ARISTOTEL Se STATUL ATENIAN ISBN w-s5970.00Sreueatice, INTRODUCERE *) Intve serierile pierdute ale tot Avistote, acees.a trad plerdere © mai mult regretata, este, fara indoisla, monic rentala colectle @_,Constiuiior in ea maliiateratul te Tosot reuaise taal Coate formele in ‘cure sa manifesta viata de stat a difertelor comunitagi grecesti. .Constitutile® cu prindeaw schita mecantemulul complex upa care se con fucea vista politica so sui cineizec! 3) opt de State. parte infima din aceasta opert se pastreaza incl sub feral Ge fragmonte, pe care lo-au contervst diferiti soviet sh fantichitaii'). A heat micar” un. moment speranta. c& aceste Polit (Sonstitu(ii) av putea fi regdelte vrsodats, & © nebunie, spunea in 1863 savantul & Helte?), Tata Ws f8'timpuriie mab not s-au hotaeie in afisit si dozminta ‘el pulin in parte, nemingietoarea profetie a seeptlcalul Sristotelician ?anul 1601 ne-a redst na din aceste con stitufil, 1 anume aoeea a Statulul atentae, care ocupa in Ssus-nurmita opera Tocul de enpetente sl ets oarecum peela Introgit colect r Preffosul papirus — descoperit in gipt — consti din patru suluri de lungime ineyala. Din manuseris lipseste Inceputul $10 parte de Ia sfirat Stirea despre descoperire lui a stint o vilvs extra fordinard, sf eu drept cuvint, ciel tmpertanga nail srieri pentru studtul fetorei si al viel grevertl iu se poate com cai eh Pa 1) ceotens Heracide in Pont easier pete Seiten arose — i 68Anisroren “para deci cu insemnitatea epocalel descopertet'a yLsstet ‘limpladetor® a il Totus Afvicons,tleuts cu clveva ves gar mal iosinte, Raila princeps a yStetulul atenmlant a 08 Heath de F.C. Kenyon tavaltul asiscn a ace, nil manuseriselor de in British Museum "cave, ‘eol lint a deseitrat dificil: manuscria, Accused pelo eat, fle « fost epulzata namaidectt 91 dupa en a Uimat © ne amarati Serie de edit, traducerl, comentaril studi a supra formel, fondulul 9i mat nes ‘asupen’pateraitaf a « Cle t foata'lumea a fost de la tnceput de neerd ea Ste fil afentan* opera flosetulutstagis. tn noua serlele a6 siseau rl Istorice considerate ca imposible, soneepe Polltice ‘care se pirenuci nu pot cadea eu vedcriee va Arislote: ea resyingea unele convingeris tare erat soar ie ca detinitive sh confirma siecle, ce te male con ee Hisle; Tn stg Go ‘era imbracntintioan SU, pe cee Rul Intllaim "nicsleri in epern autorulel Folltelte Toate aceste conskderente au determinat pe 0 buand garde Aintre flologl, 38 se Indolased. despre aclevieatul mato ot Satu alonane“astet anil wunbule dana drop {ou serittor, jar stit nu vad in el dectt' 6 pesivee et EB originsle’ a preceptorulul ut ‘Alexandru Macedon Apol, 0 a tela categorie e inclinath ed vada tn sere monagratie © operd autentled a Int Aristo), inet Weta S810 eu multe Interpolari ale ediioriior a foal tray Astdzi nu se nat indoles’ nimoni# ca hurl ee Actee tolel, in citel colecte de constitulil *) ea oeaps probe Bil Ibeut de frunte, Proba deintivi neo ea taped ok 3 awe, Arinoteles, Pattee, pas. 170. inacabt tei (rama, oc. Shy, Witsmowite cede eh {otal nd “Athen kp, 96 ql uematy SUS MS Mra. (Arts: 2 te desir Ilodre diy sles sam a ati es ai ei 0 Gaic nga Sutesto Demir leallres este coleehie a fest dale de [SPATUL ATENIAN i hai bine de