problemele act
In mediul
ral unor fr
credineiosilor si
, mai apoi in eadrul
doctrina fn jul
lor stiintifice, cto ae it
tei teme trebuie s& ave in
tind ancot
comunitate iudaicé, una ered
filosofice
imulat crearea unei 5e0lt
ebarilor §
curente
dria a
poat4 raspunde intr
plioteci si 0 organ
1 comentarit asupre lor, se intrett
se studiau stiintele
s, chimia, ging ora imple ‘
ra profesoard HIP.
Jatonic
i hermetiste, 1aF rigurozitateaConducitorii scolit din Alexandr!
stinilor cat este de folosit
rate cre
credintei celei adevarate,””
uziasmul general si me!
Apostol Pavel. Prin ei Pavel
gu rasérit din bobul marunt
au sa-] iube
sa urce si uncle ganganit 3
jrini, Panten, Clement gi Ori
nitru Fe
IV, Editura Institutulut Bib!
11 in ,Parinti gi Seriitont
yrtodoxe Romane, Bucuresti,
Pr, D. Fecioru, op-elteinsd va raméne vie amint
symposion, Clement ill va face
depune Clement atat inima eat si gan
misiune dumnezeiase!
sdirii lui, °? Clement spune olf
na de grad; gnosticul cunoaste,
are le poseda si simpli credinciosi,
a, nu numai ¢
ent i-a succedat la conducerea seolit
dupa ela fe
stuia i-a urmat Dionisie Alexandrinl
vanti ai scolii alexandrine
cel Orb si Chiril. Ne vom opti a
lexandria este un fene
;-au pus bazele teologiei, spi
ndrina ca si cum ar fi yorba t
tin or
ma, a demonstrat c& aceasta
(Didascalion-ul) se ineadr
Bardy, Clement d Alexandrpa moartea lui Panten,
‘Acesta are o identitate si 0 eontinuitate 82 i
a [ui Panten de a arita 8 baza adevaratet
in. Scoala lui Clement devine in 8
Evanghelie. Duy
ssului divi
gindeasc& lumea prin Scriptura Ext
prima in mod oficial ideile Biseriet
al, Clement era un f
ment
neavand nici o baz reala. Structura
gasit in crestinism n
si altora c singura solutie capabila
piratiilor fundamentale — aceea @ cunoasterii gi iubirii t
se schimbé, scoala fiind pusé sub direct
gen la Didascalion a atras atat Be et
si ia ca ajutor pe Heraclas. Uniid
rsificd cursurile gi
Petru, Alexandru, Dionisi
fnierei, ca de exemplu:
Géndirea teologica ce ineepuse inti maniera
dupa trecerea prin filtrul
.cit in Didascaleu, iar
si idei (ex. Logos) au intrat in tezaurul