e ‘@ MARINA ROMANA Bin'vibea Ponce | Sntnes \ ia Gul pag. 119 POO TE Be vee een nee fe File inecite de istoria Calvarul prizanierilor romin. in Tsavit al ui primit * NAGAZIN pag, 24-20 © Lumea vazuts de marina wu (9 Un woskond in furtund pag. 16-17 COLEGIUL DE KEDACTIB: Cpl, kg. 11 Toan DAMIASCHIN, wedactor ely ticle Costin CONSTANDACHE, secretar de redactie, ept. It, Ananie GAGNIUC, 1 major Marian “MOSNEAGU, redaciori: Corcetor: Floare BRANZA; Daclilosratic, CARCEANU Rodiea: Fotorenoster: Valen fina CUCU; “Corespondenta, expeditie: pit. Didet VIDRASCU. ‘Tehnoredactare: George SARBU Responsabil de numa: CApitan-loectenent Ananie GAGNIUC a de tipografi: A. STOTAN, ©. RADOI, M.ILIE, D, DUCA, L. LETCA, F. PIRLOG. Redaetia: CERCUL. MILITAR CONSTANTA, ie 28, flefon 6112 71; Gis700/288 a Trai ctiea" pag. @ In expeditie cu vellerut polar Anta@ wAWNA ROWAN ROMANIA — PAGINI DESPRE IDENTITATE dees ci 64 45 de ani de comuaism, poporut ro- ran star fi plrdus tden'tateg, c€ Romania ‘asi ine aie ea vent cera dei fot oe este Traced jumitete de vear aici soa fen istorie, a preful ciowrcnt, mai cles de woh, romduit: Sere Ja, "nesiigense, sudoure, saou'te, "vid, collbi m tig. puscarts, singe, speranfl, teri Poperal roman adéugnt. pin anerifcal a dowd generar, Lugo nel Spree. define mo precise a Ficutut rost's faire und gt tire. fare. iF droph, conducttor Homéniet comuniste ex b- caveat sd frpim’ ale sitabaluri Romance, sma induct eller i al loc pe tabetul mendereerte Ur etomentetor seerue ‘te inmdl. Not survacert, 9 smal alee o noua. si nattonala, woud. send ts ov ita! hoedel at bs el core Sous, alte fanati, dupa fentesia unis sax dupe eit on operd CAibas Die dost place a dee Bose ce! PF de tat Be tatorte comuntsta. a Tome: Putt o. Incereare, mereusitG, dor 9 are de sorgere # identtartt nonstre docirginh da jorme de sport, smpaise. Lea OOF ite deo detarsars de sens; spre 0 deturente de cienia, Neveusic. Nia jo delrc o fastecie o tinerilor im zilele Revotufiet din desenbre de tata, din miforul Gropelsiu rth ema bared 9 lipuld do Janse Ho care iiea toe do. Romavta. Ineisi linsd se. ‘nel tncesea sd defimnaroh o ienttate be sdatarea Tntoarooron spre wn it inn decit cal acectte fl Jadea un yroyram de edificare u sacleteya. sot Mes. foe! gon Free ‘etuaging mera fe fusese repactime de Intarie tn tnentvor at fran mars te eth Prima dati. nevar Jecipttgn, deci, innut nati onal "Ht face: porte aly torte sonitrt Dest are Suter iw corns gcse, navel Muregomu gm ton Banh, dep fu dati de moplere fl desta ai muzica, Jat — “immu nostra pare @ fi 9 22% {ie popitondopivata atte 08, ‘unde mal pus of frat wosted de peate Prob oe aloptet sf eh ircolerst. cn steag’ waftonet! Deut sr cu testa! seas. ‘dbem det steagal noitru, .giurit, der stengst dus de pe cimpat de Iupta, sfoya prin tren Seivea luis prin mittigniraa to plant ‘Aecanit ina? naire. ,Dextoapti-teroména", indenin Intordeaine necesur popurulut nostra, pred obtgaule Ge isterle eu leat ed sonnel © (08 te jet de mocrte fed dupmanul aia asteapta Somamil most. Pe bilecinut” de tentieate al poporstul roman. cia deja recut. innit national sf steagul, oud Tal at fndtate veh goale, St ata ou parte cin est partment, buttitl de dupa dicta Rard care eo teyluie shu wolionata. am fost Intre invert, Kom rdsu, e Romulus Vulpes, pe romenud” Romulis, etvlinzucgt, cu migate sh am Tht de raspusidere. pe cave! mimaat ance at imbié vomine il poste «vee, euvlatele desizretil fchipia vile: dsr J decembrle drept 21 natiowla “ompietam, cx tind'te, pe foaia noastrd de iaeniitate Imire ‘popearele’ msi, Zivanatienala. LDecemisie. Dey Sua poard nimete unel lire Sivare, dar terlicole, cifen aceasta este a sumd. Ea Adund toete momentele adundrit roméniior "de “peste tof, sub un steag gi in aceleagt hovare: ‘a fate. 1699, MeuntreaDobrogel cu omnia, IiTB, vevenivea Ia Terd a Bucovinel st Bararabie, in jing, Marea Unive de la Decembrie a Tran Sitoantel sé Banat ‘Sobri, cao Wlsd gk sonn de cxclamare, elfra son, cen lind do nurprize, devenea un simbol. inv sittele, al verticalitat’ noastre, Ultimud. ine Stuy wh aestinsa satu roman era stema, Mu Gacund. oh au lost cameni, componentt a uno ore moilice cite ar fi wrut st ne Tage ueisprd- ‘itt Intro ceitaltt smpledicindu-nio % edaptimm se= mu Tntre cele deud ispite, de 0 crea o noua sie« Inf absolue stmboitee, mai apteape de tdenctatra nonsira, f cealalté ispitd de a. reveni, tx vecht Simboturd, reduse si ele, din imperial lor bares, Uirevent aim ces le aceasta Ger ncaa speciatis romans, © comtste a Parlamontulei core 4 colaborat cx’ acettiq, prest= une timpulué sare inehela tiaja primulut for le- fisvacte at fara, tea feeser cere aw Kecet post itd adoptarea stomel Ba respect vechile steme ale componentotor medievale ais Romduiel de act E intormai duod Teste Nerafdieu, euiberinds-se ce. zorzonnete ‘ae lige, pre abiz, aie wnci vremelnice regalitati, mint eoivet spus. ale net cremeinice dinasit, Sie- gut empl, cuprinde vechile steme ale Motdo- Bel, Tarit Romanosti, Trensiteantel, Oitentel st Danotuiut $2 stems, mel nou, a stinaturiter de la’ Mare", 2 Dobrooel, mai bine zz. Stema au. prinde, eapresie 0 spirtulut omenese superior ab Fomanidut’ gi insemmete najonatitastion police” late Zransiivantet medicoats ungurd, eapit"7) sven ‘asia Jace elf. 12 sorepromis, tn elude icercivtior de tergiversare a vsti it stomeh, de ceive ungurt UDM.Reulut 4 regclgtt Poni, sicmta « fost adopiaid de popor ai de stat Rominte ave toote insenmele cet tefisss tden- ateu steagul triecton, Imai! national, «tera Haut yi, redus ta esenfa, din siemd, sigiiat BE becemevie 1902, eel aint INTII", ztuat rntionalé a nocste’, care ne gdseste ‘sub patrona- Ful tuturer Nmmbelurilo” dentiahi nonetre 1 DECEMBRIG 1992. Dusvrezcu set Direct tee pe romini 94. pattia lor, In veel neparae de drarotiea ceveuset. Pie si trdlased arel 1 de~ cembrie cing, rd alduga simbotari, ef eddu- ‘gam stemet ined un compo, ceelata’ parce ain Pore Sioubeddor ont, une. a Gheorgne BUMITRASCU@ MARINA ROMANA ‘am sirbalorit_un eveniment fent din viata Marinoi aniversaren a 121 de ani de cind a fest vemnat actul de na\tere. al Seviqamincurat mitllar de marin Te calilalon pe care o vet, acces dz comandant at Acadomicl ‘Navale Mircea cel. Batrin", ce. semnifica- He dau avestu act? — Dapi cum se stie, prin INALT ORDIN DE ZI nr. 173 al domnito- rau ATEXANDAU IOAN CUZA, Sa hottiit unifiearea definitiva a Hisuielor:militare de -Dundre_apar. {Unind celor dowd Prineipate. Pentra at "neeasta. raprezintd actu de aslere al Matinei omAne modet™ Cum era si firese, pentru presi: ‘tan ‘cadeeler de maring se impu- hen cieavea unt sistem de inv Urnint adeevat Asifel, prin, Deci- a minienala ar. 15 dia, I7,_n0- fembrie 1872 se tnflingeazs SCOA- LA FLOTILEI — ca seclul 12 Ga Ini, avindl ca director po Insay! comandantul. Flotile. Deci, 1a 17 nelembrie 1872, se constitajs prima institafie ée fini Gearing cake presales enti se eidiea ta nivel seotiior cu renume ale orcidentului. Tmpac~ {al pouiliv pe care acest eveniment Ta ‘avut asupra Inteegis sctivitiyt a marine! romiine, naa determinat sh optim ‘pentru 1% rie tan ei NaeIe gareed el BBW, continnatoare "de dont = tradiilor invatdmiatatat rominese — Care au fost princi pe care au marcat invatmintul 70- Inanese de maria ined 12. de oni do lq SCOALA FLOTIEEE In ACADEMIA NAVALA ¢ anul 1992 — pe care © conduceti in pre- ent? — De te infiintare spina tn 1909, lanijdonintal de amarind 3 a sagurat in cadrul Scot! Motel Ge le Galetis In acest timp gecala Ae Ta Galati este adusd la Constan- tz gf transfommatit in Scoala Nava 1a ‘Superioar’. Dupe primal rgzdel mondial, tn snl 202), 2-9 inflingst Ia Constan- ta’ Scoala’ Navala de Ofitert (prin separarea sectiey de marind de la Intorois ou contraeminal ‘UGENIU DUMITRESCU, comanidantat Acatemict Navaie weMircea cet Batyin* Seaah de Otijeri de Arteries! Gengu, insictaw in 191, Tne seasti! forma, Secale Navalé Sista: pind fh timpul celut Thea Fizbot mondial, chad Aislosati din Constanta De remareat cl fn pev‘oadn in Lmbeifed, antvitalea Seelit aval Sa diversifieat prin ‘tnflintarea her Sectii penta marina comerci- nik, ‘Din 1040, vind » fort sendust Ie Constanta, Seosla Naval a fine: fienat mal inti la borduy anvel scoald .Mircea* si, dupa um a0, in Tosalua ‘unde asta Se aft Muze In 1959 durata cursutibor a fost mminitt Ia Jani, ineitutin, numin- use Scoala “Mittard de Marini, core dupe numai un an a. fost Wansformata. tn Iastitujle de inva- famine stigerior, eu denumirea do Scoala Milltars Saperioart de Ma- Hing. Menfione: cl durata de 500 Jarizare qa acum dei an lar ‘now Tecal a fost amyplasal in. steam Se Pulgeraius nr. 1 in Constanja Din, 1900 o-8 reluat pregatires esdzeloc pentra marina comercials. In 169 instituylel noastre is schimbi din now numele, ta, c0a~ 1h wlliard de Ofvier, Activi dx Ma- Pad afivegs col Refine, sari 3 prin fusianarea ‘cu Insti~ uta! de Maring Civil din Con Maina, Se envcusd Tastiutal de Mim thu slices eel Batrin® Conson- itm faptal ed aseastd ‘nowt ins teite de invatdiat superior tenn <, pregitea ofijert pentru marina sm? (atin comerclald 31 do poseult 0 townie fn cad a dou’. facultat fap navigatie $1 electromecanics 1h_anul 1990, ia cadrul_ procest~ roi te Innolre. invayamintolul de fmaning. prin KoviriresCuvernulat Tiominiel din 22 apnite 1890, 2 Infistet. Academia ‘Navals..Miroea sel Baten Sil ow del aca {Gh si apn cu iis FocuttateaMt- Tilted, a Pacuttatea Marines Civile ‘ombele eo durata de ani — 3 Faculteten ce Comanda, Stat Major SivTenneh Mulitara cu’ dursta de Studit de 9 ani — Sti ca ar mune mat mate ds opts, 12) de ant de istorie $1 iret ‘cu aren. pot concentra inteun spafiuaat de lmiat 8 he raferim. mat tit ia. prezent. “can apicriatt etuatat ister de avitdmint de. marin, in general Seer din Aeademia Naval. in Theda? — Heferitor 1a _actualul_ sistem ‘as invtéimint In, marin consider Gi ete bine ainait, bine realient 1 Santina eknct apt BeNO- lie conerote ale Marine, presitres ‘wlugreler cadre eneu Filenial tcl Sint convias e@ vor pera uinsle schimaier sf acest Me Cou ny trebuie 2 ne sperie, | nu Sinem’ censervater:, Bvokuia” soci iH noastre, dec sl @ arate), ne obliga sa fim_recepti #1 $8. pron isn plabuile. st progeamnele” de invitiinint nontedatinaerea (Peale zhrea) performartelor ‘ce 20. SOF imoune de citre benetelart in ccn~ (nt ef ceringele tnvataretnculul de raund pe plan intemajlonal 1 ceea ce priveyte Academie Nar Nils upreciga ef activitates Ay i Sitimint ce deafigoark bine | Am Iver actoie de Un apeijin fcine@ MARINA ROMANA = ara nu Simte sccasti nevoie?) fn Gerinitivarea ‘unor actiuni cela 2 funse la un stadiu avansa, cum ar Hamming! studentose eu garsonian re panty 2—3 perscane, realizarea tine! sili polivaleate In" care s&s Hiseasss ult rivaltul oc =~ dis foloct —. sald do lectes poate bpilioteed, un magazin In care deni si gaseasea cele necesare. (Sh dence musi courele daactioe?), 0 pent decorecare, "amen Jail corespunzaiog, pe care ste Siguie‘cd paibologii’ nostri yor re iiea in conditiuni Teatie busxe, das d_experien{a ler in domény, Pentru copiil eadretar = Conduecti de mult timp a coast institutie de invitimint su- pevior de marin i sau Uietatt de ‘corestore stinificd dle inva? = Duparevoltkie, gator tp- sei_de tena, canted de grout: fe a exretirlh limitice at me {st din domentl tet in ge at fiatic" Tn aes. sens. a achiigne nat un media ge programe specie~ Hat in proveetared Gites h ies tile nt inesreden Sie moternizan Inetodele de predare, de Hocare Tedore a presersion, scontfad oie rite célor core ssigirs seceeul individunt a} stdeniler 1a. infor ati 5 testlor interact, ears au dovedit si pe plan mondial ct find mal prstenotee, onl eves tc, stimulearé mai mut gindiven Sudenfles copactaten acesira de A modela tealtatea sce Biel so. i propeit ce tetoliane probe: io cs care se var conirunte 10 “lkoorea tor proteete ‘Aeon tentie prefeetoninmotodotogte! de Claborare @ planuiioe ie. invite mint si a programelor anaiiee in Scoput de elimina parca sft. eniior ea bueriile inutile si de are funisa stict cuneate Se Eare ait nevoie, cunovtinfe eave ase fim Texull’ din istele ‘de compe: © ltadela a invati- mintulut de matina — Academia Naval, .Mireea cel Ratein* a tntoemit pes sine destal de munerosse 4 Gtvvesifientes im Tita poubaitite Ine caeectaron guint a cont 20° 4 “continut ‘spe tiem tehnte stl atm es de nav fie inde ins ese in isghare peatru ed au dispunemn I~ cate Tandute