= Unitatea de invijare 4- OPERA LEGISLATIVA A LUIIUSTINIAN 4.1.Introducere 4 4.2.Competente.. i a 4.3.Compilatile preiustiniane.... 41 4.4.Codul lui lustinian 42 4.5.Digestele lui lustinian. a 42 4.6.Institutele si Novelele lui lustinian.. See eee ah 4.7 Continuitatea dreptului roman in Orient si receptarea sa in Tarile Romane...........44 4.8.Rezumat. ne ee 4.9.Test de evaluare sn 4.1. INTRODUCERE. Aceasta unitate de invatare urmareste familiarizarea Studenfir cu aspecteleteoretce gi practice ale operei legislative a lui lustinian — Corpus luris Civils. Astfel, studenti vor fi introdusi_atat in studiul Digestelor, Codului, Institutelor si Novelelor lui lustinian. De asemenea cursanfi vor fi familiarizati cu aspectele teoretice si practice ale continuitafi dreptului roman 1 Orient si receptarea sa in T&rile Romane. “f 4.2, COMPETENTE, "sa explice terminologia juridica latina, creatie a romanilor, sa identifice sensurile ropri fiecarei categoril si fiecarui concept juridic, s& stapaneasca principile s fundamentale i regulile de drept, " dezvoltarea capacitatii cursantilor de a delimita elementele specifice fiectrei ‘otiuni prezentate in aceasta unitate de invatare, c&t si de a decela raportul dintre acestea; + Greiplce si'sa inerpreteze elaborarea §{ congnulu opere) glseive sl kasiniay — Corpus luris Civils. Durata medie de parcurgere a acestei unitati de invatare este de 2 ore (timp consacrat cu atentie concentrata), 4.3. COMPILATIILE PREIUSTINIANE, ‘epoca dominatului s-a cautat pe de o parte a se strange la un loc operele matllorjurisconsul in vederea utilizar lor practice, iar pe de alté parte s-a facut acelagi lucru peniru conetutile imperale = cum aceste colecti de constitutii erau scrise pe foi in forma de carte (codex) iar nu pe suluti (volumina) ele sau numit coduri —» exist trei coduri preiustiniane, respectiv dousi private si unul oficial Codul Gregorianus, datorat unui jurisconsult necunoscut numit dupa toate probabilitatile Gregorius, a fost alcétuit pe la 294 ori poate la 291 si completat ulterior. - Codul Hermogenianus, "datorat unui oarecare’ Hermogenes sau poate _jurisconsultului Hermogenianus, a fost alcatuit pe la anul 295 gi a fost completat mai tarziu cu constitutile din anit 314-324 gi 364-385 — acesta pare sa fie o continuare a primului = aceste doua coduri au fost ultlizate de comisarii lui lustinian pentru codul acestuia — toate onstitutile anterioare lui Constantin provin din codurile de mai sus. = Codul Theodosianus este 0 colectie oficialé de constitu facuta din ordinul impératilor Theodosius al II-lea gi Valentinian al tea, terminat8 la anul 438 si cuprinde 16 carji — caitile sunt divizate in tilur, ttlurle in constituti’ sau legi — in interiorul unui titlu constitufile sunt asezate in ordine cronologica. ~ pfintre compilatile care cuprind fragmentele din operele jurisconsulfjlor se numara - Fragmenta Vaticana, numite fiindcd manuscrisul care le confine se afla la biblioteca Vaticanului, sunt anterioare codului Theodosian (alcatuite intre anii 372 si 438) si cuprind texte de mare important. = Collatio Mosaicarum et Romanarum legum, alcatuits cam in acelasi timp (390-438) este o paralela tntre legile romane si cele iudaice. — Cartea syro-romana sau mai exact Leges seculares (legi laice) ne este cunoscuta prin mai multe ‘raduceri orientale in limba araba, armeana si siriana dupa un original grec pierdut > textul a fost redactat prima data anterior lui Constantin si'a doua oara prin secolul al V-lea. = barbarii patrunzand in imperiul roman au respectat dreptul supusilor lor romani —» atunci s-a dezvottat principiul nationalitati legilor —» barbari tréiau dupa legea lor, barbara, iar romani dupa legile lor — cum aceste legi erau foarte numeroase, regii barbari au pus sa se faca compilafi pentru 0 mai DREPT ROMAN aOPERA LEGISLATIVA A LUIIUSTINIAN soar Impartire a justitiei la supusii lor