul si specificul vietii in perioada copilarici, iar cel muzical contribuie la dezvoltarea auzului muzical, a vocii copiilor, realizind intense trairi. © larga raspindire, la virsta de 4—7 ani, o au jocurile cu reguli simple, al caror scop principal este de a contribui la dez~ voltarea indeminarii si agilitatii motrice, la formarea gustului estetic si a unor deprinderi practice. Jocurile de miscare evolueazé atit sub aspectul complexi tafii, cit si al modului de organizare. Prin structura si cony- nutul lor, jocurile de miscare si cele muzicale contribuie la socia~ lizarea copiilor, la formarea primelor prietenii, la dezvoltarea spiritului de observatie, a atenfiei, indeminarii, perspicacitafii Cind jocul prescolarilor si chiar al scolarilor mici. depigeste simpla minuire a obiectelor, a jucariilor, el ajunge sf reflecte in confinutul sau aspecte ale mediului inconjurator, ale cunoasterii viefii sociale, precum si diversele raporturi care se stabilese in procesul muneii intre om si obiectele folosite de acesta, precum si relafiile dintre oameni. La acéast virst se poate remarca aparifia, sub forma de imitare, 4 unor forme organizatorice, de muncd, preocupari existente in viata adultilor. Astfel, apare relatia dintre conducé- torul jocului si cei care iau parte la acesta,=n. eee ae a an Piaget considera ca jocul determina pe copil aa ele Jeera sostetaten ein core Tce pare, 1B shcte pentru at Tranepunerea coreeld 8 Fgu dinea faja de normele de condui mijloacele cu ajutorul cdruia CO} {taza comportarea. pening ca ativitatea de joc sa dea real trebuie mai ‘sa fie facul ger in eole mai bune com are. Jilor_de joc i Regula con: si controleazd $i isi corecy fe scontate, jocul . apoi $4 fie orga- fact 1 pricepere Tn alegerea jocului se va urmari scopul. educational O, cu prioritate a unor calitati fizice, deprinderi mot lor necesare_prat area unor calitaji moral a interesului pentru muzica. indu-se seama de particu ponderea sa fie a jocurilor care folosindu-se diferite formatit muzicale. je desfagurare a jocurilor muzi- rganizarea acestora ¢¥ priori- imp, masuri pentru asigurarea in cere sau in linie, precum — In ceea ce priveste locul dé cale si de migcare, se va urmat tate in aer liber, luind, in acelasi i copiilor. teriale necesare desfasurarii jocu- preocupare deosebita din partea orga~ yreutatea, marimea unor obiecte si @ jucse in functie de confinutul jocului si de particula — La jocurile care presupun constituirea de ec ‘buie sd find cont atit de opjiunile copiilor, cit $i de rea acestora din punct de vedere valori area jocului trebuie s& fie cit mai acesta sé fie insugit cit mai corect pe, condu- — Explicarea si demonstr: coneisé si expli fel in si rapid de cétre participanti. ‘4 A de c&tre indruma- poate fi realizati jeri comandanti rriei sau de c&tre pioni — Conducerea torul grupei de soimi instructori si ajutoarele acestora. Dupd inceperea jocului, de regula Ja un anumit semnal- ‘comand’ verbal, fanion, conducd- bataie din palme, A urmareascd cu atentie desfasurarea aces ‘ct requlile, precum si comportarea si dis- trebuie in care se respe’ ina copiilor. conducétorul trebuie si lor, s incurajeze i sau care manifest timiditate, stra- isferA de voiosie si de entuziasm. |, cunoscind pe c duindu-se s& creeze 0 atmo: —In cadrul jocurilor de miscare, educats particularitatile individuale si de virst& ale copiitor, gradul lor de pregitire fizic&, trebuie s4 dozeze cu atentie inten- sitatea gi participarea copiilor, urmarind ca jocurile ca tun efort intens sf alterneze cu cele mai putin. di posibilitatea revenirii la starea normal a ii — 0 deosel portant tre! tatelor, fn raport cu regulile jocului, anal desfasurai remarcat, fazele mai importante ale jocului, , catizele pentru care unii copif sau chiar o echip& a pferdut d Insemnitatea educativ-formativa a jocului Ja 1, trebuie s4 subliniem importanta asigurarii, In necesare ca In gradinite, scoli, parcuri, s& se poat& juca corespunzator virstel Pa esl cel tobe ak yer usurint& la jocurile des- isurate in aer liber, mai ales atunci cind ninge, este frig sau je meteorologice nu sint favorabile, urmarind ca toti copi Pregitirea lor pentru munel qi visi, In | orientarilor secretarului general al Parti- dului Comunist. Romén, tovaréqul Nicolae Ceauyescu, cal mai it prieten si indrumator al tinerei generafii din patria noastra.JOCURI DE MISCARE PENTRU SOIMII PATRIEIJOCURI DE EXTERIORAscunde-te repede! Loe -- in aer liber. Participanti — 20-30 de copii. Materiale = Scop Dezvoltarea agilita 43 sau mai muiic cchipe se aiid in apropierea conducd- torului jocului, undova in mijlocul naturii, La un semnal al con= ducitortlui, toii participaniii la joc fug in toate directiile, pentru a@ se ascunde, avind la dispozitie 30 de secunde. Dupa trecerea celor 30 de secunde, orice copil vazut de con- ducator primesie 1 punct penalizare. Jocul se reia, acordindu-se de fiecare data mai putin timp pentru ca jucdtorii sa se ascundd (25, 20, 15 secunde). Echipa care la sfirsit are ccle mai putine puncte penalizare este declarata cistigdtoare. Atentie la fluier Loe — In aer liber. , Participanti, — Doud sau mai multe cchipe,... iS Materiale — Fluier. 