STUDIUL ANTROPOLOGIC AL SCHELETELOR MEDIEVALE DE LA HUDUM-BOTOSANI DIN SECOLELE XIlI-XV SERAFINA ANTONI s! CARMENCITA OBREIA Sipiurile arheologice de la Hudum-Botosani, efeetua o serie de sehelete medievale aparfinind secolelor XTIT—XV, care ne-au fost puse la dispozitie de cit cereetAtorii Victor Spinei si Rodiea Popoviei de la Institutul de Istorie si Arheologie ,,A. D. pol” din Tasi, Pentru ineredinfarea, spre studiu, a scheletelor aducem autorilor sipaturit alese mul- fui , Hateriatut i metoda de luern, In cele dou sectoare ale cimitirului de la Hudum aw fost. deseo- perite 132 morminte eare, din cauza stiri defectuoase de conservare in sol, au furnizat doar 101 sehelote, Determinarea sexuhui si viistei fiecirui individ s-a fieut prin metodele gi tehnieile clasice ale Ini R. Martin si KC, Saller, eompletate de ecle ale Tui G. Olivi bazat pe analizele antropologice ale lui E. von Bickstedt. Paralel ett studiul metric toti subiectii au fost supusi unui studiu morfoscopic eare aduee date edifientoare chiar si atunci cind scheletele sint fragmentate si mu se preteazit misuritorilor antro- pologice. ‘Mentioniim ef, starea defeetuoast de conservare a unui numiir mare de schelete nu ne- tui studin statistic, astfel ineit toate mediile inserise in text sint cele aritmetice. ia materiadului dupa sea i virstd. Din numirul total de 101 schelete, virsta s-a putt Wivizi iar sexul Ia 40 dintre ei. Din eclelalte 61 schelete la care sexwl mm s-a putatt 8 schelete aparfin copiilor xi adoleseentilor, iar alte 3 schelete sint reprezentate prin putine fraginente, needificatoare niei in privinta sexului a virstel. ‘In tabelul de mai jos diim repartitin procentuali a scriei de schelete dela Hudum, in funcjie de ntropologiee Dingnoza tipologied s-a a permis, epurtjia dupa sex sl viestd a seril de sebietete de ta Vinita Indeteemis nab ‘Total Sy Indeterminabitt - - |- - |[- 3 [as scum reiese din {abel, mai mult de jumitate din populatia de ln Hudum (58 indivizi, repr rsth infantili si adolescentii. Dintre acestia, mortalitatea cea mai ridicati 89copilirie poate fi pust pe seama ii mai mari a organismului in aceastii perioada de viafi, putind fi incriminate, totodatii, si condifiile igenice precare. Un procent inalt al mort il inserie virsta adult, remareindu-se ct decesele sint spor numeric 1a sexul feminin, Din intreaga serie, doar tref indivizi au atins virsta senili, Caleulind virsta medie a mortii pe ansamblul serie’ adulte (adull cf, la seria de la Hudum, ea ora de 31,88 ani. Adiugind, in acest calcul eopiii si adolescentii, virsta medie seade 1a. 16,99 ani. Caracteristicile antropologice ale serici scheletice dela Hudum— Botosani. Neurveraniul, Indicele eefalic, pe ansamblul seriei, se caracterizeazit printr-o medie de tip mezo- eran (77,48). - Repartitia pe categorii a acestui indice, pe intreaga serie, pres goria dolicocrand, urmati de cea mezocrana, in timp ce eategoriile brahiera 6 freeventa mai mica si paritard. Categoriile extreme sint absente, ___ Acceasi repartitie, considerat pe sexe, ofer‘i inst o diferentit in sensul eX, grupul masculin, pre- zinti o coneentrare maximi a freeventelor in eategoria dolicocrani. Mezocranii si hiperbrahieranii sint yeprezentati aici prin freevente ezale, Grupul feminin nm prezinti nici un eraniu dolicoeran, in schiinb el ate 0 frecventit mare de cranii mezoerane, wiati de craniile brahicrane, © freeventi