cinclzed) de tragmmento®, pastrate ts. diferiti allori qi citate ca apartining yStatulld atentan® al ilasteu Jal filesot, concord perfect “eu texiul serierii de. curind “descoperit Tilcind Tntr-un 1oe comparatia intre istorie 91 poezio, flosoful, atit de poaltiv in alle privinte, face constataren, {foarte slrprinastoare pentru nol, ch aceasta din rind — poezln —'e ial fllosoliea decit’cea dint, pentru is: {orla se Geupt mumal de individual. © probabil ck facind fceasid apropiere se va th gindlit maf degrabay nu la pro- priile lui tuerart cu caracter istoria ch la aceles ale Lone femmporanilor sl, in spectal Bfor 9t ‘Leopomp Ele conving a istoria poate fist trebule sf fie tratnta altfel ae culm © faceau retorit lesil din scoala Iuf Isocrate si altel chiar e cum au facut Herodot #1 Tucidide, pentru cire auto: rol ,Statulul atenians, are-coa mal mate stima, Daek ase ‘mena istoriel,filasotin are scopul de a fi folostoare emus Tul de Stat — cum tease autorul Bilan, poset im sine carseterul uel legh Asti resis 24 el intr-o forms sstematied, gindul exprimat de Tuck ide in programm 1, ed istoria poste duce folcase pen {uy ed drutnite cause Sntorice proce ‘oldeauna seeleagl stecte Totodatd din studiul acestor Politi se. desprindea, siit;pentraAristotel cft'sl pentru ltitoril sat constatared be care 0 Ya dezveled cl mat pe larg Politica lal, bprecum, oamenii care se mse sub diferite ltitudint se Lcouebese inlve el prin inéitimen tale, prin culonren piss fifvsnu a: parutul, prin apuedturt si eprinder. diferte, ‘ot astfel sh constituilie care sint si ele niste fnte: mai cotnplene, ina cu tolul sits infatisare-dups cum 9e nase TInt Toe seu alta -Din acent tape reese indsts come husie 3) eg constinie Meslay scoessl ponte fot oa meni ru exisia 4b) consututia se nase si'dexine 4h chip natural, ca orice alt organism, far incercarea. de 4.8 explica printe-an contract constient Tntre.oatpent treble: considerata cn eranstd ca desavirsire. In funda Mranlals chose» raporsulul.divtee ise) nonos cel ulin cit private explicared proveniehtel Statulul, Arise {ote luo, deel, atip posits pentru. fists Ts mijlocut Boclett ateniene, educate desproape tn vese si Sumatate de sofia, monumentata iul perf era un avertisment impo- ‘iva generaliatrtior comode si pripite, datorite unt pi HU Inclinst spre construceil teovetice ipsite de fordarpent real si (otodatd © indieaile’metodologien de: primul Fang. trating ea 0 formula generally 0 Ipotesd, mat ales Th dee fmeniul politic, trebule si fle sustinuta’ st controle. th Imig Mul tama nesiingit de: exemple concrete, Tee 10) Cai gotoee iden dasrinde din progres istorii Ink ‘ucts 22-4 se vadan 9 Tusjeron mea sind 3 cpa a importants este desilnjarea tmmprunnicslul garantat co persoana debitorulut ;-a doua, deeptul acordst Grictrul ce~ fitean de'a se constitul In fata instantelor en aprator st color nedreptatit ql a trelo, care se apune ca de tape {ost 91 sursa principal 4 puteris democratiei,¢ dreptil de. S apela (de 1e orice hotarine unel outorital) in fata te ‘bunalulos popular, e&cl poporul ajungind stapin pr wot I, 1) F Vorbs alee. vot pe ire eetteni 1 acu Surat tn tele Instance populare'V! “Witsoe” ari: rates 28 strings dalle" gl plata else geo.a2 anisrore ‘Junge stapin pe Constitutie. Apei, cum legile naw fost Intotdeauina retictate in lmiosjul cel mai clay st cel tat simplu, ‘cum'e de exemplix cazul logit despre ‘mostentet 41 mostenitor nie @ natural af se Iveuset divergente in interpretarea lor iin acest ea2 numal tribunal poporatet are ‘deptul sa dea a interpretare (obligatorie), wtit an ‘Procesole publice cit ql sn eale. private ‘Sua emis pirerea' el! acensta vedictare obseird n te- ilor, 4 fost intentionata pentea a ds poporulut postbill- fates de a0 interpreta (stveran) tn ultima Instanta, Das «¢ tal probabil ea pricina a fost cf Solon nea ult gast peste tOt redactia cea mai ferielté, cici nu © diepl af ja deciin.intenia leglultorshiydupé procedura, int vigoste cum, el (mai de grabs) dupa toata setivitatea lal polities ‘CAPITOLUL. x fn legile jut, acestea sint, se pare, Inovatiile cele mat favorabite: demccratiel, insd toni, Inainte de legiterarea la sl 9 reallzat stergerea’ dateriilor #14 provedet-la, macirer Stalonuluh manetar, eit si-m etulonutul de masurt gre ‘WIR Caci tn‘ timpul lu Sean) introdus tsar! (de an ime! mal marl decit cele ‘fidonice "tar mina care sal nainte aven 9 greutate de-saptezeet de’ dralmne, seine plini pina la 0\auLt. Vechiul etalon tusese dubla-drahing “Tot in acest fel, luind- ca. pounce de plecare nous moneda (ina), ‘stabi Sn. sistermal’ de. greutiti ed un talant toes Bule st eintiresses saizeet st tret de tine, jar (eels tei) mine se imparting staterelor $1 apelin eelortolte sus. dvizhuni (monetars), CAPITOLUL, XI Dupa ce ageza Constinitia pe bozele sus ardtate, Solon, Ineept 84 fe suparat de unit eu intrebiri, de cellalti eu tmustrari relative la legile sale: Nevolnd nici sist sehtinbe ‘pera abla inceputi, nici s8 26 expand dusmantel concede ‘enilor 88h, lucru care s-ar £1 tntimplat in chip tnevteabll loci el ar fi ramas Intre ei i n-at fi vrut sit satlatecd, STATUL ATENIAN 3 5-2 hotdeit/sa inizeprinds 0 cilatorie in Egipt, ca a4 face ‘acest de comert gh sh vada lumen gl a Hiapindil vorba Ci Meare sd se. ntoared decit peste zece ani, cel neare: ost ta sd riming in ford gi ed-gi cxplice proprille sale Tegl cetatentlor, care n-au decit sa se fina de litera lor JL hotarfrea Ini 2 contribult st faptul ed mull dintte a= ristocrati nu-i puteau ferta-desfiingnrea datoriton, iar cele Goud partide se racisera cut ely Hinded nova constitute “AU Corespundes asteptarilor Jor. Neredul'sperase £8 el 8 Te impart toate mosiile, lar mobil, cao #4 rendu Situatia exact Te. veches forms aristocratied saat in orice ‘az, Yoarte putin schimsata Solon resists si In influentale unorn si ale celoralt esl avea posibilitatee $8 ajunga tiran, dact sar fi spri- Jinit pe unul din cele doua partide, el reterd sisi atrogé ‘init ambelor partide, sumal spre ssi salva fara sta ‘a sisterut de 1egh pe Care Il eredes of eel tol nimerit. CAPIPOLUL xIL Ca Incruriie say petrecut ase, sint tofi de acord 1 despre ele pomeneste si el in urtnatonrele: versuri < Dat-am norodulul slava atita eft § se euvine Cinstea lat n-am stirbit, nici n-am eparit-o prea malt ‘Si-am procedat aia fel’ ca cel bogati si pulernich ‘SH nu mat ponta asl peste al lei ota: Nici pe woul, nlel pe celilat, nit listi si mai calce areptaten Ci deopotriva cual