33 ‘ 1, sou Scop —~ Dezvoltarea atentici, vitezei si promp- titudinii. E , Mtr Componenti echipelor stau in’ coleand tcite unul, Conduicéi= terul jocului stabileste ca,\la un semnal cu. fluierul,- copii a(i trebuie 38 la doud semnale, toti trebuie ‘ar la trei semnale, s& execute 4 sari- si execute doua genofl menfina pozitia de drep\ turi pe loc. Cei care gresese si se desfagoare rapid, iar ordinea set joc care trebuie sf surprinda pe copii Bate din palme Loe — In aer lider. Participanti — 20—30 de copti — 0 minge usoard. — tnvatarea prinderit si pasdrit_mingtt i formeaza un cere, in centrul cai Acesta paseaza mingea 1a igat si bata din palme, palme sau scap4 mingea este eliminat. ul in joc. Culesul mingilor — In avr liber. — Doud, trei echipe a cite 8—10 copii. 3-4 mingi de oind sau tenis si un cosuley pentru fiecare echipa. Scop — Dezvoltarea vitezei de execufie si a din fiecare echipa avind un cosulet cu 3—4 carei echipe, pe o distant de 5—B m, se gasesc niste spafii dinainte mareate cu creta, cu hirtie sau cu sfoaré. La semnalul conductorului de joc, primii din fiecare echipa aleargi pind la primul spafiu unde las o minge, apoi aleargé la al i unde las 0 minge, ajunge la al treilea $.a.m.d., apoi fned 2—3 m pind la un reper, se intore gi string pe rind fiecare 2 minge, predind stafeta urmatorului. ‘Cistigé jocul echipa care ‘mina prima de parcurs traseul. Distanta dintre spatiile de plan- lor este de cirea 2 m. Jocul poate fi repetat de Cursa cu cercul Loc — In aer liber. — 10-30 copii. — 2-4 cereuri. Scop — Dezvoltarea indemindrii si vitezei. Organizati in dowd sau mai multe echipe, la semnal, primii din fiecare echipa vor porni s& parcurga traseul stabilit, condu- cind cite un cere. Cercul este lovit suecesiv cu palma sau cu un betisor pe © distanfa de 10—15 metri. Predarea cercului si a betigorului urmatorului din echipa se face pe linia de plecare, Va cistiga echipa cate termina prima. Pe trascul de deplasare a copiilor, la repetarea jocului se pot amplasa eventual un numar de obstacole care vor trebui 0co- lite fara a fi atinse sau doborite. Da mina! Loc — In aer libe Participanti — 10—30 copit. Materiale _ — Scop — Dezvoltarea vitezei. _Conducétorul jocului desemneaz dintre participanti un »prinzator‘, care, la semnalul lui, va alerga dupa ceilalti copii, ca sd-i atingd cu mina. “ Un copil poate salva pe altul de a fi prins, dindu-i mina, Indata ce ,prinzatorul* s-a indepartat de perechea respectiva, ambii copii participa din nou la joc, ca jucdtori individuali. Cei atingi, fie cA sint eliminati, fie c& devin si ei ,,prinzitori*. 13Lupul si oaia concurentul pr ber. sirului gama. Jocul poate fi repetat de 23 lind stafeta urmatorului ‘Hegind Ja ‘coada Micii terasieri | f oy vz in acer liber. \ pani .— Dowd, trei echipe a cite 6—8 copii, Materiale —~ © géleatdé.\cu nisip,. un paher si 0 lingurd pentru fiecare echipa. , Scop — Dezvoltarea indeminari. La joc participa doud, trei echipe cu un numér egal de juca- tori, situate la 4 m de o galeatA cu nisip. Fiecare echipa are un Pohar in fafa sa, iar primul jucator din fiecare echipa o lingura. La semnalui conducatorului de joc, primi din fiecare echipa ‘pre gileaid, iau o lingura de nisip si se reintore la locul, de plecare unde vars lingura cu nisip, in pahar, dind lingura urmétorului .a.m.d. Cistiga echipa care umple prima paharul cu nisip. Jocul poate fi repetat de 2—3 ori. | Mingea prin tunel Loe == In cer tiber. ; Participanti , Patru echipe a cite 8—10 copit. Materiale — — Cite 0 minge pentru fiecare echipa. \ Scop — Dezvoltarea indeminarii, lecare. In dreptul fiec 5—10 m, cit m Fiecare i st cu juedtorii in coloand cite unul in ie cu sfoay dreptul unei linii, avind picioarele departate gi jos, in fata, cite © minge. se apleaca, iau mingea si 0 arunca rostogolit inspre coada sirului, prin tunelul format de pozitia departata a picioarelor. Cind mingea ajunge 1a ultimul component al echipei, accsta © ia. vine repede 1a capul sirului, de unde execut& acelasi Iucru 18 ermomentul cind uitimil, 3° ‘i tiga echipa care a te care a efectuat Tostogo~ aruncarea- sa.m.d. Jocul incet Tevenit la locurile lor prima, Daca mingea iese ¢” Tirea respectiva se duce, 0 18 $ repetd iver, cu prilejul unei excursii, ddrumetii, plimbari prin Pare: j — Dowd, tret echipe. — pecvoltaree spiritului de observatie, Copiilor pleca plimbare sax drumefie, dup’ ce au fost trartiti pe echipe, Ui se dau anumit a pe trase pe care-l parcurg, s4 adune cit mat multe lucruri. De Pe a echipa sa adune 5 frunze galbene. 