romani — aceste compilaii sunt prefioase pentru c& ne-au pastrat multe texte clasice. — Lex Romana Visigathorum este o compilatie continand atat constitu (leges) cat si fragmente din operele jurisconsulilor (jus) — in aceast epoca se face distinctie intre ius care este orice izvor de drept (cuprinde in special scriefile jurisconsulilor) in afara de constitutile Imperiale (leges) gi aceste leges — aceasta compilatie a fost alcatuita tn anul 506 din ordinul regelui Alaric si de aceea s-a mai numit si breviariam Alarici sau alaricianum — compilatia cuprinde constitufi din codul Theodosian si constitutii posterioare, un rezumat (epitome) in 2 cai a Institutelor lui Gaius, Un extras din sententiae ale lui Paul, parfi din codul Gregorian gi Hermogenian, si un fragment din Papinian — toate aceste parti, afar de epitome a lui Gaius, sunt insotite de Un comentariu (interpretatio) alcatuit anterior, dupa toate probabiltatile. — Lex Romana Burgundionum 'redactat din ordinul regelui Gondebaldus la o data necunoscuté, poate dupa moartea acestui rege, in anul 516, dar oricum inainte de 534, data cdderil regatulul burgund "aceasta comple conte extrase dn codurle mentonate mai sus, din Sentinjee la Paull si din Gaius. — Edictul lui Teodoric, rege ostrogot al Italiei (489—526) a fost dat pe la inceputul secolulul al Vi-lea = este un rezumat al dreptului aplicabil atat romanilor cat si ostrogotilor. = lustinian (527-565) este Imparatul cel mai_celebru din toata istoria romana, nu numai pentru cucerirle sale, oi mai ales pentru opera sa legislativa. = lustinian a facut 0 colectie rezumativa a dreptului roman anterior facand gi anumite inovatii — aceasta compilatie reprezinta un punet capital in istoria dreptului, find in acelasi timp sfarsitul dreptului roman si inceputul dreptului bizantin, ,crepusculul unei civilzatii milenare si aurora unei alte ci mai putin stralucite" — Codul 1 (528), ‘Digeste (533), Institute (533), Codul 2 (534), Novelle. = lustinian s-a nascut la Tauresium in Illiicum, a fost adoptat de unchiul sau lustin si s-a urcat pe tron la moartea acestuia In anul 527, find in varst de 45 de ani — s-a csatorit cu Teodora, o femeie exceptionala chiar daca fusese de moravuri pufin onorabile. 4.4. CODUL LUI IUSTINIAN. — la 13,02.528 lustinian a insércinat o comisie de zece membri, printre care erau Tribonianus, marele jurisconsult, favoritul imparatului (pe cét de Invatat si energic, pe atat de venal gi rapace), Teofil celebru profesor la Constantinopol si Leontius, un fost profesor la Beirut, ca sa redacieze 0 noua colectie de constituti imperiale — membrii comisiei au avut libertatea s8 fac orice modificare textuala (puteau fuziona mai multe texte intr-unul singur) pentru a se evita contradictile, repetitile si neciaritatie iverselor constitu (unele consttuti noi le abrogau pe cele vechi sau partial ie modificau) si pentru a le pune in acord cu dreptul in vigoare— lucrarea a fost terminat un an mai tarziu si a fost publcata la 7.04.529 sia intrat in vigoare la 16.04.529—> din prima editje nu a mai ramas decat un index al tilurlor (ra impaigt in 10 cart). ~_ordinea prezentarii constitutilor a fost cea a edictului pretorulul iar in cadrul celor 10 cai, in care a fost impart codul, constitutile au fost ingiruite in ordine cronologica. = cum primul cod nu mai era la curent cu starea legislalie’ de dupa publicarea Digestelor gi a Insttutelor, justinian a insércinat o comisie ca sd faci o noua editie In anul 534 —» acest nou cod (Codex lustinianus repetitae praelectionis) este singurul care ni s-a transmis — publicat la 16.11.534 gi intrat in vigoare la 29.12.534. = codul este impartit in 12 carti, fiecare carte este impartité tn tilur, titurile in constitutii avand fiecare o inscriptio in cate se arata numele impératului care a facut-o si acela al persoanei careia a fost adresaté —> la sfarsitul fiecarei constituji este 0 