Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Atlas Steaua Nordului

    Uploaded by

    Diana Elena Chiribasa
    11 views87 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    11 views87 pages

    Atlas Steaua Nordului

    Uploaded by

    Diana Elena Chiribasa

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 87
    [cevuta A = Celula este cea mai mica unitate anatomicd a organismului uman si (GR@ANIFELETGEL este, de asemenea, numitorul comun al tuturorformelor de via. Orga- ae rismele cole mai simple, cum sunt bacterile sau protozoarele, sunt Syuaseae tune tetonaand alcdtuite dintr-o singuré celulé care duce o vat’ independent, in timp sf destin eae specie, ce corpul nostru, in schimb, este format din mii gi sute de milioane de Indispensable wei celui: sinteza ; He : Dee, aac rege. eta Celule care functioneaza intr-o manieré coordonata. Celulele diferitelor meng eopesta vocals ‘esuturi si organe ale corpului uman prezinté multiple diferente in ce ectvserul organ complexe co ira Driveste forma si dimensiunile lor, dar toate au o structura elementars aurea organismal nstu asemanétoare, ‘Se mumese organ emeteestucturae ELEMENTELE CELULEI UMANE mero em sre cpa ome mi Spaih cad pomntestnon Se / i in et / tere a an ara faith nape a ecient rages mtrmacaies ere ; , omnes socutoe = ‘ao sesame ener Sigioes ee siete ooo snerottomenile isue ype Senta tee a nos Getonmeerae gaioeire es ae ‘Stor wed us) ross shout amar poses 7 ‘a aro pai a Froticote NUCLEUL CELULAR Cul umane sunt tp evar, deowroe sunt sletutedt-un nso separt do clasms print-o membrana prop, nner cua se gsese tlemeril are conti informa rata nein tot une : Cella. Osnumit normale itn unele molecule de aid raat seoxibonucls (AD, uta care, ated celeste nth ce tepaus,s peste mprigtata rin sub oma de cram, arn tpl vin celia se condunseaza ia forma uno bastonage ue ROMOZOMI IN DIVIZIUNE“CELULARA pouinstax owt ‘eae STRUCTURA UNUI CROMOZOM Singie ea an care ronozom este format hppa, dt-anflanant 4 DN, do ung varie arn corr si so frmeaza ‘lngistare mum contre, are cide nou rae lunge inegal, unl cut 9 nu ung eset retin epocicere ‘mas senna ADNCuleste fomat cn dou Bamentecompuso din malo de dezoxbaz Biers sons sitet insert ino ee ub! ut cu altel uno: baze axle ae Gans’ tern pn de itoen,c com ar fe sean spa. Et pats ‘pur do baze state, donuts aden, gunn, tn eta car erg coring tin ‘asta complement, dearec una sigue pateinbina eu ata sectid. Success aes rete cetrmina area geet, care ‘crespud fragmento peice de AD si care corse unite unctanale determina caacteee erode z = 5 =i z = 8 CORPUL UMAN {n ciuda nenumaratelor diferente individuale, corpul {uturor fiintelor umane este aseméndtor, find for- mat, in esenfa, din cap, trunchi si patru extre- mitt, cele doua superioare (numite brate) si cele dou inferioare (numite picioare). Bineinteles, exist niste diferente evidente intre corpul barbatulul ANATOMIA BARBATULUI a si cel al femei: corpul barbatului este mai mus- Culos $i fbros, ir cel al femeit are forme mai ro- tunde si delicate, dar mai ales sunt cistincte orga- nele genitale si caracterele sexuale secundare, cum ar fi distributia pérului pe corp si dezvottarea pieptului. VEDERE FRONTALA $1 DORSALA L ANATOMIA FEMEIL \VEDERE FRONTALA $1 DORSALA APARATUL LOCOMOTOR SISTEMUL OSOS Oasele sunt niste piese dure si rezistente, de sunt compuse dintr-un tesut viu care functi- forme