5 frunze scmuri de brad si 5 pietricele rotunde eto, ‘zat cel mai repede colec- tia stabilita. JOCURI DE INTERIORCapitan de nava Loc — In sald. Participanyi 6 15 copii. : ’ Materiale ~+ Sfoara, scaune gi vaporage confectio- nate de copii. Scop + Dezvolté indeminarea. au fiecare pe cite un scaun, altul ; ei primesc cite o pan- Participantii la a joi seauune care sint ayezate unul lin ) lunga de 4—6 m. La un capéit al panglicii fiecare leag& cite un vaporas con- fectionat in prealabil, fie din lemn, fie din hirtie. Celalalt capat va fi finut in mina. La un semn al conducitorului jocului, toti copiii incep s& infasoare panglica in jurul degetului aratator de la mina sting&, trigind in felul acesta vaporasele spre ei, far& ca ele si se ris- toarne. Dac& unul dintre vaporase se rastoarna, cel c&ruia fi apartine, trebuie sa-] repund in pozitia initiala si apoi va relua jocul. , Cine reugeste s& treacé primul vaporasul sau peste’ linia de Sosire, trasata iInaintea scaunelor, este desigur cel mai bun.:. .cipitan de nava“ ! si Cardusii de porumb Loc — In-sala.: Participanti. —- Individual sau pe echipe de cite 4— 6 copii, i 19.i sab sau ghindd $i cite xu fiecare echipg fe doua apucd cu betiscarele Fgh spre mash OO lor unde intro je urmatorului din betiscare in an singur bob de due bobul in ct ci hipa care a Daca se pierde bobul pe a se duc SA ia altul gi preda betisoarele, i miei ii stau in pozitia yezind cu picioarele sub ‘au unul o minge mare — ..catelul* si celdlalt 0 ie incep sé fie sens si cit mai Ce sa schimbat? Loc — In sata, ° Patticipanti — 10—30 copii. Materiale | — ~ Scop ~ Deze Trel. patru copi se ‘4 alti doi pai observe si sd memoreze 60 secunde de examinai cei S—4 copii, stabiliti ini ce priveste pos unul dintre aseav unul lings "vizuala, cei doi parasese camera, iat fac un numar de schimbari in ceea le sau descheia haina ; tre ei sama). Apoi cei doi copii, care ‘ait iesit' din incdpere, sint chemati 1m camera si trebuie si remarce si s& numeasca schimbarile sat, venit turd CU copili observa v iGitor cine are spirit de observajie mai dezvoltat "ea mai repede si mai multe schimbéri. ' pot schimba hainele Figuri geometrice “In said, * ~ 10-30 copii, — © tabla: éFetd, creion gi hirtie pentru fiecare copil. Scop — Dezroltarea memoriei. 5 figurl geometrice, > pentru ch dup’ 30— ie educatoarca va sterge tabla gi va indica ¢0} 4 cel care au efectuat desenul coreet in timpul ‘cel mai seurt. ; aGrisine puclucas& la joc stau pe cite un scaun, a cu sireturile de La semnalul conducétorului de joc, copiii trebuie s4 se incalte sireturile cit mai reped au reusit sa se incalfe primi Meseriile Scop Jocul consta in mimarea, de catre co, Cei doi copii cai Daca unul dintre m incep jocul si spectator a desco- perit ce se mimeazd, este intrebat care dintre cei doi l-a convins Unde este papucul? Loc — In sala. Participanti_ — 10—15 copii Materiale — Un pantof sau un alt obiect. ‘Scop — Dezvoltarea_atens indeminarii gi perspicacitafii. permanent miinile intr-un sens i in celalalt. hat s& gaseasca papucul. La introducerea papucului copilul care trebuie sf caute se aflé cu spatele etre copii. El are voie s& fac trei inceredti pentru ch reu- seste 88 giseascd papucul, ia locul cel asit. ack nu, papucul este din now introdus in tunel si copilul are dreptul la alte 3 incercari, Jocul poate fi reluat de mai multe ori,HOINELXA NI IS YOIMSINI NI IS WZINYDUO LOd 3S SYYO THNDOLAer, apa, sol Loc — In aer liber sau in sala. Participanti_ — 10—20 copii, Materiale © — O minge de cauciue sau de handbal. Scop — Dezvolté promptitudinea, gindirea rapida. pantii la joe sint asezafi in cere. Conducatorul jocu- in centrul cereului avind in mini 2 minge. El incepe jocul aruncind mingea unuia dintre copiii aflafi in cere, spunind, in acelasi timp, cu voce tare: ,aer“, sau api", sau sol", Cel care primeste mingea trebuie — dind mingea din nou conduca- torului — s& numeascd o fiin}é care traieste in mediul numit de conducdtor. Daca el nu raspunde repede, raspunde gresit sau repeti o denumire datA anterior de un alt copil, este eliminat din joc. Jocul continua pind cind in cere mai rimin 1—2 jucatori, care vor fi considerati cigtigatori. Atomii Loc — In aer liber sau in sald. Participanji — 10—20 copii. Materiale — Fulare. Scop — Dezvoltarea atenfiei. 