subscriptio in care se arata ziua, luna, anul (prin consulii anului) gi locul unde a fost data constitutia = comisari primisera permisiunea de a imparti o constitutie in mai multe prj, sau invers, de a pune la un loc mai multe constitutii —+ de aici au rezultat anumite confuzii si obscuritafi = comisarii au avut de asemenea dreptul de a modifica cea ce nu li se mai parea conform dreptului de atunci gi de a interpola texte, adic8 de a introduce dispoziti noi — comisarii care au redactat codul Theodosian primiserd o autorizajie analoga — cttarea unui pasaj din cod se face astfel, citarea cuprinde patru cifre: prima arata cartea, a doua titlul, a treia constitutia iar ultima paragraful (primul paragraf nu este numerotat si se numeste principium), 4.5. DIGESTELE LUI IUSTINIAN — Imparatul a voit s& faca acelasi lucru pentru ius (scrierile jurisconsuljilor), adic 0 compilatie care s& cuprindé fragmente din opera jurisconsultilor aplicabile timpului su. = 0 comisie de 17 membri, prezidaté de Tribonian, alcatuité din doi inal functionari imperiali, patru profesori universitari (doi din Constantinopol, doi de la Beirut), si 11 avocali a fost insarcinata cu alcalurea acestei compilai la 15.12.530 —> lucrarea a fost publicala la 16.12.533 ga intra n vigoare 42.533. — comisia a avut permisiunea de a modifica textele pe care le compila (a elimina contradicfile, a Indrepta textele neclare, a inlétura solutile c&zute in desuetudine, a pune de acord cuprinsul 2 INTRODUCERE iN DREPTUL ROMANOPERA LEGISLATIVA A LULIUSTINIAN fragmentelor cu structura social-politica a sec. Vi) + pentru a pune capatt unor vechi controverse si a destfinta institut invechite, lustinian a dat in acest timp un mare numar de constitufi, inca din anul 529 dar mai ales tn 530 —> aceste consfitufi stranse Ia un loc au fost numite ,cele cincizeci de decizi. ~ Digestele (Digesta) sau Pandectele au fost impartite in 50 de cari — lustinian spune ca opera jurisconsutflor din care s-au extras fragmentele cuprindeau 2000 de c&rti, adica circa 3 mil. de randuri = flecare carte a Digestelor este impartité In tiluri care poarta flecare un numar, apo tilurle sunt Impaite tn fragmente, la Inceputul fiecarui fragment este o indicatie a operei jurisconsultului din care sa extras fragmentul (inscriptio), fiecare fragment este imparfit in mai multe paragrafe a caror umerotare Incepe numai cu al doilea paragraf, primul se numeste principium (prescurtat: pr.). = pentru citarea unui pasaj din Digeste sunt necesare patru ciffe unde prima cifra arata cartea, a doua titul, a treia fragmentul, a patra paragraful — céteva titluri foarte importante sunt citate prin prescurtare, adesea fara indicarea cérfil si a titului — carte 30, 31. 32 nu sunt impairite in tituri gi toate trateaza despre legate si fideicomise (de legatis et fideicommissis). = mult timp s-a crezut ¢& agezarea fragmentelor in interiorul fiecarui ttlu ar fi fost facuta fara nici o julé — un cercetator a reusit ins sa arate c4 daca intr-adevar nu exist o ordine ralionala, interna, exista cel pufin una externa, respect fragmentele sunt dispuse in trei serii dupa provenienta lor (peste 9000 de fragmente). probabil c& au fost trei comisii care au lucrat simultan, adic fiecare igi luase o anumita parte din opera jurisconsuiflor si dupa ce au facut extrasele respective, rezultatele au fost centralizate de comisia de 17 membri —> in fecare titu se gsesc agader trei seri ~ seria sabiniana care cuprinde in principal lucrari de drept civil (libri ad Sabinum, numite astfel dupa Masuius Sebinus, pimul cate a dato sstematzare sina problemeler de dept cv) 3 comentarile care se referd la edict tratand materia dreptulut civil sefia edictala care cuprinde in principal comentarile asupra edictului pretorian (libri ad edictum); seria papiniand care cuprinde th principal lucrari cu caracter practic, de cazuistica, cunoscute sub numele