si mérimi foarte diferite, care alodtuiesc oneazi in mod constant si unde se depoziteaz scheletul corpului si fac posibile migcdrile minerale care le conferd o duritate apart. noastre. Fara indoiald, nu sunt elemente inerte: SCHEMA TESUTULUI OSOS sein one ae os ‘unbosate oe sea oo en te esutul oso este un ansamblu complex de elemente organice si mineral int-o constant regeneare.Unee celle specialzat, esteoblastele, fabicé 0 ‘atic organica de fibre de colagen si un ‘material amor, substan osteoid, unde '8e depocteazd mineral cum artical fosfortatunci cand osteoblast aman rinse insubstana osteo, se transforma ‘nostoocite, inactive. Substanla osteoid se dispune in tamele concentice in jurul conduct pe unde ‘race vasul sangin gi do- atl ‘multi de canalcul transversal. Astielraman formate o infintate do trabecule foarte mil al clror numa gt ispunere permit distingrea a doug prt 4efesutos0s:unul compact, mal dur, care reprezitscoara oaslr, $f urul spongios, mai puin dens gi cu aspect oto, cafe conte mada oscasa. La nase, casole sunt formate din catia, dar cu timpul sunt inocute de ‘est oso, COMPONENTELE TESUTULUI OSOS FORMAREA SI CRESTEREA OASELOR sone eat orn TIPURI DE OASE J OASELE LUNG! sunt alte cnt-un corp conral (si)sdoud remit ite, un ive de fst compact earls Inpactetat int membranes ata nto rezetent ends. Extertle case nous cima HUMERUS ‘GALCANEUL PARIETALUL | sora eet OASELE SCURTE te mic dimers tore svers,cabice sau etd, JOASELE LATE (forme gi dmensiun aos, ma mult au ma pin ae, | deiute an dou els ge est asus compact care cone un fest os sang, eum ‘ino. sling de out aos sons FRACTURILE OSOASE | sunt omatecnt-un est spongas care adipostste mada osoass tog, nin ce in inter saa un cane corral xe glade mira oss gatend et VASCULARIZATIA OSOASA aa ‘nigarea suprafetel caselor se saa pn normale tr prety inp cn (tu nt ona fas pm ats nae fas pow ioe ouatrs te rent ui ___ ae naw + Repreznt structura rigid care formeaza scheetul ‘orp, determindnd forma si cimensiunea acestuia + Protjeaz diverse ergane interne moi, vulnerable ta loviturie 3 anesiunie exteme, + Sunt componente rigide ale aparaluul locomotor: servesc drept puncte de sarin pentru muschi si ‘epreznté ast! bratele de parohie care permit ‘mobiilatea partiorestncte ale corpului. + Constue important rezerv de minerale cum arf alii fosfru * Contin maciva osoasd rosie, cu rol in producerea hhematior, tract asoasi corspunde una ruptur dao, puting Incomplet, aun: cd est paral, sau complet, atu! cand ‘58 ruge moat sau mal mute ragment, uno nati uptut {fact cominaor. Dad pie cre scope oul up rmine ‘ac, stun retur e umes nchis in sctim, a eetule supril ru ar rages cesl up es in afar, ete vorba, este orci dosh. APARATUL LOCOMOTOR SISTEMUL OSOS SCHELETUL \VEDERE FRONTALA ses od Din cate oase este format corpul ‘uman? in general, scheletul uman este alctult in 208 oaso, dar acest numar nu este totdeauna constant; a une persoane se formeaza niste oase mic inte ‘asoleeraniiul sau inte atculaile degetelr. \VEDERE DORSALA ‘Simetre perfects. Scheletul preznta 0 simetrie pertect: ‘acl se imparte cu o line vertical in jumatate, ambele pari sunt idence. Din aceaatt cauzi, toate oasele care sunt impr, unice, au o format simetrcd tn timp ce oasele pare, dubia, au o forma neregulata, dar sunt situaten mod simetrc, de 0 parte gi de alta a corplu. APARATUL LOCOMOTOR SISTEMUL OSOS OASELE CAPULUI