2728 fie Aten oc tn aer lider sou in sald. — Dezvoltarea indemindrit. sau parte la joc, se formeazi doud sau mai jucitor, din fiecare echipa. primeste cite ‘La un semnal, ei introduc at wului copil din echipa. Acesta uce din nou §.a.m.d. va scoate ata din ac si 0 in Invingdtoare este echipa care a terminat prima de trecut aja prin ac. Boabele Loc — In aer liber sau in sald. joenire reprezint€ Un re iese din joc. Ficcare echipa compust din 10—15 copii are la dispozitie, pe cite 0 farfurie, un numar egal de boabe de fasole, cite 2 beti- soare si 0 sticla i din fiecare echipa incep s4 puna in find pentru aceasta cele doud bejigoare. Pentru fiecare concurent se afecteazd 20— 30 secunde, timp in care el va incerca sa puna cit mai multe boabe in sticlé, dar numai cu ajutorul celor dowd betisoare. Dupa ce gi ultimii din echipe au consumat timpul disponibil de joc, se numara boabele din sticle. Formatia care a pus in sticlé cele mai multe boabe cistig’. Broasca-n cerc Loc — In aer liber sau in sald. Participanji_ — 12—30 copii. Materiale = — ‘Scop — Dezvoltarea deprinderilor motrice. Fiecare echipé aledtuita din 8—10 copii formeazA un cere, de aceeasi mrime, iar membrii fiecarei echipe primese cite un numar, La o comanda, toji participantii cu numérul ,,1* pornese in jurul cercului format de propria echipa, sArind ,,ca broasca“. In momentul cind revin la locul lor in echipa, pornese cei cu numérul ,,2" si asa mai departe. Echipa care termind prima cigtiga. Jocul se poate repeta prin schimbarea modului de depla- sare : sarituri intr-un picior, alergare ,,in patru labe* sau aler- garea cu spatele inainte ete. Carémizile Loe .— In cer liber sau in sald. Participanti — Doud, trei echipe a cite 8—10 copii Materiale © — Cérdmizi din plastic sau cuburi. Scop — Dezvoltarea indemindrii.feta. Jocul se desfasoara sub forma ener am Oe i ipa stau ; n lini ee a en cite o caramida din plastic sau liniei de plecare, ‘ je ii copii din fiecare “ 5 mmnalul conducatorului de joc, primit copii di bo 5 are echipa, pornesc in alergare, ocolesc pe P: i Brae obstacole si ajung la un loc ease eter ida, Revin tot in alergare si pr : ec Sipe on. Peraase acelasi lucru depunind o alt cdramids d. alaturi sau peste cealalt 5.a.m. In final, din c&ramizile respective trebuie s& 2 un turn sau alt tip de constructie. Cistiga echipa ee Gites prima traseul sau care a realizat constructia cea ma . Cu mingea pe jos Loe In aer liber sau in salé. Participanti — Doud, trei echipe a cite 7—8 copii. Materiale 2—3 mingi de volei sau de baschet pentru fiecare echipa (pentru varianté $1 3-5 jaloane). Scop — Dezvoltarea indemindrii. ‘Componenti fiecarei echipe stau in coloand cite unul, la ind in fafa o minge. La semnalul conduci- din fiecare echip& se deplaseazi in patru labe, rostogolind mingea pe sol, cu ajutorul capului, Copiii parcurg 0 distanji de 4—8 m, care il ocolese si se reintore la echipa, torului, ei trecind la coada ‘componentii parcurg tras 80 linia de plecare, torului de jor, pind la un reper pe Predind mingea urma- Cursa chibritului Loe — In sald sau in aer liber, Patticipanti — Doud, trei echipe a cite 1012 ‘copii. Materiale — 23 cutii de chibrituri, goale. Scop — Distractiv. are iau parte la joc sint organizati pe dowd sau echipe, iar care echipé va fi impartité pe dous Sta fata in fafa si in coloana cite unul, eventual i di late, de’ exemplu, s cite o cutie goala de chibrituri, copii din celel grupe care v urmator din grup: ig4 echipa care termin& prima, Déo mai departe CoPiil din fiecare echip& sint agezati in eoloand cite unul, 4m sezind cu genunchii apropiati, in spattle une Uinii, iar pri din fiecare echipa au cite 9 ming de joc, primi fe. La semnalul conduestorul yea iecate \echipd se rasucese spre dreapta, {iensmitind mingea urmatorului, acesta‘o ve transmite in con Hnuare pind Ia ultimul, care va fugi cu mingea pind in fata Sirului, unde se aseaza jos si va transmite mingea din nou 5.a.m.d, Cotiea Jocul echipa care a terminat prima, Joos! Poate fi iarerat de mai multe ori si se poate destisura ca copi in alte pozitii, Fisia cea mai lungé as Loc — In aer tiber sau ‘in