de quaestiones (Intreb&n), responsa (consultati), disputationes (controverse), intre care opera lui Papinian ocupa o pondere importanta. = mai exista uneori un appendix in care s-au pus céifile rare (Labeo, Quintus Mucius Scaevola) pe care compilatorii nu le-au avut imediat la dispozitie, dupa cat se pare (13 titlur), ~ titurle Incep de obicei cu masa cea mai abundent — uneori s-au facut schimbari In interiorul unui titu pentru @ pune in legaturé un pasaj cu un altul apartinand altei mase, probabil cu ocazia reviziei finale. = continutul principal al Digestelor tl formeaza fragmentele referitoare la dreptul privat iar acestea, peste un sfert, privesc mostenirile. = Digestele urmeaza in mare ordinea schemei comentarilor la edictul pretorian —+ modul de tratare al problemelor este cel al juristilor romani: pragmatic, mai exact cazuistic, iar din analiza spetelor uneori se ajunge la elaboréri de principii generale si definiti —> pentru jurist romani prima cazul, spefa > numa dupa analiza atenta a acestora (anevoioasa si de lunga duratd) se poate incerca o generalizere — romani nu porneau de la teorie (definite abstract8, idee generala) sau de la reguli preexistente, ci de la practica —> numai dupa o epuizare pragmatica Incercau jurisconsulti, ins cu muita prudenta, ‘abdare si disceamant, unele generalizrlteoretice —- de aceea Paul spune: creptul nu se deduce din regula, ci regula se deduce din practica” iar lavolenus spune ca ,in dreptul civil orice defintie este periculoasé” — alteori jurist romani proclama unele principii generale in legatura cu speta analizata, lasand practic posibiltatea de a le extinde in raport cu situatia de fapt, de similitudinea evenimentelor viltoare cu cele din speta in chestiune (ex. .dreptul civil este scris pentru cei vigilenti, spune Scaevola u privire la un caz referitor la drepturile pe care creditor le au cand debitorul incearca prin fraud s-si Giinueze slvabiitates th dauna acestora) > asemenea regu, dei servesccateofetzare a anumtor cazuri, totugi oferd posiblitati de generalizare, datorit continutului for, pentru spetele vitoare, similare cu cele dint, si justfcdri de soluti prin analogi =!!! compilatorii au fuzionat ius civle cu ius honorarium care pana atunci ramasesera separate. 4.6. INSTITUTELE $I NOVELELE LUI IUSTINIAN. INSTITUTELE LUI IUSTINIAN. = in acelasi timp, pe cand se lucra la Digestele, lustinian a instituit o alta comisie de trei membri, respectiv Tribonian, ‘Teofil (profesor la Constantinopol) si Doroteu (profesor la Beirut), care avea misiunea sé alcdtuiasca un manual rezumand principalele puncte ale legislatiei sale — comisia a luat a baza Institutele lui Gaius, Institutele lui Ulpian, Marcian i Florentin —» astfel a fost alcatuita o lucrare in patru carti Imparfita in titluri gi ttlurle in paragrafe — lucrarea a fost publicata la 21.11.533, Inaintea Digestelor, si a intrat in vigoare la 30.12.534. NOVELELE LUI IUSTINIAN. — dupa alcatuirea ultimei editi a codului, lustinian promisese ca nu va mai modifica si ca nu va mai face nici o alta edifie gi cd va strange la un loc toate consttutile pe care le va mai publica. -gneste consitutl date de lustnian posterior ultimei editi a Codulu, constuti destul de Numeroase gi unele foarte importante pentru dreptul privat, s-au numit novellae (leges) — cele mai re INTRODUCERE IN DREPTUL ROMAN 43OPERA LEGISLATIVA A LUIIUSTINIAN multe novele sunt serise in limba greaca in limba latina sunt redactate doar constitufile care interesau organizarea centrala a statului si cele destinate provincilor unde se vorbea latineste. = lustinian nu a facut nici o colectie oficiala, ci exista trei colectii private, dintre care cea mai bund este cea facutd sub un succesor al lui lustinian, Tiberiu al I-lea (578-582), ce cuprinde 168 Novele, dintre care 158 sunt ale lui lustinian, patru ale lui lustin al I-lea (565—578) succesorul imediat al