RV A ql 2(6/1993)Ostasi dobrogeni pe cimpul de onoare pag.15 jn pindirea militar ainainiagilor nogtt pag. in tainale universului albasira az. 10} MARINA ROMANA Un nume si o deschidere spre lume Pilot Service pag. 9 Revista, MARINAROMANA este difuzatiin Buctregti, porurte Constante, Mangala, Gali Bris, Tula, Catrasi, Gingiu, Drobeta ‘Tummu-Severin i orayele Tap, Bact si Cluj Napoca, Cititoni se pot abona prin RODIPET $.A., Plata Presei Libere tu. 1, Bucuresti. Revista, MARINA ROMANA” sealldlapozita $158tn Catalogul publicailor difuzate de RODIPET. COLEGIUL DE REDACTIE : Cpt. Rg. IT loan DAMASCHIN, redactr gef, maior Costin CONSTANDACHE, secretar general de redactie, Cpt. Rg. Ii] Anarie GAGNIUC, ptt. Marian MOSNEAGU, redactori. ‘Corector: Floare BRANZA; Dactilografie: CARCRANI Rodiva: Fotoreporter- ‘Valentina CIUCU ‘Tehnoredactare : Gearge SARBU Responssbil de num: ptt Marien MOSNEAGU Procesaze computerzai TOTALDATA S.A. Constanta Tehnoredactor: Eugen DRAGHICIU gi Gloria PRECUP Redsctia: CERCUL MILITAR CONSTANTA, Strada Traian ne. 29 ‘Tolofon: 618127; 615700238 Coperta; I Misiune tn larg TY Portul fluvial TulceaMARINA ROMANA 3 ECL SIESTRATEGIA atl the Val NATIONALE IN BAZINUL MARII NEGRE Sfirsitulrdsboiula roc, determina de pribusirce regimuilor totaitare comuniste din Europa de est dezmembrares imperiulu) sovietic si desfiinareTatatuluide la Varsovia,« creat conditiipropice afiundr individvalitit grr in cauzé, bine ‘conturat, mai ml saumai pti, sis ceza ce priveste secaritatea national. Sub umbrela taal, aparent, nu cesta idividaaitae dar 2a a put f onecitonath ecdaetniagicnpae firma individnalitatea securititi nationale, individvlitatea altor an Imenbie afl la Inia de contact cu NATO au creato posite geografici, To conduct traverseazi veitoril Romainiei; pericolul uaei catastrofe tudeare potentaletacentela Rosi {im prinwl rand. pens Remninis) srontnres nt lone marieritae superioara calitativ si cantitativ oman, ines misc si sei fal de tectriomtnes Nu ave siraepie de scewitate comms! Gis cx pont toed NATO f mvegrereg inteur sate taplan de taal __GanaisRUDENCU ‘crane4 MARINA ROMANA ROMANIA UL ey Ga LP ate) ah BAZINUL MARII NEGRE (amare din pag. 3) european de securitate colectiva. Interesele Bulzariei se intersecteazd in ‘mai multe domenii cu aleRoméniei si nu rareori vin in contradictie. Diferendele se pot rezolva pe cale politico-diplomatica peatra maxirea fncrederii recipross, Pe plan militar eobuia eX micporim decalajsl fntse flotele miltare care la ora actualé ne este defavorabil, Pani It intrarea in NATO sauintegrareaintr-un sistem de securitate europeand se poate realiza securitatea de Cooperare cu Bulgaria, cu comilie scaulvanitdifereudctu pe ‘ale politico- diplomatic pis realizisi unui echitibru miitar. UCRAINA -exercitt conrolasupra flotei maritime militare din Marea ‘Neagra, deocamdataimpreuni cu Rusia Interesele ei vizeaza © menginerea in osesiea unorteritoritia area Neagra ‘care nu i-au aparfinut si recuperaree aliora care i-au apartinut (vezi zona CHILIA NOUA, ODESSA - cele trei iudete_roménesti si_neninsula CRIMEA in al doilea czz): controlul gurilor Dunarii - OCEAKOVO; Claificares relajillor cu Rusia pornind de la moxenitile miliuwe ale fostei ‘URSS;retizenteinrelatile cu Romina determinate de