necesare pentru promovarea softulli de refen. (de Ealeulatonre) 4 continu cu efor furl propel, aving fondurt alocate prin awer ds coreetare sHiniticd, S%, terminiim potigonul de viteli- fate, instalztie care odati termina 44, ar puter aduce nu doar folea- procesului de insruire al. oft terllor de macing miliiard 91 civi- Th, dar 's vonitunt bine, intrdelt eesta Indeplinoste normele. LOM, St trecorea ‘prin’ acest poligon este © cerint& a organizaie! internation fale. suemengionate — Puleti si ne spuneti citeva cuvinte despre relatiile ca institu- i de invaimint similare din alte fini? — Inet de 1a Iniiintarea Aeade- Navale Mircea cel Bétsin® au simfit nevoia sine informim cum este oxganizat invayamineal de atini ia alte. ri, pe’ ce duratt, co titluri acorda, care’ este sistemul lire _postacademicd, care Slot cciteriile de promovare a olie fectior $i aya mal departe, Pind in Pexent aim reallsat costacle vie Bie la Academiile Navale din Spa ia, Hialia, Buleasia. Polonin, sar feidrul ‘uzor actiuni_ de protocol Orguaiate ‘ie Marina Militérd, In anil (recut, cadre care Iuereaz’ in frezent in Acadenia Navala av pie (ut vista aeademille navals din Huda, neaiele Reet, Cai sacesior relat Cre Ieav efectaat diferite deleg {i sting fn Academia roastrd ex te ca ease situeaza la nivelul ¢2- locllte academit navalo din lume, ir ea Volum de ‘cunestinge: coup tin Ine care, find fai madactie, no — Ce activititi mai importante saa desfigurat si Sint in cure de desfisurare in aeest an,” orivind, vsarea a 120 de ant a inva Sisint rominese dev marin? — In prima sind em tuat suri ca atest eveniment s2 fie feut cunoscut prin toate mijloacele ce informare: televiauno, radio, mes4 cic, Sea elaborat 0 monegratie a Academie} Navale, in care este prezentatl evolutia fnvBiraincul rominese cle marin’, pe peresssl eelor 120 de aint de eristenta; Sa organizat © sesiune jubiliara ‘ono- rata de prezenfa comandantului Marine) williare, éomnel viceamiral Ghosrghe Angholeseu. De aceme- ea a avut loc 0 emotionant’ fn lnirs intre studenfii Academiel Navale, elevii Scolii Militare Meistti de Marind ,AMIRAL MURGESCU, i Liceulul' Mbitar, ALEXANDRU JOAN CUZAY eu fehth cemendanfh al Scolilor de marin’ si caspeti de Sroare invitaql Ia. festivitat — In numele cilitorilor revis (MARINA. ROMANA" ‘mall nese! $1 va urez succes in cant CSpitan de renga 11 Joan DAMASCHIN naveessn se . ‘TERESSCER RGR!@ MARINA ROMANK ESTE NEVOIE DE O STRATEGIE MARITIMA ROMANEASCA ? Destrémarea imporiilor $i apar tia anor nol state independente cu feschitere la Taare sau ocean face fa acest. ypatrisrona comun ale nanititit’ fle reveadicat att de eeste state alt side. {iris deza- Vanlaiate in _panc de vedero. © Crearea yzonelor econemice | ex alusive" tase 8 planere © ame- Dinfare Ja adoesa lbertZ(i dea Cigatie in zonale maritime deschi- fe. piecum $1. pesicolal catastrote- lor ecologice; dmtorita plus prin fccidente de’ navigatie. Ble cet con. Ie si nsuri de securitate spo: Hite care 7M pot fi tealizate dectt Geo muring militars. bine stracta- ti efleient coordonata de 0 po- 3) strategie maritimd (nava- a) cate, firs a aiccla intereesle ‘itor state, si impuni vointasta- flu, respectiv. Prin prezenta ei, marina militar poate contiibal le evitarca eenflic olen, jar dacl pacea este primek dlltd_poate const “un clement Smportane In depdsiren comic: SHON iy ia casa fobucniet ostili- ation, sd particil> le derularee operation nuftiare pe mare. Mating wiltard dicingindwce ce fo iimporianta categorie de forte female insumeses mai multe Ze Hunt de arm, “adaplate 24 corne Veneto “epatteles mavitio. ‘Studieree si elaborirea_procedes- lor $1 formelor de dacere a activ Iilot de Tupts de amploare po ma Fe, oe formeari continutal nei feampanif, au. determina aparitia Sher coniponenie a strategie! mil Gre generale —— strategie naval Sa maritind, 2 cre cfirmare fo- cope odat cu ccearea mgtinel, mi- {tire nationale, tn eeport. eu inte Fescle, woopuilé 91 obieclivele ict Fompective, et ertiaartAtle Cestcay ca ferjo economies m- ftwwa savin dita iad "cu ‘iganiaatos letomaled niitae Scent ie ad aa es O simpli dorn{a cca 0 neceilate Gein pars interesote st obiestivele Staxtuu nostra pe direc. mir 5 A thuviulu, Condiqile geogratiey $1 Woieivele yolileecconomice ale Serik neasee au impus Si Vor it Dune ir contintare ni numa exis Kinte acestel categort de forte ar nate, ‘der si periectionarea, cont nus capaeltlli de Tuptd a. ace va in econearaanja eu siratesia te ‘Mvina Milter veprezintk tot dati $0 prozente rriltars non-v Slenia justia ae earacterut ine Kconetiooal a spatilor maritime fa hire. spelor_ tertile, Dar tot Rat ae adewaeet ste si faptul et precenfa acest este © manifes Ende pateve si ov ford de dese rilare THsieine osupea.prinetpiior tap telmoderne per mate, vom constae (i cmaniona de a cree tifioacale fecefare Marines Mulitare pentru Endeptinia, mictuniion sale este Homentol strateie! aavale, tn GE'UpS pears itera ae Gresttl phn eDiectivele pe cart “uriseste, prin mijlonele_ fol Site st particular caraetoristice Gamnchiuial ance se exeeuta 1upt. ipa pe mare presintd caractars: fi generale. seciaindteace. cd 1UP- ie edsested dear in aproperea Ito rralulul, dar sceste similitudini, des Important, au pot fl aplicale th panos de aciinne aa la larg mde ofeasra suse dcosebepte de de- feasiva si vice-versa, In Sonsul li Siaboiul po mava aro tin grad am mai mere de mobiliiate, (a. sup feta marly neexistind oniesnve ce {rebuiese ocupate, sau repere, vizi bile: upitdtile navale so coresteazd, Se eam, se confrunta say. se ovik Inwe ec; fntruntarea se face i ideal whow anjinni dure fn spat Uaiforme, a cBror cucerire conteazt Iearte putin: se urmareste. neutra- Tewee fa yeioe iowmniee tnt ae pares spaiiului respectiv: misedrile Fapide Si aagajameniele inopinante Sint ce natura sa decid succesul ‘Cy recal do a atinge sensibilitae tea “contempotanilor nostra 91 de fa ne opune Melor Io mods, trebule Ss Injetegem bine of a insista pe fra ca stratemia naval si se alir= te ‘al poegnant in merina noastra mniluara ru corstituie 0 apologie & Hizhoiolul In conditile de astaai, tid aproape teate statele sint che- rage eq edtce contabutia prin SONU, la revelvarsa polite a fon Fictelor