lui lustinian, trei ale lui Tiberiu al Il-lea, cel sub care s-a facut colectia, si trei edicte ale prefectilor pretoriului — la acestea se mai adauga 22 novele ce ne-au fost transmise prin alte manuscrise. ‘CORPUS IURIS CIVILIS, = Institutele, Digestele, Codul si Novelele alcatuiesc cele patru pai ale legislatjet lui lustinian. = dupa cucerirea parfiior apusene ale vechiului Imperiu Roman, lustinian a extins in 554 aplicarea legislatiei sale (Codul, Digestele si Institutele) in regiunile revenite sub autoritatea romana a impéiratului prin constitutja Pragmatica sanctio (Pragmatica sanctiune) sau Pro petitione Vigil (papa Vigilius fi Ceruse lui lustinian sa restabileasca legislatia romana in apus).. — lustinian decisese ca ele sa aiba o egala putere de lege si afirmase cA nu sunt contraziceri (antinomii) in textele sale — cu toate acestea astazi toata lumea fecunoaste c& asemenea antinomii existau in legislatia lui lustinian. = lustinian interzisese comentarea sau interpretarea legistatiel sale pe care o considera fara cusur deoarece credea ca prin aceasta va putea opri denaturarea sau intunecarea dispozitilor din legislatia sa gi sd evite reinceperea controverselor pe care cu atata grid voise s& le curme — erau autorizate humai traducerile literale (cuvant cu cuvant) si rezumarea diverselor ttluri. = aceasta colectie a tuturor partilor legislatiei lui lustinian s-au numit in evul mediu Corpus turis Civils pentru a fi deosebit de Corpus luris Canonici. = un numar destul de mare de manuscrise relativ bune ne-au transmis Institutele, Codul si Novelele — Digestele au fost mult timp uitate si in orient ele disparusera cu desavarsire, s-au pastrat ‘numai in ocoident o versiune numité Vulgata continuta tn nigte manuscrise de prin secoiul al XI-XII gi un alt manuscris mult mai vechi, de prin secolul al VI- Vil, care este si mult mai bun, numit litera Pisana aU Florentina dupa numele oraselor unde s-a pastrat manuscrisul, respectiv Intal la Pisa, pe urma la Florenta (din 1406 Pisa a cézut sub puterea Florentel).. 4.7. CONTINUITATEA DREPTULUI ROMAN IN ORIENT SI RECEPTAREA SA IN TARILE ROMANE. = _Inorient dreptul roman se pastreaza fie sub forma unor lucréir juridice particulare (ex. Parafraza - comentariul Institutelor !ui lustinian atribuita lui Teophil) fie sub forma unor noi opere legisiative. = dupa disparitia lui lustinian, cel care a fost ultimul imparat roman, primul imparat bizantin, Imparatii posteriori lui lustinian au facut gi ef constitufl prin care au modificat parte din legislatia In Vigoare in timpul lui lustinian, astfel incat odata cu trecerea timpului dreptul lui lustinian incepe incetul cu incetul s8 se modifice, incat erau necesare noi compilati atat pentru inserarea noilor constitu, cat ‘mai cu seama pentru punerea la curent a legislafiel cu practica zit. =arblina comphai, uma Eeloga (leper dlp oud In prescrtare = 720), 8 fot thet do Imparatul Leon Ill Isaurianul (717-741) care a facut sA se redacteze un rezumat dupa legislatia iustiniand, continand regulile de drept in vigoare in timpul sau, ins& acest cod, dupa moartea Tmparatului, nu a prea fost aplicat in practica datoriti modului arbitrar cu care se procedase in ceea ce priveste alegerea, prescurtarea si parafrazarea textelor. = imparatul Vasile | Macedoneanul (867-886) facu s se compuna un manual de legi, numit Prochiron (Lege la indemana sau Manual de legi: 870 - 875), pentru care s-a servit de legislalia iustiniand, de Ecloga lui Leon Ill Isaurianul si constitutile edictate pana la realizarea manualului — spre sfargitul domniei sale (879-886) a publicat 0 noua colectie juridicd, Epanagoga (0 ,Introducere” la marea opera legislativa la care lucra si care va fi terminata dupa moartea sa): Epanagoga a exercitat 0 putericd influenta in special in Rusia feudata = ins cea mai important compitatie, dupa cea a lui lustinian, a fost fécuta din ordinul