VEDERE FRONTALA fc Hie ‘e* up revenue ie OASELE CAPULUI VEDERE LATERALA SCHELETUL CAPULUI ESTE ALCATUIT DIN DOUA PARTI: + Cutia craniandi constituie partea superioar si este compusa din ont case sudate inte ele, tormand o cavitate in care ‘se gaseste encefall + Oasole fetei consttue parteainferoard, find reprezentate de diverse oase unite intre ele, cu exceptia maxilaruul inferior, ‘are este mobil. Gazduiesc majortatea ‘organelor de simt s contin primele parti ale aparatelor respirator s digestv, e ‘i uehen ese, spain snes ost ‘empoa episest o rue dtl oscoare are rfc pat din sche car cae depnese tunroltundamerial penta: cosine, nica OASELE CAPULUI VEDERE DIN SPATE COLOANA VERTEBRALA VEDERE LATERALA Coan verbal rere axa unchiul se af dea uu in median a pate, de a bara cari pn fa po. tp lett into sere de ose suprapuse ual ese au, vetabrl inal unt 3 de etete, dar dar ee 24 superaare sunt epee, tip. ‘ca ltimel sunt sudan fess oat scrum 9 coves Prins vrs cuca ata eros APARATUL LOCOMOTOR SISTEMUL OSOS SCAPULA (SAU OMOPLATUL) DREPT VEDERE FRONTALA ore moter MANA DREAPTA \VEDERE DORSALA Schltul membniu superar este frmat cin case btu umes), antral (cubis as) sce mail carpene, metacarplene 9 fang SCHELETUL EXTREMITATII SUPERIOARE ‘ctl memérui interes format dn asa compet em. case gambel (tia si peronul ssl pllonl ars, metatars g ect) SCHELETUL EXTREMITATII INFERIOARE OSUL COXAL (SAU ILIAC) DREPT VEDERE FRONTALA a) reo ‘Scheletulpiciorulu este alcatuit ‘segmente: + tarsul in partea posterioard, compus din opt oase de forma neregulat,cispuse in doua randurioizontal, + metatarsl, care corespunde label picorulu, alcatult din cine! oase metatarsiene, + degelet,fecare format din te oase, fatange, cu excepla ‘degetuuihaluoe (degetul mare) care are doar cous, aliferite PICIORUL DREPT VEDERE LATERALA APARATUL LOCOMOTOR ARTICULATIILE Artculatile reprezinta punctele de contact intre diversele ase care formeaz scheletul. in corpul uman exist mai mult de 200 de articulati, dar sunt distincte ca tip si au functii diverse: unele sunt TIPURI DE ARTICULATII sinaaate (0S) Sr este fe motte, ornate pon une srr eo Sau a alto segment oscase ‘we auese un veg protector pent este mo Pr cree acopera Tesponsabile de miscérile difertelor parti ale sche letuli, iar altele, in schimb, au mobiltate redusé sau sunt fixe gi au rol de sustinere si unire @ diferteln part. amflartrozele un grad minim de mob case nu sunt ect eee In el sunt separate it un foci 2 cSt ‘asin permite = etormeze prov pert ‘en un cree 3 (fe mobiatesegmentaor diarroiate_ (‘£2 sn artical cre pei o gar iar 6 mic de verse pur lenartrozele aru mob date “int-an segment oss sire care se imonitor cavil,patanu-siga in oat enero nes condiloartroza ait mobi lett ___ in-unsogmeat oss rout sau lip tl care prez aconcavtste ais acts fora artrodiezi atlultie abit scsi cin segment oecase Ite care pot se ie ae trobleartroza aru mobi lett tran segment osc nao esate, prezentindodepestine ncn, a core sae oceast ce se mbna neat sopets LUXATIILE Oho sau dsocare ext reprereiaa de deplasres Segmeniiorosoase care oxmazaoartua §cre uma pot meni conta ermal re ee ua If Da, = Mecattani flee oath ara ve WAT REAGAN ET ELEMENTELE UNEI ARTICULATI! MOBILE ARTICULATIA SOLDULUI intr articulate mobi, tn fara oaselor mobile, evs uncle laments VEDERE FRONTALA ostinato potjeze extreme osase gi all care garanteara stabltateaansambiu + carla