ideclorice $1 eesiale, a ra oaicior Teligiease tau satéretnicr, eid pentu prima oar CS.CE. fi fuse preblemna creat. Unor otgt~ hisme ‘suficiente pentru deseurain- teat wolare a zonelor d= conflict End. geanijele, noastro pot fl otie ind amenintate, functia de | apie rate se justified, devine 0 functie Fatieala. Or, buat It mavana te i co va aires ‘mai_premant ca instrument de ore fanizare, Inzestrare $1. peegdtire a hare: ‘meitare, aceasta va devent ‘mai elleianti in realizarea oblecti- welor ft prmneipillor noastre dé a- pirare Nu trebuie fos8 uitat el tn bua insteument este eficient da- CH eats bine utiliza. In acest sas@ waniwa ROMANA — marea noastrd cea de toate zilele Festivitate solemna la $coala Militara Maistri de Marina ,,Amiral Murgescu‘ Duck ta 8 octombrie 1897 prin pecretul Regat mumdral 2110, Soe npraht” Repulamentul Seo- T° de” marin ha Sco- tk de "Suomecanier §¢ “sub- nacstri do marind” te gemma actul de vagiere ol actualet Seolt Milita tre Maastra de nasrind, tala eG, cua 95 Re ‘ont, avostel _prestigioase’ inctitu $a innitimint | xe atribuie. pu tom ‘spune, $f ,certificatul de bo- ‘In bata ordinulud mintetruiul A. pirarii ‘Nationale, numdrat M-33)5 dim 27 mai 1892, Scotti Muitere Mawert de Maing se anvibule nue Sauer MURERSer' Festivitaten dezveliit pléctt aesemneacd monele Sealit Milter Mauri de Marind @ apt too la 08 octombrie 1992, fiind onoratd de prezan comandantuintMerine! Datitare, domnut vlecamiral Gear phe Anpheleeon a unt often. He Goro din Comandamenial Wack nei Militare, comandanpi de ‘ark Tinithtt gi ai celorlaite tnstirutit de invufdmint de maring dm gamt Boana Consiane, zlaristi din pres Serta gi de (a radioteteviztine, ve~ tera We deboe gl opt sletl ot cadre ale yeolll. A partie:pat in trogul porvonat at scott — oft cnire didortice, “salarieti est, La orate 09,00 s-a ridicat, eu oo remontal solemn, gavtlionul im faa cladiras prinetpate, A urmar, apo! feuvintia “de salut’ al comandantne lug Marinct Midtiare, doramat vice muiral GHEORGHE. ANGHELESCU, fare a evocat, Colodaté, perscnalita tea viceamirautut 10N" MURGES: CU yi, adresindwae elevilor, 4 spus In inchewere: «Fle ca Vol, ge- Rerapiile actucte st" vitonre, st Jit Suindri de acest nume gi 52 cinstitt prin Timed, tneayiturd $l patrto: fem, onoarea ce vi Set facut”, ‘Domina vontrearatrat" Dumusra- he Oprea a dat citire ordim Ge 21 emis ev acest prile) “continuare Ta pag. 8 eT ee see ate et I tecle wnat. Wiesel lee oe or ae aed Bos Slee ote is care pants Oem ml io sine crude ae Positia geogratied tim a tari feare. strates Gre apaniie sa" duct acyl au fpumai In. apropleroa coastal car sl fa zone ‘de larg, pentru a garanta exploatarra resurseior naturale de ipo platoul continental side amen fine deschise cdile de comunicati, Gl putin pind In striaior!.Aceas- Te eats st Settsis kapha vocatia me ‘hoastre au Justi gic ‘unel “marine Fli- ei Romania devine tot mal depen- Invnereui, dae si) de capacitatea A exporta pe eile maritima Stmtepis maxala armarejte, tote odati, o8 tings obisetivele gh eh espedte, principiile pe care | lea Tisat politica In_acest context ori fe'faft, ef poeuenyt de suvere fo, trebula si aiha fin eadrul polie {di ‘militares 0. comparenta — ‘are S4 Vizeze™ politien uiritin, donarecs, dincola ie Sramaasate Wt suri ale" undatit_continentalut eu- Sopean tebule SB stim st ne. PED novia juwaile dutereac, Tedite rent I ee directie a politic, ex tere "se\manilestd opitunile noas ir, au se poate neglija interesul fiona. Trebitio sf eviste 0. Dal tick meritim’ a guvernului, parka- mentulul st prefed.ntelm, Homani- Anil de exision ai Metinei Mi- litre Romine aw conirmat i a gersle poled poute even ayant] fn ane avianty mai mult Tato direetie sau alta, in sensu fim intro etapa @ cask ce nae duetuania, s-¢ bata vingul, Treule <> caracterizeazt” prin métimea e- apolar necesare consiruirii nave Joh, armameniclor, tehnieli de lap- Asi prezatini povsonalulul. Sine feceseri 3-8 ant_peniu.a-consirut an now tip de naa, avion Sau rer explostare ajange “cel mult la 2) 2 ari. Opitunes pe ears 0 fack as. Viet angajeast vistorul pontrw 20 3) ani, Politea militard trebui i "tsigure. strategie) tavale posi billaiea une! etlecti pe. termen Dung sia nat sited ni. ponepantice pentra 2 concepe si construl neve Anmaneatul ce sine, car $i Ofga teurea. gl pisgiiton activation. de Jud fe) noul cadru care seine Continuitatea, rant tn nlities mamta ‘nilodath, condi ie iepeasablte pentru a da -emnaisicn HI strategie! “de apirary Fal, si specifickate.sira Ee ‘in partieulae. Contraxmiral@ MARINA ROMANA f Pune pertlpam Ja fetoua- Festivitate solemnd —cc’raeS.2iaetn nce dmie: fal (hy "lone Conatelesds (urmare din pag. 7)_ Bucur Grigore — promotic 1926, Un scurt istoric at scotia fos ‘ele Dragatel — promoyte. 1955. ol tea rt ota tor! tard ica (2 onstandin ingines MARCEL DRAGU, onan. ‘Bichir a finut s4 transmitd cu @- ies ae aA SP ead coon, taal ed af Set Stay ene tin bare oo dee oe Cee ee ee ie RO Ee nt fhe mumele umd eron ‘ad Marine, prectt in frunte ey Inalt, Pree Ginoscinducce “astfel ‘prestignid” de SYintla So Lucian Florea, inckemn- fare se bucurd iasitufia, noaireg dist eu dezvelirea plécit de pe Oe inotjamiat, aportat acestela te froniieploi, cu numole ¥AMIRAL. formarea anal important wumir de MURGESCL s! defilarea gér2it de ad:2 pentra nave" enna. ORDIN DE Zi ai Comandantului Marinei Militare PRIVIND SARBATORIREA ZILEt SCOLII MILITARE, ‘MAISTRI DE MARINA ,,Amiral MURGESCU” 1a 8 octombrie 1897, prin Inait Regulementat de functionase al Sc stride Mario", precursoarea attualel Sco Militare Warint Amiral MUIGESCU", er Diag ieabel histone ao, oub, diverse Jenum organ deniru Marina Mistaré $ch pes oot nade ae wig cele dow conflicte mondiale, clevil sl cadrete ycotti au | dat inatie pide de patriotism prin glorioase apie Se arma savirsite fn'ectiante navale sau pe uscat ‘Nepleriteare vor famine numete cslor 19 erol edi ta datort, wu pre vite de 8 octombrie Ys82. rt de aniversare a seoll Jelisitintregul personal $i urez corpelui de cadre jt elevilor suceose In procesut ae insiraire si eaucare. ComaNpANTUL MARINEL sLaTan . | Viesamirat GHEORGHE ANGHELESCU Viceamiralul ION MURGESCU— mentor al MARINE! ROMANE Viesomiralsl Joa Murgescu a fost 9 persenalitate ‘de peim rang 2 Sioeiset lane Taptele sake Ml recomandé ea pe conul’ in see often care sia {a Cot. din "progrosul marine! Us. 97 Stun ideal in. vaya, 0. acevarat! Frofesiune de. nod ‘Sea nascat to 27 martic 1846 In Bia In 1964 reupeste Le concursul oF ganirat de Montertl Go Rab § Site inscris ca elev ts SCOALA NAVALA ‘din BREST. pe care bsolv la St octombrie 1065 ce fendi Ao sublocotenent ‘Treplat oeupind Wferite functi pe navele Hote, ajange Ia conan By “aeesteia ct) geacul de tmloe {Gecembrie. 