detinerea nor triton romAnestiatestateistori. Strategia de securitate a Ucreinei este deocamdaté inseparabilé de stategiaFederatei Ruse. Intereselesale nationale se interfereaza si vin in conuauicwe im uncle privinye cu interescle nationale ale Romanici Foptul cf face parte din zona de securitate a Moscovei $i ci este bbeneficiara unor apturiteritriale care nus-au ficut in numeleei, nuconstituie © piedicd in incercarea de 2 realiza 0 secuntate de cooperare in zona Marit ‘Negre prin masun poltico-diplomatice de cregiere a increderii reciproce, cooperare economics si culturalé, reducers 2 dacalajulai cantitatiy gi caltatvdintreflotele maritime militare pnd la limite acceptabile. GEORGIA - manifesta instabilitate inte generat de problema abhazi (ei declaratia de indevendenté. 2 ABHAZIED, Presa conservatoare de la Moscova © considera o taza potentialaa SUA si NATO tnCauecaz, faptce duce larelaih tensionate cu Federayia Rusé care s-a implicat in confTietl abe. Republica acuta sprijin din partes NATO, ONU si in ultimul timp LUCRAINETsi doreste ce RUSIA sa nu- si menting sau s8-si intireascd pozitia Iitarain zona veziporturle miitare, ‘i special FOTH, 9 uupele de uscat ovate eu tancuri T-80). ‘Nuarenici un sistemde securtate gi ricialiati, ONU siNATO exprimandu- si preocuparea, dar numai atat Dedcamdata este evidenta implicarea Rusiei care nu doreste si-si piardd ‘echile privilegi i facili, precum si. aconfederatici popoarelor de munte in frunte cu Cecenia. Face parte din zona 2 securitatea Federatiei Ruse care are interesein zand Interecel i acpiraite GEORGEI nu contravin intereselor Roméniei care poate constitui un Fartener de cooperare RUSIA (Federatia Rusa) doreste sxatu-quo-ulln zon, Actioneaza pens realizarca contrelului caupra. flotei nilitare a Miri Negre a fostei URSS; asigurarea accesului la Marea Mediterand; exercitarea controlului Feninsalei CRIMEEA (in disput cu UCRAINA) si a insulei Sexpilor entoriu apartimand KUMANIE1) Frecum si asupra bazelor militare din zonii care av apartinut fostei URSS; ‘mentinerea trupelor§ tehnici militare re tertorile foselorrepublici sovietice Ge la Marea Neaori: contracararea intereselor SUA siale NATO in zoni si soparea tendintelor TURCIEI in zona Marit Caspice; perceperea de citre NATOaonei desecuritatez Moscovel in zon; controlul gurilor Dundsi gi a strimtorilor de acces citre Maroa Mediterand: implicarea in conflictele din TRANSNISTRIA si ABHAZIA: rostalgiaimperiala,tendintaderefacere afostei URSS. Conirar tuturor aparentelor ist mening statutl de ave putere militar, chiar decd este in pierdere de vitez gi nil o considera la remorea SUA. ROMANIA manifesta interese Pentru recuperarea unor teritorii Pierdute prin rapturi teritoriale. Actioneazd pentnu pistareacontrclului gurilors brajelor Dunini cercetareagi exploatarea In deplina’ siguranya cdmpurilor petrolifere din zona ‘sconomied propri;proteciachmpurilor petrolifere; controlul si exploatsrea lucrativa a canalului Dunre-Marea Neagra;stabilirea previsi si corectA a sgranitelor mérii tetitoriale cu vecinii; consmuitea unei foie militare moderne sensibul egala calitaty ca a celorlalte ri rverene si camtiatv cu Nowele veciniler Securitatea fn zona Misti Negre mu poate fi tratath decit in contextul securititii zenerale