maximi in cate- si hiperbrahicrant. au Repartgia pe eateyorit a Indice eefalte Bavbatl_]_Femeh Total Categoria Miperdoticoeran(0~04.0) | —" Dolicocran (70-748) 466.67 Mezoeran (75—70,9) 110,67 Brahleran (80— 84,9) Indicii de indltime ai calotei eraniene — poriv-bregmatic longitudinal xi porio-bregmatie transver- sul— prezinti o medie de tip hipsieran (64, 39), primul, si de tip acroeran (84,28), al doile Repartiia pe eategorii a indicelui porio-bregmatie longitudinal, pe ansamblul seriei se caract vizeaat prin absenta eamecranilor gi printr-o frecven{it majoritara a hipsicranilor. Pe sexe, se remareit unele miei diferenfe in sensul eX birbafii prezinta o freevengi inaxiima de hipsicrani, wmati de acro- crani, in timp ce femeiie, aw numai eranii hipsicrane. __Indicele porio-breyinatie transversal, pe ansamblul seriei, prezinti o freevenfii maxima in eat goria aerocrani, urmatit de cea metriocrana, cea tapeinocran’ find mai puin freeventii. Pe sexe se remare’ o diferent intre grupul femenin si cel masculin, primul prezentind numai eranii metriocrane, iar cel de al doiles avind, frecvent, cranii acrocrane, urmate de cele tapeinocrane (categoria din urm’ fiind absent ta femei). Indiccle fronto-parietal, care exprimi dezvoltarea in irgime a frunfii in report cu diametrul (ransversal al neurocraniutui prezintit, pe intreaga serie, o repartitie a craniilor in toate ecle trei categorii ale acestui indice. Se remared, insii, 0 frecven{% maxim’ in categoria earimetopi, urmati de cox metriometopi si, in mai miei masurd, de cea stenometopi. ; Consideratti, in parte, pentru fiecate sex, reparti{ia indicelui fronto-parietail se caracterizeazi printr-o freeventi mai mare a fruntilor eurimetope fafii de cele metriometope la birbati, la femei situafia fiind inversi, Fruntile stenometope sint slab reprezentate la primi yi absente la cele din urmi, Neparttia sndicetat porto-bregmatte longitudinal Tem Total Categor are % Barba N % Camecrans (x—37,9) Ortocrans (58— 02,9) 116,67 Hipsierand (6—x) 583,33 30Indicele frontal transversal, care exprim’ forma frunfii, oferi 0 concentrare maxima a freeven- felor, pentru intreaga serie, in eategoria frunfilor ovale, urmati de fruntile sferice. Repartitiandteeta porio-breymate transversal Barbath = ‘Tapemonan Metriocrand (80—88, 100,00 Acroerani (86—X) = = [a 50,00 Aceeasi concentrare a frecventelor acestui indice remareiim gi in cadrul repartifiei sale pe sexe. In ambele situafii se constati absenfa frunfilor cu margini paralele, Heparttia iudiestat fromto-parietat Barbali Total Categoria |_Barvasi_| % % Stenometopa (x— 05,0) 114,20 = _|1_ 10,00 28,57 65,67] 4 40,00 a stil 30,00 Indicele occipito-parietal care indicx gradul de dezvoltare in lirgime a occipitatului in raport eu Kixgimea maximi a neurocraniului oferd, pe ansamblul seriei, ca si pe sexe, numai oceipitale de tip mijlociu si larg. Repartitia Indiecoi feontal transversal Sane Barba Categoria bee oa o-80) 0) 240,00 30,00 360,00 80,00 Fronte eu margin paratcle (100— 5) Forma generalé a nourocraniului. in norma verticald craniul este, in mod freevent, de forma ovoid- pentagonoidi si mai rar ovoid-alungit sau brisoid, Norma oceipitali prezint’i, predominant, forma de pbombi”, mai rar cea de ,,casti”. Relieful neurocraniului este destul de moderat. Chiar la birbati, relieful glabelar nu depiiseste gradul 3 de dezvoltare, iar la femei, el este