sala, Participanti 815 copii, ns ‘Materiale “"— Hirtie, fodrfeci, Scop — Amuzament,ott copii cave fau pate 18196 primese coli de hirtie de marime egal. Fiecare dit Junga si con! Cel care va ob| trebuie si taie din aceste coll, cea mai tie, - ia cea mai lung’, Tepurasit _— In acer liber sau in sald. — 10~25 copii. Materiale Scop — Dezvoltarea atengiei si promptitudinii, Copii. participanti la joe, reprezentind un cere in centrul céruia va sta conducito Ac spre un .iepure®, va spune moment ridica imediat mp ce vecinii lui din jurechea”, mina dinspre formeaza dreapta wiepurele* vizat. iepurasi™ joc sint cistigatori. Conducatorul jocului va trebui sa arate repede .,iepurasii* pentru ca acestia si fie luati pe neasteptate. Iepurele si cei doi vindtori — In acr Tiber sow in sald. — 10—20 copii. — Trei julare gi niste obiecte sau pietre. — Dezvoltarea simfuluit de apreciere « directiei $i distantei unui zgomot. Jucatorii wlepure" $i are doua pietri it in cere, trei dintre ei sint in interior: un indtori“, Tofi trei au ochii legafi si ,,iepurele* in min&. La un semnal, iepurele se depla~ seazi in interiorul cercului lovind, din cind in cind, cele douk pietricele. ’ 32 Cei doi ,,vindtori* inceared s& prinda ,iepurele". Daca wiepurele* este prins de vinatori“, alfi trei copii vor tréce in ocul lor si jocul continua. Imit&-ma! Loe — In aor liber sau in sald. Participanti_ — 10—20 copii. Materiale = — - Scop — Deezvoltarea vitezei, a imaginat expresivitafii. Participantii la joc stau asezati in linie, avind in faja lor acca. 3—4 m, un copil care find cu faja la ei, mime: facind tot felul de migedri, iar ceilalti trebuie sé-1 imite intoem: Cind cel care este imitat, atinge solul cu ambele miini, el trebuie totodata sa se intoarca si s4 fugd repede pina la o linie ‘ata la 10—15 m, urmarit de ceilalti, Cine-l prinde sau il atinge, pina la linie, fi ia locul. Daca nu este prins, tot el va relua jocul. Imbracé-te, dezbracé-te! Loc — In aer liber sau in sala. Participanti — 2—4 echipe a 8—10 copii. Materiale | — Un trening complet si o saped pentru fiecare echipa. ‘Scop — Dezvoltarea indemindrii. In fata fiecirei echipe, se aflé o pereche de pantaloni de trening, 0 bluzé si o sapei. La an semnal, primii din fiecare echipa se imbracé cit mai repede posibil, aleargé apoi 6—10 m., spre semnul de intoarcere si revin la echipa din care fac parte, se desbracd repede si predau hainele urmétorilor care se im= ‘bracd, alearga la semnul de intoarcere si revin la echipa lor amd. Sams atalonul, jacheta gi sapca pot fi plasate si de-a lungul trascului in locuri diferite, In acest caz, condifia este ca sf se'StOZO- din spatele — Cite o bucata de sfoard si cite un peste decupat din carton pentru fiecare par ticipant, — Dezvoltarea atentiei si indeminarii, Scop Joc are legata Ja curea, in spate, 0 decupat din wt ah Pentru.a putea fi smuls usor, Jucatorii tra cit mai multi pesti, calcindu-i cu Picioarele, buie si prinds acelasi timp ,,pestele* propriy, dar pizindu-si in un cerculey di ic gi cite un taburet din lemn sau . pentru fiecare echipd. arunca cerculetul, edutind si-1 introduced pe unul din picioarele aruncare, tree i in sit. Urmatorii exe- Iucru. Cistiga echipa care a reusit si introduca de ‘mai multe ori cerculeful pe picioarele scaunului. Cercul caaut este considerat aruncare nereusita ; jocul se Poate repeta de 2—3 ori, Mingea in cog — In cer liber seu in sata, nti — Dowd, trei echipe a cite 8—10 copii. Materiale — — Cite un cog din material plastic sau 0 cutie din lemn, pentru fiecare echipd Fi cite 0 minge de oind, de cauciue sau de tenis pentru fiecare participant la joc. Scop — Dezvoltarea indeminarii,A, avi 5 spre un cog aflat la di doud sau mai multe unul pe linia de plecare. pornese in alergare, rostogolind min- banca de gimnastica, ridicd mingea rea ei, pe banca. La capatul bancii, fore predind-o urmatorului .a.m.d. prima parcurgerea traseului. Profesia — Inacr liber sau in sald. — 10-20 copii. — Familiarizarea cu anumite profesii. 