lui Leon VI Filozoful (886-912), ful lui Vasile | Macedoneanul, compilatie In care s-au contopit la un loc legislatia lui lustinian, manualul lui Vasile | Macedoneanul si constitutile edictate pana, promulgarea compilatie! jite,complate care poars nurele de Vasiicale sau Basia (Lagule Implrtegl sau Freviee imparatesti =. ulterior din ordinul imparatului Constantin VII Porfirogenetul (944-959) s-a realizat o noua editie a acestora — Basilcalele au trebuit sA lupte mult timp pentru a se impune tn fala operei legislative a lui lustinian, insa tn orient Incepand cu secolul al Xil-lea s-a generalizat opinia cai legistatialul lustinian nu mai era aplicabila, exceptand ceea ce fusese receptat in Baslicale — !l! pand in sec. Xll s-au dat sentinfe judecatoresti intemeiate pe Corpus luis Civils) = la milocul secolului al XIV-lea, un jurisconsult numit Constantin Armenopol a rezumat legislatia bizantina cuprinsa in Basilicale gi in actele normative care le-au modificat pana in 1346, sub forma unui manual (Exabiblos), forma sub care a domnit in fapt dreptul bizantin pana la Legiuirea Caragea in Tara Romaneasca (1818) si pana la Codul Calimach in Moldova (1817) si avand forfa de lege in Basarabia sub regimul rus. oy INTRODUCERE iN DREPTUL ROMAN,OPERA LEGISLATIVA A LUIIUSTINIAN = in 1804 paharnicul Toma Carra din Moldova a tradus in neogreacé manualul lui Armenopol — Toma Carra ar fi trebuit sa Intocmeascé din Basilicale din tnsércinarea lui Alexandru Moruzzi domn al Moldovei (1802-1806) un cod civil si unul penal, Tns& in 1806 a decedat dupa ce Intocmise doar materia persoanelor. —, Arerenachi Donic, unul ain cei mal important just! dn tara noasra, dn pimele vel deceni alg secolului al XIX-lea, s-a gandit s4 redacteze un manual de drept in romaneste, manual tiparit In anul 1814 — lucrarea lui Donici are o mare importanta pentru dreptul romanese si, desi nu era 0 lege in adevaratul sens al cuvdntului, lucrarea a fost utiizata aproape ca 0 lege In Moldova pana la 1.10.1817, data la care a fost pus in vigoare Codul Calimach — totusi si dupa aceasta data manualul lui Donicl a continuat sa fie folosit intrucat Codul Calimach era scris in greacs, find tradus si publicat in romaneste abia in 1833 —» manualul lui Donici a fost ultiizat pana spre jumatatea secolului al XIx-lea, Costache Negruzzi spundnd in 1858 cé «nu mai putin e trebuitoare si ar ocupa un foarte onorabil loc pe masa oricarui tribunal». — izvoarele Manualului sunt indicate de trimiterile de pe marginea textului, respectiv dreptul roman i greco-roman, in. special Institutele [ui lustinian, Basilicalele, Novelele, Manualul lui Armeneopol, Obiceiul pamantului, cat gi alte lucréri —> Donici a intrebuinat'o forma clara, precisa, Ins nu prea succinta, care s& alba nevole de interpretare, ci mai dezvoltata, incat sa fie mai usor de Injeles chiar si de cei fara multé pregatire juridicd, manualul su avand meritul de fi prima lucrare Juridica de acest gen mai cuprinzatoare scrisa in romaneste. ~_ la scurt timp dupa venirea sa pe tron in Moldova, Scarlat Calimach (1812-1819) din dorinta de a da {érii legi scrise a decis alcdtuirea unui cod civil — pentru ducerea la bun sfarsit a acestei Intreprinderi domnul a considerat necesara adunarea materialului de care sa se foloseasca — in primul rand a organizat traducerea in romaneste a Pravilelelor Imparatesti care se aplicau in tara numind in ‘acest scop 0 comisie format din Anania Cuzanos, profesor la Academia Domneasca din lasi, si Christian Flechtenmacher, doctor in drept si flozofie dela Viena, sas de la Bragov, pe care Calimach il adusese in Moldova la 1813. = relativ la izvoarele sale trebuie spus c pravila Calimach nu este o copie, si inca fidela, a Codului civil general austriac din 1611, cum au afirmat unii autor, ci izvoarele sale sunt constituite in primul rand din dreptul roman si gréco-roman (bizantin), in special