si mai atenuat. Relieful supraorbitar, ca 4i cel occipital, sint destul de slab marcate (gr. 2—3 li bitrbagi i gr.'1—2 la femei). | Masivul facial. Indicele facial superior so caracterizeazt printr-o medie de tip mezen (52, .93). Repartitia pe categorii a acestui indice, pe intreaga serie si pe sexe, inserie freevenfe inaxime in categoria mezenii, Fefele leptene sint prezente numai la birbafi iar cele euriene lipsese la ambele sexe. Hopattifia indieclul occiptto-parietat Categoria ce, ingust (x=71.9) ce. milo (72—78,9) Qce. targ (80~x) 91epactigi indice facial superior Bivint_]_Femet Categoria |_Bevpaut_| Enron (4540.0) - -|[- - |[- - Mesens (0. 8) 205,07] 2 100,00 | 4 80,00 Lepteni (65~59.9) 13s, == | 1 20,0 Indiccle orbitar. Considerind repartitia acestut indice, pe ansamblul seriei (ware maxim a freevenjelor in categoria camecone’, eclelaite douk fiind reprezentate prin freovente paritare. Pe sexe, toate categoriile de indice sint repartizate in mod egal la Dirbafi iar la femei, singurul subieet Ia care s-a putut ealeula acest indice, prezint orbite de tip eamecone. , Se constati o concen: categorii (mezocone’ si hipsicone’) Reparttn indlesl orbitar Categoria |e _ No Camcouned (75,0) 250,00 Mezoconed (684.9) 25,00 Hipsiconek (85—39 425,00 Indicele nazal se situeazii, prin procentajul maxim, in categoria leptorinii, urmatii de cea came- (pe ansamblul seriei). Considerat in funcfie de sexe, Ia barbati se remare’ numai indici nazali de categorie leptorin’, iar la femei numai de categorie eamerin’. Reparttia pe e ort indieelut nszat Birbaii_|_Femei Categoria ee Leplorind (c—46,0) Mesorina(a7—s0g) | ~~ [~~ |- - Camering (61—x) = = | 2 100,001 240,00 Caracterele morfoscopice ale masivului facial. Fosa canini este preponderent, mijlociu de pro- fund, Malarele au o pozitie, freevent, intermedia, rareori sint usor temporalizate, Iniltimea mala- relor este mici, iar apertura piriform’ este de tip antropin fiind uneori previzutié cw o schitit de sant prenazal. Profilarea vertical’ a fefei este, totdeattna, de tip ortogonat. Mandibula este gracili si destul de joasi la ambele sexe. Dintii sint, in general, mirun{i, molarele avind in mod frecvent formula M,>Mg>M,. Abraziunea dentarii este moderati. Oasele iungi prezint’d uncle dispozitii de ordin funetional corelate cn o anumiti dezvoltare musculaturii in raport cu modul si mediul de viagé. Astfel, humerusul prezinti un ,V deltoidian’” destul de pronunfat, femurul are, in majoritatea eazurilor, un pilastru bine dezvoltat (de tip platimer sihiperplatier), preeum si un relief subtrohanterian bine mareat (schif de creast subtrohanteriank Suu, chiar, un trohanter IIT), Tibia este, majoritar, mezocnemic’ si curienemic’, nai rar platienemi Statura, stabiliti pe baza a 3 metode (Manouvrier, Bach si Breitinger, Trotter-Gleser), oferk 0 incaie de tip inijlocin pentru grupal masculin (165 em), in timp ce, grupul feminin, prezinti. ‘0 medic de tip supramijlocin (159 cm). Repartitia pe eategorii a staturilor a fost fieuti pe scar’ dimorfici, Categoria F. mic ies Subinijocie iflocie Supramijioci Mare 92Big. 1. — Cranial nr, 90, de Iq udu vit in wrmitoarcle norme: {norma fnciali; 2 norma laterals: 3 norma ‘verllenl; 4 nornin ocelpitaPig, 2. — Grand nr, 82 de ta Huda viru in usm ele norine : 1 norma faelali: 2 norm lateraki; 3 nota ‘erlleala 8 Fina cella 94toarele norme: 1 norma facial; 2 norma