1879) Ta neaptes de 12-18 mai Wii. to humiee tne format de. te Xi hoedat navei Rineunies, it orto ia aacul ev tarplla de” scone Ui asupea.menitoruldi leas © toman” bubs Saif" (ea un cep. Skment "de 2590" tone) per care Seanad Intring asttet detiitiy 19 PRorin vite or9¢ evevbor Hearmaltt ost. To anul 198, avansat la grad ae "colonel, f se Ineredintecad ce manda Scola lot de mitart dia THe Ocala eu revenires, dupa -t2, twhit“de independenta, @ Debroget‘@ ania ROMANA 3 — marea noastra cea de toate zilele — ig “Kata ete ne tr ny a. Scoala Militaré Maistri de Marina Bett Senor os ter Airiiteate Mitar,"Sueana: 1296 — 26 feormrie — prin_ve Deiatni Se pide ona Ae Gheorghe Sica en: ee ee a See a Se eae Rota wrevageae le toll Sealife iO ye15 ev Se ee saw detasati la unitiii a ‘get pertcipt la hpie, Av sip aie. ke Hirata ature ste 1 Get ‘Bo ng 280" ConeraNery pepeave Sot beeen $i ALEXANDRU" MESTER de marina ‘si a Sei 1820 — Scoala inceve si tunctigne- 1950 — Scoala este destiintall. in See aa SOR Manne ES: aod aor, “maestat find Toderas ton, Cia Nicolae, Arghir Pot detean Tou, Gore ‘Nicuy de marina.” cote fay) Maritin’, eleva, dupz ‘wecuit In corpul suborite. pSeoll” erau, in fapt, dows 6 ani. dovehind jmaeytes ior, ‘ale aceleasi institut, Stogiani"s 1859 — A fost reinfiiatats, cx Seoa- and a dat ca 1a de sahefifert tehniei ues fliad admis 14 etevi, a 1989 —~ Se airibuje denumirea de Sesame furciong 1 Galat Scoala Millard Malsint de REPERE ISTORICE Marin, caret indieh in 1908 — Senta ale snaath tn Con riod cler, “destinatia, 19857 = 1092 — Apare un nou regulament ra also. cafe neste cle g0UL 1621 — tn poral ow Tatil Sot Inu sigan ee Fae Shae seen; tosr — seoatn itm in compuneren ead ect” combatant eee eae tater de Nara ibaatstn Sesame Du epee ranaceye Bicone Bai’, ose ‘fia eteaifor et tas a Ge o'Gtstaia Este” great En ham oman de, Motos at Flin Drop a apt comanderul “(viitor vice: 1900 — Bate dis now desemnata ca Amiral) Constantin BUleS. 1928 — Cele dou ycoli se unese Bis mou deseranatl ca s lant al Marinci ato alagurd insite Insltatie de invitiint < eeaiivate fon Sarees {Scoala de" specialitale 3 ow Marinei" “Ta” Constanta 1999 — Se tilde te gece ” pet S80 ¥ mati 3 al a1, cocina: Tas eh pute Meee ces ante 196 — Seal ane matin pre 187 — Se revin ' danunirn ine Fe ace ate Soa tig ates Be Sule eat 1941 — Ehevi, ambareatt pe. nave Pagini realizate de Sets ee natal aie cpio ge capa I a at ease la Foménia si. infliotares Hotes Ta bavea Neagré le 19 sai 2060 este bumit “comandant’ al Marines Mi tare Avansal general sn 1893, in. ure ma reorganioiri, marines —opced Ta care sia adus 0 caniritujie fe- osebitd “" dovine. peimul. contra: amiral din dstoria, Remiaies iar in 1801 este avansat vicesiairal! Incd din timpal cind era comaa- dant Flautie! Romane, “a pus Bi ‘ele fnvdtimintalul postr aires) ‘mitarh Tnflintird, lq) 08. cetombric 1807, peima scons de acest gen. Contenporanil au vazue in el ua crs de ekcoptio, Un ‘ofiter dsvotat iru tolul armel maring, arated rornfine. patel sale. Tn a ection us gi ea otiiuit ngmele I, Seo i lintare Mastri de Marina ein Constanta.~@ MARINA ROMANA LUMEA VAZUT. Teh set nomtre subrit ete sredem, evelaoria pertra fatente Sueor aceon de tageret 88 flere sitvoruhad revitet deve’ seins doar elieve = din fom abt Spacacal, formige bind “husgemoway ce to deruleac! prin iat oenioe mesa dor feet eas Be comercsle ets pe foci teiel caret new} se ie st 0 Wane planted Lin gedacal™ Gi Nmll poturlor ol meters pln ce usare ‘melt, poate ‘ingura Neplad. eald "pe ater desta © or ott, sha Histon angel ule profes. fer, seme clitord “Sey ance {aif sn prin pe ma noting pentru nceput "it eta Tor Feri, pe Wo) din tapil de mare 2 fats "romdnegtt damn co Randantt ‘de cust Beige Viorel Bure tear tn‘atta tnalirat eas fe impinge azaci 19 ant de Ta tn tare in fiotd $f se intaycec din prrsus vole tiger th Fosnurt Zooomandent) gi Geerge Fituan, comantare a navel No Beirut — portul jnavelor fantoma ava noauitre —carani "ne relateazé comnul _Folspr sie Vi et "Dame, sa trugrs tin volojul muumira 2, in oadrul edie aa fing porturiie Novoroseisk gi Bet nut. Ost incere, asadar, — des! ipostaza in care nd afte este ne- Gila — at ea pevestese. cite cove fin ce mate moe in aceste parti le unit La "Novoressisk. prima inpresie, chiar de ta acostare, ¢ ed navigt qintre coud epe'. Warete crborexst oud pevitoone — unele he col rosiealbasrrivato, altele pe fel rogu cu aecora pl clzcanity pro= abit tusd opie sax nasialgite flecirui comaniare tau dupa... do- true meqaciey cle privesie” OW moni, si et porch ar navion “in Gurente® diferite, Oficialitéfite (va ma, PO-Raui, potitia ete.) aro: ind areongi margi amintind "epo ca gantegorbaciovisté", atit de. in. edetvars redler f° reiapitor fuervmase do az, par a re nGstre intrsin edesdrat” seurent erctis™ Timporrieg, popuialia tea ted pun Ta ‘sgmolo beat, 20 Beite printre nort 31 in “coeasti patie Faure, “Gimin” oowgnatt, muncilorl portugr! sau celdjeni 0: agutd sing melt mat comunica- Tidy, Vorbese ‘mil deseras despre bitte ton, der Dechinl efler al Iriett e thed. sestzabll. Ct priveste aya, magremele — e jete’ Dac Ce putes inottyad o&t mai ra ca la noit Magazine goale, din” zece ntutioure™ ce leet Abia at pute fnorept umd deat most, retridue Hi miei Tatr-un cuvint — sirdcie fucie: Iam vuzut pe Werdtertt por= tuar’ 32 ar infeles. Dar tot asa de bite am renvireat of gamenté ce: fa" munvea cu néveste Cit priveste ot dotiea port tent a Redbatat — Ginaginea fut de. aet nia tisat um gust aay. Am mai fost in acest, oras-port st in 1984, fn sto, tn 1980, un. ras sptendid, fagezct intreun Toe cu a naturd ge neroasd, avind pared tot co iar frobut omelut cas fle