36 cere, iar or spuni sta trebuie 84 raspunda indicind numele unui obiect fa meserie (ex. : fierdstrau ete.). Apoi el denu- jul treouie sa raspunda, prin indicarea uneltclor folosite de ace;tia. Cine nu réspunde prompt, va fi inlocuit de alt copil sau penalizat cu un punct.a JOCURI MUZICALEFaurar de frumuseti (Woe muzis Versuri : ILEANA BUMBAC ica : NICOLAE TEI$ 4 St et o 2 SS SS = Sint 8~ Blea me-se~ri_ Re-spee-lote, mni-nurna-te, ft SS SSS ss SSS FB gintest le 00-0 88 fy Tree-to-nick. con~shve-tor porte = = == hndterneto~ We = aS SS bor Sa miner, poole tor jor executa cu ea miscari specifice meseriei respective, 5 aTesétoarele a: IOAN D. CHIRESCU Port roménesc (Soe muzical) Versuri : EUGEN FRUNZA Muzica : NICOLAE TEIS Prat of — 43 0-90) — bm, Hora mare Muzica : DIMITRIE D. KIRIAC SSS De-se-nat cy 3 vidas E-sle bul ghu— at tot res SS bs = b3 = SSS SS Sub su-tra-n0l gret te lenis x hei n0e-gre te he sin Jocul se destisoar’ de cétre un grup de pionieri ai patriei imbracati in costume populare. Din acest motiv el poate i de soimi fi realizat si pe scend, in cadrul unei ser! eal o vor face 2 3 grupe de ti copiii la un loc, astfel : primul solist, o fata Purtind ie, incepe cintecul de la A $ al doilea solist, un biiat imbracat cu bundita, continua melodia de Ja B; de la C intra pe rind cele 3 Brupe de copii, iar de unde apare indicafia, vor cinta tofi ‘ a3popular = : ow amen ee, Mee in tee 27 £-G2 47 Baie we peng Pb td BS mae SS Inflorese gradinile Versurile : ST. O. 1OSIF Muzica ; TIMOTEI POPOVICI eager poe . SS = 0 lantern Stith, Ce=nvs co 9 ~ ghin~ee, as 2 + =] SS SS © prin Wa veil, al = b6=ne-le,— Si-av porcait co = lin oe b. = = SSS SS) © Gin-té cite = = 1 fe lm oe ve-se— li — e, EN a ree Oa SSS SS SSS Culorile Fle-tu = 0, cv — mi -1 fe, Joe-cd pe cin = ph — &. Versuri: NICOLAE NASTA Muzica: MIOARA PUITAN SSS SSS SS seek Jor-cé fe-te yh O82 Ho-r0:0 60-18 = be = 7%, eS = wh 4 4 ‘ = o = a SSS SSS Ge-tey te wrlesreat-ba= sth or-ba ae cv -loa-re Neyer cre) ta oo" = Sie balnben, GPa! teat S yer = oe Mi - be 6 - Sle c9- 59 109 ~ 568, to 7s We ninas ro = 8 sho oe BTS Be gel, fy mel mo seer — ye ber a Seal” p= Ser meng — faa — fe Bi% i sint asezati in cere, ca si cum ar povesti. Versul I intoneazé grupa I si versul IE grupa a I-a. Versurile III si IV sint cintate de toti copiii, care bat in acelasi timp din palme, pe durata sunetelor. “4 U Mh de co nam w-ce vet) $3 te cink, na — te ~ 76. formeazi un cere, care simbolizeazA conturul unei gradini inflorite. In interiorul cercul albinele*, acestea ocolese grédina u-se Ja cite o floare. La versul turii inconjoara in zbor gradina sau intra in cere, unde isi continua 2borul Cind melodia ajunge la cuvin- tele ,,Joacd fete si baiefi*, copiii din cere incep si joace o hora. Jocul se reia, mereu, cu alfi copii in rolurile de flori,. de albine si de fluturi. y 45Orchestra Pulpan SSE pene ntia! bea slow Semaforul (Woe muzical) Muzica ; MIOARA PUITAN Ce orchestré minunard ! INSTRUMENTE : tobia, trivn se aseazi in cercuri. ul I si I este cintat de o grupa, 2 S¢ cinta de catre grupa a Ia. Ver treaga clasi. Atunci cind In ent muzical, copiii imit& cin- fit permanent de acompania- Clasa, impartita in doua grupe, tatul la acestea. Melodia va mentul tobifei si al triang =: a ———— = SS mane 30 eshhy voi Sie fre monte cai ° SS he stb) Woh ter sestty Fiece culoare Are sii un grai Rosu, stifi ce-i oare ? Rogu-fi spune : stai ! INSTRUMENTE : fluie Soimii patriei sint ° Gatebeo: mora — slop 3! Verde: poss Beet Galbenul inseamna Mat agteapté-un pie Bs Verdele te-ndeamna: Treci, fléedu voinic ral milifionului ; spusi in coloand si merg in ritm, La refren, pe cuvintele ,stai* si mai asteapt&", stau pe loe, iar la cuvintele ,,poti si treci*, merg. Soli indicatiei ,stai*, a indi s& treci“, vor intra numai in dreptul ei mai asteapta* si a indicafiei ,,poti aSémiuta, (Joe muzical) ica : TEODOR COBZARU a Bondarul Versurile si muzica: GR. TEODOSSIU Se ee TT ee = SS SS = 1 Mi, bon-d9~ re, bon-d6-rie, Lows eai-tal lo nor =e? === 3 = 3 Zboard sania! Saniuta fu de nea Chiar sé zbori as vrea! Refren Chiar sé zbori, as vrea! In partea I a cintecului tofi ‘oti Soimii patriei vor cint: vocal. In partea a Il-a, pe silabele la, la, la... se vor enn cu batai din palme, clopotei, triangla (pe timpit accentuati). 48 SS bon ~ ela re, bin! B72, bie, ton ~ ce-re, be! Cu-n bondar sd nu glumesti —Dacit nu te vei feri, Si de el sé te feresti bis Cu acul te va rani. bis Refren.. Refren... Copilul ales bondar merge in jurul cereului format de copii, in inte loveasc& cu palma — care inchipuie acul — palma intinsd a acelui copil. Acesta trebuie si-si retragé palma la momentul potrivit ca sé nu fie lovit. Daca copilul bondar n-a igbutit sé-l loveased, trece mai departe la alt jucétor. Dupa ce a reusit si oveasca palma vreunui copil, bondarul in cere, ocupind locul ramas liber, prin iesirea din cere a lui lovit, care ia rolul de bondar. Pentru motivul cé tofi copiii vor s4 joace rolul bondarului, se recomanda desfagurarea jocului cu 2, 3, 4 copii in rolul de bondar, chiar de la inceperea jocului. 