Interaki; 2 norma St norma oeeiplial Croniul ne. 85 de fa Mudam wizut ty vertiea 3ipul antropologic. Considerind particularititile fiectrui subiect, adult sau matur, preoum si caracteristicile de ordin populational, putem conchide et populatia de Ja Hudum se ineadreazi contextul populatiilor medievale de pe teritoriul nostru. Astfel, in cadrul populatiei de Ia Hudum s-au remareat combinatii de trisituri dinarice, nordice, esteuropoide, mai rar alpine, adiugate pe un fond mediteranoid, in dozaj diferit pentru fiecare individ. Dealtfel, caracteristicile tipologice ale serici de la Huduin corespund celor ale altor serii medievale din Moldova (studiate de 0. Necrasov, D. Bo- tezatu si colaboratorii), remareindu-se doat miei diferente in dozajul tipurilor. Astfel, seria de la Hudum se apropie in mod pregnant de cea de la Bitea Doamnei, unde predoming trisiturile mediteranoide urmate de cele dinarice, esteuropoide 51 nordiee, in timp ce la Trifesti si Doina exist un procentaj alt de dinariei in amestec eu trasituri mediteranoide, esteuropoide si nordiee. CONCLUZII — Tabloul antropologic al seriei de Ia Hudum cuprinde tipuri combinate, in doze diferite, ale trisiiturilor mediteranoide cu cele dinariec, esteuropoide, nordice si mai rar alpine. medievala de In Hudum, ea si alte serii contemporane de pe teritoriul Moldovei si al intregii fav, evidentiazi o continuitate tipologici a populatiei nonstre, b — Populatia medievali, ea si cea actuali, prezinti: uncle particularititti tipologice regi reznliat al condifiilor de medin in enre an evoluat diversele comunitii. jionale ex BIBLIOGRAFIE 1, Botegatu D., $tetineseu Gh., Conlrbufil la stndiul antropolople al scheltelor Feudale limpurit din Moldova, SCA, 7, 1. 1970, p. 1318 : 2, Rolezatn D.r Stefinescu Gh., Caraeerisareu antropologicd a scheletelor din cimitinal feudal de Ia Cernica, SCA, 7, 2, 1970, pL 181191. 3. Martin R.,'Saller K., Lelubuch der Anthropologie, G. Fischer, Stotigarl, 1950. A, Necrasux, 0, Boteyatu D., Seheletele feudale Limpurii de la Doina, see. XII—XVI, SCA, 1, 2, 1964 5. Olivier Gy Pratigue anthropologipite, Paris, 1988. LBTUDE ANTHROPOLOGIQUE DES SQUELETTES MBDIEVAUX DATANT DES XIII‘—XV* SIECLES, TROUVES DANS LA NECROPOLE DE HUDUM-BOTOSANI RESUME Les auteurs étudient une série le 101 squelettes médi¢vaux découverts dans In nécropole de Hidum-Botosani. Cette série comprend 45 squelettes enfants, 13 d’adolescents, 29 d’adulis, 8 de amirs, 3 de sénils et 3 Pindéterminables, Le sexe a pu sre déterminé pour 40 sujets dont 27 ont appartenn an sexe masculin et les autres 13 sujets. A colué féminin, Lrétude du groupe des criines met en évidenee un indice eéphalique mésocrane, un indice facial Ae type méséne, wn indice orbital mésoconque et wn indice nasal de type leptorhinien. La taille (caleulée selon les méthodes Manouvrier, Bach et Breitinger, Trotter-Glese) est moyenne. Au point de vue typologique Ia série de Hudum offre un mélange de caractéres méditennanofdes, dinariqnes, nordiques et esteuropoides, EXPLICATION DES FIGURES F Iatérate Fig, 2.— Le rine n® 82 de udm wu selon les normes cllessous: 1 norme facisle; 2 norme tatérae; 3 nore vertienles 4 norme escipitale, ‘85 de fludum Vu selon Jes normes eldessous: 1 norme taciale ef A nome oeeipitate, 4, = Le erfine 9°30 de Hudum vu selon tes normes ebdessous: 1 norme faciales 2 ‘3 norme vertieale; 4 norme occipital. 2 norme 96