articula: inal subhie do ost east geste caro cope extent osose gin ts supraftete acute inten ntact det, + capsula articular: memarand tors care nglobeaza tat atculaa gnu las segments oscase sso doplaeze in exces; + membrana sinovial: neg do fsut meted gi ucios care apeteazd po noo capsuiaarteulré genet un lena vison, eae umple aula cu bt, asgurnd alunecareasupraffulorosase gi isruind tana cto cate arte; + ligamenta: beri frase estos car cota tabitte ateultilor. ARTICULATIA GENUNCHIULUI VEDERE LATERALA IN SECTIUNE erscestige ARTICULATIA UMARULUI cat ase VEDERE FRONTALA iN SECTIUNE reomerte le osoase ucts cat ate Strict tite cee, tote re Sovata Sect Se scene bt mea trom sea cree a ipo xt coun meld en APARATUL LOCOMOTOR SISTEMUL MUSCULAR ‘Muschil sunt nigte mase cdmoase foarte speciale, deoarece au pro- prietatea de a se contracta si relaxa, modificandu-si suprafata. Exist diverse tipuri de muschi, dar cei numiti scheletic, care sunt inserat pe case direct sau cu ajutorul benzilor fibroase (tendoane), se pot con- ‘racta dupa dorinta noastra, reusind astfel sé miste difertele parti ale corpului; datorité actiunii acestor muschi ne putem plimba si sar, poutem prinde si misca obiecte, putem lovi si mangdia, mesteca si fluiera, putem s ne stergem nasul etc. STRUCTURA MUSCHILOR Asien rts finales | Sin MuseHiUL. iBRA MUSCULARA Fata ld dtc agomerate oe celle mar are Hr mascara este beret proviato cu nace numeroase, nuit bre ‘in inteor de ste sau mil de mini, ‘musoulre, care se grupezéin ral ms ch | torte cui spe de-a ungl (fest conunctreatnt lineal cele ‘Mai mult de 600 de muschi. Unit minuscul i decal, ali mars puternic;n corpul uman putom numra 640 de mugchi dei. MIOFIBRILA vind o iia tcoscopel electronic puta vede aie do tial agua care {moar bona do ane cist care ces untie funcional ae mst ‘sarcoma, cnmcu | Sear SARCOMERUL Fecar saan oni nit lament oe sb de Cou ur de act sion niall inte eu ‘ej nt sir dat do sim ros, amore de actin nec | pete cle de mix ir sarees |e, mgt cnc CMUSCHILOR | SSIIMURM set tretdnseatas stmente acne FORMA MUSCHILOR ‘no mre oamansn, oc te ver aun $8 stra ed fe ct ere aon song go eH orsron "ote or | ein cnt maps MUSCHII CORPULUI UMAN VEDERE FRONTALA se trans “ee a Sore adult mugchi repre int in ur de 40% in greutates corpuli + Muschi cel mai ung ete sartrus (croton) cares ne dap splia gone: apna 4. em_ lunge. + Muschi cal ml mie ei ca wei ne, insert pe ost nun sd Tungimea copies cm. + Muschi cl al vlumigs este feserl rae cae face ptt cin sa. + Much ce mal apd este rita leoapel se poste contact de pai a5 ‘on pesecunta, : + Mugehis cl mal pateris ote muh maser, cure dea migca madibulain Sida a Senha SISTEMUL MUSCULAR MUSCHII CORPULUI UMAN VEDERE DORSALA hi an, ‘Atuno c&nd mergem punem in mmigcare mai mult de 200 de APARATUL LOCOMOTOR eu MUSCHII FETE! \VEDERE FRONTALA MUSCHII FETEL VEDERE LATERALA oat ohoos anu dete cra ah ‘seat saa a Lanivelul capuul exist numerosi musci Unit aeoperd cranial gi au o mobiltate imitat, in tmp ce ai, sua fa nivel fet, sunt mai mobil ise ciferentiaa in dou rupe: ‘+ mugchil facial sau ai mimici: ne permits udm anumite ‘expres gis ne exprimam stile noastre de sprit; + mugchii masticator: sunt responsabl de migérile ‘maxiarulu inferior, SISTEMUL MUSCULAR xtremitiile superioare se bazeazi pe muschi volumi- _aceste extremitti pot aispune gi de muschi mal ‘ogi siputernici, cum arf deltoi, are