You are on page 1of 8
‘S-a crezut apoi ef Origen oo, prin intermediul dascdlului ac ceferea la un alt teolog, prin anti 268-2: Viata bisericeasca la Alexandria tn timg fiind intr-o perioada de clarificari In ¢e priveste voiaw s& vind la Hristos. Seoala din Alexandtia a atitorii isi spuneau punctul de vedere, iar 4eent in timpul lui Clement Alexandrinul se poate Spi te invafatura si fn ce masura aceasta eta confor si datorita confiuntirilor sale eu ferarhit = a18e adaicd, toate au s Contributia celor doi mari barbafi alexandrini la nide la inceput, au devenit o forja ~ eu teats te a tezaurului Bi « putut sterge urmele pagilor lor in Istoria Bis rziu n-at Sfantul Atanasie cel Mare gi Scoala din Ale: ‘Atanasie s-a ndseut in anul 295 Fi iiy reme a petrecut in apropierea marilor Pustnlel aii © caracterizare a personalitatii $1 am rnumiri ea: anomel, ome singa) de la Niveea parea 62 de cinci ori @ mrebuit $i plece in nectintita .. Bl era pentris 1 sporanye. Nu 5-2 Oil tia ~108 gerisul sau este inf ireprosabil intruparea Cuvantulut. jn aceasta, cuvantului stu. Simful $20 Gteysah alan a Jui Atanasie reflect laturile variate jeste adevarul. Nu este dispis Ia mei fel pecetiui pe dusmanit gandinl sales derea deosebirile de limba} voritd cu ve Importanja decisis lexandrine si in modul ca unui Dumnezew unie, pe de alte Bisericii All cum era ea reflecta de o parte ide insusi datorita persoanelor Treimie unitatea lui Dumnezeu. Termenul HOMOUSIOS (eofiinta) cireula ul Atanasie preludndu-l $b dandu-i importanta- mului care né canscendenta Tui Dumnezets €2h Lui interpersonal intema, Gate le 0 parte t si iubirea °° jpidem, p.9 Otto Barde Patrologie, p49 ge Harat si restaurarea 18 sti in puterea lu i sa intecving ° facut toate din nimic. toate, si sufere penta 10fE Gragostea Lui pentru oament 2 Definirea termenului de patimi in afirmarea Iwi, Cu trebuia definit, mai ales pe lie crestina, Atanasic multor pasiuni § n indumnezeifi Ca Logos suveran al Iti Dummies prin a Je viata pentru tofi, el & trup jertfa salvatoare rin fagadvinta Invi tofi muritorii in. nemurite pI nd jntrun trup asemenea SpuHlGl Be sjusmand mpotriva oamenilOF 1 S841 Geiss de moar Int confinutul oredintei gheli a neoplatonica si gnosti nante t si fata de gandire panteism inca pusa arianismului era dominata de un stin c& Arie mu aves minnie entra c& alti Sfantul Atanasie s-a folosit de Origen in asiduu al arianismulut @ fost la inceput si Bt eee 107 phidem, op-City, Pe 52 108 pshid Prof.Dr, ,.Mitropolia Ardealului”, XV, SIPs 1 thidemp.13 0 phidems ps stotbund, unele cazuri nit Jocuri, Fiul ¢ deosebit deplin decdt Il cunoaste Fit iicarire si un ehip al barulut ita emanat din Dumnezeu Pain pirite cazute prin plictiseals din mai una dintre multele perioad ,sie folosind gandirea al. Folosind pentru Atana 2 aceasta radic re felul cum s-a folosit stint el aflam tot de la Spas: At pe temeiul invataturit seolit ale Ihidem, p 16 impus, pani la sania HOMOUSIOS, pe care I-a aparat apo Je, Eleste un produs autentic al seotit al al o — Chiril al Alexandre s nou: Sfaintul Cl patriarhul Teofil, unchiul $1 pre nume re daduse deja pe vremii cu deosebire la Didaseale avea lipsuri in cunostingele sale, dintre el gi Teofil gi leetura + convingeti profiunde #t serioasi in geolile -oh egitura strans andrind i-au format enit viziunea teologica $i istoricd a a intdi, si mai ales prin scoala ale: speculativa, a mo} marii catehefi din perioad oxtodoxie de otrava ereziei ariene, Nea pregetesHiaiy ndrine: cea iudaied si cea pagana (i Joud comunitafi alexa ste una tipic alexandit Doctrina Sfantului Chiril coala catehetic Sfanta Treime si dupa 428 adanceste probl «i acela al Sinodului II Beumenic, ont si iru Ortodoxia tntregulut crestinism."" 8 BI ay adevarurilor teologice, inyocand nu n le Sinodului niceean, facdindu-si do: coordonate. Numai prin i ste intruparea adevarata et rajiune.!7? b. Dumnezeu cel Unul in Treime intelepeiuni nascut din fantul Duh este abordat de Chiril astfel: nd, ca si cum am fi strdini de aceasta El Insusi Dumnezeu, se imprima ca in cearé in inimile celor ce d, Influenta scolii alexandrint capitol t hordarea pe care o face asupra hristologiei, se bucura pan’ la sfarsitul veact prin ereziile scoase de arieni si nestorieni. ca cd Sfanta Fecioaraé a mascut uss simplu | ROPOTOKOS” nu ,THEOTOKOS" tas aaiass \ "9. Quasten, op.cits P: 20 thidem, p.7 ' H. Mahe, Cra cuvant, patimire, moarte adiea Logosului intrupat. 9 sau Nascatoare de Hristos."™ ¢. O alta oglinda a ceea ce # crise impotriva lui Nestorie $i Gare: dupa Hristos. Este 0 teologie Fedust Anatemele au fost expuse $i SslOptei ste unitatea Logosulut a persoand, Nu exist doi fii anatematismelor € tuiese o singurt ipostatic, nu prin legétural de demnitate, auto | luat este al Logosului gi e unul pentru ca Trupul 29 Ja sfintii obisnuifi ului Chiril ne arata clar d idrint asupra Teologiei Dezbaterile sesturi fundamentale referitoare 1a Siantal TS j care trecute prin filtrul Sinoad crestin din Evanghelia dupa Hoan ay. Origen si Sfantul Atanasie $° talnea Scrierile Sfant

You might also like