49i egale, fiecare grup avind édinarul, iar grupul al ya de 57 pasi. grupul s4u cite un nume un nume de floare, gradi de gradina (trandafir, sau flori de padure (ghio- matca trinite un copil-albind Ja grupul din aripioare ji se asezA in faja unui ind se roteste in jursi co floare, f sroase. La termirarea acestul fragment meiodic. copiiui-albina trebuie si ghiceasca numele florii pe care devine albind, si o duce in grupul albineior. Dacé albina nu a ghicit numele florit, grupul florilor cinta ‘tot ultimul fregment melodie, dar cu cuvintele corespunzétoare literei B. In acest eaz, albina’ devine fioare si rémine in grupul nele devin fuori, iar florile aii Jocul este cistigat de grupul care a ghicit mai multe flori. Daca ambele grupuri au realizat acelasi punctaj, jocul se considera desfasurat ia fei de bine, de ambeie echipe.Ghiceste dirijorul GRIGORE IOSUB Ogarul si iepuragul Versurile gi muzica : GR. TEODOSSIU Allegretto ne ssa += SSeS 25S SSS 5 Yh 0~ gare 0 ~ ste ne~sle ba 08 prin-dé-unie-pu lanes w= = go = rel. cul cercului, trebuind le doua strofe, cine este migeari si gesturi si pe care le Gescoperit, se cinta ultima strofa 44 Jocul ‘se reia cu alfi copii in rolurile de ghicitor si dirijor. Daca forul nu reuseste si d pul SSS Fs == wes. De i! sea-ps, on de-/ prinde, Mei in ~ coa-co oe bo- he = SES SSS SS] © tar Jo-cul va ur=ma-n9-in-le bu alt iexpu-re sialto ~ gar. Un copil este ales iepure, iar altul ogar. Ceilalfi copii cinta, in timp ce ogarul alearga sé prinda iepurele pe o anumita dis- tanta si pind la un loc numit hotar. ceruta de joc. Jocul este mai spectaculos, dac& se desfagoaré cu doud, trei si chiar patra cupluri de iepuri si ogari, care vor incepe acti succesiv, la fiecare reluare a melodiei jocului. Pentru acelasi considerent, se recomanda ca traseul s§ nu inie dreapté, ci e cit si lungimea lui sint in functie de virsta copiilor care jocul.Cine:i iute de picior Versurile : Un grup de 6--10 copii se asazA in linie dreapta, toti cu faja in acecasi directie si la distanta de un cot unul de altul. La | cirea 10 meiri in spatele lor se asa74 un numar de scaune, cu unul mai putin faja de numarul jucatorilor. Dupa ce se cinta primele doud strofe, un copil, desemnat : conducatorul da comanda: start! Participanfii la joc se intore, imediat, si alearga s4 se aseze fiecare pe cite un scaun. 34Ghicitorul SO ssere 229255 Podul miscitor Versurite gi muzica : GR. TEODOSSIU Mederars tts <— _ 2 = is 0 — Moa-re, Fioa-e cum. & SS>=—= = === p Bo th 20 ~ ate te & feb Saas: SS SS = aie ee Se es Se ee ae 2 a == ——— . SF — om har a M1 P= en oP eS CSTE a a at Sie ree 286, Bn SSS a eee 2 Oa Mim ob Dar aes ote} ob otal — COOL he be they BI ga Oe) te amt SS - J “bY gree § here gigas Cop stau in grup 1. In sau in cere gi incep sa cinte melodia P ce Se cint& primele patru v oscut floarea, se cint sti tare necaji versu- Daca a + Bravo, bravo, ai ghicit / dupa miros li se ofera — drept de pod. Pe sub arcul de pod ca arcurile de pod const doi + alte arcuri Copii care participa la joc trebuie sé constituie 's. La inceputul strofei a doua, u 2 si capa j iden fag isi prind mi |, formind yn are Pageste intregul sir de pod sau pe sub pod. Odaté cu pasirea tltimatai-eopil pe sub pod, ¢ei- doi copii care au format’ primul are de pod igi desfac m si intra in rind — in ordinea de la inceputul pentru a trece si ei pe sub pod. In continuare, toate ‘busese in ordinea in care au fost ridicate, It al podului se construiese — pe rind — alte se desfasoara atit timp cit vor copii, 9 Incheierea jocului se face cu copii agezati in tind. ‘mergind d, ca la inceputul jocului. a7Ghemul gt muzioa : GR. TEODOSSIY Versuri === == SSS Deonpd=no-ben- C= to raf! Banned, fn emee, : SSS OC pacurnte-ge co 0 rov-ls $1 pe-Mnlon gon pe ob —bs eS SS Baa ncel,— Barim cal, Dea pe nimlern- = O— a0h! N $i noi voios tau cel frumos, Licuriciul % Tofi copili sint dispusi in formafie de cere, tinindu-se de Educatoarea alege 4 copii. Dintre ei 3 reprezinta ,.ieuricii“ avind pe cap cite 0 coronita patrulea este ,,prinzatorul* si sta in afard cercului. La comanda educatoarei de incepere a jocului, ‘copii se, deplaseaz pe circumferinfa cercului cintind, dind din aripi (braje), . Andantino a fe le — ease 55 sar ales, per, 0 laminas gf me cheom~ms — ha = Phe La strofa a doua copii de pe cere se oprese, iar ,,prinzatorul“ inceareé s& prinda unul din , licurici* . prinde-mé pe loc, Sd te joci pufin cu mine. Ca sint vesel ca gi tine Si imi place si ma joc.