ne permits ne puterici si mici care ne permits facem migcéri precise misca trafele i toate drectite, sau biceps 9 trcepsi 3 subtle cu degetel. responsabili cu flexia si extensia antebratulu, dar ae MUSCHII MAINIL a EXTREMITATII SUPERIOARE VEDERE POSTERIOARA tac ny son seni tan ‘sa MUSCHII MAINII VEDERE PALMARA ez poke eee PTE APARATUL LOCOMOTOR Mugchil_ membrului inferior sunt fundamental pentru ‘mers si pentru mentinerea pozitiei drepte in picioare. Cel mai voluminost sunt fesiei, care consttuie masa ccamoasa a fese, si cei care compun cvadricepsul crural (drept anterior, vast extern, vast intern si crural), chiar daca in partea posterioard a gambelor se remarca ‘gemeni. La nivelul picioului existé numerosi mugchi care migcd degetele gi sunt foarte activi atunci cnd rmergem. _ MUSCHII PICIORULUL VEDERE DORSALA eng ral a erst Siegase ced agate cae ‘ance acs alot a2 _ MUSCHII PICIORULUI VEDERE LATERALA esa pep as tr lv ug idee peony fea APARATUL DIGESTIV APARATUL DIGESTIV Aparatul digestiv are un rol foarte important: se ocupa de transformarea alimentelor pe care le ingerdim in fiecare zi pentru ca organismul sa oaté obtine din ele energie si elemente nutritive PROCESUL DIGESTIV 2d sone vnc eg Fins eae ps gst sora “4 Fost toe bie nspeneait pet digests > eee Seierietiess Sees a wer cape op Fete ome ‘hata ae i iment aod ehsowe ne ecesare formarii si mentinerii fesuturllor, precum si asigurérii metabolismului si desfagurarii diverselor {unctiivitale. ‘Sh sume ain area srs cna at care et gee rat “Slee eo stefan ‘stmane nie cokn sxe ‘elles ‘ora ra emi eae Sg ees Sse CAVITATEA BUCALA DINTH DE LAPTE VARSTA DE ERUPTIE tr —DINTH PERMANENTI VARSTA DE ERUPTIE it APARATUL DIGESTIV ESOFAGUL VEDERE FRONTALA on wa fleet severe ‘a Esofagul este un conduct de 25 cm lungime, cu petetii musculgl, avénd rol de transport al hranei de la gat pda in stomac. incepe Go la farnge, tece in cavitateatoracca de sus ‘Injos, traverseazé diafragma gi, ajuns in cavtatea abdominal, se vars in cavtatea gastcd. DEGLUTITIA Actul de deglutie esto un mocanism comple. Prima parte este consent si voluntaré: dupa mestecarea hranel, mba [Impinge boll aimentar cae paatul dur (ceralguri ar apoi 11 duce catrofaringe (1). In continuae, se succed diverse ‘rocese automate: pert faringell se contract si misc hana cre esofag, n imp ce val palatin se ridic& pentru a ru troce care foselenazale (2), ar opglota, un cart) care se manifest cao valu, acoperlaringole pentru a nu intra ‘mancarea n cle aerene (@). 0 sere de contacti musculare seeventialo ale pereflororganului fc ca alimenteleajunse in cesofag si naintoze (4 g 5) pand ce in final, ajung in stomac . Chia dacd nu mnedm nimi, actul do legit se repet n mod continu: ‘nghtin sav, medi, do 70 de or pe od atunc cn sum te de 10 on pe odin imp ce doin, PROIECTIA STOMACULUI LA SUPRAFATA CORPULUI ‘Stomacul priest boul almentar $i, dato migcatlor eneroice perisatice ale peretor sa, se amestoca cd sueul ‘gastric pent af supus acini chimic a color dou principale compo- henteacidul lord, foarte cori i enzima Popsina: Stomacul este un organ caviar cu pereti musculs! gi dou ofici: unul superior, denumit cardia, cu olde aimpodica ‘efiuxul continutulu! gastric in esotag, satu inferior, ‘denumit por ce actoneazd ca ovalvula ce ramaneInchis pena cdnd aimentele sunt prepa si-si umeze traseul, lar atunci se deschide pentru ale lisa s& treaca in