mallu. St acd 13 ani de riebet men Te Usle adel distrugi, 22-i mutileze do- fn mol nesemnificatts. fieionc. mua, acest tucra Toa reusie ulin conflict, din iama treoutd, Urmele eenfruntdritor "Sint acum viabite, majore Cele doud tabere sah tit ne, nclusiv cu arme grete, ix tn trepnl ena Nee crafat mimo, nick chiar portal. $1 aceasia ,Venehle a Moditeraed de ext* aratd acum 1a. besten oa Lo. tin trig, sitorn. Dav ocuitord aint ix ‘general optimist! Ce emicul nostru Antonie Abux tend din divectordi erlor 1? com: init de stivater! din portud Bel- fut, careseé spunea in glund od trie Jace gr, avem our ad mat Tuptdm’ ted’ vreo 50 de anil A DE MARINARI De ande acest bent, am infeles “in cursut cetor” patra Mlaflondni aici. Belvutul e local ide. atal trajicanttor de tot felul, ai Miegussordor de arme st de ctiee Urdleolintersis, Joeul unde se ito 44 tenebronse alacertavind ere Solosale; © portal ideal pentrs mnavele fantomd" — cx acte folse, Gu mavitioane fatse, ct nume false 0, astfel de nuvd a ecostat chiar finganol. Cure eat sosit mst ine cepa “operaftentie we dencitun e. Cina mai avenu oreo. 60 de tone de desetreat « ventt vena insott Ye teprezentanti al INTERPOL-t Ir restore nova care, se. pare, semdna foarte bine ex 9 navi wis. Pouce" te plecarea din 'Norvegta Fiiad cre 12 — programed gt teste ale se respectd cu sfinjente — s-0 Rovaris "ca" wncheta ‘ed eantinue™ ova ti. ber ie ora 20 descdrearee ia terminatf, tar ie ora 6 dime heute nava disytiea din port, (con tra S000) de ort ‘avansayi mor grengurt de ts vena — cum am aioe dete ariel ibenen). taint in aj suspistunt st o tnireaga cor mule de anchetd, in frunte cu 0a: ‘het INTERPOL ud, ramon ce Sa Zicem ajc, total meduraeild Pein ¢ portul in cave mérfurile x bisentelr "ae" conerabandd = Ge tind la jumatage de prety tar Bebe tnt, bnetgle, aac fe ack sotttrt prepus im ttre iba &MARINA ROMANA — marea noastra cea de toate zilele ray {f cateutezé transforming pre- ful ‘din dovare In sinteat, Betrutul ¢ un cludat ured intre raabol il pace, Toe i cave sivnelt si fomaticit se batpe ta peviferti, iar in centre se fie, pe téewe, tlegate st profttar bie transact Un ioe im care oamenii, supra- viefuind, fac ‘strateita dovada a Incomendsrabitee forje de aduptare 2 speciel noaitrs »Window shoping si barci cu motor de Formula 1“ Dupa un voiaj care a duret. 104 ile $i a atins zece porturi, ttre tare Damtetia, Livorno, LaValletta, ‘Ateawiad ty Ariat, eer ORt yO! baci*, aportinind companiel em. line" q revenit acasd. atl. citeva imprest, ceva maging din cursud aeestul ‘voisj, coocats de dovnaut es Geopoe’ igen: Din cele zece porturt in care nae va’ noastrd a acostat, tret an. fosk Mtuaie pe coasta de vest a Italtes = Livorno, Marina di Carrara’ $i Fia Regio. Taeercina @ Sintesa ane ra el alien age cam se pre Hint ox marinarulut romén, ap fea spune cd total ¢ splenatd, strd- Iuciter, ¢ tnteresent der @ a four= fe, foarte scump, Dar ceed c# ty mirat cet mai mult este foptul purerea mea @ cones perfect ox fea a amictior.. italient. sta. ma sinistit", deci ‘mu nwnai pentru hot Gk of pentra'et vieta...¢ scum 1 Peniru neinereeitort, —elte- ba repere de piati": 15 dolari a hefatd, 2.5 un pahar”cu bere, 70-89 dolart 0 pereche de pont fofi, 1 dolar — 1 tm eu taxful, © camer de hotel civtteatd, dar nue tuzoasa — 7). dolari, iar fre tele cele mat tejtine — "9.3" Alar Aguiar. toate sonsele on onal o- Signudl” (lapt’ ce "se “contureceit ‘3 la "noly fad ceva ce se chede ‘mad. an fermen la modi, si dow shoving" "—" in. traducere — cumpardturi din “fereastrd sau, mal ipe romdnepte, seme poste. Dar, lirurnadevtr, mirjurite stat de © excelentd califate, sperdid pre- zeniave #4 ambalate, tar servietile irerrojabite In Test pot i ut tacredinter cit sora noastrd Tatind, Italia, este tot asa de frumoasé our o siti — x nul din vézute, alti desigur, din arf Turmul Gin Pisa ela fel de metas, dar scum mu ma pode fi vizitat ef doar admivat lagater, celebrul experiment cu objecte ld sate sa cad din turn near mat pus fea fl reedttat azt s lumen ar Tie ‘mine... mat sdiack eu 0 dercoperi- ‘in ce ma priveste, am avut ma. yea satisfrotie sa descopér Roma =" care (in pofida impresiet multor wtdjent Te la uscd ce aw pi Sere mat matt deott optimtite. pel- vind “posibilitisile materiale ‘ala ‘marinaruiui remén) este rareort vietiwtd de eanventi navelor noas- tre Mle sansa mica surfs sub for ma unet obligatti de servictu ce impunea un drum la ambasade ro- mdn&. “Agader, timp de patru-cinct ore, cit.am auut ta disposttie, am ‘admirat ‘marite monumente ce fac ineomparabi ‘celavea event, cu vreun elt ores, cel prtin pentru Noi, cel mai eitict dintre fill Lupoaice! Instaiat apoi peo terast, la jumd- fatea drumutut dintre Colurena 2d Traian si Coliseum, am admirat prin intoarceré alternative ‘le’ cap Htingsareagta, ‘cele dowd ple. uzele” respective la contr’, spre @ saoura mactrocnele si tra de vin alb gf reve (e plcat sl consumt aliceria ind ti In Romn — fs sem constiat de prieteni), Desigur, cind ta. sjtrgtul meset mi sa pre: Zentet nota — 3) de delart (mal imincasem st o xpetisanta ingherati) ~ am constatat, pe propriat nary ec trecuse ‘ceva apd. pe TiOMe de ind Ix Romo plinea Hired erase pe gratis, Inirmat cu coast nowl experienjé mam intors iq veper Su in sourt timp am porate \ spre Malte. Bi bine, $1 ach ta Roma gustasen din 'maonroanele Teen hus, in La Vattetta, zeut nostru bun hea ajitat sd parttctpam in unt Aeetre cele mnt seretuette repllct moderne ale ycireulul ontiot, Ta. an spectacel, imtr-atevar, de mare fru musele — "intrecerile ‘ce "barct ca motor ,Formula 1°. 