meu seut Ii apsirat pe amindat. ‘Apol vorbind despre modul cum trebuie tratata oulfi- mea, spune Cirmaitori de Bopoare, de veeli ai v-arculté norodul, Nu lisatitrinl prea slab, nlel nu il stringeti pres mult, Satiul, de oblee! naseut din belgue si putere Duce pe omul smintit, Jeane In netegiui $1 1sndgi tr alt loc vorbepte de cet eave doreau 88 2 Zack o Smpartire a pamintulula ARISTOTED: Uni au venitlavmine ineredintat cd vor gist ‘Un rile} de-procopseala aja, ct saeoten Ci Sub vorbe! men bland se wseandevun.gind Dan. ‘av evra aperania fo # ans sal i privess chioiy ia'mine para levi ff fost dogman, Bacco iam vreo vind. Cu ayutorul selon ‘Am flcut e@'promiseacr, taal eu nan ngzuit ups ucrart fare noimdy nick swam ehutat seajung Unttiran, dest putuser, nich pamintul gree aver veut Si impart debpotsiva’ a bogatt Mt laveateh Jy ltd parte orbeste de tertaren datoril6r de max dul cum saracit eazutt In. sclavie, au fost eliberatt de el Brin-age namits ydescdrcare™ (sutthla) uteem sicmlInchel menirea mea pinoma ace Ia burt sel, tot evan Lagat Poporului pe care iat lam strins la‘ioe? De‘ncensta marturia cea mat bunds da In fata Jodecait vrenor ce vin, Zeija cn a grea Ollnipulul Phinintl negeunat fart melo, strata am sinus iipti stip din trapu-t, semetet oblel de mal soainte, i dada ‘Aue berate. Lye malt vind a sclavi atures sau pe drept sau pe nedre Fram readue in patie in Ane Seg"? Jntemeina de Olmplent, Apel, ‘Am eliberat pe cot fugit de dstorit In lomea larga, unde ratdsea niind Steabuina limba st pe vei din Aten Cazuit in ghearelerobiei, tremurtnd Tn fafa asprtor stink. Am stvirit ‘Acestca teate prin puterea mes, imbinted Dreplaten sie forts, cast intrchiper, Aceea cevam fag. Statorntci Lest drepte pentru bunt st pentru ry 1 fe STARR! ASENAN ‘38 the potrivite fecaruta, Daed-ar {1 luat,tn mind altut frinele, Usomeu gindari rele, vreum Interesat, eof ft patut'st ssn Ieta poporol, elet Dac “ar f indeplinie dorinta unore ‘Stm-ae #1 vat dupa indeminl altors, ‘Gragut se umplea de multe victime, ‘ ‘Sam mers cum merge-un Tup prin turmele de cfipt ‘Apoi o mustrare. la adresa aceloza, fie dinte-un par ‘el an cellalty-care mat tirsia Tt aduceat invinuld e+ vorbi 88 vorbim ln dvept, poporul nt ‘Ar fi vizut cu chit nicl meat in vis Co-acum posed’ aieven, 5 Tap eel pulterntet $1 bogatt ar ixebul ‘Siem fie recunosattor! 1 bun! amicl Ciel, ne apune el, deed un oltul ar ft fost Ineredtiat fu glorioasa Sarina care 1 s-a dat lui Wear fi linut poporu-n fu, gl nar 6 fost Po pace, ping laptele nu-l smintine Ci Gu tn mijiocul partidelor stgtul Ga atiipol diners dou locurt In proces CAPITOLUL XI Din.aceste motive fel paras Solon fara, care in tim= pul plocinil lol era inci in pling tulbyrare, Timp ea la ‘patra ani, cetdfenti staturd-Iiistitt, Insd Jn al cincllea an “lupl arhontatel Isi Solon, din. pricina certustlor Interne ‘eau mal ales anfionte si tot astfel dup alff inet ani, din fceeasi_ pricing au ramos f9ra arhonie. Dupa acestew it fost ales Darmasias, care a functionat. dol ant 3i doua luni pind ce a fost aco din slujba eu forts. Pentru 8 parti= Hele nu se puteau infelese, -s-a hotirit, sf aleagazece athonti: elneldintre eupatrial, 1H gee op ae we tpi in Sh ed sbi late, atrium entangle a