europene. De altfel nici nu am urmait si cantoneztelatarea ‘nafera dorintefostelo tari ale Europei de est, membre ale defunctalui tata, de a se integra rapid in structarile ‘europene, de a intra sub umbrela unui sistem de securitatesolectivieuropean, ‘care este sidorinia Roméniei. Dar pind se va intémpla acest lueru ce fel de strategie de securitate adoptim? Romania ttebuie s&-siindeplineasc& Inereseeinzonaprincooperare Bazele ‘cuuside uvpeiale uNUmAa rau pus Este un neoput. Cooperaica presupane echilibrs; trebuie skofericaskprimest, trebuie i dovedesti cdesti un partener avantajos. Crearea unui sistem de securitae de cooperare poate constitu ‘o solutie pind la mtegrarea europeand depling economica, politica, iplomatick si milters Pledsz pentru realizarea unci cooperdri pe toste planurile si, nv in ultimal ind. renin enonerarearniitara ‘in mod special pentru construtea unei flote militare maritime si fluviale moderré comparativ calitativ cu celelalte din zona, constinirea aviatet maritime militare; Infiintarea unor writti do past coations (consis) dup sistemul tiilor occidentale, dotate cu nave militare moderne, specializate: restructurarea_si_reorganizarea dispozitvolui de apérare antiaeriana si cconsstuirea unor unitati de interventie rapida jinand cont de speciticul geografc al Dobrogei cae in cea mai ‘mare parte a ci adevenit insuld.MARINA ROMANA - Comandor IOAN BALANESCU - PUTEREA MARITIMA CA FACTOR DE CIVILIZATIE $1 APARARE NATIONALA Jermain incense: seer ernact Suan settings eres beanie iecaeaes Zabrina Bataan? ee Sees cies occa Pere isu Gc meee seers ace ce ee a aeons Reread um ce cls mba ce aceon Spe nin aarp Sees ri ae em ete ite eeremeeatten iveceaqeit are Sie eae eee ft gems Lae ae rn “Mion de Roo ot de bois pelt alse: ‘Antiinecklcun wre lowe patil rts ents ste mon Se ona oe oor, ene anci puetle ot ‘Sarno snaramcapanavalaaosance tenella ere o erate fees tating, ch pope cy Mord maitm Tita diced poges tale secon Semen ee cee vite wi ie Scetspopocr no amps suo uk Sin conpeny Sra caper cefaverin iiss inivenna dare oem epicenter {eae uel maine pogrelomen™ Praca coh heres 4 ple sine stereo leope ied pel ‘Seo aoni dept sn, art pe ais Sih ok Cltieae Mev Madtonat inet Bx cepa oneal moldoveacarch » exist, el rclaile note Sarkar weal convents 96 tatatle # toneaGarilscomerdalsinve Dara Moldova: ‘Se fa depirateca Geneva, Venetia 9 Agia sub domac epi. Bisaete nan TS aren age ae wade, at ravele Moldoveinavignx pasa mail celemas Indepirate. Doras Cetmen AIbN g Cilis Evenisa centne le tat Inport avd ‘sre de contrct dace al enue" Te ata po lg nsemates Yeap Is tmpal a aDetroga. nami 1878, ceand-se tifelposbiliatecensnieide pote asin Prtremlleexemglepsvindinsemndtien sip mache pezena os ear aurmast PUTEREA MARITIMA Prin Const aranoesedarepint inisoart {erulme, pa Comtasa ¢ Guile werd art ‘desindt apostle imporsnt ip nd lor tmaimesl aoe depa deasspunesuat i maeachetione aStamionler. Pon ica tore fectigtaes veda er pet, Dunk Mame, Galt Br, ara les ‘urls eftsates arson pe ma Sit teyoe east uel Bue unaale de omar Te iil eolzel stone) Moving CCrersnl sur] depinge suai ste ‘eemportunle tris neasue sont In mlinle ‘edi, flee sree nu rpesist cote 14% ohn tonajaleoeear pent trneparad Poduselr soase pe eile nas.” wAtsLziod paca