duoden, STOMACUL VAZUT IN SECTIUNE ‘VEDERE FRONTALA suture lnronere cava telat tina Sor Sine INTESTINUL SUBTIRE PROIECTIA INTESTINULU! SUBTIRE Instn ube este lool ricer etape din proces gest: PE SUPRAFATA CORPULUI ‘in ineiorlsiualimontolo sunt supuse chun enzielor provente ‘ea rat, de a pancreas s\ din mucoasainlstinlé propre, pe ‘are degrades sie descompun in eamente primar. Ete un ‘conduct de 7-8 met lungime, in car se iterate port + duodenul, segment sat ia ieirea dn stomac, cu 0 ungime de 25-30 em, care se vasa secelile pancreas il bile secrete de fat * Jojunl, stalin regiunes superar a cavtitlabdominale are 0 lungime de 3m; + leo ocalzat in reiunaainfrioar a cat abdominale, re 3 sau A m ngime,continuandu-se cu ntestinul ges. DUODENUL VEDERE FRONTALA MISCARILE INTESTINALE Pei intestinal seo contracts ium mt astorat cu tly dst: Simro antl), tanec hed pb ancl in gns ou INTESTINUL SUBTIRE VAZUT DIN FATA, pent ale anestca INCADRAT DE INTESTINUL GROS Pine 2s mig persis sosvenle ae propseech lmrise cae nest os. APARATUL DIGESTIV Pancreasul este o gland& anexi a tubului digestv, eoarece fabrica sucul pancreatic, un sue bogat in fenzime destinate degradari alimentelor, si face parte, de asemenea din sistemul endocrin deoarece secret hormoni foarte importanti cum ar fi insulina Este un organ alungit si de forma conic’, find situat transversal ‘in partea superioaré @ abdomenului; partea cea mal voluminoasé, capul, este incadrat de duoden, inéuntrul ruia se vars secretile sale digestive. PANGREASUL, SECTIONAT PARTIAL $I INCADRAT DE CATRE DUODEN VEDERE FRONTALA PROIEG) 1A PANCREASULUI, -ADRAT DE DUODEN, PE SUPRAFATA CORPULUI er oe a pet ae ‘lan nd mi ea ace yc end $e ancanen pena pence ca ACINIL PANCREATICI APARATUL DIGESTIV FICATUL Ficatul est aland anex a tubullclgest,cevarece el ‘iu numa destgoara mute func esefle pent metabolism, dar fabric blo secreeneveserd pentru igestia risimir, cae este depart in vziul bird gi ese visa, dup fecare mas in inestina subir prin cae bilare VEDERE FRONTALA FICATUL VEDERE DIN SPATE vo a8 bart PROIECTIA FICATULUL PE SUPRAFATA CORPULUI INTESTINUL GROS PROIECTIA INTESTINULUI GROS Inosnul gs esto partea final a tutu digest unde se PE SUPRAFATA CORPULUI depoateaz tempore rerkuure geste in imp cose prepa esturlecae infin, se elimina in exter Este un canal de 15-18 m ungime in care, cia aca est contin, ‘se diferenfiaza trei portiuni: + cecum, sittin partea iferioar dreapté a abdomenului, cate se vars in intestinal subtie; + colonu, partea cea mal lung, dispus ca un cadru in Interiorlcavitéti abdominae gi impart in pat segments: ascendent,transvers, descendent, sigmoid; *rectul care are la extromitateanusul VEDERE FRONTALA A INTESTINULUI GROS SECTIUNE PRIN RECT — APARATUL RESPIRATOR APARATUL RESPIRATOR Aparatul respirator este responsabil de mentinerea de celulele tuturor fesuturlor pentru producerea de unui schimb de gaze constant intre organism si energie si, de asemenea, eliminarea dioxidului de aerul atmosterc, functe vitalé ce ne permite intro- carbon care se transforma in reziduu al acestu pro- ducerea oxigenului utiizat pe post de combustibil ces, acumularea lui in corp find toxic ORGANELE APARATULUI RESPIRATOR Ps et = era a ny Pr 4 / ratchet ke Stover mre rete nae te F ae nh aa ane oto rest jumen press Shape Ts cal ra ca ge Inia ina gee on is fe cunt are uh rp force rns noni are

    You might also like