95 de belle ale edior motoare facedu un zaomot, 1a Hemara}, ce somdna ck al ants Fenetor ta joast tnalytme, smu pre Senter publicudut, Plecare,b&ew 1G" avea cam 3) de metri lungime Si dat cament la bord. Wéreile Pic Secert aduse™ pe trallere, cure ae ‘f ambaroete pe 9 nevi RO RO. Debarearea. tor ‘si pregitirea tu lamare seminau cx adevtrate Hate te writ eae te o parada $1 2 demonstrafie chlor fa ‘Inivavea in pore, urmmdritd de we enon ft enticiast. public (ears 511.000 de oament) aja Ia $0 me Aeasupray pe fatest, Cind. ax pore rit barelte prea Ssula se olae Bnei dtm tevtel, tar jetbale de apt sor acoper. Am ysut 9 ndette ratd"demonstraiie. de pilatal. de Incite’ elasa, smart “cu suet Ia gud. Apo, concureul proprie Zia’ care ebritere mal de tarige, oneinae ‘0. se dentisonre tiny at dite — in trel rude —andeve in larg, intron. spafiu, sub forma ut trunghi teoseel ‘cu latera a 15. Mm. Desigw, acest chp de concure Ballast, ba\9f ona. tredler ta Craw intersice Sirculated ator Nave. Pablicut armdvea ined, tctu, prin trenemisiuaite directo aie. pos Ronitor Ge televisiine ce aveon ‘car mmere instalate. pe elicoptere ot na: de sovvtety, assfel taoit nick Gent i sotpa pesionaiin cen fad solendid so0rt Pmsniats ven mods In tectainanie Sau catenste, Iriget i Toowintcts guste, privind Imisite eorane aie tclevisoorelor tm. Sinate “oretotindent, senentlle ‘art ‘ie carset dar st even reve sero Wa ef ane oot entra tare Formula te eva a Bentvnts and ravens”. Rubriet realiantt de Maice Cottin CONSTANDACHEie (@ MARINA ROMANA — mares neastra cea is toate zilele — Dotiiul sdeat al mivié Un fagt divers — tinert care si-cu terminat studi $i care privese cu Gendt mer! viaje. Maven $0 set mat Preaspefi supasl at ef, Sestt prin- fre eadrete harinei ‘Miduare, Toe fenentit premotie! 1982 lasd sate inteeuaal nevdbdarea cele sick Nejte boinge dea fest intro prim Imisture, fle ea st sewed, ce naa fu care tneep. si se tebe ‘printr-a aimiclie tnefebilt poate toumal Br teeea aid ok Biaenta, ‘St aza presume a vomit men mental prezentivit fiedrud.adsel Vent at Aetdemiet Navale Mircea et Batrins, sau al Scoltititare Meise de Merind, te unitaten mi- Utart care vt tnaeron debate iene mullitare, toe autiel movie gi Clipe depart’ tine de” betontt plembat at cheitat si tuarea ar adel sinuse de teyite di pore. ‘in tinp ce tole membril echipa- puis Vedecst rorpiteare.sint tapos firs, 0 naw comerciaid mast if Teoganaparimete qroase are 0 jt Tinga mal. Ls adpostul sgomote ler moteareor, cinewa face'0 com: araie inte grauioarna te cetaceu a cargoutul vigoares feroce de echie a vedetel nomen. Citiva ‘cht elipess, sera ef seriteasa de Parte in mendes Mvinet Mittare Foméne Valuriie stimite de a line serpuit pe inod care. trecem. dar ne lass dleingers rnat joo fgele si scgicile elrate nrin yn- ile fara, pind in lus vidiedril pe os pentrie cursive. Ar trebut da #6 jor barba® spune”™ un maistr plecat de ting dilceava motoareter, cu antifoansle atirnindu-i de git, Dil jirele lungh, verad ce b Hevdr aint aitored barbil tut Ve- Se Impirat, inchipait de ficeare tm Copilarta Sasmetor, In stinga noasira se cesidsoara, apronpe tveile. bdrelle \percrtte femerart ai Mangaitet, trase adi tn paint fnswtet stivte si crime ate de tot. Bowte de accen nc cu acoperigurt din tresie si stu, ft giomtenrt in resus pamintula, tonite pered inte un timp revol in"aniitesd cu" toaurte din pra: blere. Duy flecare einire cel de pe hhawd’ "ater, in primd bad Imarinart 1 reftew, "ne énioa fem la indepinavea eu siguranta & maotrctor de teste dine diguri, le dublare « jaruiu! de ‘epire, cur Se spune tt vecabulara’ ma‘ind Foon Veurt cova mat mart me fs fn primive frontal, spre «ne pune Im fncoreare cette #8 eoinga, Nex ta sat po Sollnste: ndetay cn Imai ard cia "mat rete, elem HE Um tal rece ti trinite stort pre fore pork nope, O ellod p= ene in arma: case, bloew, pod arurl Copac, ‘eaten’, tfteh, for, ciment, femvny fet, Un alt 0 se stropresio la mire. Imi tntore chil sore larg: apd, cer, soare, api. Ave sentiinentut wnet obitedtrt ee 9, indbuia dea aa ak urmarea pind acum eu obedient Ma glory cu mince hainet de curit de aed de pe. ford. asa cua. probabil fimi vine in gind). se ta ft seers de stage fetagavond Ce Ia Trafelgar, tem ativiaenonimé racalert at Locetenenitl Florin Nicula, eoleg ci promotigy tind. spune ol,” acd 1h tenivea tn unitate qustase “din nenibdarea marinaralis de pe 2 Fava dcostaid sau cncorata, " ster= ind, curdjind, furbisind, spatind, pllutind ele, acum tide’ fertoired fetnt eget sufleveste de unlversul ntti, Comendantul navei — loco- Tenentulmayor Dorel Saigdu, ma fice dent 1a au aminte la seme finlul sonor dnt denn. remorcher ce se apropie de port, Seful meca- Te, malstrad muttar ‘lass a TT Mitoaa Crisan, stt cw ochil De ta hemetrele si indicaioarete “bunei Sowttenare a tnutareions gue ed fu are de ce af le Jorjeze, mi este Gecit am mers de antrenament. Ni wile. ecum tredule fdeute even hgiele carectis im funejtonare, pen frit ca, in cas de urgen'@, motoare tesa fle efectiv in sare ia dea ve tex co Ii te cere, Aten! 1a ordinele fare ce dau, ‘nu realizeazs cd 11g itecen gracetor st function " tsb Herd dim culoare, dar of naindo felnie existd altceva, sf anume Tes pontabiltatea frecariaa penara cel Tange" Sete Lantul wnet Tegdturs tie able, deteciadite in ovice gest, tn rice’ etme. a xml membra ad fohipajudal pia echipejulud émousi, tare fae on nova sf fie 0. singurd Mina ‘cot cunoaste rotut sau pe ‘nave, Comondaniat fm! tecemandt Micon Intipdrese bine #4 mainte con Nigeraia {armulth, @” caret et oagtere o ebsolut rocesara desfe furirt astieittiler noastre ulteri- utoreinduem! “oontl. ma gine cGy tn fond, ovieit a eparta fem neviga, atem cel putin in ini fed ed i bert canon upd chipui muntilor, at cimpiilor, af oragelor, al. Salelar’ atrial noas: ire, at prejudecitilor, aspirator 4H auferintelor poporubut romdn. Fe drumal de tntoatcere, arile- seul novel, mausirat mutliar ela in titer fan Nebume, Imt_mdir— Se regent dev num fi dudutarkea focut melralterctor se in amine. pe aradara, Intro Wate fine ew trageri navale Cine wtinute parte au fost da- io gi rita Ifi althnegte. calm’ ar nutera st tekniea, gefud de echiv say simstral malitdr® elasa a Tika Cohueintin Hera, x8 splag din se minnie iat Enac, eu o imma mare, ‘aporienta"comandantulut despre earn rte) La eobortren pe chew Fipa conctusionarea margulul, pric foe cure soarote. Soin Eraeptr a= Pee. pe eorpul viguros al beite= coi. A fest prime iesire ew nava ‘ule ta face parte din chiar lata ‘avinariion promapas ambareatt 1a Gordut Ux ou dram pentru ti enti marinary, mat cur@it cu un Lecotenent Tonel ALEXE@ MAraNA ROMANA iG — marca uoastra cea de toate zilele - ((QASPETI Al MARINE] ROMANE)| FREGATA r/DUQUESNE” la Constanta Intre 11—14 septembrie ac, fre gata lansatonre da fachete \DU- QUESNEY, apartinind Marine