Basilicalele, de asemenea Digestele, Institutele, Codul si unele novele ale lui lustinian, mai putin manualul lui Armeneopol; printre izvoare se numara si hrisoavele si dezlegarile domnilor anteriori, Manualul lui Andronache Donici, un loc important este ocupat de obiceiurile juridice ale poporulul roman, de asemenea s-au mai intrebuinfat pe langa Codul austriac, Codul Calimach urmand in trasaturi generale forma codului austriac ale carui nome eau nome rane sau grece-omane expuse cu 0 meteda mal bunds nt-o imba moderna, si Codul civil francez, = Codul Calimach s-a aplicat ca lege civila a Moldovel de la 1.10,1817 pana la 1.12.1865, cand a fost pus in vigoare codul civil —, totus, ca si Legiulrea Caragea, Codul Calimach cu modificaie si completarile aduse a continuat s& se apie pentru situatile juridice de dinainte de 1 decembrie 1865, atic pentru rezolvarea Iie n cre gra vorba de ates fap anerioare dete cand a fost abogal = dupa o serie de reforme judecdtoresti, lon Caragea, domn al Tari Romanesti (1812-1818), lipsa unel legiuiri complete a insarcinat in 1816 pe Anastase Hristopol, abil cunoscator ai dreptului bizantin, si pe Nestor, ilustru jurist al timpului, sa alcatulasca un cod > anterior dreptul bizantin era principala célauza a juristlor de atunci in cercetarea pricinilor iar Caragea constata in decretul de promulgare ca legile imparatesti ce se aplicau la noi erau «pricinuitoare de doua taleuri» 4 «obiceiurile se prefaceau in multe chipuri» astfel ca varietatea de controverse unita cu variabiltatea dreptului cutumiar faceau sa se «stramute dreptatea> —> comisia de redactarea si-a terminat intr-un an lucrérile, codul a fost tipart iar la 9.08.18 18 Caragea La promulgat pentru ziua de 1.09.1818. = contemporana cu Codul Calimach, Legiuirea Caragea fi este superioara numai prin claritatea limbii si prin stilul ei romanesc, aspect asupra caruia si profesorul Danielopolu s-a pronunfat asttel «Codicele Calimachi, condica mai completa decét Condica Caragea, dar care este scrisa Intr-o limba putin inteligibilé, grea, intr-un limbaj juridic, care nu e nici limba populara a Moldovei, nici limba ei stfficd, cu nigle Intorsaturi de fraze care te face sa sughifi». = Codul lui Caragea este 0 prescurtare a Manualului lui Armeneopol, care a servit in Tara Romaneasca pent claricarea doctine jurcice si cu putere de lege chiar si dupa promulgarea Leal Ceragea, la acest aver ge adauga obietl pamantui,adle& dept cutumia, 3 parafraza Insftutelor lui Tustinian atribuit lui Teofi = in 1864 Alexandru loan |, domnul Principatelor Unite Romane, a facut sa se elaboreze in consilul sau de stat un cod civil la redactarea cérvia gi-aul adus o importanta contributie Constantin Bosianu si Vasile Boerescu -» Codul cla fost decftat la 26.11.1864, promulgst ja 412.1864 si trebuia s4 fie pus in aplicare la 1.07.1865 (art. 1912) ins un decret al lui Cuza din 30 iunie 1865 a aménat aplicarea lui pana la 1.12,1865 — majoritatea dispozitilor au fost imprumutate din Codul Napoleon, ins printre izvoarele sale se numara si Codul civil italian, legea civilé belgiana, precum $1 dreptul roman. nul din aspectele influentei dreptului roman asupra vietl juridice moderne — folosirea curenta a are numar de adagiijuridice formulate tn latina — origine impatrté: unt INTRODUCERE iN DREPTUL ROMAN 45OPERA LEGISLATIVA A LULTUSTINIAN = unele sunt folosite in chiar forma transmis noua de jurisconsuli romani —» reprezinté adevarate principii fundamentale sau permanente ale dreptului: ex. res iudicata pro veritate habetur - Ulpianus (se considera ca lucrul judecat exprima adevarul) ; — unele se gasesc sub o formulare cvasi-identica, dar forma actuala este datorata comentatorilor medievali sau modemi ai dreptului roman —> ex. pacta sunt servanda (conventile trebuie respectate) dupa Ulpianus (C.civ. art. 969: ,conventile legal facute au putere de lege Intre partile