_Educatia si stiinta de carte © In aceasts yas s.r micyor. In te in curs de deavolat pro din Benin, vest ul din PIB (produsul intern bru) soca ‘Abichelevitant iss cucatic\ acres de la 22 in 1960 la 36 in faticum si feloseas 198). In acceasi perioac, procera din fama eu paraing In slocat de ine dervolate a crest de fa 36 l rie tari cmoringele_preape 6 procent practice sunt cons erate mal importante Scopurile educatiei decit cle teoretice. In inreag lume politicienit flosese educa © Retsiafce porte mganizarea propria a scollon din mule ssteme de rlecl convngenle puverele inustimine. La virsta inert sunk eal st devin cetatent de 13 ont bSleglev-—ponsabll, De exemply, In ple ane scout Feisunt considera! pune accent pe prceptcle previa in Corin ficient de maturi Crea Sfinta a Islamului, fn Chin into pentru intra in pun accent pe principle comuniste ale pala ‘andl adutler. Hsu, ev tate ef dupa fst ailor 1560 eS Aa aOR CeIn Ce ees eee eee sé-si ridice standardele de via- analfabetismului de un procent sau chiar mai romia chinez3 (pierre cayoretdeeamcd~ manomeni oes aed ee one ee calificata isi pot dezvolta mai $i 5396 fi a, la sud de Sahara, fn statele rea unor c individuale, De obicei, usor economia. Cu toate pacer ania niece egy 17 aliategeai acestea, la nivel mondial, 5 de edlucatie. Existt int si piri unde s-a pastra aproximativ 27% din totalul wad bntrae nctn seria ee eruee apa poe decit dezvoltarea iotelectuald a cursangior populatiel adulte reprexinta cele incurs de dezvoltare nu prezined semne CX persoane care nu stiu sd citeas- c@i, sd scrie sau sd calculez Tiparele educatiei ncepe la rua de cinta con col peste nilioane cie copit nu au acces la © Sistemele de invitimant bine puse la punct ined ra Sts ec debe fp bgientat an We deren pak as Sa peor Scie ror sina erie ow ste din copii ecesbilt crice form! ‘ate, cum arf acest laborator de limbi strane.