Mi tare Franceze, a efestuat oe ceala de curtoazie in portul Con- Stanta, Nava D 003, realizata dup pro- Joctala anilor 16601066, a fost lan- sad 1a apa tn. 1956 la Arsenalul din Brest, intrind in serviclu pe 1 aprille 1979. Motemizirile surve- nile in perloada anilor 1990—1901 foferd navel posibilitdfi multiple de micire in masé dintre cele mai mo- conducere a foculul Intermediate de Gerne si efiiente calculator, echipamente noi de con- — Fregata comandatt de cipitans! fracarare a ralajulul, de lansave de rangul 1 Lerix de La Salle are Srancene ae ee ttfodmtfonel ane: Un deplasament de $835 tone, 157,80 roti lungime, 15,4 mete ali, Iie, mijloscele de vitalltate gi de meti lungime, 15, protectie impottiva rmelor de ni- 7.25 mets) pesca} st 0 Viterd €€ 34 4 ponipajut este format din ies, 16h alge malitart = ee trina. Jn progeamul vieitel au fgurat inte’ protocclare. ale person hoot oficcae ea secoral “Acade- isi Novalo Mecca est, Bate mara! muniepiuka — Constanta, comandantil, Marinei Militar, de- prneree'@ deus coreane €e flock Ia Monumental eroiler roméni si Maneeel din prinut eaz501 mond fl tntrecerp epocsive 9 vinite a Sltarte oblectvs mizeisten, fn statiuni de pe litoral si exsursit in Delta Dinah Suocesoarea navei_,SUPFREN* {D G02), construith de Santierul clin Lorient tn 1967, Va rémine tn serviciu pind in 2065 Oror 1a bordul navel Acests dout tregate survivor i Ihincuite ea nave not, sorstrale te tn cooperare cu Marea Britante, cu Un deplasament de aproxima: Ev Bio tene, datate cu rechote Asice 39 sf elleopeere NFH-0, Navele-pompieri ale Grupului de interventie st dotare naval Geuane = Locotenent-major Marian MOSNEAGU@ MARINA ROMANA Canalul Rin—Main—Dunare — 0 SPERANTA PENTRU ROMANIA Fojeaua european’ de ape inte- sioare navigable ‘coneentreazi oud fluvit gi efurt mari, asiguitnd fraficul de marfur side. pasegeri Intre 15 porturi maritime § peste 40-de porturi Tiuviale din 16 State buropene Tein daeea in exploatare, la 20 mal 1984, a eanaland Dunre— Marea Neagré, Romfnia sa inte rat aronios tn dircultul econo mie continental, numérindu-se, ald uri “de “Franja, Olanda, CS, Germania ¢1 Balgia, prinire prime le state care sincu ‘organlzat 0 te fea de ape interioare getva 91 ren ‘bila aah, Ah nite, a coveciat Dunirea a siste- ‘mul ‘european de sfurl ql canalur, delmitind urmstoarele rute: spre. Marea ‘Nordutui: dela Re: Rensburg, pe Canalul Cudwig (115 Em), Main, Pin Canalul Mérii Noraului (38 Ken), tranzitind por tunde Frankfurt, Boan, Anvers st Rotterdam; — spre ‘Marea Batti- pe Fin, Canali] "Dortmund. — Ems 267 "km), Canalul " Central Gorman (257 Hx), Canalat Biba— Havel (68 ken), Canalul Oder—Spree (29 km), Canalul Oder—Havel (4 ker), po'Eiha Oder, treed pwn Berlin $i, Seczecia sau prin Cana lure Maris Norduiat st ‘Canalul Kid 00 ken): spre Marea Mi fedis pe Rin, Canalul Ron—Rin (220 ken}: Candtul Marna—Rin (315 kim), (pe Marna” sl Sena de 1 Prankfure prin Pagie 9) Le 2TAvra! = spre Octanal Atlantic: pe Rin, Ganaial Ron—tin, Canalul ’Mosel Te"Saane 22 en), Canatul ur undiei (194 km), Canalul Central (ian en), Loara’ si Canalol Brest— Nanton (009 fon) teviud de da Frankfurt. prin Nantes sau Brest = "spre Matea Mediterani: pe Rin, Canalul Ron—Rin, Canalul Mose JewSaone, Canaled Burgundiel 3 Roa, de ia Frankfurt, prin Lyon ii Marsilia: — gure Marea Neagra: pe Dundre gi Canalul Sulina © (6) Em), wespeclly Canalul " Dundce— Marea Neazra (648. km) ‘Tegitura inire Oceanul Atlantic jl Sagnut mediteranean se poate Ineo prin Bordentin, pe Garonne, pe Canalul de Sud (240 Rm, Toulouse si laguna etang de ‘Thav, aproape de Montpelier intl. ces mai Important arte 4 fluvial navigabild occldentall, este Tegat. prin cantlu eu Duna: Fea Ronul, Marna’ Elbe. Este avigsbii de le Basel, peo lungime de 805. km ‘ne& din timpul_domniei tui, Car rol cel Mare (739), Sa tncereat Miparea unui canal do legkturd tnkke ‘Dundre. si Marea, Nodull, millogt de Rin, intre Altmunl (as- ma reuthttingen) Si Mate ale ‘ai woctig otal veal 1a Kaede graben. Cemisia” Central de Nao Sine cat fo ona Omen Tiara ae traes 3 aes erat tie Se miss nik Bank tints de Ia ald cin oH Ae, are ae Sat 2 mete be Boe sir seen eng ad tat oe a ee Brat Mactne hs Mage ‘foetal Sa ibe ea" on ama SE aE eto etton it'f, Wee™ peat ee ead tn Oe ieee Me etl Bab gt Spt, Aine MRR Le dal fa si: Silt rx ee Peace anes oltene ty tots ne Seite hall Sane eet ceo Aone oe aa Bhige Aaela, Olds, emia oot BG Sean Geis fen Mita se Sea oct Ban aa SPE mae a Proiectul menit 38 realizeze, 9 specuva, 0 cal "de transport Bitce Rotterdam st Sulina, a. fost ‘concept sf tolalizeze 2809 em Jun. ime, dio care pe Rin, Intre Rot ferdem si Sfaing — 688 fem; "pe ain, Inive Mainz oi Aschaffenture wir Kem legitura Rin — Main Dunare, Ine Aschatieaburg. 9 Toehonstein = 617 km $i In cone tinvare, pe Duniire, tntre Jochen- stein Suna — 2203. im, ‘Portianea rule Main, Intee As. chaffenburg si Bamberg’ (169. km) "fost adieuiss in 1940, In 1960 sa ajune hi deeplul Lovells Reg CANALUL RIN nitz, Zoce ani mal tirsiu, tronso- nul’ de 7? km ajans la Humbera este deja practeabll naviga{lal. To 1985 Incene constractia porjiunli, de canal pint Ja Rott @2 km), astfel nett th 1903. eran deja terminal alti 24 km de eanal cin sectoral Fott — Eelieim. In. continaare, tntre Schweitel- halting — doshenstein, diferent de nivel sote de-i269 mete, urcu sil facincu-se prin id eclute. Intregul traseu, presdvat cu 82 de ceclze, se estimeszd cf poate fi Swabaiat ta circa 1738 ale. Pel- feul transom val canatulat Hin, — Maia — Dundre, dat 1n exploatare in" iueg, sceesiol Navebr de pins 1a 1900" tone, a redus la mal pus in do jumblate vechos eutd “de “7800 km, Marea Neage’ — Bos- for — Gibealtar. Prin construirea, fa viitor, a ca- ralults Dundre = ‘Oder ‘aba, prin intormediel Maravel, eva Tealza Jezitara diveets tnire Sull- hha — Seczecin (2600 Ka) sf Sulina — Hamburg (900 km), iar pe S3- Sam, ci Maree -Adratich. Se sperim of extinderes magis- feslai ansearepese de la Sulina a Roterdam va tnsemaa pentru Canslut Dundee — Marea Neagra, ‘ot fi pentru pore ftuviale 31 Tnantioe rombnegy 0 revigarsee setivitati cemerciaie fn gnsamblu Slo fluenté sporith de miefurl, u Steere. benefice peatea Tnireage MAIN - DUNARE