mantra, «factor de sine oationa, comapdon afd cb a lemecncepeoMasindConereal iro Mak {i Raab ae we misusea se pie nevale 9 orele comerale Dantas sprn "Maint ‘Comercial ca Masia de Rano en stare stipiamares,stipin che decomnnicsh ‘sin ale ulzapeat sevello pop als {tee inanicaul” Sop stn U6 an ied yes la mare pin ‘uteies Dobro’ decay Bulgaria alate ‘Tora nossa pierzind comunicaiia cu Suro, ote aasporuiledemsterioine, sroameat fi muita! nam fit pie cle ‘matical Miri Norah priapeturlezoreice aeRuael- ‘Comaalcrl Diliseses ee priste print care ‘teat, pe larg, aspovile esensle sle poltick nvaiealetit ‘Price art ete sabe polite neva ‘precel, haat pe stuaia polities, forele Svesuiler tare prebtlle de operat. Poles avalderaninand chests sla{elor ‘alla. Dinpslider arabe epre propel ‘ala cele Feta de Rabo, pouivitmisuee pe care aceasta flak site chemats +8 To Eapllseaie a np derabe" ies de Kirti eit te msn rsa ‘Ulpons msipe » ,Asiurea cttor de ‘corsa maritime pet trac propria ‘Avon evdesiaa clin nul 1913 nem gsit Ja stu infecowa dea a putes prtea fata route da pauged a fest me pe Dunire ‘esta te espsesacaleelee 3 torpleare Mire Balgue™| -Aoutmisumeesedeainerceinaniculut ‘ald nariime" fe taen experente pmol Fauve mandate aus submaaul eve mv (ho interspenshcy cel al desivieit rucees omen marti neal coviel iblechoxad Sesleagvle consbundinoer mal mare asad A teh isie + une flote este apdrarea liucahtal mattin sau apraren coaselee", relent ws aifnce apbily ali ave So ‘auleestaveannbmaro fi drageare de mine, ieriae de reeuoayee tpt, dar goo iJonefie ale: baer de vost campus de ‘mise, sbvivatl Tonle, spurte fotelecteioe, ‘ai diogonomte hraonice Traaea pete penerale xe sla baa courts te ori, stra arabs va tebe ki compuneras tel nowt Je ima © yFlota toate [se salt In vaupuns), fatwa bled leads inure de apne Tafionlétebaie sk ab in compunerea ef el laments: 1. Nave de supeafiqa = erucipitoare, ieriphture,anvcanteutoaina nave dingeare suave puraeae de mie 2 Nave submarine submarine terpoar: si subizineputioze deine. 3 Uni een commonedihidroaviosne de reanoigce, iteaviease tepiloare $i de ie an Conmndon Bilson fiers scale oe tat ecrtcoman ft do esr arin wt Toweie dn spied penis a veace nig mnt de Mae modern Saimsiefloamoutseonersysmcioam Peruse frm poplapa aio efor peveenl nchend Sl Maoat Comercial, 2 ipiinin Inteprindele de vig cetera dee mate SEnEEES pent mart npn peat ‘cpa inaars raviionla napoael al Dine petowe mie ldbulal” Ceomsamir Cunstitn TORDACHEMARINA ROMANA PETROLIS TT MAR acid edule! lat pe cae eprezind, pfs de fos} marin saminda onan mum chat aunt novels el ele sali fle eso apresivitaten madi acupea comportement ls supa erznismalpareleilerimenumase. Sudisleuner spins tein aatses a 38 deni, anomesre evens platform este wat fac precam ual de 59 ge ai care suet scat. Spline malt se! he, saga? Viatape mute «inp ys mous uccorueareeArc despecalate seceaomicoash Raper ce fei 9 mvtacn, ear dah pont ou ‘ptm int-an spa anifil. cu 9 tetriitate redus. co timo Ipaitiiewos,aproape miitoys, lie mans oda este, tush un ssctifleuasumat consent, fs, ll un dram de rls. Esteo fos ne exisenle nent incl, de pevoisi masini, deit ie prsten} ‘foe 2 gporesensl us asemenca segment de Vi ans oh se eeu, dares inpail vires moa ni riabats dncolo