‘cdtre ganditori ca Sfantul recunoaste implicit calitatea de ce s-au plstrat separat, Sffntul Tan D separate, constituiau patru capitole ale unui § aprofundat sunt Sfanta Treime, Hristologia, ceptional in domeniul clas ta si 0 originalitate deosebita, el a influent ntul Atanasie i-a incredinfat conducerea seolii catehetices 11 Ieronim si Rufin i-au fost weenie $i snim, Liber de viris Mustribus, is de Patrologie, V2-€me ed‘0 importan| confirm’ si argumenteazi smatomahilor care erat i starul Despre Sfintul Dub” a Teronim in limba latina dar aceastl tra Opera tui Didi tn ansamblu jexandrin. Ideile poarta in ele suflul acelei scolt alexandrine 1 parinfii capadocient Teologia lui Didi ale doctrine’ pand la constructitle fer foloseste formula ,O singura fiin vu apare la Atanasie, dar © , lui Didim este deofiintimea | jul-Logosul si pureede pe 5! continu, iar Sfaintul Dub pureess ss sul in trei Ipostase, potrivit eon multumit sa dedice aceasta ca isiacd, 4, trad. de Pr.Prof Dr » Romane, Bucuresti, I 1, 16, Piles 23, 001: 42s ine Patristiche Schrifien, Be Cuvant tmpotriva til Avie st 828 rmatelen lui Clement Ale} pre Sfanta Treime, 2, 6, 7418 BGsopera Iui Origen, eshatolos Hristologia o gasim in 4, Personalitai marcante ale ,,Di a. Origen si Biseriea Alexandrina EBusebiu afirma un h Istoricul biserices lement nu era o institufie oficiala a Bisericii® coala privaté, cum erat in acea epoel Origen a fost intr-adevar elevul lui Cl ni, inainte de persecutia lui St nit, ynimeni nu era insdircinal ntul Duh, 17, P.G. 39, 10494 ndriei, Serisori pascale, 96, 0, p. 669 [storia Bisericeased, 6,6, 1 BG: 1, 6, 1, in P.G, 20, col. 594