care infiinfasera si numeroase coli in care se culturi: elenistic& si orientala, duce la noi di culturale.* Dupa cucerirea statului evreu de edtre intelectual din Alexandria devine si mai intensé.® Noile doctrine religioase gi filosofice capata ¢ zece secole de meditatii $i studii filosofice, Larousse, Ed. Flammarion, Paris, 1988, p. 1086 u, Elemente de Filosofie ere u {ubert Jedin, Handbuch der Kira uresti, 1985, p, 237 fei antice,, Lung Essai historique sur UE vala Carehetica din Alpatrunde in a activitatea apostol antice. La Pogordrea Sfantului Egipt si Cirene (Fapte 2,10). La I (Fapte 6,9). Dupa 0 veche: traditie 1 Bisericii din Alexandria ar fi Sffintul Es cel dintai trimis sa predice Evanghelia tn primele biserici”."* © marturie important& in ceea ce prin frunte cu un episcop.'® ‘Aceste marturii precum gi relatiile stranse Duschesne, Histo angry, Clement pattie, Paris, 1923, eol. 786 Eusebiu de Cezareea, dogae in colectia ,,PAringl gi!deloe indulgent eu Sever era affican rom Julia Domna * fiiea umut istoria careia femeile esi capabil, el a lasat Imp cruzi, care se urau de moarte, Pent ‘stu Geta la 23 februarie 212 in brafele m cetatenie romana tuturor cetatenilor lil La inceputul domniei lui Septimiu iptele pentru tron eu rivalii sti gi ocupat cu ly spune ca Septimiu Sever finea la palat un Gre ca si pe fiul séu mai mare? Caracalla & episcopii puteau tine Sinoade: suntem inp Jon Quasten, Patrology Ul, The New York, 1998, p. 4 "* Tbidem, p. 4 ' A. Vacant, op.cit ™ D, Tudor, Figuet d 2" Thidem, p. 242 2 |, Ramu {nstitutului Biblic gi de M % Idem, p. 84Epoca imediat urmatoare & repeziciune in marea lor majoritate germanii, pe Eufrat — persii, era din ce im timpul luptand 1a frontiere.™* Relafiile dintre VN. Popescu, Cauzele conflictului intre p. 66 *5 Thidem, p. 69 *D, Wunsch, op.cit., inTheologisehe ” Spartianus, Historia Augusta S M. Besnier, Historie romaine, ” Ihidem, col. IX, 7€ Ibidem, col. X, 8 * A. Vacant, op.cih,‘oldati, are ca succesor pe principalul esorului sau. ‘' Noul imparat, Filip Arabul, Datorita favorizarii restinilor, mulfimile intra in derea nivelului moral si spiritual ce decurge de >. Nautin, Origene: sa vie et son oeuvre Pats, I H.C op.cit., p. 44 D. Tudor, op.cit, p. 242 m, p. 244 | Babelon, Imperteices siryennes, ). Tudor, op.city p. 244 rouzel, op.city p. 45 Idem, Le Christianisme de Vemy bidem, p, 546 Ibidem, p. 547“Alexandria si Antiohia, seoli ¢ credinta deptsit doar de literatura’ afi de traditia acestor doua seois Daca Scoala Catehetict din Antiol ‘coala Catehetica din A de invatatort inspi Sfintei Scripturi, $ _pretare a Soripturi, o pleiada inter alti Aceasti ucrare incearea sa seoata It evidenti care Clement Alexandrinul, jar in final, cum se ref in opera lui IV dH. Parinti din secolul