de core sue, dar mie de suns smareta ce se ofa penrae& sing, J bula vigulalproetee dimiroi pot sts privind mazes, ainerox de clnleul ei corvint cS Sbarrul crt xia nantes nose hv eit op m0 Poste pu tip, la prove saved areas 8 3c fvemed GLORIA" FORTUNA" De fat ce copa de plata ais punt platforms, alle meu summed ines ,Cam mai estepe a ica” ~Azidiminea ser era bine, spun, Indoranta cred de, une puny comuniatoesi. ‘Pe uhira necale Neolae Ptduray ft catosede mal mul np, Are 40 de a luce oral aris de LOaai ‘deel pest de er unfe de aban metals ial pe pastes bral Suntem pe plfeema de foraimatin,GLORIA" Din 987 afestuecutd, tumperar pextacts hidroarbuee uum merge espa * Es0.K da ea stem lf degcaba pu stijiaan dad dint notaries cit apoarwrentins carte = Cad afin tik? ‘Acum 102ie. * Norn a fea ehimbul de nea, dacs i mi ing Agasste inst de data as fect coud Aba am ators aan rend pe eoament aia stbordine Mle neste deans ss pura la ‘ti, ls exp eile Kon, Tro #8 vd ot. Am te porte ie rantorstd, mecznice de Ta pone ¢2ijetie ap de mare tates Prmpee de 0 Citi oanen’ av Inechipt ? Opige 12 ae, Ave ncederein 7 Ve ne éeouree spunea cf vent In-o sdospece Dees? ‘a aes Is vista 2 oooh? Da; mal ses aetoredereavipost faces pre us om dy, ect seljie de mans peter, Aga cst Dace esta merge ie oameni nel pot pute ct uxt uns gape Ar veaiteyPETROMAR ot exp de aeresile risa ole Seielaageserumeafestlmavlordemuscd dina. Alc, dacimiseesre ‘i 12avelate-an pir, apis eau, Ammsps, diferent une md dc, ac vine woul yismi spun duc simi carb, nas Hi daw SOE ‘mi, euit dau, ma du 9 factreaa sss cdsuntmai bite pit "Tint a cel gen de comunscar,lafomals, cae sadeaadechipe ? “Camara at mefin? Cindam vn pe plafom arn al tno aac an ner cite onl mr ie. imine, m8, eimepanea ts suede bancu $i ltl suat acu. $i vid s pees da ural meu. Se schimba eameol! .. Sirs, 2goma, iolare, sctimbare de brit, necominicareea sei deca, Zine ch Stile aed ‘Deu ?Dups du sapamaol do ev mat plrd prope dost ni fantajng Medes. Ara ceindsualunmijos pid dea face sthnbusle. Pox tay pleea Orie se dicetehsi eed olan ce iospa ps att nt bn, 08 simon? ~ Va fost vse fries af corcat eodatd acest sentiment? Cum su | ajar iba sfia post simi fe ed Cast 2u mai amlotese de angst oii. De zea. in impale edna! a ocala io ‘igure povesinieate cee, Coleg peu de camera, msi Taraau, timbore eine epreic=)Mi i mal poveti-o sata seam ceva Com itimsi nai VIndoso¥teamta ars nee med arf moroton, sarpasc suntipsite de vag. Vinal bate sie abuse. Dac aide aera © pomp submersiblétebuie si demorieai mai multe trensoae de tevi aflte pe aml die pciueleplafoems. Fenty st este nvoie de el pin (el -paty cameat. Nowe eu selmanpia asa la Deca 24 Tea cu ure est accomuaiare cuca de cask? 2 Shep corm domme patents nae ceteris anita turn sptea pris intermedi acide eet, se Yrbeas seas. St ins ist cep cae spund ed ns avem aeveie de asta. Dace ?Cu obi verhos nprimel 7a 3 ce ui apd obmsesl, ecblerslece snes teeimtrepede arom dupa éouispreaee or €emunea. Eun mare ‘earificn a terupl defame Eu, cad vine platen, doula tnbafeleg cu simu. Cred l tee ch md Incid e rine. Reread sfectivtat se mai dininuets, eps. © sens suns prelng, Programul peste GLORIA” s-teminat, Mi sui in co slténdu, ine o dat, 9e carn de pe punte. Adee OGMENL! ‘Mircea LUNGU