contractante"), possideo, quia possideo (posed pentru ca posed) dupa Ulpianus. = unele au fost formulate de comentatoni medieval i modern fe pentru exprima, pring existente si in dreptul roman istoric, fie pentru a formula principil si reguli care se creau in cadrul dreptului roman comun, adica aga cum era aplicat in occident dupa renasterea bologneza — ex. error communis facit ius (eroarea comuna este creatoare de drept), adagiu medieval, glosd la D.1.14.3. + in D.1.14.3., se relateazé cazul unui sclav care a fugit de la stépanul sau si a devenit preior ia Roma, situatie in care s-a ridicat problema valabiltati edictelor gi decretelor emise de cesta cat timp conditia sa juridicd a rémas necunosouta - aceasta legitimare a unel invincibile false reprezeniari a realitati este cunoscuta in dreptul modem drept teoria aparentei —- numit in literatura juridica principiul validitatii aparentei in drept” — error communis facit ius, adagiu réspanait in dreptll nostru, nu numai o nua fost cunoscut dreptulul roman, dar solute pe care noi le legitimam cu ajutorul acestui adagiu erau intemeiate pe alte idei juridice, de ex. ideea de fictlune, foarte nuantat aplicata in speta. 4.8. REZUMAT. Epoca dominatului a fost caracterizata de dorinta de codificare, de adunare la un loc aoperelor marl jurisconsul, dar s1 a consttullor Imperiale. Desi au existat mai mute ‘ncercari,cea mai important colecjie rezumativa tl aparjine lui lustinian, care a facut si unele inovati Prima codificare de acest gen a fost Codul lui lustinian, alcatuit de Trebonian, cuprinzand o col de constitu imperiale in care s-a Incercat pe cat posibil evitarea contradictilor, repetiile si nectaritaile diverselor constituti. Codul astfel alcatuit era impart in 12 arti, fiecare carte este imparita in titur, titlurile in constitufii avand fiecare o inscriptio in care se araté numele imparatului care a facut-o si acela al persoanei careia a fost adresata; la sfarsitul fiecarei constitufil era 0 subscriptio tn care se arata ziua, luna, anul (prin consulii anului) $i locul unde a fost data constitutia, ‘Urmatorul pas in codificarea normelor existente a fost compilarea screrilor jurisconsulflor in cea ce aveau sd se numeasca Digestele lui lustinian, Acestea mai poarta si denumirea de Pandecte si au fost impartite in 50 de cari. Fiecare carte a Digestelor este impértit in tituri care poarta fiecare un numar, poi tlurile sunt impéfite In fragmente, la Inceputul flecarui fragment este o indicalie a operei jurisconsultului din care S-a extras fragmentul (inscriptio), fiecare fragment este Imparfit In mai multe Paragrafe a caror numerotare Incepe numa cu al dolea paragret, primul se numeste principium Procesului alcatuirl Digestelor (Pandectelor) fi urmeaza alcatuirea Institutelor lui lustinian — lucrare reprezentand un manual de drept rezumand principalele puncte ale legislatiel sale — si a Novelelor lustinian, acestea reprezentand constitufii date de lustinian posterior ultimei edifii a Codului, constituti destul de numeroase si unele foarte importante pentru dreptul privat. insttutele, Digestele, Codul si Novelele alcatulesc cea ce este cunoscut sub denumirea de Corpus luris Civili. lustinian decisese ca ele sa aibé o egal putere de lege si afirmase c& nu sunt contraziceri (antinomii in textele sale, interzicénd de asemenea comentarea sau interpretarea legislatiel sale pe Care 0 considera fara custr. Tendinta de codificare a lui lustinian nu a rémas fara ecou nici in veacurile urmatoare, putand fi amintite in acest sens lucrari precum Ecloga, Prochiron, Basilicalele, Legiuirea Caragea In Tara Romaneasca sau Codul Caliman tn Moldova. 4.9. TEST DE EVALUARE. @ 4. care sunt compilafille prelustiniane? 2. care sunt cele trei serii care se gasesc in fiecare titlu al Digestelor lui lustinian? 3. care este originea adagillor juridice formulate in latina ? 46 INTRODUCERE iN DREPTUL ROMAN: