ICS 93,080.10 SR 4032-1 Noiembrie 2001 STANDARD ROMAN Indice de clasificare G71 LUCRARI DE DRUMURI Terminologie Road works. Terminology Travaux routiers. Terminologie APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 23 noiembrie 2001 inlocuieste STAS 4032/1-90 CORESPONDENTA |La data aprobarii prezentului standard, nu existé nici un standard international sau european care sa se refere la acelagi ‘subiect On the date of this standard approval there is no international or european standard dealing with the same subject A la date d'approbation de la présente norme il n’existe pas de Norme intemationale ou européenne traitant du méme sujet DESCAIPTORITIT | Drum, lucrari de drumuri, terminologie Ret.: SR 4032-1:2001 Editia a 6-aPreambul Prezentul standard revizvieste STAS 4032/1-90, pe care I Inlocuieste. Standardul se referd la terminologia utilizata de factont interesati In sectorul rutier. Standardul a fost elaborat initia in 1953 gi revizuit in ani 1965, 1974, 1982 gi 1990. Terminologia in general constituie punctul de pomire al tratarii corecte a unui anumit domeniu de actvitate. In particular, terminologia rutiera, care face obiectul SR 4032-1, are 0 gama larga de termeni specifici care trebuie ‘definti corect, in concordant& cu notmele tehnice gi standardele nationale si Internationale in vigoare, astfel incat abordarea lor in vorbire sau in scris s8 se faca unttar de catre toti specialist In uttimi ani, pe plan mondial gi national, se constaté o evolutie spectaculoasé a tehnicii in domeniul rutier, care a determinat gi o evolulie corespunzatoare a terminologiet rutiere. Pe plan mondial, problema terminologie’ rutiere este trataté cu deosebita atentie, actualizarea acesteia facandu-se prin comitetul tehnic de specialitate al Asocialie’ Mondiale de Drumuri (AIP.C.R.). De asemenea, se constata Preocuparea comitetelor tehnice ale aceleasi asociati pentru elaborarea unei terminologi propni (de exemplu: Comitetul Tehnic pentru Transportul Durabil care gia elaborat un glosar de termeni specifi). in acest context, s-a impus necesitatea revizuir STAS 4092/1-90 in scopul reanalizi termenitor defini si Introducer de termeni noi, in conformitate cu nolle evolutii ale tehnici ruliere. Fata de editia Precedenta a standardulu', care continea 267 termeni, noul standatd contine 661 terment, definiti in Cconformitate cu terminologia folosita in sectorulrutier national sinternational Numarul mutt mai mare de termeni cupringi in standard a rezultat in urma completaril cu termeni clasici ‘care nu au fost cupringi in editia din 1980, precum si prin introducerea unor termeni specific! noilor domenii rutiere care au aparut gi s-au dezvoltat in ultimii ani (sistem de transport inteligent, transport integrat, dezvoltare adaptats etc.) Standardul revizuit va constitui un instrument de lucru deosebit de util specialistilor din domeniul rutier, mai ales in contextul in care schimbul de informapi la nivel international cunoaste o puternica dezvoltare.SR 4092-4 1 Generalitati 4.1 Obiect gi domeniu de aplicare Prezentul standard stabileste definite principallor termoni folositi la proiectarea, constructia, intretinerea si exploatarea drumurilor publice 1.2 Terminologia din prezentul standard nu este limitativa. 2 Terminologie A Wr. Termen Definifie ort. 1 [Abraziv [Material dur natural sau arilficial, care are proprietatea de a uza prin trecare, NOTA - in soctorulruter abrazivit s0 folosesc ca material antiderapant i In [cadrul unor incereari de laborator la uzurd 2 _|Absorbie Fenomen de patrundere @ particulslor une! substante Int-o alta /substant4, prima numindu-se absorbit, iar ceaialta absorbant 3 [Accelerator de priza ‘Adaos special care grabesie priza unui mortar sau beton de ciment ‘4 |Acostament Fagie laieralé situala intre marginea parlii carosabile si muchia platformei drumuiui &|Acostament consoldat [Acostament realizal priniro tennologee de stabilizare @ agregatelor| naturale cu lianti sau dint-un pereu © _|Activant [Substanta utlizata pentru accelerarea unel reactii care, adaugata in fcantita{imici intr-un liant rutier, Ti confer& acestuia proprietati speciale sau i le imbunatateste pe cele naturale 7 ‘|Acvaplanare ‘Alunecarea autovehiculelor, tara posibilitati de control, pe o pelicula de apa formata accidental pe pantea carosabila & _[Adancime de inghet Nivelul cel mai coborat de la suprafafa drumului a care apa interstitialé se transforma in gheata in timpul iemii (in practica se /acmite ca aceasté adancime coincide cu cea a izotermel zero) 3 [Adezivitate 7, Proprietate care caracterizeazé apiitudinea a doud materiale de a| se lipi inte ele. 2, Caracteristica a liantior bituminosi exprimata prin rezistenta pe care 0 opun la dezipitea peliculel de bitum de pe granulele agregatelor naturale sud actiunea tensiunilor interfaciale ale sistemului lant-agregat in prezenta apei 10 |Adezivitate activa ‘Aptitudine @ unui liant de a se fixa pe un agregat natural in stare umeda sau uscata TT [Adezivitate pasiva ‘Aplitudine a unui lant de a rezista la dezanrobare sub acliunea apel sau unui alt element fizic sau chimic 72 |Adsorbte Refinere a moleculélor une subsiante fluide pe supratafa unui corp lichid sau soll Exist patru feluri de adsorbfii dup’ natura copului adsorbant 51 Natura corpului adsorbit: sotid-gaz, solid-ichid, lichid-gaz gi lichid- lichid. Aceasta creste cu mérirea presiunii si cu scdderea temperaturilSR 4032-1 3 er oclus [Volum de Ger ingiobat in masa betonulu Ge Sment rier Sub forma de bule de aer microscopice, uniform cistibuite, cu scopul spor rezistentei betonului la inghet-dezghet 14 ‘Afuiere (la drum) ‘Acliune de dezagregare si spalare locala a unui rambleu de drum sub actiunea unui curent de apa 15 ‘Agregaie ariificiale Materiale granulare objinule prin prelucrarea unor subproduse| industriale 16 ‘Agregate naturale (Materiale grenulare, prelucrete sau neprelucrate, de _origine mineral’, oblinute din sféramarea naturalé sau artificial’ @ rocilor provenite din cariere sau balastiore 7 Alee Drum ingust, trasat si amenajat special, de reguid incadrat de| plantati, destinat in mod obignuit circulatiei pietonilor, bicclstior, cAlarebior etc. si pentru accesul la cladirile care nu sunt amplasate| adjacent strazilor 18 ‘Aliniament ‘Sector de drum in linie dreapta cuprins intre doud curbe succesive 1 ‘Aiterare \Vicierea (modificarea) la suprafatd a unei roci datorité agentiior aimosferici 20 ‘Alunecare de teren Rupere 2 unui versant natural sau taluz, In care o masa de pamant| se deplaseaza de-a lungul unei supratele de rupere, In raport cu masivul care rém&ne pe loc a Aluviune Materiale provenitle din dezagregarea rociior sub actunea fenomenului de eroziune, transportate de apele curgatoare sau torenti si apoi depuse pe masura scéderii debitelor sau a pantelor 22 [Amonie (in...) in susul vali, al ape, spre izvoare, mai aproape de sursa fala de un punct de referints 2 Amorsare (Operatie de ungere, de regulé cu un lant bituminos, @ suprafetei unui strat suport In scopul asiguraii legaturi cu stratul de acoperire 2a ‘Amprenta rofir rma intiparité prin presarea previui pe suprafala parti carosabile 3 Amprzs Suprafaja de teren ocupata de elementele constructive ale| Jcrumulu: parte carosabila, trotuare, piste pentru ciclist, Jacostamente, santun, rigole, taluzur, banchete, santuri de garda, ziduri de sprijin si alte lucrari de arta 25 ‘Analizor al profil longitudinal (profiiograt) [Aparat montat pe 0 remorca care evalueaza planeitatea suprafetei de rulare a structuriirutiere prin masurarea cu ajutorul unui pendul| inertial a unghiului pe care il face un brat atagat vehiculului, prin intermediul unei roti palpatoare. Aparatul permite masurarea| lungimilor de unde relative in profil longitudinal a7 (Ancora Bard de otelbeton folosita la armarea rostunior longitudinale ale! Imbracaminjlor rutiere din beton de ciment pentru a preveni alunecarea sau denivelarea dalelor adiacente, precum gi la anumite| {tehnologit de consolidare a versantilor (cu piéci ancorate, cu plase [de sarma etc.) 8 (Anrobare Operatic prin care granulele agregatelor naturale sau arliiciale se| /acopera (se Invelesc) cu o pelicula de lant biturninosSR 4032-1 [Anrobat bituminos Wistura asfalicd macroporoasé objnut de regu ci agregate naturale din balastiore, concasate sau neconcasate, selectate asifo| incdt 88 se inscrie in zonele de granulozitate stabilte. ‘Se recomanda pentru straturi de baza si ca Imbracamint! rutiere usoare, etansarea acestora find absolut necesaré 30 ‘Anrocament Trgramadie de bolovani de tau, de biocui de plata sav de baton, de dimensiuni mar, pentu apsrarea malurior sau @ terasamenteler a ‘Antigal ‘Aditiv care, dizolvat in apa de amestecare pentru mortare $1 betoane de ciment, micgoreazé punctul de congelare al solutiei /apoase a2 Antrenor de aer Substanfé tensioactiva cu caracter hidrofobizant utiizata pentru introdugerea unor microbule de aer in masa betonului de ciment cu /Scopul sporini rezistentei acestuia la Inghet-dezghet (Apa epurata [Apa din care au fost indepartale, prin diverse procedee (mecanice ichimice etc.), substantele d&unatoare antrenate In suspensie sau dizoWvate a [Apa reziduala ‘Apa cu impurtai) sau cu substanfe toxice, evacualé din unitaj economice, insttuti, grupuri sociale etc. aS [Apa subleran’ Panzi frealic! sau apa care exist in caviliiile din interiorul paméntului 36 Aplatizare Modificare a formei unei granule, unui obiect, astfel incat s@ capete doua fete plane, paralele gi relativ apropiate 7 Agi Pamant granular fin care manifest plastiotate ini-un anumit domeniu de umiditate gi contine peste 30 % fractiuni sub 0,005 mm 38 Argilé organica (Arai cu un confinut ridical de materi organice 3 (Ariera de penevratie ‘Drum public de legaturé intre un drum principal si reteaua stradaia 6 nel localitati a (Ariera de wanait Drum public pe cae se desiasoard preponderent fluxun de Jcirculatie cu originea $i destinatia In afara zonei sau localltatii in jcauza a Ariera rutier’ ‘Strada din localitaiie urbane sau rurale ae jAsanare [Operatie de iniaturare a surplusului de apa de pe un tertoru prin luceiri specifice | | a Astalt natural ‘Amesiec naiural compus din materiale calcaroase sau silicioaso| impregnate cu bitum a Asta turnat Mixtura asfallicd speciala la care golurile scheletului mineral sunt} ‘umplute integral cu mastic bituminos; se realizeazé la cald cu bitum ‘dur, nu necesit8 compactare i se recomanda pentru trotuare, strazi, platforme gi cai pe podun ry Asfatare Operatie de aplicare a unor stratu bituminoase a Asfaltizare Proces de desavargire a anrobari $1 inchiderli stratulu bituminos de a suprafata imbracamintei sub efectul cdlduni i circulatiei autovehiculelor 3‘SR 4032-4 a (Rielier de compactare Ansambiu de utlaje necesare pentru realizarea compactaril erasamentolor sau a straturilor rutiere 8 Ainge Proces de uzura si féramilare a granulelor de agregate naturale din straturile rutiere datorita frecarii Inte ele sub actiunea circulatiei rutiere cr) Autostrada Drum public de interes nafional, de mare capacitate gi vileza, rezervat exclusiv cifculatiei autovehiculelor, prevazut cu doud cai tunidirectionale separate printr-o zona median’, avand cel putin [doua benzi de circulatie pe sens $i banda de stationare accidentala, intersect denivelate si accese imitate, intrarea si iesirea fautovehiculelor fiind permis numai prin locuri special amenajate Jdenumite noduri de circulatie. Posed& dotari speciale pentru siguranta si confortul utiizatorior ‘Autostrada urband [Autostrada situatd in interiorul une localitati BT aval (ip) Tn josul vai, al apei, spre vareare, mai departe de sursa in repar cu| tn punct de referint Avalangé Masa de zSpada care se deplaseaza pe pantele munfilor cu \clinare mare, antrenand In migcare tot ce intdineste in cale| (bolovani, copaci etc.) . ‘Axa drumuiut Tocul geometric, format din Uni Grepte gi curbe, al punctelor egal distanfate de marginile parti carcsablle, 18rd a se considera| supraiargirea in curbe Axa Zero Axe virtalé, fants, avand pe tronsoane decivitate constantl 5 1 care linia proiectului coincide cu linia terenului Ea Badijonare (Operalie de ungere, de regula cu o pelicula de bitum, a suprafetel poroase a unei imbracdminti rutiere urmata de acoperite cu| agregate naturale marunte cu scopul inchideri (etenséri) suprafetei Balast (Agregat natural de balastiera constiut dintun amestec natural de pietrig si nisip, cu grenulatie (0...63) mm_ a7 Balastiers Exploatare la suprataié deschisé in albile raurilor, in versanti [dealurilor etc. in scopul extrageri balastulut Bancheta Fagie de teren amenajata la baza taluzuki de debleu pentru] protejarea gantulLi sau rigolei Banda de accelerare Banda de crevlatie suplimentard, adiacenta pari carosabile, prevazut& la intersectia dintre dou& drumuri pentru 2 permite autovehiculelor dintr-un flux Ieteral s& ating’, la intrarea pe o| autostrada sau pe un drum principal, viteza corespunzétoare arterei respective Banda de circulatie Subdiviziune @ pari carosablle, materalizaté sau nu prin marcaje rutiere, destinata circulatiei unui singur sir de vehiculeSR 4032-1 a Banda de decelerare Bandi de circulate supimentaré, adiacenté parti carosabile prevazutd la intersecia dinte dou’ drumuri pentru a permite autovehiculelor care igi reduc viteza la lesirea pe un drum lateral, $8 nu jeneze participanti la trafic de pe drumul pe care il parasesc @ Banda de ghidare Fasie ingusta (0,25...0,75) m care incadreaza pe ambele parji calle Unidirectional ale autostrazilor, realizaté cu aceeasi structura: rutierd ca gi partea carosabila 63 Banda de iesire din flux Banda de crcviatle, adiacenté parfi carosabile, care precede banda ide decelerare, peniru 2 permite iesirea unui flux lateral din fluxul Principal de circulate ea (Banda de Incadrare Fagie consolidaté din acostamentul drumului lang partea’ carosabila ca Banda de patrundere in flux Banda de ciroulatie adiacenta parti carosabile prevézuta in continuarea benzii de accelerare pentru a permite accesul fluxului lateral In curentul principal de circulatie 6 Banda de stationare accidental ‘Banda suplimentara prevazuté la autostrazi in partea dreapté a cali unidirectionale, destinat& opriri gi stationdrii autovehiculelor In cazuri de necesitate 7 ‘Banda de stocare Banda de circulatie amenajata intr-o intersectie, pe care vehiculele stationeaza In vederea schimbarii directiel de mers co Banda supimentard pentru traficul lent [Banda de circulatie realizaté in zonele cu deciivitagi mani §1 continue jn scopul de a crea posibilitatea ca autovehiculele care circula cu viteze reduse 88 urce fara a jena deplasarea autoveniculelor rapide care se deplaseaza pe banda curenta a part carosatile 6 Barbacand Deschidere cu seclune Wansversala micd realzala in elementele Junei constructi (zid de spriin) care permite trecerea apelorinfitrate in spatele acestora 70 Bariers Ansamblu de plese aclionale manual sau mecanic care /semnalizeaza Inchiderea circulatiel pe 0 anumita zona 7A Barieré de dezahet Resche teriporaré de tana] iirodusi pe un sector de drum pent] [a se evita apariia degradarilor din Inghet-dezghet in perioada de ezghet 72 Batardou [Cansinuclie previzarie cu pereh etang care se executd Ih alia nul urs de apa in scopul iolari unet incinte, in care sd se poatd Jexecuta lucrari in spatiu uscat 73 Bazin decantor (Constructie (de epurare) sub forma unui gant pereat, cu fundul lorizontal, executat cu scopul epurarii apelor calectate in santul drumului si dimensionata astfel incat s& permité sedimentarea Imaterilor solide in suspensie, inaintea decantéri apelor Intr-un emisar 74 Bazin de dispersio (Bazin protejal print-on perev din anrocamente sav anvocamente betonate, amplasat in avel de constructile de epurare, inainte de éeversarea apei epurate pe teren, avand forma regulala si Jdeversorul pe latura mare si permitand scurgerea lamelara 2 pei Pe 0 suprafata calculatd astfel incat s& impiedice eroziunea solului‘SR 4032-1 75 [eerma Banchet amenajata pe taluzurie inalte care fragmenteaza lungimea acestora, in scopul mari stabiltati lor 76 [Baton Material de construcie cu structura unui conglomerat artical, Jobtinut in urma Intarirt unui amestec judicios stabil de agregate naturale sau artfciale, anti anorganici In amestec cu apa sau lant forganici in cazul utiizari liantior anorganici (cimentur) rezutt| betoane de ciment, iar cand liantul este bitum, materialul poarts numele de beton asialtic 77 Beton armat [Material de constructe reaizat din conlucrarea betonului de cirvent| si armaturilor executate obignuit din bare de ojel, iar uneori din diverse tipuri de fibre, pentru preluarea eforturilor din intindere 78 (Beton astaitic IMixtura asfalticd (@ se vedea 379) in care agregatele naturaie| principale sunt, de regula, criblurile 79 [Beton astattic rugos [Beton asfaltic ou un schelet mineral puternic > 70 % cribiuri| realizat print-o tehnologie adecvaté, din care se executd un strat de| uzurd cu foarte mari asperitati @0_|Beton ciclopian [Material de constructie cu Structura unui conglomerat artiicial alcatuit din bolovani de rau sau fragmente de piatra brut legate| printr-un beton de ciment obignuit 81 [Beton de ciment cu armatura |Imbracaminte rutierS din Beton de ciment armat cu armatura [continua (Imbrcaminte _Jiongitudinald si transversala, fara rosturi transversale de contractie din...) 82 [Beton de ciment ‘Amestec de agregate naturale, ciment § apa in anumite proportl | 83 [Beton poros [Beton de ciment cu porozitate deschisé mare (15% 30%) Ba [Beton precompamat \Varietate @ betonului armat obignucaracteraata prin introducerea nei star initiale de tensiuni gi deformati create prin precomprimare| ]sau postcomprimare 85 [Beton slab Beton de ciment cu performants mecanice reduse utllzal Ta] realizarea straturiior de fundatje in structurilerutiere 86 [Bitum de petrol Bitum neparafinos pentru drumuri care provine din iteiuri neparafinoase selectionate si care se prezinta ca o masé solida sau] serisolica @7_[Bitum adtivat Bitum cu adaos de substanje tensioaclive pentu imbunatalirea| adezivitatil acestuia 88 |Bitum fuidfiat eu soivent | Biturn @ cérul vascozitate a fost redusa prin adaugarea unui solvent volati 89 [Btur fuidifat co ulel Bitum a carul vascozitate @ fost redusd prin adaugarea unui uel cu voiatiitate scazuta, NOTA - Se vorbeste despre bitum petrolier fudiat atunci c&nd solvent tliat este de origine petrol 90° | Bitum fluxat ‘Amestec de dous bitumuri cu consistente diferile sau @ unui bilum ‘dur cu un ulei mineralSR 4032-1 a Bitum modificat Bitum ale cira proprelay reclogice au Tost modiicate Ta Umpul abricarii prin utlizarea de agent chimic, NOTA - In acest context termenul de “agent chimic” cuprinde cauciuc| natural, polmeri sintetci, sult si enumiti compusi organo-metalici, dar nu oxigen ‘sau catalizatori de oxidare, cum ar fi clorura ferica, acid fosforc 5) pentaoxid de fosfor. Fibrele si pudrele anorganice nu sunt considerate ca| ‘modificatori pentru bitum. Modificatori pentru bitum pot fi uiliza “direct sau sub form’ de bitum flidifiat sau emuisii sau amestecali cu, de! lexemply, bitum natural Bitum pentru drumuri Bitum destinat pentru legarea granulelor minerale 1 utlizat pentru| constructia gi intretinerea drumuurilor si a lucrairilor hidraulice, NOTA - In Europa sortimentele colo mai utlizate de bitum pentru drumui sunt caracterzate prin penetratie pand la o valoare maxima de 900 zecim' |de mm. Sortimentele mai moi sunt caracterizate prin vascozitetea lor 93 Bitum taiat [Amestec de bitum cu un solvent organic adecvat Bilum-cauciue Bitum modificat prin incorporare de pudreta de cauciuc 9 Blocaj Strat de fundatie in structura rutier’ realizat din piatrS bruta sau bolovani de rau, executat manual pe nisip sau balast 36 Bolovani Roca sedimentaré deiritica mobila formata din elemente rotunjte cul dimensiuni cuprinse intre (63...160) mm 7 Bolovanig Depozit alcatuit predominant din fragmente de roci cu dimensiuni intre 20 mm $1 200 mm ‘Bombament | Profi wanaversal al suprateel pari carosable inform de acopari cu dbua pante, cu sau fara racordare intre ele in treimea mijlocie Bordurs Material fasonal din platrd nalurala’ sau prefabricat din beton de iment, utiizat la incadrarea unor anumite tipuri de imbracamint rutiere sau a trotuarelor 100 Boma Dispozitv (de regulé stéip din beton de mica inailime) pentru marcarea pe teren a unui punct (topogratic, geodezic, administrativ) sau a distantelor fata de punctul adoptat crept origine (bore kilometrice, borne hectometrice) TOT Bretea de legaturd (Cale de racordare unidirectionala la o intersectie cu 0 autostrada 102 Buciardare ‘Operatic de oblinere a unor adancituri de (0,6...1) m pe supratele netede, in scop decorativ sau pentru manrea rugozitatil 408 Bucla de racordare [Bretea inlre dod drumori into intersectie, cu infoarcere la circa 270° 104 Bulevard Strada, magistrald sau principal, cu laimea pari carosabile mai micd de 1/3 din Iatimea totala tntre fatade si cu zone Iaterele pentru pletoni, ciclist, spat verzi, care are numa intersect ia nivel (semaforizate sau de tip girator) si cu delimitarea foarte clara a Spatilor destinate diferijlor utiizatori, fiind astfel o important axa compozitional’ fn teriteriul urban 705 Burdugire Defectiune a complexuiui rutier sub forma unor denivelari nereguiate produse prin pierderea capacitati portante @ acestuia din diverse cauze, inclusiv din actiunea Inghet-dezghetulu!SR 4032-1 106 Bute Pavea specialé folosita la marginea pavajulu’ pentu racordarea| jacestuia cu bordura 107 Cadasirul drumulcr Cadasiy de Specialitate care reprezinta un subsistem unitar gi obligateriu de evidenta tehnica, economica $i juridica, prin care se| realizeaza identificarea, inregistrarea gi reprezentarea pe harti si planuni cadastrale a bunurilor imobile din zona drumului 108) [Casia Sant in trepte, protejat, construit pe taluzun sau versant’ cu pante| ari, in scopul asigurari scurgerii apelor 109 [Canal 110 [Canalizare 1. Constructie deschisa. cu lungimea mare in raport cu dimensiunile| sectiuni transversale, spat total sau partial in terenu natural, cu rol de indepartare a apelor de suprafafa din zona drumutul 2. Conducté construité din beton sau din tuburi imbinate, destinala [38 transporte lichide in aiterte scopuri Ansambiu de lucran tehnice executale pentru colectarea si levacuarea apelor uzate dintr-o localitate, intr-un sistem tehnic, de pe un teren, sau a apelor din precipitati, in vederea pastréri Salubritatii solului gi a aerului sau pentru Indepartarea apelor din zona drumultu 11 [Cantonier Lucrator caiificat in intrefinerea unui sector de drum 12, [Capacitatea portanta a Jcomplexului rutier Caracteristica de baza a complexului rutier de a prelua incarcarile| in trafic 113 Caracterisfici de suprafat [Ansambiul propretatior Suprafetei de rulare (planeilate, rugozilale ete. v4 Carer’ Exploaiate Ta 2i de roci consistente (caleare, granite, bazaliuri eic.)| din zacdminte care ajung la supratata 115 Carats Proba nelulburata care se exirage dntr-un strat ruler coezv in vederea verifcnior de laborator 6 (Caries drumutui ‘Ansambiu de documente in care se evidentiazA, pe pozitl kilometrice, elementele constructive si geometrice ale drumului, lucranie de arta si eventualele conditii particulare care influenteaza, parametrii de exploatare ai drumului 17 Catalizator ‘Material care modifica viteza de react chimica fara 8 se integreze ‘in proces (de exemplu varul introdus in procesul de stabilizare a| Cenusilor de termocentraia) 18 (Cavalier [Cordon de pamant sau de ‘materiale de-a lungul unui drum, format in urma uncr luerari de constructie sau intetinere 2 acestuia 19 Camin de vizitare Constructie Subterana executat din zidarie, beton armat sau tubUri] prefabricate din beton, care permite accesul din exterior in vederea Controlutui $i curdtarii drenurilor sau conductefor subterane 120 [Genuga de termocentrala Pulbere rezultata din arderea carbunilor in focarele cazanelor| centralelor termoelectrice a Giindrare Operate de indesare si fixere cu ajutorul compactoarelor ou rulourt netede a straturilor al c&ror grad de compactare nu se poate \Setermina prin metode obignuiteSR 4032-1 122 [Ciment [Want hidreulic obtinut prin macinarea find a unor clinchere. cu sau] far& adaosuri minerale active, care in contact cu apa face priza gi se| intareste 123. | Giment Portiand iment obfinut prin macinarea find a clincherului cu adaos de (2...5} % hips pentru regiarea timpului de priz’ 124 [Ciment rutier [Giment objinut prin macinarea find a unui clincher cu un continut de max. 6 % CoA $i min. 18 % CyAF Impreuna cu ghips pentru regiarea| procesului de priza 125 |Cleionaj ‘Sistem de protejare a taluzurilor contra erodairi, prin amplasarea de| g2rdulete din impletituri de nuiele sau prefabricate din beton 126 |Ciotoida Curbs progresiva la care raza de curbura variazé invers| proportional cu lungimea arcului a7 Chatal (Operatie de astemere mecanizata i compactare de cnblura preanrobata in stratul de uzuré al unei imbracdminti bitumincase| sau de criblura in Imbracdmintea din beton de ciment, in scopul marin rugozitatt suprafetei 728 | Coagulare Fenomen de inchegare a globulelor care rezula in formarea unei mase solide 129 | Coalescenta Fuziune ireversibié 6 particulelor unei emulsii in procesul de rupere 730. | Goeficient de frecare Raportul Gunire foyja longitudinal i reachunea normala pe] longitudinal suprafata de contact generat de incércarea pe roata In migcare Coeficientul de frecare longitudinal caracterzeazé rugozitatea in sens longitudinal a suprafeel, exprimatd in functie de vitezé 131 |Cosficiont de trecare Raportul dntre Torta perpendicular’ pe planul de rotate al rolt i {ransversal reactiunea normala pe suprafaté, generaté de incarcarea pe roata Roala face un anumit unghi cu sensul deplasérii 132 |Cofraj Forma in care se toama betonul proaspat pentru realizarea| ‘elementelor $i partiior de structuré din beton si care se mentine pana la Intarire 133 |Coimatare [Operatic de umplere a rosturilor, fisurilor si crapaturifor} {imbracéminjlor rutiere cu materiale adecvate 734 |Compactare Proves de indesare a pamantului sau a materialelor din straturile tutiere, de regula prin mijicace mecanice. Calitatea compactanii se /apreciaza prin gradul de compactare _| 735 |Compactometra Dispozitiv instalat la Bordul unui utlaj de compactare destinat a! masura parametri care permit aprecierea gradului de compactare 136 [Compactor Utila] folosit pentru indesarea in straturi a paméntului gi a altor| materiale de constructie 137 [Compactor eu pneurt Utiaj de compactare cu mai multe rol cu pneur, pe sil Pheurie pot finetede sau cu sculptur (proflate) 738 [Compactor cu rulouri netede |Utilaj de compactare cu rulourt netede 7 — zi 739 [Compactor mixt Utiiaj de compactare avand de requid in fat& un rulou neted gi in spate roti cu pneuriSR 4032-1 140 [Compactor picior de oaie —[Utilaj de compactare a terasamentelor ale cArui rulouri sunt] Inzestrate cu multe plese In trunchi de con sau de forma piraridat’, de circa 20 cm inaltime Ta1_[Compactor tandem (Compactor cu doud rulou dentice, unui in fala celélaltin spate [142 [Compactor tridem ‘Compactor cu trei rulouri, unul in fata si doud in spate cu diametie| ‘mai man si ldtime mai mica decat ruloul din fata 143, [Compactor vibrator Utiaj de compactare care are rulouri vibraloare, in scopul de | (Compactor cu ruiouri ‘objine o bund Indesare a materialelor necoezive $i o compactare in vibratoare) Jadancime 144 [Complex rutier fAnsamokl format din struclura rulier@ gi zone acive a terasamentetor 145 |Concasare JOperatie de sfaramare i de manuntre @ roalor dure in vederea lobjinerii de agregate naturale 146 | Confortur crculatiel FTotaiitate a conditilor materiale, informationale, de mediu, umane, a reglementarilor legale si de politele rutieré $\ a relatilor dintre ele Jcare asigura o circulstie pe drumun civiizata, placuts, comoda, igienic’ $i sigura 147_|Confortal dramutar FTolalitale @ exigentelor de performanié ale drumului care asigura confortul in circulatia rutiera, In concordanta cu clasa tehnica a| acestuia {48 [Confort optic Caracteristica unui drum rezultata din suprapunerea efectelor geometrice in plan, profil longitudinal si transversal, care defineste| calitatea unui drum referitoate la perceperea de la o distanta| sufcient de mare a platformei si alunl traseului ce urmeaza sé fie| Parcurs, precum si incadrarea in peisajul inconjurstor 748 |Contracurba Curb de sens contrar celei care 0 precede pe un taseu de drum 160 | Consoldarsa terenulul Praces de evolutio in timp @ Geformari pamanturlor prin reducerea volumului ponior sub actiunea unei solictari exterioare constante. prin eliminarea fluidelor din por’ gi rearanjarea particulelor solide 151 |Consolidarea palului jimbunataire @ capacitatii portante a terasamentelor la nivelul drumului patului drumului, prin solutii adecvate 762 |Consoldarea taluzurior _ |Executare a unor lucrarl speciice In scopul de a preveni sau remedia degradéri ale taluzuriior (plantati de arbori sau arbust, Inierbari,cleionale ete.) 753 |(Consolidarea terasamentelor |Executare a unor lucrani pentru @ preveni sau remedia degradari ale| terasamentelor (ziduri de sprijin, pamanturi armate, darete, coloane| orate, contrabanchete etc.) 154 | Convertirea profiuui Transformarea progres, la inlrarea gi la legitea din curba, a transversal profilulvi transversal cu doua pante din aliniament, Intr-unul cu | singur& pant transversal, egalé cu cea din aliniament si cu nolinare spre intertorul curbei 185 |Corpul drumutui Totalitate a elementelor constructive ale drumului, in limitele| ‘amprizei la rambleu si a santurlor sau rigolelor de la marginea platformei la debiew 10SR 4032-1 156 [Cota inves rogi (Cola axet dramular 157 | Cota de execute Diferenté masuralaé pe veriicalé intre cota lintel rogii i cola lerenului in axa drumutui 158 |Covor asfatic ‘Strat bituminos aplicat pe stratul de rulare al structuri rutiere in| scopul mbunatatiti conditiior de etangare si de siguranta a circulate! 759 | Crapaturi Discontinutati ale suprafetei imbr&cAmintei rutiere care se| manifesta pe diferte direct gi au deschiderea mai mare de 3 mm 760 |Creasta taluzuui Tntersectia dintre suprafata taluzului de debleu cu suprafala terenului natural, respectiv dintre suprafata taluzului de rambleu cu platforma drumulul 761 | Criblura [Agregat natural alcatuit din granule de forma poliedrica obtinut prin} Jconcasarea, granularea si selectionarea in sorturi a rocilor dure, de regula magmatice, bazice si semibazice 762. |Cribiura preanrobata (Cribturé invelté, inainte de utiizare, Intro pelicula de tant bituminos 763 | Corba Porfiune de drum avand ava defini printrun centru gi o razé de curburé constant sau variabila Tes [Curbs circulara Cura cu raz’ de curburd constanta in lungul arcului 4 765 [Corba de granulozitate Reprezeniare graficd a granulozitaji, de regula intr-un sistem de| referinta semilogaritmic, avand pe abscis& dimensiunea ochiurilor sitei sau ciurulu, iar pe ordonata canttatea de material ce rece prin| Ciurul sau sita respectiva, exorimata In procente din masa totald al agregatelor naturale uscate 66 | Curba progresivs Corba cu razB de cursuré variabil in lungul arculur 4 767 |Curbure Tnversul razei unei curbe (de racordare) D 168 [Dale Element al Imbracamintei din beton de ciment, delimitat in plan pin] rosturi sau element de suprastructuré la podete 789 [Debit Volum de fluid (sau de material foarie fin) care trece in unitatea de timp printro sectiune data 770 [Debleu (plural debieuriy ‘SEpaturd avand forme regulate execulaté sub nivelul terenulull natural pentru realizarea platformei drurului 771 (Decapare "Talere ql indepirtaré mecanicd sau Manuele @ Strahl vegetal de| pamént. in vederea execu unor lucrari, a stratului de pant in| vederea nivel&rii sau, partial, a stratului rutier deteriorat in vederea| reparéi lui 172 [Deciivitate 7 Tnclinarea liniei rogi' a drumului fat& de orzontala, calculata prin] tangenta trigonometric a unghiuiui pe care tI face cu orizontala; 2. Sector de drum avand axa Inclinata fata de orizontala 1"SR 4032-4 173 [Decopertare (Operatie de IndepSrtare, manual sau mecanizal, a siralulul de pamant cu caracteristici necorespunzatoare de pe terenul natural, in vederea realizdnii terasamentelor 774 [Decovil [Cale feratd cu ecartament de (400...600) mm, Tolosita th exploatani| locale $I temporare pe gantiere, In fabrici etc. [75 TDetecqune (ipsa de caltate. (ocala Sau in ancamblu, a unui maternal bait, semifabricat sau fabrical, a unui strat rutier etc. in raport cu| conditile impuse de normete tehnice 176 |Deflectograt Dispozitiv special, montat pe un autocamion, care _permite| masurerea i Inregistrarea deflexiunilor complexului rutier din mers, sub solcitarea sarcinitosiei cin spate 177 |Deflactometsu cu sarcina _|Aparat_care pemile masura‘ea bazinului de deflenuni ale dinamica Jcomplexului rutier solicitat, sub actiunea unei greutati care cade de| lao anumita indltime pe placa de incarcare 178 [Defleciometru cu parghie _{Aparat poftabil pentru masurarea deflexiunilor elasice In puncte| izolate, sub incarearea unei roti de autocamion standard 179 |Detiexiune Deformatie verticalé elastica a complexului rutier sub solicitarea| produsé de sarcina osiei unui vehicul 780 |Deflexiune caractersics [Deformatia elastics media normald aferenta secloniki omogen, corectata cu produsul dintre abaterea medie patratica normals $i un| coeficient functie de supratata admisa a fl subdimensionat& Tet [Detonnatie ‘Schimbare a formei unui corp sub acfunea unel sarcini exterioare 782 |Deformatie elastica Deformatie care dispare o data cu solictarea care a produs-o 783 [Deformatie permanenté |Deformatje care se pastreaza si dupa incetarea solctari care al produs-o 164 |Detigare Operatie de taiere a arboretului gl scoatere a radeicinior in vederea| eliberani terenului inainte de fealizarea nei construct sau in jscopur agricole 185 [Degradare Inrautatire a calitSti materialelor sau a structurilor rutiere care face ificlé sau imposibilé folosirea lor in conditi normale de exploatare [Wee [Desraaen proause de Defectunt ale compiexului ruler produse sub efectul traficului greu! Inghet-dezghet si datorate tenomenului de umflare neregulaté provocata de! /acumularea apei gi transformarea acesteia in lentil sau fibre de igheata in pamanturi sensibile la inghe, situate pana la adancimea| de pStrundere a Inghetului sau datorate diminuarii capacitati portante 2 pamantului de fundatie tn timpul dezghetului determinata de sponitea umiitati prin topirea lentileor si fibrelor de gheata 167 |Demolare Operatic de destfacere sau distrugere partiala a unei construct sau| ‘a unor elemente din constructie 188 [Denivelare Porjune din partes carosabila Sau dintro suprafata al carel nvel difer8 faté de cel proiectat 188 [Densitate Wasa unitaii de volum Gintro substants 12SR 4032-1 7190 Densitate aparenta Masa unitafi de volum a materialului in stare naturala 191 Densitatea relelel rtiere Raportul dintre lungimea rejelei ruliere Gi supralaja enlorulul aferent 192, Depozit Amenajare sau constructie realizata cu scopul de a pastra $i conserva materiale 183 (Depozit de pamant (Masa de pamant rezultata ca exces de la lucrarie de sapatun 9 depozitata in afara amprizei drumului 194 Deszapezire [Ansamblu de lucrén necesare pentru cursjarea si indepartarea 28peaii de pe piatforma drumului 195 [Degeu de carier’ Material care ram4ne in procesul tehnologic de realzare al produselor de cariera gi care nu indeplineste conditile standardizate| si care poate fi valotifcat ulterior prin tehnologii adecvate 196 Dever Thalnare Waneversalé a berailor Ge Groulajis in curba 197 Dever negaiiv Tncinare transversala a benzi de crcuiatie din exteriorul curbel identic’ cu cea din aliniament, in cazul racordérilor cu raza cel putin legal cu raza recomandabila (inclinare nefavorabiki preluéii fortei centrifuge) 198 Dever poziiv inclinare transversala unicd @ profilului parti carosabile tn curba spre interiorul acesteia la racordarile cu taza mai mica decat raza recomandabild, respectiv a benzii de circulatie din interiorul curbei, in cazul racordanior cu razé cel putin egalé cu raza recomandabild| (inctinare favorabild preluariifortei centrifuge) 199 Dezanrobare Dezlipirea, de reguld sub acliunea apel, a liantului bluminos de pa| suprafeta granulelor de agregate naturale anrobate 200 (Dezvoltare durabilé Evoluia (dezvotarea) infrastructuri rutiere care raspunde nevollor| prezentului, respectind ecosistemele, fra _compromite| capacitatea generatilor vitoare de 2 progresa. Preocuparite sociale ale dezvoltérii durabile sunt concretizate in jurul a sapte principi: protectie, umanitate, responsabilitate, moderatie, prudenta, iversitate, cetatenie 201 Diagrama Reprezeniare graficd @ unor marmi, fenomene eic. cu ajutorul unor| puncte, lini sau figun geometrice la 0 scar conventionala 202 Dimensionare (calcul de...) (Operati prin care se stabilesc, pe baz& de calcul, dimensiunile| ‘elementelor de construct (structurile rutiere) in functie de solicitarie| ia care acestea sunt supuse gi de performantele materialelor ce se utlizeaza 208) Dinamometru Instrument pentru masurarea fortelor 204 Disconfortul drumulut TTotalitate @ defectiunilor care deranjeazé desfagurarea fluent a circulatiei rutiere 205 Dispersie Siare Ge Wnipragtere a une! substanfe Th particule Toarte fre Tatra mediu gazos, lichid sau solid 13SR 4032-1 206 Distant de vizibiitate Distant& minima pana la care conducatorul autovehicululul trebure /sd vada suprafata drumului pe care urmeaza sa 0 parcurga, astfel ‘incat sa poata efectua In bune conditii manevrele de franare sau de locolire a obstacolelor 207 Distanja de vizibiltate pentru depasire Distant’ minima de la care conducaterul unui vehicul, care urmeaza }s8 execute 0 depasire, trebuie s4 vada un vehicul care vine din [sens opus 208 Dazaj Proportie, exprimaté in procente, dintre component unui amesiec [de tipul mixturior asfaltice sau a betoanelor de ciment 208 Dragiina Echipament de lucru montat pe anumite tipuri de excavatoare folosit| la s8pat si inc&rcat p4méntul sau materialele dezagregate. Draglina |sapa prin tarare pe teren sub nivelul platformei de lucru BO Drenajul drumutui [Sistem pentru captarea, colectarea si evacuarea apelor de infitratie| in scopul asanarii corpului drumului ait ren Dispozitiv amenajat corespunzator (tuburi, material filtrant) destinat| s8 colecteze gi 38 evacueze apa de infitratie, s& coboare nivelul panzel de apa subteran3, s@ capteze apa dint-un strat de mica] fadancime. in functie de’ scop exista dfente tipun de drenuri orizontale, verticale etc. ae Drum (Cale de comunicatie terestré special amenajata pentru circulajia vehiculelor si pietonilor. Din punct de vedere constructiv fac parte integranté din drum: podurile, viaductele, pasajele denivelste, [tunelurile, constructile de aparare si consolidare, trotuarele, pistele| Pentru cicisti, locurile de parcare, oprire gi stationare, indicatoarele lde semnalizare rutieré si alte dotéri pentru siguranta circulate, terenurile gi piantatile amplasate in zona drumului, mai putin zonele| Jde protectie. De asemenea, se consider ca facnd parte din dru cladirile de serviciu si orice alte construct, amenajari sau instata destinate aparari' s2u exploatarii drumurilor, inclusiv terenurile necesare aterente BS Drum asfaltal Denurire uzualé atribuité unui drum cu imbracaminte bituminoasa | 24 Drum de centura [Drum public care ocolegte o localitate, destinat circulajiel de tranzit 216 [Drum de utiitate privaté Drumuri destinate satisfacerii cerintelor proprii de transport rutier in [actvititile economice, forestiere, petroliere, miniere, agricole, lenergetice, industriale gi altora asemenea, de acces In incinte, ca si cele din intenorui acestora, precum gi cele pentru organizérile de ssantier; ele sunt administrate de persoanele fizice sau juridice care le au in proprietate sau in administrare 216 Drum expres Drum najional accesibil numa’ in noduri sau intersect reglementate, care poate fi interzis anumitor categorii de utilzatori $1 [de vehicule si pe care oprirea si stationarea pe partea carosabila| sunt interzise ai7 Dram nafonal Drum public de interes national care asigura legaturile dintre| capitala tari si oragele regedinté de judet, municipit sau alte localitati importante, precum §i cu tarile Invecinate 218 Drumuri publics [Obective de ubitate publica destinate ciroulatiel rutiere In scopul satisfaceri cerintelor de transport unitar ale economiei nationale, ale opulatiei gi de apSrare a tari, Acestea sunt proprietate publica 14SR 4032-1 219 [Drumurideschise circulatie’ [Toate drumurile publice §1 acele drumun de ullilate privat care] publice servesc obioctivele turistice ori alte obiective la care publicul are acces 220 [Orumor inchise circulate’ | rumor de ubllale prvald care servesc obiectivelor la care publicul [publice nu are acces 221 |Drumurideinteres national [Drumur’ care aparin propretaji publice a statului si cuprnd Jdrumurile nationale care asigura legaturile cu capitala tari, cu resedintele de judete, cu obiectivele de interes strategic national, Intre ele, precum gicu farile vecine, gi pot fi: + autostraz; + drumuri expres; - drumun nationale europene (E); - drumuri nationale principale; - drumuri nationale secundare 222_|Drumuri Ge interes judejean | Drumur care fac parte din propnetatea publica a judetului gi cuprind érumurile judetene care asigura legtura intre: + regedintele de judet cu municipile, cu oragele, cu regedintele de comuna, cu statiunile baineociimaterice gi turistice, cu porturile si aeroporturie, cu obiectvele importante, legate de apararea tari $i cu obiectivele istorice importante; + orage si municipl; - regedinte de comuna 223 |Drumuri Ge interes tecal —_[Drumuri care apartin proprietati publice a unitati administratwe pe| Hentoriul careia se ata si cuprind + drumurile comunale; drumurile vicinale; = steazile 224 |Drumui comunale Drimuri care asigura legaturie inte: -resedinta de comuna si satele componente sau alte sate, - ora gi satele care ii apartin, precum si cu alte sate; - sate 225 [Drumuri vicinal ‘Drumuri care servese mai multe proprietati, find situate la lmiteie facestora 226 |Durata de expioatare Perioad’ de timp, expimaté in ani, de la darea drumului in lexploatare pang la prima reparatie capitala sau intre doua reparati [capitate consecutive, Num&rul de osii standard cumulat corespunzator perioade’ de timp) mentionat’ mai sus E 227 [Ebuiment Alunecare de teren care apare sub forma unel umfatu pe Jsuprafata versantior sau_pe taluzurile s8paturior sub actiunea hidrodinamica a apei de infitratie 228 |Echivalent de nisip Indice prin care se pune in evidenta proportia de pari fine argioase cin agregatele naturale prin determinarea raportului dintre volumul Jgranulelor sedimentate si volumul care include si particulele in [suspensie dupa un anumit interval de timp, la spalarea energica a probei cu o solutie floculanta 45SR 4032-1 229) Ecosistem ‘Ansamblu natural delimitat (exempiu lacui, padurea, delta) format din totalitatea organismelor gi mediul in care trBiesc si a relabilor reciproce complexe care se stabilesc intre ele Elastictate Proprietate 4 unui corp solid de a se deforma sub actiunea sarcinilor ‘exterioare revenind la forma gi marimea iniliald dup incetarea actiunii sarciniior 231 Elastomer Polimer sintetic cu comportare plasiicd-elastica asemanaloare cu }cea a cauciucului natural 282 Elemente geometrice Parametri care definesc forma drumului in plan orizontal, profi longitudinal si transversal, care depind de viteza de proiectare si de Jeonditia de contort 233 Elevator Utiaj_pentro transportul_materiaielor pe direche verticala sau laproape verticala si pe distante relativ sourte 234) Emisar Element de relief natural (parauri, réuri, lacuni ete) Sau creat artificial (canale, lacuri etc.) in care pot fi descarcate apele colectate| in santurile drumutui 235 Emuigator [Substanta tensioactiva care favorizeaza dispersia bitumului in apa _| 236 [Emulsie bituminoasa Dispersie de bitum Int-o fazé apoasé care contine un agent tensioactiv. NOTA - In tunctie de nature agentuluitensioactiv (emulgetor) si de mediul facid sau bazic al fezsi apcase, emulsile bituminoase pot fi catonice, respestiv anionice 237 Eprvela ‘Corp de proba de diferite forme geometrice care urmeaza a fi supus| la incereari in scopul determinarii unor caracteristici fizico-mecanice Epuisment Operatie de evacuare fortaté a apei dintr-0 incinté (batardou sSpatura) sau de cobordre a nivelului apei subierane in vederea realizar unui spatiu uscat pentru executarea unor lucréiri sub nivelul apei sau terenutilor acvitere 238 Estetica rutiera imbinare armonioasa a elementelor geometrice ale drumului si a celorialte caracteristici tehnice gi functionale ale acestuia cu mediul Inconjurator 240 Esafoda) (Constructie provizorie de lemn sau de metal, ulllzata la sustinerea materialelor, a personalului, instalatilor etc. in timpul executérii unor luorari de constructi Bat Egantion Proba, mostré, parte reprezentativa dintr-un intreg pe baza careia| se determina, se verifica sau se atesté anumite caracterstici ale intregului 242, Etalonare Determinare experimentala a corectilor care trebuie aduse citirlor unui instrument de m&surare, pentru a se obtine valoarea reald a| marimii de masurat 243 (Etangare ‘Operatie de inchidere a porilor unei suprafete rutiere prin tehnologi /specifice (badijonare, tratamente bitumincase etc.) Baa Etangeitate Propretate a imbricamintei rulere de a nu permite patrundereal apelor din precipita in structura rutiers 16SR 4032-1 245 Exiolere (Dezagregare a belonului de cment in zona superioara a dalelor, lurmata de smulgerea agregatelor naturale | indepartarea acestora| sub actiunea traficului, inghej-dezghetului si a sarurilor, cu marire| ide volum 246 Exsudare ‘Aparitia excesuiui de bitum, pe veme cBlduroasé, prin suchune| pre suprafaja Imbracamintel bitumincase 247 Extractie Separare parliald sau tolald prin procedes mecanice, fice sau chimice a unui component dintr-un amestec sau dint-o solute. Scoaterea din zicdmént a unor materiale de constructie (balast, nisip, piatra etc.) 248 Fabrica de mixturi asfaltice Unitate industiala tn care se produc mixturi asfaltice compusa in| principal din uscdtor de agregate naturale, malaxor, predozatoare, |depozite de materiale specitice, transportoare etc. 249 Fabrica de emulsie bitumincasa Unitate indusiriaia in care se produce emuisia bituminoasa. 250 Fabrica de betoane de ciment Unitate industriald tn care se produc betoane de ciment compusé de regula din betoniere, transportoare, siloz pentru ciment, depozite ide agregate naturale ete. 21 Factor de portanta \Vaioaré reprezentativa a capacitati pamantulul de a suporta o sarcind, Aceasta corespunde aproximativ valorii indicelui C.B.R mesurat pe un pamant compactat in conditi standardizate 252 Faiantare Defectiune sub forma unei retele de fisuni care apare de regula ia] suprafata unei imbracdminti rutiere din cauza capacitati: portante: insuticiente a compiexuil rutler sau a fenomenuiui de oboseala 253 Fascing Legaturé de nuiele subjin cu lungimea de (3.5) m §i cu diametnul pana la 3 cm, legata din loc In loc cu sarma gi uneori umpluta cu! bolovani, folosit8 ca material de constructii 12 aparari de maluri, consolidari de terenuri miagtinoase etc. Fagag Defectiune a complexelor rutiere care apare in evidenta la nivelul stratului de rulare sub forma unor albii longitudinale de adancimi si 1atimi variabile 255 Fiabiltate 1 Apttudinea unui dispozitv de agi indeplini functa| revazuta intr-un timp dat si in conditi spectficate. 2. Securitatea in functionare a sistemelor, lucrarilor sau! Utilajelor f&r& defectiuni in decursul unui interval de timp si in condi de exploatare date 256 Fir Pulbere mineraid, cu granule sub 03 mm i minimum 60 %| granule sub 0,09 mm, obtinuté prin macinarea find a rocilor calcaroase sau prin stingerea in pulbere @ varulul, urmata ce| separarea corespunzatoare 257 Fiierizare Thcorporarea fileruiui in masa bilumului spre a-i mari consistenta, adezivitatea si stabiltatea termica 258 Film de liant Invelig foarte subjire dintr-un lant bituminos pe un suport sau pe| sSuprafata unor agregate naturale ”SR 4032-1 259) Fisure Discontinuitate, deschidere foarte fina (sub 3 mm) care apare [a| suprafata sau In profunzimea unui corp. Fisurile care apar la suprafata imbracamintilor bitumincase se datoreazé de regula Jdepasini rezistentelor la intindere, respectiv de intindere din jincovoiere ale materialului si altor cauze 260 Fisura de contractie Fisura datorata contractilior termice sau hicraulice ale straturilor| tutiere din materiale stabilizate cu ian|ihidraulici sau puzzolanici 261 Fisurd din oboseala Fisurd cauzalé de slabirea structuri stratulu cuter datorts) ‘conditilor de exploatare 262 Fisurd longitudinals Fisuraé intr-o imbracaminte ruliera paralelé cu axa drumului, care apare de regula in zonele circulate de rotile autovehiculelor 263 Fisura transversala Fisuré intro imbracaminte rutiera situaté perpendicular pe axa drumului sau la diverse Inclindri fat& de aceasta 264 Fiuaj Fenomen de varialie a deformatilor, in mod lent gi continuu tn timp, [sub efectul sarcinilor constante aplicate 265 Fiuidifiant Fluid adugat atu’ fluid pentru a- reduce vascozitatea Fluorescents Proprietate pe care 0 au unele substante de a emite lumina datoria iluminari lor. Emisiunea se opreste o data cu incetarea luminani [substantel 267 Fiuxare |Operatie prin care se amestec’ un bitum dur cu un fluxant (bitun| foarte fluid) pentru a+ reduce consistenta 268 Fragiitate Proprietate a materalelor de a se rupe brusc sub actunea sarcinilor, practic ard deformatii plastice. Fraglitatea este influentata de temperatura, starea de tensiune si viteza de deformare 269 Frezare ‘Operatie mecanizata de rupere $i de maruntire a unui strat sau] grup de straturi situate la partea superioard a structuri rutiere, in [cadrul unor lucrari de Intretinere a drumuritor 270 Fundatia drumului [Strat sau ansambiu de straturi din structura rutiera care primeste, ftansmite si repartizeaz’ patului drumului eforturile verticale [provenite din trafic, astfel Incat acestea sd nu dep3seascd portanta {erenului de fundare in conditile cele mai defavorabile care pot lsurveni In perioada de perspectiva consideratd la dimensionarea complexului rutier a Gabarit de libera trecere Contur poligonal in plan I, perpendicular pe axa drumulul care delimiteaza, in profil transversal si longitudinal, suprafeta libers Recesara asigurérii circulatiei nestinjenite a vehiculelor cu dimensiuni normale a8 (Gabion Cog paralelipipedic, cllindric sau tronconic, confectionat din plasé de sama galvanizata sau dintr-o impletiturd de nuiele necojite, umplut, cu bolovani de rau, piatra sparta sau alte materiale disponibile §i folosit la aparari de maluri, consolidan de taluzur, indiguiri et. 18SR 4032-1 ‘273 [Gamadensimetru [Aparat destinat masurarii masel volumice a unui strat rutier printr-o metod’ necistructiva, prin utiizarea fenomenului de difractie | razelor gama in materialul component al stratului respectiv ‘B74 |Gazon [Suprafaya de teren inierbata cu iarba deas’ 275 |Gelv [Material aie carui caracteristicifzice sunt allerate prin inghet 276 |Geotexil Produs sau articol text, fesut sau netesut, din fibre arifciele | utiizat In construct fa executarea straturilor de separate Intre patul ide pamant si fundatia de agregate naturale, drenur, aparari de maluri, ranforsarea gi reabiltarea Imbrécimintilor rutiere, protectia taluzurilor expuse la eroviune etc. 277 | Gestianea drumuriior Procesul complex de coordonare si control a unui ansamblu complet de activitati in vederea planificari, prolectari, construct! reabiit3rii si Intretineri' drumunior, asigurand cea mai eficientd| posibila utlizare a resurselor disponibile, in scopul de a conserva $| adapta structura evolutiel traficului, a asigura calitatile de suprafata ale Imbracamintei, confortul si siguranta circulatiet 278 | Giratie IMigcarea de rotafie in jurul unei axe fixe Sau a unui centru fix 279 [Grad de compactare Criteriu de apreciere a compactari unui strat rutier sau a] umpluturior, definit prin raportul dintre densitatea In stare uscata lobtinut’ efectiv pe teren $i cea maxima, determinata pe baza Incercarilor prealabile de laborator, exorimat in procente 280 | Grad de sensibiitate la (Criteriu de apreciere a comportani la nghet a pamanturlr, stabil inghet conform reglementarilor tehnice in vigoare 281 | Granult ‘Agregat mineral artificial usor, obtinut prin expandarea arai sisturilor argiloase in preaiabil granulate 262 | Granuloaitate Repartije procventuala 2 particulelor agregatului natural, dupa} /marimea lor 263. | Groapa de imprumut [Sapaturs de forma regulaté execitata in afara amprizel drumulul (camera de imprumut) pe 0 supratat’ bine precizaté prin proiect, In vederea obtiner p&mantului necesar executériirambleuriior 284 | Grohotis TIngramadire, la baza pantelor repezi, de materiale pietroase aduse de torenti. Prin cimentare, aceste materiale dau nastere breciel sedimentare 285 | Gujon Bard de ojel, montatai ca armaturé in rostul transversal de diiataye sau de contractie al imbracémintei din beton de ciment H 286 | Haida [Depozit facut la suprafata cu material provenit din luorarile de Ta cariere, din excavati, extras din mina etc. 287 _|Hidrocarburé ‘Compus chimic format numai din carbon gihidrogen 288 | Hicrott (Caracteristica a unui corp de a lega ugor apa, fle chimic, fie prin Jabsorbiie sau adsorbtie 19SR 4032-1 288. [Hidrofob (Caracteristicd a unui corp de a nu lega apa sub nici o forma 280 |[Higroscopic Caracteristicd a unei substante de a absorbi apa sau vaporil de apal dintr-un mediu oarecare 281 |risterezis Fenomen caracteristic corpurilor deformabile solitate de un sistem| {de forte pentru care curba caracteristica corespunzatoare unui ciclu Jde solictare cuprinde o arie finité 4 1 282 |impermeabiitate (Caracteristica unui material care nu lasé s& treacd prin el o substanta lichidé 255, |Impomneabiizare [Operate pin care © Supratalh poroass este Walats aati Theat sa Au permita patrunderea unui ichid in masa acesteia 294 |impracticabil (dram) [Dram care nu poate fiutizat pentru crculate datonté stari tehnice necorespunzétoare sau conditilor atmosferice nefavorabile (polei) 285 |impregnare (tratament de...) |Tratament care consta in réspandirea unui Tian bituminos foarte fluid pe suprafata poroasa a unei imbracéminti cutiere cu scopul de ‘a 0 coimata 296 fin situ Ta fafa focuiui 287 [Indicator kilometric Boma executatd de regula din beton, inscriplionata, care serveste la| hectometric) marcarea pe teren a pozitiel kilomettice (hectometrice) fata de loriginea drumului 258 [Indice califomian de Nomér care exprim’, in procente, raportul dintre valoarea presiuni lcapacitate portanta necesare @ se exercita prin intermedia! unui poanson pe 0 proba din (Californian Bearing Ratio, | materiaiu! cercetat si valoarea presiunil necesare a se exercita prin CBR.) intermadiu! aceluiasi poanson pe o proba etalon pentru a obtine| laceeasi patrundere 259 indice de concasare Raportul procentual dintre confinutul de granule cu diametrul mail maro decat daax §1 continutul de granule cu dimensiuni egale sau| Imai mici decat dre, Pentru 0 proba de agregate naturale din care jurmeaza s& se obtind prin concasare sortul O-drx 300 Jindies de degradare Raportul dintre suprafaja degradaté si suprafafa totald a unel benzi de circulatie cu imbrac&minte bituminoasa, respectiv raportul dntre| Numdiul de dale degradate si numdrul total de dale ale unei benz de circulatie cu imbracdminte din beton de ciment 301 indice de inghet Diferenta intre valonle maxime si minime ale curbei temperaturilor| medii zilnice ale aerului, cumulate pe toaté durata iernii prin Insumare algebrica a temperatunior exprimate In °C x zile ‘302 [indice de pianeitate indice global care caracterizeaza planeitatea suprafetel de rulare In (International Roughness [profil ongitudinal, exprimat prin raportul dintre suma amplitudinilor Index, 1.1) [denivelérilor suprafetei de rulare gi lungimea sectorului de drum. Se| exprima In m/amn 30S [Indice de plastictate Tterval de umiditate In care paménturile se af in stare plasticaSR 4032-1 304 indice de viabiltate (Present [indice global prin care se evalueaza deleriorarea in timp a calla [Serviceability Index, P.S.1.) | structuri rutiere si care are valori cuprinse Intre 6 (foarte bund) si 1 (impracticabiia) 305 |Infrastructura drumului Parte din constrachia Grumului alcatuita din lucrarle de terasamente, lucrarite de consolidare, protejare a lor, inclusiv tucrérle de arta] (pocuri, viaducte, tunelurietc.), care sustine suprastructura drumwului si transmite terenului solcitir din trafic gi din fortele care incarca| Jconstructia 308 [Infrastructura rutiera Ansamblui constructilor, instalafilor gi dotarilor care sustin| destagurarea circulatiel rutiere 307 insula pentru dirjarea [Suprafata situaté pe partea carosabila amenajata sau marcata circulatiei special pentru canalizarea circulate rutiere ‘308 |intensitatea medie zinicd @ |Raportul Tntre volumul total anual de trafic gi numarul de alle ale traficutui Janului. Se exprima in vehicule fizice sau etalon In 24 ore si se determina pe baza prelucrarii rezultatelor recensamanturilor gi/sau inregistranior automate de circulate BOB | ntersech Toe de Trivelliere @ dood sau mai mille Gruman, amenajat pent| inlesnirea circulatiei si a schimbaril directiel de mers ‘310 |intersectie denivelata Loc de intretdiere a doud sau mai multe drumuni, la nivelun diferite, | [cu scopul Inlesniriicirculatiei sia schimburilor de trafic intre drumuri sau autostrazi 311 |intersecfie giratorie Intersectie la acelagi nivel, avand o insula sau un mareaj central in| jurul caruia se desfagoara circulatie rutierd Be fintersecyie muitipia intersectie [a acelagi nivel cu mai mult de patru aocese 1 Bis nbaranrea lanjior Evaluje Weversibia a compozije Vanhior biuminog’ pana al bituminosi pierderea capacitatii de agiomerare datorita actiunii nocive a Hactonilor naturali si de trafic din exploatare 314 |Imbracaminte bituminoasé|Imbracaminte rulier@ realzala din unul sau dova statun bituminoase B15 [Imbracaminle biuminoass _ |Imbrac3minte ruber’ cu strat de uzurd realizat din mixturi astaice| drenanta }cu un volumul de goluri remanent ridicat (mai mare de 20 %), pe un [suport impermeabil si cu capacitate portant corespunzatoare, in Jscopul drenarii rapide a apelor din precipita si Imbunatatii rugozitat 316 |Imbracdminte bituminoasa |Imbracaminte rutierd realizata din miuri asfaltice pe Daza de| usoarg materiale locale (anrobate bituminoase), din macadam penetrat sau /semipenetrat sau din tratamente bituminoase $i aplicats, de regula, pe drumuri pietruite pentru Imbunatatirea confortului si a sigurantei circulate} 317 Imbracaminte din beton de |ImbracSminte rutierA realzaé din unul sau dovai straturi de beton| ‘ciment }de ciment 24