fae CULTURILE INDUSTRIALE Tutunul rien aaepoccapr a condi de mcd culvat constant in nue be acest, elie deste Dr cli iene ale finale. Proc Comercial a speci! Nota fac cng it din indie de Vesa tnceput in fon colon britanict Virgina din Amen Ika 17-4 Cantal soll cin satel Se telor Unite vau dove excelente pent ‘are tiuhi, Asti, Stele Unite sunt al let mare prodictor de ttn cel ma per ‘consuma cea mai mare parte a procuctici. India Sirus sn a colton important Calvi nununlti a devent 0. problem controvert,decanece preluce dependent st meni de sine demensrat cl fara pte erste nul apr cancer plnonar fa skor bo Uleiurile vegetale clea aplicat importane gin indus te ‘ind, Ulelule vepetale aunt utlizate, de exem- Foae difente si exe part ale hamik Ca plu, fn industia cosmetics, Iubefiantilor sis punului, dar si ea uleiu alimentare + margazine vegetale Pind in secolul al 20eu, principalele surse dle grisimi emia animale, mai ales vtele, pore si balence. Productia de uleiush vegertle a inregisrat o erestere pentru a face fata cere tot ‘mai mar, Lleiunle provin din semintle = ructe le plantelos, Semintele sunt utizate pent pr cerca bumbacului, a uleiului de cocos, deal ne de plimint, de palmier, de ripit, le sola si de floarea soarelui, Uleiunle ein tricte includ bleu de misline si pe cel de paler Recoliele variazt de ln o ferma lt aka, Cet ‘mai mari recolte sunt de 63 procente si se obyin din copra = mlezul alb al nucih de coces, Lt call extrema se afla seminjele de soa cu un continue de doar 16 procente de ule, in 1990, Prine cei mai matt producitori de ulelur vegetale se nurvtran China, Uniunea Soviet India, Sauele Unite si Polonia, Plantele textile Surat tadkionalt principald a Aibrelor naturale ent imbriciminte au fst planvele textile care ‘at foloste pent prodaceresaltor procase coum arf astemunusile, ste, de plante textile, dar nuiniral celor comerciale este limita, Acetea includ plantele de seminte, cum ar fi bumbactl 31 capiocul, Mai existt phinile de la cate se utile zeazi coaj, care deriva din tulpina inter cum ar fi nul, cinepa si iota. In fine, exist plane de la care se utiizenza frnza Bumbacul, cea mai importants pln text, este cultiat fn ute locus, Exist numeroase specil, cea mat comund apaitinind specie: Gossypium, Bumbacul necestl un sezon de 180 de zi lipste de ings, cu 0 medie a temper tris de 20 grade Celsius si o cantizte mock de precipita, chiar cca iigaia ete utlzat fn mule regia aide, cum ar A Calfomia din Statele Unite sat Valea Niki, In 1990, cei mei ati pradueltort era China, Statele Unite, fosta Uniune Soviet, Indi si Pakistan, Tota, a doxe culturt cr importangy, este uuli- 22a penint realizarea slo, penttu coveare. China, India si Bangladesh sunt ei mal marl production. Productia si comercializarea Cultura plantlor “industrske se pructict de secole in tie lor de origine. Acest fenomen se © inte fabric cin ‘Bejing bumbacul este tors pentru a fi tran- format in fee, care sunt apo! infasurate pe bobine. China este pe locul tei ca expor: {ator de bumbac. © Accst darac pentru bbumbac, din aii 1880, teste folost sl astiz in India pentru’ separa fructul de pe planta. | marea voretate de { produse derivate din 5 eatturle industrale. PLANTA PRODUSUL REZULTAT pte Q Acest tbe! prezin petrece de exempt in India pentas bumbaic, in Filipine peotru nucle de cocos s soa in China, Produetia pentru comesciaizarea-mondiala ‘tetra inst din. tinpart perioada cokonizini europene Sistemul de agriculturd pe plantatiile feuropene nu a dat rezohutele sconate. Uncle rin curs de deevolare au devenit dependente deco singur cul sau de o singurd resurst. De cexemplu, Banglaleshul depinde de ita st Pakistanul de bumbac, in vreme ce mulke state dln Africa depind! de export ulelurlor vegetal bumbsculul sal ator plante textile. Atune) ind ave loco selene a ceveri moneliake a une anumite resurse, ineaga economic a wlor ce prochue acele cutur este amenintat Dacl cererea pentru uleiui vegetile este fn sretere, producitoni de ciucive natural si plane ‘textile sunt supusi compete’ cu producitor le materiale sintetice cane reduc peniodic preturilepenin afi competitv inte e Phantcle industriale rian importante in comertul mondial si sau feu ince, prin acorduri comerciale internationale, de maxlfictnle brute ale prequrloe. Inst aceste comin nu au avut pret mal succes, decarece Principal proctor si ulztori refuel adesea nai recente = din é 2 uUTZARI aerate tn de ip tan oe pre ‘materia pera itches gu arg de ele hit sn aaeate ‘est nom corp emit rt