“ Dacd ,,prinzitorul" reugeste s& prind& un ,licurici, ti ia coronita si si-o pune pe cap, devenind ,licurici in locul celui- lalt, iar cel care a fost ,,icurici* trece in cere, Jocul reincepe, alegindu-se alti 3 licurici gi un alt prinzitor. Copiii care aledtuiesc cercul cinta : 59Ca ne-a spus ieri o Ca esti bun si est : Vino ori de : Si ne prind Nu nice fried gi stim bine Ci nu vrei sé ne omori." \ Batistuja ( \U* Copii sint agezati in formatie de cere, Me stind departat cu Jurul cereului, prin exterior, i lasd batistuja la spa~ ll, fara ca acesta si simta si ig continua alergarea. a | s-8 pus batistuja nua simfit, iar celdlalt ajunge- in spatele, lui, ia batista,. si. il lovesle sor. pe spate. lovit. trebuie sa alerge si sa ire cercul pina cind ajunge din nou la locul su, ,,Provocatorul* alearga mai departe si las batistufa la spatele altuia. Dacd acesta simte, trebuie st ridice imediat si s& alerge dupi ,provocator*, Dacé reuseste loveascd inainte de a ajunge la locul unde a pus batistuta, da batistuta si-si reocupa locul ; in caz contrar, loeul il ocupa » jar el continua sd alerge si s puna batistuta altui & = x SSS — a Am pier-dot 0 be-t'-slo-t8 G-ne @ gh = 8 = bo SSS SSS Ss "ui 109 08 $8 mode SI srt hte on Tie & S59 SSF Z SS aaa b-ste porns — i Se 0-fe oo bo ~ be, lo Jocul se termina atunci cind educatoarea considera c& este: necesar, 6VARIANTA ssint asezati in cere, cu fata spre centru, stind departat incrucigate la spate. Educatoarea da unui copil ‘i. Acesia alearga exteriorul cercului si las batis- '@ usor, pe sol, la spatele unui copil, fra ca acesta si simta ajunge din nou la spatele lui, jeascd cu ea. Pentru a sc&pa, - 1 pacdlit con e batistura in spatele al tinud jecul, urmitind sa Cop: VARIANTA ‘ga in irul cereului, apoi se opreste, unuia di alearga in jurul la loc, iar Doué pasiri dragalase Muzica: GR. TEODOSSIU Angonte DO 28-580 Od-g5-/0-s0 sau U~nib ce vo 2S SSS Ss © Sr0 cem-bra-va n= ver-21~b sboa-nd ve~. 25k === = SSS +o $e) I~ pre-e =~ pe unde se iau din inaintea coloanei, inese dineolo de linia de urmi . Copilul fara pereche, care se pe unul din Daca nu reugeste sa prinda nic) fn continuare fara pereche pind ce reuseste. Urmi- pentru prindevea pevechii se face numai dupa terminarea. cul, cdOae ! oac ! oac ! 6 mai multe .broscuje". Aces~ vlac*. Dupi ce au scépat de barzé ..bros-de urechea bine Taraful Chit Uy Versi: FANA RAZVAN ~\X ot Musica : I, DUMITRESCC din foletorat cupiitor gi se deplaseazd ci Be ce-tetsheo joe mésw-gd, ts sinter fo~ro-W Core? —— a — la cd muy) oh dum on 4-98, Siviom cin dre vemsh Caf aL LOBE Boome fone te wns ehh chi cht cid mw so pe ante) Lin comanda: .,Pisicat* (oti cupili alearga in cele patraIepwasii Sé-mi spui tu mie, copilas Muzica : GR. TEODOSSIU Ceasurile Moderate leonsul bo ~ te O08, 608, ar le sheo- de Sear ee $35 ees 0 le mind Tinc0, ¥-00, U9, b-00, b ~09, G4, Fe 68 8aRESCU rpreteara rolul pind cind r a euse - care l-a ciupit. fee sf deseo Ecoul Melodie populara “0 poi-du-re Seam cirtel vo~ ios, me-re, re Miva 15~spuns 19 cin~tol meu, axpfetren SSS SSS & te, b, by ke 2 0 fe, fa, In padurea inverzita, Cine nu ma lasi-n pace? bis Am strigat eu necdiji Dar un glas din departare Imi raspunde tot rastit bis Eu am ris, am ris merew Dar un glas din depdrtare Mi-a raspuns la risul meu dis bis Copii se impart in doud grupe, una dintre ele reprezentind ecoul. Grupa ecoului se ascunde intr-o sal vecina, dupé un gard, intr-un tufis etc. si cinta numai fragmentele melodice corespun- zatoare versurilor care se repeta, cu intensitatea pe care o are ecoul. nCUPRINS JOCURI DE MISCARE Jocuri de exterior Ascunde-te repede Atentie la tluter Bate din palme Cutesul mingilor Cursa cu cercul DA mi , Lupul sf oaia . Marinari de curs lung’ Micli_ terasteri ‘Mingea prin tunel Prin pidure « Jocuri de interior Capitan de nava Carausli de porumb Cajelul si pisica . Ce sa schimbat ? Figuri geometrice n n 2 2 13 1B “ Mu 18 18 19 18 20 a a 2Jocuri care se pot organiza si in int Aer, ap Féurari de frumuseti JOCURI MUZICALE ior si in exterior 2 2 2 23 a 7 28 28 29 29 30 a 31 31 32 32 33 33 34 34 35 35 36 36 Cutorile Inflorese gridinile Orchestra ‘Semnaforul saniuta Bondarul Albina si florile - Ghiceste dirijorul Ogarul $i iepurasul « Cine-i jute de picior « Ghicitoral Podul migcator Ghemul Licarietal Batistuta Doua pasiri drigilase Barza ne pindeste Deschide urechea bine Taraful Chit - Tepurasii La padure Sé-mi spui tu mie, copilas Ceasurile : Care mused te-a ciupit ? Ecoul “a 48 6 1 48 49 30 82 53 54 56 81 38 39. 6 63 64 68 cl 68 68 69 89 0 n